PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Colegiul Național Dr. Ioan Mesota

PROPUNĂTOR: Ionela Cristea
DATA: 03.Decembrie.2018
CLASA: a IX-a
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi Comunicare
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
TEMA: Textul narativ
TIPUL DE LECŢIE: predare/însușire de noi cunoștințe
COMPETENȚA GENERALĂ
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare;
COMPETENȚE SPECIFICE:
1.2. identificarea elementelor specifice din structura unor tipuri textuale studiate;
1.3 exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii şi opinii privind textele receptate;
STRATEGIA DIDACTICĂ :
1. RESURSE PROCEDURALE :
a)Metode şi procedee : conversaţia, observaţia, explicaţia, starburst, exerciţiul, expunerea, activitatea independentă, cubul
b)Forme de organizare : individual, în perechi, pe grupe, frontal.

2. RESURSE MATERIALE: manualul, auxiliar, caiete, fişe de lucru, fişe de evaluare;

3. FORME ŞI TEHNICI DE EVALURE : observarea sistematică, probă scrisă, proba orală, autoevaluare;
4. BIBLIOGRAFICE:
 Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45, 2006.
 Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Ed. Polirom, 1999.

5. RESURSE TEMPORALE : 50 minute

1
 SCENARIUL DIDACTIC

Etapele Timp Metode Mijloace de Forme de Evaluare

lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevului şi procedee Învăţământ organiza-
re
1. MOMENT 2 min Profesorul salută elevii. Elevii salută profesorul. Conversația Catalog Frontal -
ORGANIZATORIC Acesta îi cere unui elev să noteze Elevii comunică absențele
absenții pe o foaie. profesorului și se pregătesc
Realizează managementul clasei. pentru oră.
2. CAPTAREA 3 min Profesorul le prezintă un text narativ Elevii citesc textul și participă Conversația Fișă de lucru Frontal Aprecieri
ATENȚIEI din I.L. Caragiale (fișa 1). Totodată le la conversație exprimându-și Brainstorming verbale
solicită acestora să încadreze textul punctul de vedere.
într-o tipologie amintindu-le de textul
narativ, descriptiv, informativ,
argumentativ.

3. PREGĂTIREA 3 min Profesorul le solicită elevilor să Ascultă informațiile date de Metoda Tabla Frontal Aprecieri
ELEVILOR completeze cu informații schema de profesor și participă activ la exploziei verbale
PENTRU pe tablă cu elemente ce trimit la textul completarea schemei. stelare
RECEPTAREA narativ. (starburst)
NOILOR
CUNOȘTINȚE Răspund întrebărilor Brainstorming
Li ce cere de asemenea să enumere ce profesorului.
texte narative au citit în ultimul timp.
4. ANUNȚAREA 2 min Profesorul notează titlul lecţiei pe Elevii ascultă explicațiile Explicația Tabla, creta, Frontal
TITLULUI ȘI A tablă - „Textul narativ”. profesorului și își notează caietul de -
COMPETENȚELO titlul lecției. notițe
R VIZATE
5. 15 Profesorul afișează pe un suport Elevii privesc slide-urile și Expunerea Laptop Frontal Aprecieri
COMUNICAREA / min electronic în power-point ideile sunt încurajați și participe verbale
ÎNSUȘIREA principale cu privire la textul narativ activ la lecție. Observarea Caiete

2
 NOILOR pentru o mai bună gestionare a Elevii aduc completări ideilor dirijata Tabla
CUNOȘTINȚE conținutului. expuse și-și argumentează Conversația Creta
Profesorul le solicită să parcurgă răspunsurile. Notează ideile în
slide-urile și dezbate punctele cheie. caiet.
Se notează pe tablă și pe caiete
conținutul.
6. FIXAREA ȘI 12 Profesorul distribuie o fișă de lucru cu Elevii se pregătesc pentru Problematizar Fisă de lucru Lucrul în Aprecieri
SISTEMATIZAREA min sarcini menite să dezvolte tema activitate. ea pereche verbale
CUNOȘTINȚELOR lecției. Elevii se conformează și
Li se solicită lucrul în pereche (vezi realizează sarcinile primite. Exerciții
Anexa 2).

7. ASOCIEREA, 10 Profesorul distribuie sarcini Elevii cooperează și Metoda Fișe de lucru Pe grupe Exercițiu
GENERALIZAREA min diferențiate celor 6 grupe necesare elaborează răspunsuri în baza cubului scris
ȘI APLICAREA desfășurării unei activități realizate sarcinilor primite. Laptop
prin. metoda cubului (Fișa de lucru Reprezentantul grupei la Generalizarea
III) prezenta răspunsul final.

8. APRECIEREA 1 min Se apreciază activitățile elevilor, se Elevii ascultă aprecierile Conversația Catalog Frontal Aprecieri
ACTIVITĂȚII notează cei care au răspuns corect în profesorului. verbale
ELEVILOR timpul orei.
9. PRECIZAREA 1 min Realizați un text narativ de două Elevii își notează tema pentru Explicația Caiete de Frontal Aprecieri
TEMEI PENTRU pagini în centrul căruia personajul să acasă. notițe verbale
ACASĂ fie și narator.

10. ÎNCHEIEREA 1 min Salutul Elevii fac aprecieri. Conversația Fișa de Frontal Aprecieri
ACTIVITĂȚII Fișa de apreciere a activității apreciere verbale
profesorului. Salutul.

3
 Fișă de lucru (1)

„S-a hotărât, care va să zică…

Madam’ Georgescu – Mița Georgeasca – cu d. Georgescu – Mihalache – pleacă la Sinaia cu trenul de plăcere. Însă, de mult madam’
Georgescu a promis „puiului“ să-l ducă odată și pe el la Sinaia; prin urmare, trebuie să-l ia și pe puiul; dar puiul nu merge nicăieri fără
„gramamà“; prin urmare, și pe gramamà trebuie s-o ia. Puiul este mititelul Ionel Georgescu, în etate de cinci anișori împliniți, unicul fruct până
astăzi al amorului părinților săi; iar gramamà este cocoana Anica, mamița mamițichii puiului.
Trenul de plăcere pleacă din Gara de Nord sâmbătă după-amiazi, la orele trei fără cinci. Sâmbătă, așadar, de la amiazi, amândouă
aceste doamne încep să se pregătească de plecare. Madam’ Georgescu este pe deplin stabilită asupra toaletei sale: bluza vert-mousse,
jupa fraise écrasée și pălăria asortată; umbreluța a roșie, mănușile albe și demibotinele de lac cu cataramă; ciorapii de mătase vărgați, în
lungul piciorului, o bandă galbenă și una neagră, despărțite cu câte un fir stacojiu. Cocoana Anica se-mbracă în negru, așa se-mbracă dumneei
de când a pierdut pe răposatul Nicula; coloare deschisă n-a mai purtat, decât acuma, de curând, barej conabiu la cap. Cât despre puiul, nici nu
mai încape discuție – el va purta la Sinaia uniforma de ofițer de vânători ca prințul Carol. Până să potrivească mamița pe madam’ Georgescu,
până să-mbrace pe puiul și să-i puie sabia, iată că s-a făcut ceasul două fără douăzeci. La ceasurile două fără un sfert, iată că sosește și d.
Georgescu cu un muscal cu cauciuc. Cum intră și dă cu ochii de gramamà, strigă:
– Cocoană! încă n-ai plecat? Să știi c-ai pierdut trenulI Până s-ajungi la tramvai, cum umbli d-ta; până să-l apuci, că poate n-ai noroc
să-ți treacă tocmai atunci; până să ajungi la gară, – s-a isprăvit! n-are să te-aștepte trenul pe dumneata…
Apoi, văzând pe gramamà că tăndălește căutând niște chei:
– N-auzi, cocoană, că scapi trenul?
Cocoana Anica pornește, și madam’ Georgescu după ea.”
(Tren de plăcere, Ion Luca Caragiale)

4
 Fișa de lucru (2)
„Prin geamurile peticite se strecoară leneşe cele din urmă tremurături ale amurgului. Lumina ruginie pătrunde în casa din ce în ce mai
cernită, umplând odaiţa cu umbre deşirate. În vatră, flăcările roşcate pâlpâie domol, se preling ca nişte limbi de şarpe în jurul ceunaşului
funinginiu în care apa de mămăligă hohoteşte înăbuşit. Adieri răcoroase rătăcesc pe sub pereţii coşcovi, se furişează înlăuntru şi-nvălmăşesc,
câte-o clipă, jocul blajin al focului.
Pe prichiciul cuptorului, moş Costin şade pipernicit şi tăcut cu privirile pribege, cu gândurile cine ştie unde. În faţa lui, Ileana, o
fetişcană ca un bobocel înrourat, răsuceşte repede-repede firul subţirel de in.
- Spune, tăticule... mai spune! bâlbâie fata cu glas moale, care, în liniştea înserării, răsuna întocmai ca un fâlfâit uşor de aripi.
Barba bătută de brumă a moşneagului tremură o clipă. Se uita galeş, pe sub gene, la Ileana pe care lumina trandafirie a flăcărilor o
învăluie într-o haină scumpă din poveşti ,apoi cu vocea lină, cu ochii închişi, parc-arcuiţi în cartea vremilor trecute, începe:
- Uite... era fetişcană, ia, aşa ca tine. O guriţă cât o cireaşă coaptă şi doi ochi albaştri cum e cerul când e mai limpede. Şi cum râdea,
cum râdea! Îţi fura inima. A trecut potop. de vreme de-atunci, dar îmi aduc aminte de ea, parcă numai ieri aş fi văzut-o. Mai ştii? Poate îmi
furase şi mie inima. Eram pe-atunci ostaş tânăr şi slujeam în Italia, într-un oraşel ca o grădiniţă de flori... C-atunci aşa era lumea. Te prindea
la oaste, te ducea prin câte şi mai câte ţări străine, ş-acolo te ţinea cu zecile de ani. Plecai tânăr de-acasă, fără urmă de mustăcioară pe sub
nas, şi te întorceai bătrân, bărbos şi toropit, încât de-abia te mai cunoştea cineva din sat ,aşa era lumea şi pace...”
(Liviu Rebreanu. Cântecul iubirii)
Cerințe:
1. Încadrați textul dat într-o tipologie textuală (text descriptiv, narativ, argumentativ etc.)
2. Stabiliți particularitățile fragmentului referindu-vă la narator.
3. Firul narativ urmează o structură tipică. Stabiliți ce momente ale subiectului sunt surprinse în textul dat.
4. Încadrați personajele în tipologiile nou descoperite.
5. Indicați elementele cadrului spațio-temporal ce fixează acțiunea.

5
 Fișa de lucru (3)

METODA CUBULUI

Se dau fragmentele:
I. „Stau câteodată şi-mi aduc aminte ce vremi şi ce oameni mai erau în părţile noastre pe când
începusem şi eu, drăgăliţă-Doamne, a mă ridica băieţaş la casa părinţilor mei, în satul Humuleşti,
din târg drept peste apa Neamţului; sat mare şi vesel, împărţit în trei părţi, care se ţin tot de una:
Vatra satului, Delenii şi Bejenii.”
II. „Nu ştiu alţi cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din
Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele
jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge
copăcel, la cuptiorul pe care ma ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul
copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!”
III. „Ia, am fost si eu, în lumea asta, un boţ cu ochi, o bucată de huma însufleţită din Humuleşti, care nici frumos până la douăzeci de ani, nici
cuminte până la treizeci şi nici bogat până la patruzeci nu m-am făcut. Dar şi sărac aşa ca anul acesta, ca în anul trecut şi ca de când sunt,
niciodata n-am fost…”
IV. „Cum nu se dă scos ursul din bârlog, țăranul de la munte strămutat la câmp, și pruncul, dezlipit de la sânul mamei sale, așa nu mă dam eu
dus din Humulești în toamna anului 1855, când veni vremea să plec la Socola, după stăruința mamei.”

(Amintiri din copilărie, Ion Creangă)

6
1. DESCRIE 2.COMPARĂ 3. ASOCIAZĂ
Grupa 1: Descrie fragmentul Grupa 2. Compară fragmentul Grupa 3. Asociază acțiunii
narativ ținând cont de: din fișa Tren de plăcere, Ion trăsături de tipul
- ce timpuri verbale apar; Luca Caragiale, cu fragmentele continuă/discontinuă sau
- ce perspectivă narativă se din Amintiri din Copilărie, I. liniară/ în planuri paralele
folosește; Creangă din perspectiva justificând.
- timpul și spațiul trăsăturilor textului narativ.
evenimentelor;
4.ANALIZEAZĂ 5.APLICĂ 6.ARGUMENTEAZĂ
Grupa 4. Analizează efectul Grupa 5. Aplică noțiunile nou Grupa 6. Argumentează
produs de utilizarea persoanei I învățate despre tipurile de apartenența fragmentelor la
de-a lungul narațiunii. personaj și încadrați-l în diverse momente ale
diversele tipologii aducând subiectului.
justificări.

7
8