00 - Suport de Curs Rsvti - A - Draft 28.05.2019

Program de instruire : OPERATOR RSVTI – Modul A
OPERATOR RESPONSABIL CU SUPRAVEGHEREA TEHNICĂ A

INSTALAŢIILOR/ECHIPAMENTELOR DIN DOMENIUL ISCIR
SUPORT DE CURS
MODUL A
pentru programul de instruire ”operator RSVTI” Modul A,
în conformitate cu prevederile Ordinului Inspectorului de Stat Șef al ISCIR nr. 130/2011, cu
modificările și completările ulterioare şi a prescripţiei tehnice PT CR 8-2009
_ TEMATICA ȘI CERIN ȚELE MINIME pentru AUTORIZAREA ISCIR a OPERATORULUI RSVTI_
FURNIZOR DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR: SOCIETATEA......................... București Pag 1 din 116

OCUPAŢIA: operator responsabil cu supravegherea tehnică a

RSVTI instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR - operator RSVTI
Domeniul : Grupa majora 3 - Tehnicieni si alti specialisti din domeniul
tehnic
Cod COR: 315218 (fost 311941)
Ocupa ție reglementată : necesită autorizare ISCIR conform ORDIN Nr. 130
din 10 mai 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea operatorului
responsabil cu supravegherea tehnică a instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR
– operator RSVTI
Lista unităţilor de competenţă
Unităţi de Abordare în programul

Con ținut
competenţă de instruire – modul A
Unităţi de competenţă cheie
Titlul unităţii 1 Comunicare în limba oficială
Titlul unităţii 2 Comunicare în limbi străine
Competenţe de bază în Nivel 3 (studii medii
Titlul unităţii 3
CUPRINS: matematică, ştiinţe şi tehnologie sau postliceale)
Titlul unităţii 4 Competenţe informatice
Titlul unităţii 5 Competenţa de a învăţa Nivel 4
0. RSVTI – Profil ocupațional Titlul unităţii 6 Competenţe sociale şi civice Studii superioare
Titlul unităţii 7 Competenţe antreprenoriale
1. Introducere Titlul unităţii 8 Competenţa de exprimare culturală
Unităţi de competenţă generale
2. Legislaţia din România Comunicarea cu Asigurarea informării superiorilor, colegilor şi
referitoare la domeniul de superiorii, egalii şi subordonaţilor prin telefon, în scris, e-mail sau direct
activitate al ISCIR: subordonaţii
Analizarea informaţiilor şi evaluarea rezultatelor
Luarea deciziilor sau
pentru a alege soluţiile cele mai bune şi pentru a
2.1. Generalităţi rezolvarea problemelor
rezolva problemele.
Utilizarea calculatoarelor sau sistemelor
2.2. Legislație generală Utilizarea calculatoarelor computerizate (inclusiv hardware şi software) pentru
a introduce date sau procesa informaţii.
2.3. Hotărâri ale Guvernului care Monitorizarea şi verificarea informaţiilor provenite de
Monitorizarea proceselor,
transpun directive europene la materiale, din evenimente sau din mediu pentru a
materialelor şi mediului
specifice detecta şi evalua problemele.
Unităţi de competenţă specifice
2.4. Ordine ale Inspectorului de Stat Șef Cât de des RSVTI trebuie să poarte discuţii faţă în
al ISCIR Comunicare faţă în faţă faţă cu persoane sau echipe pentru a realiza
activităţile şi sarcinile postului?
2.5. Prescripţii tehnice ISCIR (denumire, Cât de mult este necesar ca RSVTI să fie în contact
Comunicare prin contactul
domeniu de aplicare și excluderi) cu alte persoane (faţă în faţă, la telefon etc.) pentru a
cu alte persoane
în vigoare 2019: realiza activităţile şi sarcinile postului?
Cât de frecvent i se cere RSVTI să lucreze într-un
Mediu interior, controlat
mediu interior, controlat?
2.5.1. Colecția prescripțiilor tehnice ISCIR Cât de important este să muncească împreună cu
Munca în grupe de lucru
referitoare la aparate, cazane, recipiente sub alte persoane organizat în grupuri sau echipe pentru
sau echipe
presiune, butelii, conducte, dispozitive de a realiza activităţile şi sarcinile postului?
siguranță, arzătoare, instalații de automatizare, Abilită ți necesare
arzătoare etc – indicativ PT C .... Abilitatea de a asculta și de a înțelege informațiile și
În țelegerea verbală
ideile prezentate prin viu grai
Abilitatea de a vedea detalii de la o distanţă mică (la
Vederea de aproape
câţiva centimetri de observator)
Notă: Orice text integral de lege, act normativ, prescripție tehnică ISCIR etc, la care se face referire în prezentul curs de instruire (este
subliniat!) poate fi accesat prin hyperlink-ul disponibil în fi șierele bibliografice anexate
CUPRINS: Abordare în
2.5.2. Colecția prescripțiilor tehnice ISCIR Unităţi de
Con ținut programul de
referitoare la mașini de ridicat, ascensoare, elemente competenţă
instruire – modul A
de transmitere a mișcării / tracțiune / legare sarcini,
telecabine, transport pe cablu / plan înclinat, instalaţiile Abilită ți necesare
utilizate în cadrul parcurilor de distracţii etc– indicativ Abilitatea de a percepe atunci când ceva este greşit sau
PT R.... Identificarea
pare a fi greşit. Nu implică şi capacitatea de a rezolva
problemelor
2.5.3. Colecția prescripțiilor tehnice ISCIR probleme, ci doar recunoaşterea probabilităţii acestora.
referitoare la autorizarea personalului de deservire / Abilitatea de a comunica informaţiile şi ideile prin viu grai
Expresivitatea verbală
exploatare a instalațiilor și echipamentelor din domeniul astfel încât ceilalţi să înţeleagă
ISCIR și autorizarea persoanelor juridice care Aptitudini necesare
efectuează lucrări de specialitate la echipamente și Oferirea unei atenţii complete la ceea ce au de spus alte
instalații din domeniul ISCIR – indicativ PT CR.... persoane, investirea timpului necesar pentru a înţelege
2.5.4. Colecția prescripțiilor tehnice ISCIR Ascultare activă argumentele prezentate, punerea de întrebări atunci
referitoare la instalații de ridicat, și sistemele şi când este necesar, şi capacitatea de a nu-i întrerupe pe
ceilalţi în momente nepotrivite.
componentele care reţin presiunea din instalaţiile
Supravegherea instrumentelor de măsură, a cadranelor
nucleare– indicativ PT N.... Monitorizarea
sau a altor indicatoare pentru a asigura funcţionarea în
operaţiunilor
bune condiţii a maşinilor.
3. Responsabilităţile Utilizarea logicii şi raţiunii pentru a identifica punctele tari
operatorului RSVTI Gândire critică şi punctele slabe ale soluţiilor alternative, concluziilor şi
abordărilor diferitelor probleme.
3.1. Responsabilităţile operatorului RSVTI –
persoană fizică Înţelegerea textelor Înţelegerea propoziţiilor şi paragrafelor scrise în
citite documentele ce ţin de postul respectiv.
3.2. Responsabilităţile operatorului RSVTI – Interese ocupa ționale RSVTI
persoană fizicăâ
Ocupațiile realiste implică în mod frecvent activități
3.3. Responsabilităţile deţinătorilor/utilizatorilor practice, precum și rezolvarea unor probleme concrete,
instalaţiilor/echipamentelor Interese realiste având a face de cele mai multe ori cu obiecte concrete
precum unelte, utilaje. Munca se desfășoară în principal
4. Cercetarea avariilor şi afară și rar este implicată birocrația sau munca în echipă.
accidentelor Ocupațiile investigative implică lucrul cu idei și necesită
Interese investigative multă gândire. Pot implica cercetarea faptelor și
4.1. Modul de acțiune în caz de avarie / rezolvarea problemelor cu ajutorul rațiunii.
Accident Ocupațiile convenționale implică deseori urmărirea unor
4.2. Anunțarea avariilor şi accidentelor Interese conven ționale seturi de proceduri și rutine. Pot implica lucrul cu date și
(factice) detalii mai mult decat cu idei. De regulă există o structură
4.3. Exemple de avarii și accidente (cauze ierarhică ce trebuie respectată.
potențiale, urmări posibile,
Valorile şi nevoile ataşate muncii
Ocupaţiile care satisfac această valoare a muncii sunt
4.3.1. exemplificări prin fotografii a minim orientate către rezultat şi permit RSTVI-știlor să îşi
două tipuri de avarii/accidente din domeniul Realizarea utilizeze cele mai bune abilităţi şi aptitudini, oferindu-le
instalații sub presiune IP un sentiment al împlinirii. Nevoile corespondente sunt
„Utilizarea abilităţilor” şi „Realizarea”.
4.3.2. exemplificări prin fotografii a minim Ocupaţiile care satisfac această valoare a muncii oferă
două tipuri de avarii/accidente din domeniul avansări multiple, un potenţial de conducere, şi deseori
instalații de ridicat IR. Recunoaşterea sunt considerate de prestigiu. Nevoile corespondente
sunt avansarea, autoritatea, recunoaşterea şi statutul
5. Autorizarea funcţionării social.
instalaţiilor Posturile care satisfac această valoare a muncii permit
RSVTI-știlor să muncească şi să ia decizii singuri.
5.1. Autorizarea/Admiterea funcţionării Independenţa
Nevoile corespondente sunt creativitatea,
instalaţiilor sub presiunet responsabilitatea şi autonomia.
Ocupaţiile care satisfac această valoare a muncii oferă o
5.2. Autorizarea/Admiterea funcţionării siguranţă a locului de muncă şi condiţii de muncă bune.
instalaţiilor de ridicat. Condiţii de muncă Nevoile corespondente sunt Activitatea,
Recompensarea, Independenţa, Siguranţa locului de
muncă, Varietatea şi Condiţiile de muncă.

Abordare în
Unităţi de
Con ținut programul de
CUPRINS: competenţă
instruire – modul A
6. Verificarea instalaţiilor în timpul Stilul de muncă

exploatării, periodic, la scadenţă sau Postul necesită atenţie la detalii şi
Atenţie la detalii
după reparare comprehensivitate în finalizarea sarcinilor postului
6.1. Instalaţii sub presiune: Postul necesită a fi onest şi incoruptibil, exigent,

drastic uneori și dedicat siguranței funcționării
Integritate
6.1.1. Cazane de abur şi apă fierbinte, echipamentelor și securității personalului de
6.1.2. Cazane de apă caldă şi abur de exploatare al acestora
joasă presiune,
6.1.3. Aparate consumatoare de combustibil Respectarea Postul necesită a fi un om pe care ceilalţi se pot
6.1.4. Recipiente sub presiune, obligaţiilor baza, serios, şi care îşi respectă obligaţiile
6.1.5. Conducte de abur şi apă fierbinte,
6.1.6. Conducte pentru fluide sub presiune.
Postul necesită dezvoltarea unor modalităţi proprii
6.2. Instalaţii de ridicat: de a face lucrurile, fără supervizare, şi depinzând
Independenţă
doar de forţele proprii pentru a duce lucrurile la bun
6.2.1. Macarale, sfârşit
6.2.2. Mecanisme de ridicat,
6.2.3. Stivuitoare, Cuno știn țe necesare
6.2.4. Nacele şi platforme autoridicătoare, Cunoştinţe legate de aplicaţiile practice ale ştiinţei
6.2.5. Elevatoare pentru vehicule, ingineriei şi tehnologiei. Aceasta include aplicarea
6.2.6. Trape de scenă şi trape de decoruri, Inginerie şi principiilor, tehnicilor, procedurilor şi echipamentelor
6.2.7. Echipamente de agrement,
tehnologie la inspecția, verificarea, întreținerea și
6.2.8. Ascensoare de persoane și mărfuri și
supravegherea funcționării în siguranță a
ascensoare pentru șantiere de
construcții, instalațiilor.
6.2.9. Instalații de transport pe cablu pentru
persoane și pentru materiale. Cunoaşterea maşinilor şi instrumentelor, inclusiv
Mecanică proiectarea acestora, utilizările, repararea şi
7. Autorizarea/Prelungirea întreţinerea.
valabilităţii autorizaţiilor
personalului de deservire Cunoștințe tehnice privind sursele de alimentare
Electrotehnică și electrice ale instalațiilor și echipamentelor, modul de
automatizări funcționare a sistemelor de reglare, control și
7.1. Fochist cazane de abur şi apă fierbinte,
7.2. Fochist cazane de apă caldă şi cazane de abur protecție automată a echipamentelor
de joasă presiune,
7.3. Fochist cazane conduse de calculator, Cunoștințe tehnice pentru însușirea manualelor cu
Operarea
7.4. Laborant operator centrale termice, instrucțiuni de exploatare, service și reparare,
instala țiilor,
7.5. Automatist pentru supraveghere şi întreţinere scoatere din uz în siguranță a echipamentelor și
între ținere și
cazane, instalațiilor din sfera de supraveghere și verificare
conservare
7.6. Operator umplere recipiente GPL, periodică
7.7. Îmbuteliator fluide sub presiune,
7.8. Macaragiu, Cunoştinţele legate de tehnicile de design,
7.9. Stivuitorist, instrumentele şi principiile implicate în producţia
7.10. Liftier, Design
planurilor tehnice, a schiţelor, desenelor şi
7.11. Mecanic trolist. modelelor.
8. Acceptarea personalului
auxiliar de deservire Cunoștințe legate de elaborarea și desfășurarea
cursurilor de instruire periodică a personalului de
Pedagogie aplicată
8.1. Legător de sarcină pentru macarale
exploatare a instalațiilor aflate în domeniul de
8.2. Manevranţi, supraveghere și verificare tehnică
9. Bibliografie

0. RSVTI – Profil ocupațional -

Operator RSVTI, COD COR 315218 – Operator Responsabil cu Supravegherea şi
Verificarea Tehnică a Instalaţiilor/ echipamentelor din domeniul ISCIR.
o Operatorul RSVTI conform specificului activității sale stabilită de legisla ția în vigoare, î și asumă o responsabilitate
accentuată și permanentă !!
o Operatorul RSVTI trebuie să cunoască și să aplice întocmai Legisla ția în vigoare în domeniul aflat în responsabilitatea
sa, trebuie să urmarească continuu cu aten ție modificările și completările acestei legisla ții, cu scopul de a
preveni producerea unor evenimente deosebite și grave, cum ar fi: avarii și/sau accidente și de a se feri de implicarea
sa, ca vinovat în eventuala producere a acestora.
0.1. Unde și cum î și desfă șoară activitatea un RSVTI
În majoritatea obiectivelor
industriale, agricole, civile, comerciale etc,
există diferite tipuri de echipamente și
instalații cu grad ridicat de risc în funcționare
care fac obiectul reglementărilor prescrip țiilor
tehnice ISCIR și care necesită un mod
controlat de instalare, punere în funcțiune și
exploatare în scopul prevenirii și eliminării
riscurilor de utilizare. Siguranța acestor
echipamente / instalații precum și siguran ța
personalului de exploatare și a celorlalte
categorii de personal care activează sau
doar se află în proximitatea acestor
echipamente / instalații poate fi garantată
numai prin măsuri speciale de control,
supraveghere și verificare periodică întreprinse în conformitate cu prevederile prescrip țiilor tehnice ISCIR aplicabile.
Proprietarii / administratorii și utilizatorii unor astfel de echipamente și instala ții chiar dacă nu con știentizează
necesitatea luării unor măsuri preventive speciale pentru diminuarea și ținerea sub control a riscurilor exploatării /
folosirii echipamentelor / instala țiilor specificate, sunt obliga ți prin lege să supună echipamentele / instala țiile de ținute
unui regim de control , supraveghere în func ționare, autorizare de func ționare reglementat de prescrip țiile tehnice
ISCIR. Pentru a răspunde acestor cerin țe de reglementare au nevoie de speciali ști proprii care să fie permanent
aproape de instalații pentru supraveghere și verificare și care să asigure interfa ța specifică cu organele de control ISCIR
– aceștia se numesc RSVTI.
Un operator RSVTI este un operator responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor din
domeniul ISCIR pentru obiectivele aflate în administrare.
RSVTI la orice persoană juridică cu activitate de produc ție / servicii
Responsabilitățile operatorului
sunt de a supravegherea ca
măsurile impuse de legislaţia
în vigoare privind funcţionarea,
exploatarea, precum şi
întreţinerea şi reparaţiile
instalaţiilor sub presiune,
instalaţiilor de ridicat şi aparatelor
consumatoare de combustibil din
domeniul ISCIR să fie efectuate
în conformitate cu cerinţele
prescripţiilor tehnice
aplicabile.
De asemenea, întocmirea de documenta ții necesare

organizării selecţiilor de oferte de preţ şi licitaţii publice
deschise conform legilor în vigoare, sarcini pe linie de
gestionare eficientă a
energiei, verificare
situaţii lucrări în
conformitate cu
deviz-ofertă sunt alte
atributii importante
ale unui
operator RSVTI
Atributiile din cadrul Biroului de Investiţii, sunt de

indeplinirea obiectivelor de investitii , demararea
proiectelor noi, urmărirea şi verificarea modului de
derulare a contractelor specifice activităţii de investiţii,
urmărirea stadiului fizic al obiectivelor de investiţii şi a
lucrărilor de reparaţii.

Rolul operatorului RSVTI pe un șantier de construc țiii

Pe un ș antier de construc ț ie există foarte multe riscuri de accidente și accidentări.
Din acest motiv rolul operatorului RSVTI este foarte important.
În primul rând: tuturor lucrătorilor de pe un șantier de construc ție,
indiferent de funcția fiecăruia dintre ei, trebuie să li se facă
instructajul periodic de protecția muncii și evaluare a riscurilor.
Toti angajații de pe șantier sunt obligați să respecte aceste reguli

și operatorul RSVTI trebuie să verifice dacă angajatorii și
angaja ții respectă aceste reguli și folosesc în mod corect
utilajele și instala țiile cu care muncesc. .
Operatorii RSVTI, pe un șantier de construc ție

verifică:
 Funcționarea utilajelor
 Instalațiile sub presiune și instalațiile de ridicare
 Macarale, ascensoare, elevatoare, instalații de transport
pe cablu, instalații de ridicat pe plan înclinat, poduri
rulante și alte mecanisme de ridicat.
 Echipamente de presiune.
 Să ia măsurile necesare și să se asigure că
instalația/echipamentul este utilizată/utilizat în condiții de
siguranță, prin efectuarea reviziilor, reparațiilor și
întreținerii de către persoane autorizate, conform
instrucțiunilor tehnice ale acestora.
 Trebuie să se asigure că utilizarea instalației /
echipamentului se face numai de către personalul de
deservire autorizat / instruit intern, în conformitate cu
prevederile prescriptiilor tehnice aplicabile si ale
instrucțiunilor de exploatare ale instalațiilor /
echipamentelor.

Rolul operatorului RSVTI în Marile Centre Comerciale cu depozite proprii de mărfuri

Marile centre comerciale de tipul Mall / Super ș i Mega Market /Depozite cu livrare directă etc, se
desfă ș oară, pe orizontală ș i verticală, pe mari spa ț ii ș i sunt dotate cu o mul țime de echipamente pentru
ridicarea ș i manevrarea mărfurilor, pentru transportul persoanelor (lifturi, scări și trotuare rulante etc)
instala ț ii de încălzit ș i condi ț ionare etc. – dintre care cele mai multe fac parte din domeniul de
reglementare ISCIR. Astfel există foarte multe riscuri de accidente și accidentări.
Tuturor lucrătorilor dintr-un ”centru comercial complex”, indiferent
de funcția fiecăruia dintre ei, trebuie să li se facă instructajul
periodic de protecția muncii și evaluare a riscurilor.
Toti angajații sunt obligați să respecte aceste reguli și operatorul

RSVTI trebuie să verifice dacă angajatorii și angaja ții
respectă aceste reguli și folosesc în mod corect utilajele și
instala țiile cu care muncesc. .

În funcție de dotarea și profilul ”centrului comercial” RSVTI verifică scările

și trotuarele rulante, butelii propan-butan depozitate / oferite la schimb
Operatorii RSVTI, în ”centrele comerciale” verifică:

 Funcționarea utilajelor
 Instalațiile sub presiune și instalațiile de ridicare
 Macarale, ascensoare, elevatoare, instalații de transport pe
cablu, instalații de ridicat pe plan înclinat, poduri rulante și alte De asemenea RSVTI se poate implica activ în verificarea conformită ții
mecanisme de ridicat. echipamentelor din domeniul ISCIR oferite spre vânzare în ”centrul
 Echipamente de presiune. comercial” și sesizarea autorității competente pentru retragerea de pe
 Să ia măsurile necesare și să se asigure că piață a produselor găsite neconforme
siguranță, prin efectuarea reviziilor, reparațiilor și între ținerii de
către persoane autorizate, conform instrucțiunilor tehnice ale
acestora.
 Trebuie să se asigure că utilizarea instalației / echipamentului
se face numai de către personalul de deservire autorizat /
instruit intern, în conformitate cu prevederile prescriptiilor
tehnice aplicabile si ale instrucțiunilor de exploatare ale
instalațiilor / echipamentelor.
Rolul operatorului RSVTI în Parcurile de agrement / distrac ții (locuri de joacă amenajate)
Parcurile de agrement / distrac ț ii / locurile de joacă amenajate sunt dotate cu diverse echipamente /
instala ț ii de agrement (leagane sau tobogane, roller- coastere, calusei, carusele, ro ți etc). Utilizarea
acestora de cei mici ș i cei mari, după caz trebuie să se facă în siguran ță deplină. Totu și există multe
riscuri de accidente ș i accidentări asociate func ț ionării ș i utilizării acestor echipamente de agrement,
Aceste echipamente de agremant trebuie să fie obligatoriu Industria parcurilor de distracţii are o faţetă a provocărilor prin care
autorizate de ISCIR.ISCIR-ul le autorizează doar în baza furnizaeză distracţie. Distracţia poate fi obţinută numai prin intermediul
verificărilor făcute de Compania Nationala pentru Controlul siguranţei. RSVTI oferă industriei parcurilor de distracţii o gamă de servicii
Cazanelor, Instalatiilor de ridicat si Recipientelor sub presiune, specializate ce permit menţinerea competitivităţii fără a compromite
adica CNCIR-ul. Ea este instituția care dă un termen de scaden ță siguranţa:
până la următoarea verificare, pentru fiecare echipament în parte.
Deținătorii acestor echipamentele de agrement din parcuri - analizează factorii de risc.
trebuie să desemneze persoane care răspund de aceste instalații, - inspectează, testează şi monitorizează calitatea părţilor componente, a
care să supravegheze ca acestea să aibă verificările tehnice la zi asamblărilor şi a sistemelor de siguranță
și chiar să le oprească dacă reprezintă un pericol. În cazul în care
inspectorii ISCIR, în urma controlului pe care-l fac la aceste - Înainte de punerea în funcţiune echipamentelor de agrement, RSVTI
echipamente, descoperă că nu le-au fost făcute verificările la timp, efectuează teste de fiabilitate și siguranță
ei pot hotărî oprirea acestora din funcționare, pot da amenzi și - Pentru a menţine siguranţa echipamentelor în timpul operării, RSVTI
chiar pot retrage autorizația responsabilului cu supravegherea și noştri efectuează periodic teste şi inspecţii.
verificarea tehnică în exploatare a instalațiilor - RSVTI.

Operatorii RSVTI, în ”Parcurile de agrement” verifică:

 Funcționarea echipamentelor de agrement
 Analizarea riscurilor şi evaluări ergonomice
 Evaluarea mentenanţei şi a procedurilor de operare
 Instruirea operatorilor şi a personalului ce efectuează
mentenanţa
 Evaluarea daunelor şi a incidentelor
 Testimoniale pentru autorităţile locale şi organe oficiale
 Trebuie să se asigure că utilizarea instalației /
echipamentului se face numai de către personalul de
deservire autorizat / instruit intern, în conformitate cu
prevederile prescriptiilor tehnice aplicabile si ale
instrucțiunilor de exploatare ale instalațiilor /
echipamentelor.
Rolul operatorului RSVTI în Sta ținile de agrement dotate cu telecabine, telegondole, telescaune etc
S ta ț iu n ile de sch ia t , st a ț iun ile mo nt a ne , ș i nu nu ma i, po t f i do ta t e cu d ive rse e ch ip a men t e d e t ra n sp o rt pe ca b lu
pe nt ru p e rso an e , da r ș i p en t ru ma t e ria le (e xp loa t ă ri f o re st ie re , min ie re et c) ia r a ce st e ech ipa me n te de t ran spo rt
p e cab lu t reb u ie să con f e re î n cred e re ș i sigu ra n ț ă de p lină u t iliza to rilo r. Tot u și exist ă mu lt e riscu ri de a ccid e nt e și
a ccide n tă ri aso cia te fu n c ț ion ă rii ș i ut iliză rii a ce st o r ech ipa me n te d e t ran sp o rt pe ca b lu,
Este interzisă funcţionarea telecabinelor dacă componentele În timpul exploatării, telecabinele sunt supuse la termenul scadent
de securitate, subsistemele, dispozitivele de semnalizare şi unor verificări tehnice periodice. Cu ocazia acestor lucrări se verifică
telecomunicaţie nu sunt în perfectă stare de funcţionare sau nu starea tehnică şi se acordă, după caz, autorizaţia de funcţionare în
îndeplinesc condiţiile tehnice prescrise, precum şi dacă personalul continuare. Scadenţa următoarei verificări se stabileşte ţinându–se seama
de exploatare şi de deservire minim prevăzut în regulamentul de şi de starea tehnică a telecabinei, de condiţiile de funcţionare, de regimul
exploatare nu este prezent la post şi apt pentru muncă. de funcţionare, dar nu va fi mai mare de 1 an.
Pentru ca instalaţia să poată fi utilizată conform destinaţiei RSVTI se asigură cel puțin de realizarea următoarelor cerin țe la
sale, specificaţiilor sale tehnice şi în conformitate cu condiţiile de verificări tehnice periodice:
utilizare stabilite, trebuie să se adopte toate măsurile şi a) gradul de uzură al componentelor de securitate şi al subsistemelor nu
prevederile tehnice astfel încât să fie respectate instrucţiunile de constituie un pericol pentru funcţionare;
b) exploatarea, întreţinerea şi revizia asigură funcţionarea telecabinei în condiţii
întreţinere, de securitate şi de funcţionare. Manualul de utilizare şi
de securitate;
instrucţiunile aferente trebuie să fie redactate în limba română. c) registrul de evidenţă a funcţionării cabinei este corect completat şi ţinut la zi.

Operatorii RSVTI, la ”instala ții de transport pe cablu”

verifică:
 Funcționarea echipamentelor
 Analizarea riscurilor şi evaluări ergonomice
mentenanţa
 Trebuie să se asigure că operarea instalației / echipamentului
se face numai de către personalul de deservire autorizat
/ instruit intern, în conformitate cu prevederile
prescriptiilor tehnice aplicabile si ale instrucțiunilor de
exploatare ale instalațiilor/ echipamentelor.
Rolul operatorului RSVTI în rela ție cu Administra ția Asocia țiilor de prorietari de la imobilele de locuit
Î n prin cip iu do a r un an sa mb lu n ou de lo cu in ț e (b lo c) cu in st a lat ii no i si a ut o mat iza t e a re ne vo ie d e se rvicii
t eh n ice de me n te n an t a p re sta t e de pe rsoa ne spe cia lzia t e si au to riza t e , R S V T I . Pe d e a ltă p a rte d ezvo lta re a
an sa mb lu rilo r de clăd iri de b irou ri, se d ii d e f irme , h ot e lu ri et c, în g lob e a ză un nu mă r ma re de ech ipa me n te d in
do men iu l I S CI R ș i Ad min ist ra ț ia u no r a st fe l d e imo b ile a re n evo ie de RS V TI . Ma i exist ă și imo b ile (b lo cu ri) ve ch i
d ot a te cu in st a la ț ii de în că lzire p rop rii, in st a la ț ii de h id ro f o r ș i lif t u ri ca re a r a ve a ne vo ie d e se rviciile u nu i RS V TI

Centrale termice de bloc (cazane individuale / în baterie) Centrale termice de bloc și preparator de apă caldă menajeră
Grup hidrofor pentru bloc

Operatorii RSVTI, la ”blocuri /ansambluri reziden țiale”
verifică:
 Funcționarea echipamentelor
 Analizarea riscurilor şi evaluări de fiabilitate
mentenanţa
instalația/echipamentul este utilizată/utilizat în condiții de De regulă toate lifturile de la blocurile de locuin țe (dar și de la alte tipuri de
siguranță, prin efectuarea reviziilor, reparațiilor și imobile) sunt în grija permanentă a unei firme specializate și autorizate
întreținerii de către persoane autorizate, conform pentru mentenanță / service / reparații (de multe ori chiar firma furnizoare /
instrucțiunilor tehnice ale acestora. montatoare a liftului în acea locație). În baza contractului de prestari
 Trebuie să se asigure că operarea instalației / echipamentului servicii încheiat cu firma de mentenanță pentru lifturi, aceasta în mod
se face numai de către personalul de deservire autorizat normal ar trebui să asigure și activitatea proprie unui RSVTI în beneficiul
/ instruit intern, în conformitate cu prevederile asociației de proprietari (care este proprietara de drept a liftului). Dacă
prescriptiilor tehnice aplicabile si ale instrucțiunilor de liftul este deținut de firma furnizoare, care asigură și mentenan ța, iar
exploatare ale instalațiilor/ echipamentelor. Asociația de proprietari din blocul respectiv are doar dreptul dre folosin ță
este normal (conform prevederilor legale) ca deținătorul să aibă propriul
RSVTI și să-și asume toate responsabilitățile în relația cu ISCIR privind
autorizările de funcționare și verificările periodice.
Dacă Asociația de proprietari este deținătoarea liftului, atunci în mod
firesc, aceasta ar trebui să aibă un RSVTI propriu independent, putând
incheia în acest sens, un contract de prestari servicii cu un RSVTI -
persoana fizica autorizata de ISCIR, cu firma (PFA) inregistrată la RC si
activitate declarată la ANAF, în idea că RSVTI trebuie să verifice chiar
activitatea firmei de mentenanță și ar putea exista suspiciuni de
imparțialitate dacă RSVTI este pus la dispoziție chiar de către firma de
mentenanță.
0.2. Profilul ocupa țional comun al RSVTI

Din cele câteva exemple de mai sus rezultă că un RSVTI are o importan ță majoră în diferite domenii de activitate, în
diferite societăți economice cu activitate productivă sau de furnizare de servicii, în organiza ții civile care de țin sau exploatează în
nume propriu instalații și echipamente cu grad ridicat de risc în func ționare, ce se încadrează în domeniul reglementat ISCIR.

Două concluzii se desprind cu eviden ță:
a) Varietatea mare a tipurilor de echipamente din domeniul ISCIR pe care trebuie să le supravegheze și să le verifice
tehnic în funcționare un RSVTI ar impune un anume tip de specializare diferen țiată, cel pu țin la nivelul grupelor
principale de echipamente din domeniul ISCIR Instalații sub presiune (IP) și Instalații de ridicat (IR)
RSVTI IP
RSVTI IR
Bineînțeles că în cadrul grupelor principale sugerate se pot dezvolta specializări mai detaliate pentru subgrupe
de echipamente din domeniul ISCIR reglementate de una sau mai multe prescrip ții tehnice (în număr limitat ) care se referă la
echipamente similare (din aceeași familie constructiv-func țională)
Din punct de vedere al deținătorului de echipamente din domeniul ISCIR o asemenea diferen țiere pe categorii
de specialitate a RSVTI-știlor ar putea părea dezavantajoasă din punct de vedere financiar, deoarece, dacă de ține echipamente
din categorii diferite (IP și IR) trebuie să încheie contracte individuale cu mai mul ți RSVTI- ști autoriza ți. Dar, la o analiză mai
detaliată s-ar putea să nu fie chiar atât de dezavantajos deoarece în majoritatea cazurilor valoarea contractelor pentru servicii
de RSTVI depinde de numărul, tipul și mărimea / complexitatea echipamentelor cere trebuie supravegheate / verificate.
O altă variantă, în ipoteza specializării RSVTI – știlor, ar fi încheierea de contracte unice cu o firmă specializată
și autorizată pentru prestarea serviciilor de RSVTI care poate avea mai mul ți RSVTI- ști de diverse specializări
b) Indiferent de diversitatea echipamentelor din domeniul ISCIR și indiferent de profilul socio-economic al de ținătorilor,
de statutul lor fiscal și de localizarea acestora, prestarea de servicii RSVTI presupune, din punctul de vedere al
RSVTI-stului executarea unui ”pachet” de activită ți foarte asemănătoare și unitar organizate conform unor proceduri
care respectă cerințele similare din toate prescrip țiile tehnice ISCIR (Colec ția prescrip țiilor tehnice ISCIR în vigoare
la nivelul anului 2019 conține un număr de 38 prescrip ții), indiferent dacă acestea se referă la echipamente și

instalații din domeniul IR sau di domeniul IP. Principalele activită ți se regăsesc în materializarea obliga țiilor și
responsabilităților operatorului RSVTI, care definesc, în acela și timp și profilul ocupa țional al RSVTI.
SCHI ȚĂ DE PROFIL OCUPA ȚIONAL bazat pe sarcinile operatorului RSVTI
Tipic, RSVTI își desfășoară activitatea în baza unui contract de prestare de servicii de RSVTI încheiat cu un ”Angajator”
(deținătorul/utilizatorul de instalații / echipamente din domeniul ISCIR). Acest contract se încheie de regulă pentru o perioadă
mai mare de timp (eventual determinată)deoarece activită țile specifice RSVTI implică supravegherea și verificarea
echipamentelor în funcționare în timp real și nu pot fi reduse la presta ții punctuale.
”Angajator” Reprezentantul ”Angajatorului”

(deținătorul/utilizatorul de instalații / desemnat cu derularea colaborării
echipamente din domeniul ISCIR) pentru prestarea serviciilor de RSVTI
” Șef Punct de lucru 1” ” Șef Punct de lucru n”

”Punct de lucru 1” ”Punct de lucru n”
(locația unor instalații / echipamente (locația unor instalații / echipamente
din domeniul ISCIR) din domeniul ISCIR)
CONTRACT DE PRESTĂRI SERVICII DE RSVTI
În esență (în baza contractului de prestări servicii de RSVTI) operatorul RSVTI ac ționează ca o interfa ță între
”Angajator” (în calitatea sa de de ținător / utilizator de instala ții și echipamente din domeniul
ISCIR) și ISCIR, garantând în același timp, atât pentru ”Angajator” cât și pentru ISCIR, că instala țiile și echipamentele
vizate sunt sub supraveghere și verificări tehnice de specialitate în permanen ță asigurându-se astfel premisele unei
funcționări în siguranță pentru acestea
În timpul prestării serviciilor operatorul RSVTI are obliga ția să supravegheze ca măsurile impuse de legisla ția în vigoare
privind funcționarea, exploatarea, între ținerea și repararea instala țiilor/ echipamentelor din domeniul ISCIR să fie efectuate în
conformitate cu cerințele Prescripțiilor Tehnice aplicabile. De asemenea, prestatorul acestui tip de servicii trebuie să
îndeplinească următoarele obligatii specifice (conform Ordinuiui nr. 130/2011):
Să identifice toate
instalațiile/echipamentele din domeniul
ISCIR de la punctul de lucru;
Să permită numai funcționarea

instalațiilor/echipamentelor
autorizate și înregistrate la ISCIR;

Să efectueze admiterea funcționării

instalațiilor / echipamentelor și să
efectueze Verificările Tehnice în
Utilizare la instalațiile/echipamentele
la care, conform prevederilor
Prescripțiilor Tehnice apiicabile,
aceste activități se realizează de
către operatorul RSVTI;
Să solicite eliberarea avizului

obligatoriu de instalare pentru
instalațiile/echipamentele pentru care
Prescripțiile Tehnice prevăd acest
lucru, atunci când este cazul;
Să ia măsurile necesare și să se asigure că

instalațiile / echipamentele de la punctul de
lucru sunt utilizate în condiții de siguran ță,
prin efectuarea reviziilor, repara țiilor și
întreținerii, în conformitate cu instrucțiunile lor
tehnice, de către persoane autorizate;
Să se asigure că utilizarea
instalațiilor/echipamentelor se face conform
instrucțiunilor de exploatare ale acestora
numai de către personal de deservire
autorizat/instruit intern, în conformitate cu
prevederile Prescripțiilor Tehnice apiicabile
Să anunțe de îndată ISCIR-IT și

reprezentantul ”Angajatorului” desemnat cu
derularea colaborării pentru prestarea acestor
servicii, despre producererea unor avarii sau
accidente la instalațiile/echipamentele pe
care le are în evidență, să asigure oprirea
acestora din funcțiune și, dacă este posibii,
izolarea acestora în vederea cercetării;

Să solicite în scris conducerii punctului de lucru

oprirea unor instalații / echipamente ISCIR din
cauza defecțiunilor apărute ori ca urmare a
necesității efectuării unor lucrări de între ținere,
verificare, revizii, înlocuiri de piese sau repara ții
capitale. Înainte de efectuarea acestui tip de
demers, va comunica această inten ție
reprezentantului ”Angajatorului” desemnat cu
derularea colaborării pentru prestarea acestor
servicii;
Să solicite autorizarea funcționării numai a

instalațiilor/echipamentelor care
îndeplinesc condițiile introducerii pe pia ță,
conform legislației în vigoare;
Să verifice existența documentelor înso țitoare

ale instalațiilor/echipamentelor din domeniul
ISCIR conform actelor normative apiicabile;
Declarație de conformitate Certificat de garanție Manual de operare Instrucțiuni de service
Să întocmească și să actualizeze permanent eviden ța

centralizată pentru toate instalațiile/ echipamentele din
domeniul ISCIR de la punctul de lucru;
Să instruiască și să examineze personalul de

deservire, atât cel autorizat de către ISCIR, cât și cel
auxiliar, instruit intern, în conformitate cu prevederile
Prescripțiilor Tehnice apiicabile și ale instruc țiunilor
de exploatare ale instalațiilor/echipamentelor;

Să asigure existența la fiecare loc de muncă a

instrucțiunilor tehnice specifice pentru utilizarea în condi ții
normale a instalațiilor/echipamentelor, a documentelor
cuprinzând măsurile ce trebuie luate în caz de avarii,
întreruperi și dereglări ale instala țiilor/echipamentelor sau
ale proceselor în care acestea sunt înglobate;
Să informeze reprezentantul ”Angajatorului” desemnat cu

derularea colaborării pentru prestarea acestor servicii
despre solicitarea în scris de a opri din func țiune
instalațiile/echipamentele la expirarea scaden ței de
funcționare acordate cu ocazia ultimei verificări tehnice în
utilizare;
Să propună în scris conducătorului punctului de lucru,

planul de verificări tehnice în utilizare aferent anului
următor, în vederea planificării condi țiilor de pregătire a
instalațiilor/echipamentelor după consultarea cu
reprezentantul ”Angajatorului” desemnat cu derularea
colaborării pentru prestarea acestor servicii de RSVTI
Să urmărească eliminarea
neconformităților constatate
cu ocazia efectuarii
Verificărilor Tehnice în
Utilizare
Să verifice și să vizeze registrele de eviden ță a

funcționării instalațiilor/echipamentelor, în termen
cu respectarea modalităților stabiiite în Prescrip țiile
Tehnice aplicabile;
Să confirme/accepte lucrările de instalare, montare la

instalațiile/echipamentele aflate în de ținerea /exploatarea
”Angajatorului” , în conformitate cu prevederile
Prescripțiilor Tehnice aplicabile;

Să întocmească procesul-verbal de
introducere în reparare a
instalațiilor/echipamentelor aflate în
deținerea /exploatarea ”Angajatorului”,
să supravegheze și să confirme
efectuarea reparației prin procesul-
verbal de finalizare a lucrărilor la
echipamente/instalații în conformitate cu
Prescripțiile Tehnice aplicabile;
Să urmărească / asigure pregătirea

instalațiilor /echipamentelor pentru
Verificări Tehnice în Utilizare;
Să confirme lucrările de
Verificări Tehnice în Utilizare
pentru investigații/examinări
cu caracter tehnic la
instalațiile/echipamentele
aflate în deținerea
/exploatarea ”Angajatorului”,
în conformitate cu
Prescripțiile Tehnice
aplicabile;
Să participe la cercetarea avariilor sau a

accidentelor produse la
instalațiile/echipamentele pe care le are
în evidență, în vederea furnizării tuturor
informațiilor organelor de cercetare a
evenimentelor;

Să fie prezent, în termen

de maxim 120 minute, la
instalațiile/echipamentele
pe care le are în
supraveghere
în cazul producerii unor
avarii, accidente sau la
solicitarea inspectorului de
specialitate din cadrui ISCIR;
Să informeze în scris ISCIR - IT , în

termen de 15 zile, despre datele de
identificare ale noului de ținător de
instala ții / echipamente, în cazul unui
transfer de proprietate sau de folosin ță
al ”bunurilor” aflate în de ținerea
/exploatarea ”Angajatorului”;
transfer de proprietate sau de folosin ță

echipamente

Să anunțe ISCIR - IT în vederea

scoaterii din evidență a instalațiilor /
echipamentelor casate, în cel mult
15 zile de la data casării, în baza
documentelor de scoatere din funcțiune
transmise de către beneficiar;
Să anun țe ISCIR - IT , în termen de

15 zile, despre oprirea din func țiune
a instala țiilor / echipamentelor aflate
în de ținerea / exploatarea
”Angajatorului”, care intră în
conservare ; să urmărească
efectuarea lucrărilor de conservare;





- Să anunțe ISCIR - IT , în termen de 15 zile, despre oprirea din func țiune a instala țiilor/echipamentelor aflate în
deținerea /exploatarea ”Angajatorului”, care intră în conservare ; să urmărească efectuarea lucrărilor de conservare;
- Să anunțe în scris ISCIR - IT , în termen de cel mult 15 zile, despre încetarea raporturilor contractuale cu
”Angajatorul” (detinatorul/utilizatorul instala țiior/echipamentelor);
- Să respecte prevederile Prescripțiilor Tehnice ISCIR și celelalte dispozi|ii legale în domeniu.
După caz (în funcție de tipul echipamentelor / instala țiilor avute în eviden ță), RSVTI pe lângă sarcinile precizate mai sus,
este obligat să urmarească datele scadente ale supapelor de siguran ță montate pe echipamentele din sfera sa de
activitate și să se ocupe de pregătirea acestora în vederea verificării.
Va avea în vedere ca demontarea supapelor de siguran ță pentru verificare/reglare să se facă etapizat, astfel încât, in
cazul a două sau mai multe echipamente similare ca func ție (cazane, hidrofoare), să se asigure func ționarea permanentă
a cel puțin unuia dintre acestea.
Pentru reglarea/verificarea supapelor de siguran ță de la fiecare echipament se va lua legătura cu reprezentantul
”Angajatorului” desemnat cu derularea colaborării pentru prestarea acestor servicii de RSVTI și se va stabili modalitatea
de efectuare a serviciilor de verificare/reglare a supapelor de siguran ță, în baza unui contract /comenzii a ”Angajatorului”
cu o firmă specializată și autorizată pentru verificare/reglare a supapelor de siguran ță.
Detalii procedurale pentru derularea activită ților din contractul de prestare servicii de RSVTI :
a. Administrative
Operatorul RSVTI pentru instalațiile/echipamentele aflate de ținerea /exploatarea ”Angajatorului” la punctul de

lucru specificat în contract, va respecta următoarele:
- Toate documentele obținute/întocmite pentru instala ții/echipamente vor fi în numele și pentru ”Angajator”
(detinatorul/utilizatorul instalațiior/echipamentelor). Acestea vor fi ata șate, în original, căr ților instala țiilor/echipamentelor
care se afla la la punctul de lucru specificat în contract și, în copie, se vor transmite către reprezentantul ”Angajatorului”
desemnat cu derularea colaborării pentru prestarea acestor servicii de RSVTI;
- Orice problemă apărută în desfășurarea activită ții specifice de operator RSVTI va fi transmisa în scris (e-mail sau
adresa) reprezentantului „Angajatorului” desemnat cu derularea colaborării pentru prestarea acestor servicii de RSVTI și nu
se vor întreprinde măsuri fără anunțarea sau colaborarea directă cu acesta;
Pe perioada derularii colaborării, cu 30 zile înainte de expirarea autoriza ției de operator RSVTI, prestatorul va face
dovada începerii demersurilor legale pentru prelungirea valabilitajii ei și va transmite la ”Angajator” documente justificative
în acest sens. În caz contrar, contractul încheiat se anulează
b. recep ția serviciilor
Recepția serviciilor se va realiza la punctul de lucru, la sfâr șitul fiecarei luni calendaristice, prin completarea, semnarea
și ștampilarea unui proces-verbal de către reprezentan ții ambelor рărți: operator RSVTI, respectiv administrator Punct de
lucru al ”Angajatorului”. Documentul se va întocmi în două exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte.
c. plata serviciilor
Plata serviciilor se va face în baza facturilor fiscale emise de către prestator și a documentelor originale de confirmare a
prestării serviciilor în perioada pentru care se solicită decontarea acestora.
Depunerea la ”Angajator” a documentelor de solicitare a plă ții (factura fiscal proces-verbal) se va face periodic.

La orice persoană juridică cu activitate de

produc ție / servicii
Responsabilitatile operatorului sunt de a

supravegherea ca măsurile impuse de legislaţia în
vigoare privind funcţionarea, exploatarea, precum şi
întreţinerea şi reparaţiile instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi aparatelor consumatoare de combustibil din
domeniul ISCIR să fie efectuate în conformitate cu cerinţele prescripţiilor tehnice aplicabile.
De asemenea, intocmirea de documentatii necesare organizării selecţiilor de oferte de preţ şi licitaţii publice deschise
conform legilor în vigoare, sarcini pe linie de gestionare eficientă a energiei, verificare situaţii lucrări în conformitate cu
deviz-ofertă sunt alte atributii importante ale unui operator RSVTI.
Atributiile din cadrul Biroului de Investiţii, sunt de indeplinirea obiectivelor de investitii , demararea proiectelor noi,
urmărirea şi verificarea modului de derulare a contractelor specifice activităţii de investiţii, urmărirea stadiului fizic al
obiectivelor de investiţii şi a lucrărilor de reparaţii.



1. Ce este ISCIR?
Iniţial înfiinţată ca o organizaţie tehnică de stat, prin Legea nr. 491/12.02.1910 și Legea nr.
1050/04.04.1928, ISCIR sau Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub presiune si
Instalatiilor de Ridicat a beneficiat de-a lungul timpului de numeroase ajustări şi completări ale structurii
sale organizatorice. În prezent, ISCIR este organul de specialitate al administra ției centrale responsabil în
numele statului pentru asigurarea măsurilor de func ționare în condi ții de siguran ță a instala țiilor sub
presiune, a instala țiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil.
ISCIR exercită o serie de funcţii:

 de autoritate, prin care asigură controlul respectării prevederilor reglementărilor în domeniu și a regimului
de autorizare și verificare tehnică;
 de reglementare, prin care asigură elaborarea actelor cu caracter normativ;
 de reprezentare, prin care asigură cooperarea și schimbul de informa ții, pe plan intern și extern, în
domeniul său de activitate, potrivit legisla ției în vigoare.
2. Ce este autorizatia ISCIR sau verificarea tehnica periodica VTP?
Conform legislaţiei in vigoare, orice deţinător de centrală termică are obligaţia ca la montarea, punerea în
funcţiune sau la verificarea acesteia să apeleze doar la firme autorizate, certificate ISCIR. Doar prin
suportul oferit de firma autorizată se poate oferi garanţia că montajul s-a efectuat corect, fără riscuri pentru
deţinător şi că nu există defecţiuni pentru aparatul în cauză. Odată cu montarea centralei termice se
eliberează autorizaţia de funcţionare şi se completează şi livretul aparatului.
3. Cât este valabilă autorizatia ISCIR sau verificarea tehnica periodica VTP?
Deţinătorul de centrală termică trebuie sa se adreseze unei firme autorizate ISCIR o data la 2 ani, pentru
verificarea tehnica periodică (VTP) de bună funcţionare a aparatului achiziţionat, dar şi pentru a reînnoi
autorizatia ISCIR.
4. Ce se intampla daca am autorizatia ISCIR valabila?
In cazul in care sunteti detinator de cetrala termica dar nu aveti autorizatia ISCIR valabila, sunteti pasibil de
amenda conform legislatiei in vigoare.
5. Importanţa deţinerii autorizaţiei ISCIR
Autorizatia ISCIR este singura autorizaţie recunoscută de legislaţia română ce poate certifica montajul
corect şi buna funcţionare a centralei termice. Importanţa acesteia vizează în primul rând siguranţa casei şi
a familiei dumneavoastră, deoarece personalul autorizat este cel în măsură să sesizeze şi să remedieze
orice neregulă la centrala termică. Pe de altă parte, costurile pot scădea semnificativ dacă centrala este
setată corect, fapt asigurat de echipa specializată şi autorizată ISCIR.

0. Managerul Sistemului de Management Securitate şi Sănătate în Muncă

Managerul sistemului de management securitate şi sănătate în muncă , cod COR2012 325709 (fost
242315) îşi desfăşoară activitatea în calitate de consultant extern sau de angajat în cadrul organizaţiilor
care îşi propun realizarea, implementarea, menţinerea şi îmbunătăţirea unui sistem de management al
securităţii şi sănătăţii în muncă. Acesta este desemnat de angajator pentru a realiza managementul
activităţilor specifice care vizează sistemul de management al securităţii şi sănătăţii în muncă.
Activitatea managerului sistemului de management securitate şi sănătate în muncă se desfăşoară în

interiorul şi/sau în exteriorul organizaţiei, atât în locuri de muncă/posturi de lucru aflate în spaţii închise
(birou, spaţii de producţie), cât şi în cele aflate în spaţii deschise.
Managerul sistemului de management securitate şi sănătate în muncă se ocupă de managementul activităţilor care
vizează realizarea, implementarea, menţinerea şi îmbunătăţirea unui sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă.
Pentru organizarea, conducerea şi gestiunea acestor activităţi sunt necesare capacităţi de analiză şi sinteză, focalizare pe
probleme, lucru în condiţii de stres, sub presiunea timpului şi în contexte uneori imprevizibile, capacităţi de relaţionare în medii
foarte variate, viziune de ansamblu, capacitate de evaluare a unor situaţii diverse şi a riscurilor ce pot decurge din acţiunile
întreprinse, capacitate de decizie, putere de convingere, foarte bune abilităţi de negociere, capacitate organizatorică şi de
gestionare a resurselor. Între atitudinile principale necesare pentru desfăşurarea activităţilor specifice se menţionează:
responsabilitatea, integritatea, corectitudinea, implicarea, iniţiativa, realismul, dinamismul, consecvenţa, răbdarea, tactul,
combativitatea, atenţia şi obiectivitatea.
Managerul sistemului de management securitate şi sănătate în muncă deţine cunoştinţe solide privind legislaţia de
securitate şi sănătate în muncă, privind managementul organizaţiilor şi se preocupă permanent atât de asimilarea noutăţilor în
domeniul prevenirii şi protecţiei, cât şi de respectarea cerinţelor de securitate şi sănătate la toate locurile de muncă. El are
abilităţi personale de comunicare şi relaţionare cu diferite categorii de interlocutori şi de lucru în echipă.
Managerul sistemului de management securitate şi sănătate în muncă dovedeşte competenţe cheie în ce priveşte:
comunicarea în limba română şi/sau în limbi străine, competenţe de bază în matematică, ştiinţă şi tehnologie, precum şi
competenţe antreprenoriale. Totodată, managerul sistemului de management securitate şi sănătate în muncă are competenţe
informatice şi foloseşte calculatorul pentru a identifica, stoca, prelucra, analiza, prezenta şi schimba informaţii, precum şi pentru
a comunica şi participa în cadrul unor reţele de colaborare prin Internet. El conştientizează propriul proces de învăţare - are
competenţa de a învăţa - identificând oportunităţile disponibile pentru dobândirea, prelucrarea şi asimilarea de noi cunoştinţe şi
deprinderi. De asemenea, dovedeşte competenţe sociale şi civice în sensul participării în mod eficace şi constructiv la viaţa
socială şi profesională.
Îndeplinirea atribuţiilor manageriale presupune o permanentă deschidere pentru dezvoltare profesională şi dobândirea unei
palete largi de cunoştinţe în domenii diverse: legislaţie, contabilitate, negociere, comunicare, management organizaţional etc.
Managerul sistemului de management securitate şi sănătate în muncă trebuie să aibă studii universitare de licenţă
absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă sau de scurtă durată absolvite cu diplomă de licenţă sau
echivalentă, cunoştinţe de management, de operare pe calculator şi de utilizare a internetului, precum şi capacitate de
organizare, de comunicare şi de lucru în echipă.

Fundanentarea op țiunii unei organiza ții de a avea un manager al SMSSO(M):

Îndeplinirea obliga țiilor prevăzute în Codul muncii și Legea 319 / 2006 în domeniul SSO la nivelul de
profesionalism și eficien ță impus de cerin țele actuale ale mediului de afaceri, satisfăcând concomitent nevoile
explicite și implicite ale personalului propriu și colaborator de a i se asigura și garanta securitatea și sănătatea la
locul de muncă

Adoptarea de către Organiza ții a standardului SR OHSAS 18001 pentru a- și implementa și

dezvolta un sistem propriu de management al sănătă ții și securită ții ocupa ționale
OBLIGATIVITATE și/sau NECESITATE

Atitudinea conștientă și responsabilă în abordarea funcționării oricărui tip de
organizație determină asumarea voluntară de obliga ții generale față de
personalul ce activează în cadrul acesteia, pentru asigurarea sănătății și
securității lui în contextul muncii în organizație.
Legislația națională și internațională referitoare la sănătatea și securitatea
ocupațională (în muncă) definește precis aceste obligații, le clasifică pe
categorii și tipuri și le transformă prin reglementare în cerin țe obligatorii a
căror neîndeplinire atrage sanc țiuni legale.
În funcție de specificul domeniului de activitate, de mărimea organizației, de
tehnologiile adoptate în operare și de contextele în care aceasta își dersfășoară
activitățile, obligațiile legale în domeniul SSO pot fi numeroase și complexe fiind astfel dificil de realizat în lipsa unor structuri interne
specializate și bine dotate cu personal competent, mijloace tehnice și bugete adecvate.
În toate situațiile (chiar și atunci organizația ar avea de răspuns la mai puține cerin țe legale privind SSO, tot ar trebui ca cineva de
specialitate să le identifice cel puțin), adoptarea unui sistem de management al SSO poate fi solu ția ideală pentru organiza ție ca să
răspundă corect obligațiilor legale și în primul rând obligațiilor față de propriul personal privind asigurarea protec ției și sănătă ții
acestuia la locurile de muncă.
Un sistem de management al SSO performant, credibil și eficient impune, din faza de proiectare și până în faza de func ționare și
îmbunătățire continuă, existența personalului de specialitate competent : Managerul SMSSM și auditorul SMSSM sunt
reprezentativi pentru acest personal de specialitate. Dar un sistem de management SSO credibil și eficient are nevoie de un
referențial cu largă recunoaștere ce asigură concomitent și prezumția de conformitate pentru certificarea oficială. Standardul OHSAS
18001 (+ OHSAS 18002) răspunde acestor necesități.
În concluzie, din punctul de vedere al asumării conștient voluntare a responsabilităților privind asigurarea sănătă ții și siguran ței
angajaților, organizațiile adoptă sistemul de management al SSO, bazat pe OHSAS 18001 dintr-o NECESITATE corect în țeleasă și,
consecutiv, simultan sau în prealabil asigură în cadrul organizației existența personalului de specialitate competent, certificat și
adecvat să preia sarcinile legate de SSO ale organizației: Manager al SMSSO și auditor aș SMSSO.
În conexiune cu această abordare responsabilă a necesității, trebuie specificat că standardul SR OHSAS 18001 (inclusiv SR OHSAS
18002) ESTE VOLUNTAR iar certificarea sistemelor SMSSO raportată la acest referențial este de asemenea VOLUNTARĂ!. Corolar,
existența în cadrul organizației a unui manager al SMSSO / auditor al SMSSO este de asemenea o opțiune voluntară a organiza ției.
Abordarea problematicii asigurării SSO (M) în organiza ție din punctul de
vedere al OBLIGATIVITĂ ȚII respectării legislației în vigoare, aplicabilă
Ca în orice domeniu, și în domeniul SSO, OBLIGATIVITATEA respectării cerințelor legale
se impune mai eficient atunci când, dincolo de apelul la conștiință, rațiune, moralitate și / sau deontologie legea specifică sanc țiuni
și penalizări .
Principala lege care se aplică în domeniul SSO este

legea 319 din 2006.
Organizația răspunde contraventional și poate fi
sanc ționată cu amenda de la 3.500 de lei la 7.000 de
lei dacă nu respectă obligația legala de a evalua riscurile
pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, inclusiv la
alegerea echipamentelor de muncă, a substanțelor sau
preparatelor chimice utilizate și la amenajarea locurilor de
muncă.

Explicație:
Nu veti putea stabili masuri adecvate de prevenire si protectie a lucratorilor dvs., daca nu
realizati mai intai evaluarea de risc pentru fiecare loc de munca sau post de lucru.
Mai mult, nu va puteti indeplini in mod corect nici una dintre obligatiile legale privitoare la
sanatatea si securitatea angajatilor fara a fi mai întâi în posesia evaluării riscurilor
Daca nu va respectati obligatiile legale referitoare la organizarea

activitatilor de prevenire si a celor de protectia muncii, acest fapt
constituie contraventie si puteti fi sanctionat de catre Inspectia
Muncii cu amenda de la 3.000 la 6.000 de lei, potrivit art. 39
alin. (6) lit. a) din Legea nr. 319/2006.
EXTERNALIZAREA SERVICIILOR SSM, NE

SCAPĂ DE OBLIGA ȚII ?
ATENTIE!
Folosirea serviciilor externe de prevenire si protectie NU aduce
atingere principiului responsabilitatii dvs., in calitate de
angajator, in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
CINE OBLIGĂ ORGANIZA ȚIILE SĂ IA MĂSURI PENTRU ASIGURAREA SSO(M)

Orice acțiune menită să implementeze și să dezvolte un sistem de management al SSO în cadrul organiza ției care ar răspunde
atât cerințelor legitime ale salaria ților cât și obliga țiilor legale ale organiza ției presupune alocarea unor resurse financiare, de
personal specializat, de dotări tehnico-materiale etc.
Într-o abordare subordonată maximizării profitului cu orice pre ț, organiza țiile pot, la limită,
să pună în balanță cuantumul sancțiunilor dacă nu îndeplinesc obliga țiile legale cu
cheltuielile necesare pentru a le îndeplini. Dacă balan ța înclină către existen ța unui câ știg
chiar dacă plătesc penalizările prevăzute de lege, vor exista pe pia ță suficiente
organizații care nu vor lua în considerare obligativită țile impuse prin lege în domeniul
SSO, considerând că pot asigura și prin alte metode minimul de securitate și sănătate
lucrătorilor săi pentru a-I menține la posturile de lucru.
Totuși Legea 319 / 2006 prevede 45 de sancțiuni care sunt suficient de convingătoare,
putând fi aplicate în mod repetat unei organiza ții care nu le respectă, pentru a determina
organizațiile să renunțe la alte abordări, diferite de cele reglementate, pentru asigurarea
SSO la posturile de muncă proprii organiza ției

TRANSFORMAREA BIUNIVOCĂ A OBLIGATIVITĂ ȚII ÎN

NECESITATE
Tot ceea ce este necesar la nivelul unei oraganiza ții în domeniul SSM, prin repetare la
nivelul mai multor organizații, devine OBLIGATORIU pentru toate organiza țiile
și tot ce este OBLIGATORIU la nivelul tuturor organiza țiilor în domeniul SSM ,

devine NECESAR la nivelul fiecărei organiza ții
Care sunt cele 45 amenzi prevăzute de Legea sănătă ții și securită ții
ocupa ționale (în muncă) 319 / 2006 ce determină organiza țiile să abordeze
corect OBLIGA ȚIILE privind asigurarea SSO a salaria ților
Fapte sanctionate de legea 319 / 2006 Valoare amenda

5.000-10.000 lei
1. Neintocmirea planului de prevenire si protectie compus din

masuri tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor - art. 13
lit. b)
2. Nesolicitarea autorizatiei de functionare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in 5.000-10.000 lei
munca, inainte de inceperea oricarei activitati - art. 13 lit. c)
3. Modificarea starii de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in afara 5.000-10.000 lei
de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata
accidentatilor si a altor persoane - art.13 lit. p)
4. Neasigurarea echipamentelor individuale de protectie - art. 13 lit. r) 5.000-10.000 lei
5. Nerealizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al 3.000-10.000 lei
cercetarii evenimentelor - art. 13 lit. n)
6. Nerealizarea evaluarii riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca, inclusiv pentru 4.000-8.000 lei
acele grupuri sensibile la riscuri specifice - art. 12 alin. (1) lit. a)
7. Neadoptarea de solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si 4.000 - 8.000 lei
sanatatea in munca, inca din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a
echipamentelor de munca, precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie - art. 13 lit. a)
8. Neconsemnarea pentru lucratori, in fisa postului, a atributiilor si raspunderilor ce le revin in 4.000 - 8.000 lei
domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate - art. 13 lit. d)
9. Neelaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de 4.000 - 8.000 lei
securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de
munca - art. 13 lit. e)
10. Neinformarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care 4.000 - 8.000 lei
aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie
necesare - art. 13 lit. h)
11. Neluarea masurilor pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de 4.000 - 8.000 lei
legislatia specifica - art. 13 lit. i)
12. Angajarea persoanelor care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii psihologice 4.000 - 8.000 lei
a aptitudinilor, nu corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si neasigurarea
controlului medical periodic/controlului psihologic periodic, ulterior angajarii - art. 13 lit. j)
13. Netinerea evidentei zonelor cu risc ridicat si specific - art. 13 lit. k) 4.000 - 8.000 lei
14. Neasigurarea functionarii permanente a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii 4.000 - 8.000 lei
de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor
nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice - art. 13 lit. l)
15. Refuzul de a prezenta documentele si de a oferi relatiile solicitate de inspectorii de munca 4.000 - 8.000 lei
in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor - art. 13 lit. m)
16. Refuzul de a desemna, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la 4.000 - 8.000 lei
efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor - art. 13 lit. o)
17. Nerespectarea obligatiei de instruire a angajatilor (la angajare, la schimbarea locului de 4.000 - 8.000 lei
munca, la executarea unor lucrari speciale etc.) - art. 20
18. Necercetarea evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca - art. 29 4.000 - 8.000 lei
alin. (1) lit. a)

19. Necomunicarea la ITM si asiguratorului a accidentului de munca inregistrat - art. 32 alin. 4.000 - 8.000 lei
(2).
20. Neevaluarea riscurilor pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea 3.500 - 7.000 lei
echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea
locurilor de munca - art. 7 alin. (4)
21. Nerespectarea prevederilor privind securitatea, sanatatea si igiena in munca, luand in 3.500 - 7.000 lei
considerare natura activitatilor - art. 7 alin. (5)
22. Nedesemnarea unuia sau a mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de 3.500 - 7.000 lei
protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din intreprindere - art. 8 alin. (1)
23. Nefolosirea serviciilor externe, in cazul in care in intreprindere nu se pot organiza activitatile 3.500 - 7.000 lei
de prevenire si cele de protectie din lipsa personalului competent - art. 8 alin (4)
24. Neluarea masurilor privind securitatea si sanatatea lucratorilor in caz de pericol grav si 3.500 - 7.000 lei
iminent - art. 11
25. Neasigurarea de echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea 3.500 - 7.000 lei
lucratorilor - art. 13 lit. q)
26. Neacordarea de echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii sau al pierderii 3.500 - 7.000 lei
calitatilor de protectie - art. 13 lit. s)
27. Necomunicarea la ITM a evenimentelor inregistrate - art. 27 alin. (1) lit. a) 3.500 - 7.000 lei
28. Necomunicarea evenimentelor urmate de incapacitate temporara de munca, invaliditate 3.500 - 7.000 lei
sau deces, la confirmarea acestora, asiguratorului - art. 27 alin. (1) lit. b)
29. Neluarea masurilor necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si 3.000 - 6.000 lei
evacuarea lucratorilor - art. 10
30. Neinformarea lucratorilor cu privire la riscurile pentru securitate si sanatate in munca, 3.000 - 6.000 lei
precum si cu privire la masurile si activitatile de prevenire si protectie atat la nivelul intreprinderii,
cat si la nivelul fiecarui post de lucru si/sau fiecarei functii - art. 16
31. Nedeclararea bolilor profesionale - art. 34 alin. (1) 3.000 - 6.000 lei
32. Inexistenta comitetelor de securitate si sanatate in munca - art. 19 2.500 - 5.000 lei
33. Nerespectarea obligatiilor privind evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o 2.000 - 4.000 lei
incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale,
a incidentelor periculoase, precum si a accidentelor de munca - art. 12 alin. (1) lit. c)
34. Neintocmirea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratori - art. 12 alin. 2.000 - 4.000 lei
(1) lit. c)
35. Nerespectarea obligatiei de a amenaja locurile de munca tinand seama de prezenta 2.000 - 4.000 lei
grupurilor sensibile la riscuri specifice - art. 36
36. Nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind fabricarea, 5.000-10.000 lei
transportul, depozitarea, manipularea sau utilizarea substantelor ori a preparatelor chimice
periculoase si deseurilor rezultate - art. 39 alin. (9) lit. a)
37. Neluarea masurilor care sa previna prezenta peste limitele maxime admise a agentilor 5.000-10.000 lei
chimici, fizici sau biologici, precum si suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului uman - art. 39 alin. (9) lit. b)
38. Nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind darea in 5.000-10.000 lei
exploatare sau repunerea in functiune, partiala ori totala, a constructiilor, echipamentelor de
munca noi sau reparate, precum si pentru aplicarea proceselor tehnologice - art. 39 alin. (9) lit.
c)
39. Neintocmirea si nerespectarea documentatiilor tehnice pentru executarea lucrarilor care 5.000-10.000 lei
necesita masuri speciale de siguranta - art. 39 alin. (9) lit. d)
40. Neluarea masurilor care sa previna accidentele prin electrocutare la executarea, 5.000-10.000 lei
exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor si a echipamentelor electrice - art. 39 alin. (9)
lit. f)
41. Nedelimitarea si nesemnalizarea zonelor periculoase - art. 39 alin. (9) lit. j) 5.000-10.000 lei
42. Nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind utilizarea, 5.000-10.000 lei
intretinerea, revizia si repararea periodica a echipamentelor de munca - art. 39 alin. (9) lit. m)
43. Neintocmirea documentelor de urmarire a parametrilor functionali ai echipamentelor de 5.000-10.000 lei
munca si a rapoartelor de serviciu pentru instalatiile cu regim special de exploatare - art. 39 alin.
(9) lit. q)
44. Nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind amenajarea 5.000-10.000 lei
locurilor de munca pentru lucrul la inaltime, in spatii inchise si in conditii de izolare - art. 39 alin.
(9) lit. s)
45. Neprezentarea de catre serviciile externe a raportului semestrial de activitate - art. 40 5.000-10.000 lei

Nu toate penalitățile specificate mai sus sunt aplicabile oricărei organizații (aplicabilitatea unei sancțiuni
depinde de tipul, dimensiunea, contextul de acțiune etc ale unei organizații), în schimb, ele pot contura
scheletul pe care să se sprijine construcția NECESARULUI de resurse de personal specializat, de dotare tehnică
și materială, de proceduri și strategii pentru implementarea și dezvoltarea unui sistem de management SSO
adecvat tipului organizației ce va putea satisface cerințele de certificare, implicit de conformare cu legislația
națională (Legea 319 / 2006 și alte cerințe legale)
Implementarea unui sistem de Management SSM conform standardului SR OHSAS 18001 (+ SR

OHSAS 18002) rezolvă necesitatea de performan ță în condi țiile asigurării protec ției propriilor
angaja ți și răspunde obliga țiilor legale ale organiza ției conform prevederilor legii 319 / 2006 și a
altor cerin țe legale (la nivel na țional și / sau interna țional)
CERIN ȚE LEGALE REFERITOARE LA PREGĂTIREA ȘI COMPETEN ȚELE

PROFESIONALE ALE PERSONALULUI CARE TREBUIE SĂ SE OCUPE CU
ASIGURAREA SSO ÎN CADRUL ORGANIZA ȚIEI (MANAGEMENTUL SISTEMULUI DE
SSO )
In conformitate cu Hotarare nr. 955/2010 din 08.09.2010,
Monitorul Oficial, Partea I nr. 661 din 27/09/2010 pentru
modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare
a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr.
319/2006, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.425/2006,
toti angajatorii trebuie sa isi organizeze intern activitatea
de protectie si securitatea muncii sau sa apeleze la servicii externe de
securitate si sanatate in munca.
- pentru societatile care au pana la 9 salariati, angajatorul poate efectua

singur activitatea de protectie si securitatea muncii cu respectarea
cumulativ a doua conditii: 1. aceasta persoana sa fie autorizata prin
urmarea unui curs de specialitate de 40 ore, 2. societatea nu trebuie sa aiba
ca obiect de activitate unul cu risc ridicat de imbolnavire sau accident
(ANEXA Nr. 2 din H.G.nr. 955/08.09.2010 (Anexa nr. 5 la normele
metodologice)).
- pentru societatile cu salariati de la 10 la 49 de persoane, angajatorul poate
efectua singur activitatea de prevenire si protectia muncii, respectand conditiile prezentate mai sus, la care se
adauga cateva cerinte suplimentare, cum ar fi identificarea punctula a riscurilor de accident.
- pentru angajatorii ce au mai mult de 50 de salariati trebuie stabilita cel putin o persoana responsabila cu
securitatea in munca, autorizata conform procedurilor stabilite tot de acest act normativ.
Daca angajatorul nu detine pregatirea mentionata sau nu doreste angajarea unei persoane cu astfel de
atributii are obligatia sa apeleze la serviciile unui ter ț. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 955/08.09.2010
detaliaza conditiile de organizare a “serviciilor interne” sau de contractare a serviciilor externe, dupa caz.
De asemenea, incepand cu data de 1 iulie 2011, serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie format
din lucratori care au contract individual de munca cu norma intreaga incheiat cu angajatorul.
Serviciile externe trebuie abilitate de catre Comisia de abilitare si avizare care se va infiinta la inspectoratele
teritoriale de munca. Cei ce doresc sa primeasca “abilitarea” trebuie sa prezinte un dosar cu 11 categorii de
documente. Odata abilitat, serviciul extern trebuie sa elaboreze rapoarte semestriale catre ITM. Daca nu a
depus doua rapoarte semestriale consecutiv, abilitarea i se retrage.
Instruirea la locul de munca in domeniul sanatatii si securitatii in munca va

cuprinde cel putin urmatoarele:
a) informatii privind riscurile de
accidentare si imbolnavire
profesionala specifice locului de
munca si/sau postului de lucru
b) prevederile instructiunilor proprii
elaboarte pentru locul de munca
si/sau postul de lucru
c) masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind
acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor, precum si in cazul pericolului grav si
iminent etc
ART. 14
Organizarea activitatilor de prevenire si protectie este realizata de catre angajator, in urmatoarele moduri:
a) prin asumarea de catre angajator, in conditiile art. 9 alin. (4) din lege, a atributiilor pentru realizarea
masurilor prevazute de lege;
b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie;
c) prin infiintarea unuia sau mai multor servicii interne de prevenire si protectie;
d) prin apelarea la servicii externe de prevenire si protectie.
Art. 16.
(1) In cazul intreprinderilor cu pana la 9 lucratori
inclusiv, angajatorul poate efectua activitatile din
domeniul securitatii si sanatatii in munca, daca se
indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) activitatile desfasurate in cadrul intreprinderii nu
sunt dintre cele prevazute in anexa nr. 5;
b) angajatorul isi desfasoara activitatea profesionala
in mod efectiv si cu regularitate in intreprindere si/sau
unitate;
c) angajatorul a urmat cel putin un program de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata
minima de 40 de ore si continutul prevazut in anexa nr. 6 lit. A, fapt care se atesta printr-un document de absolvire
a programului de pregatire.
(2) In situatia in care nu sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze unul
sau mai multi lucratori ori poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie si/sau poate sa apeleze la
servicii externe, in conditiile prezentelor norme metodologice.
(3) In cazul in care angajatorul/lucratorii desemnati/serviciile interne de prevenire si protectie nu au
capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie prevazute la
art. 15, angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe pentru acele activitati de prevenire si protectie pe
care nu le poate desfasura cu personalul propriu.
Art. 17.
(1) In cazul intreprinderilor care au intre 10 si 49 de lucratori inclusiv, angajatorul poate efectua activitatile din
domeniul securitatii si sanatatii in munca, daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) sunt respectate prevederile art. 16 alin. (1) lit. a)-c);
b) riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu
consecinte grave, ireversibile, respectiv deces
ori invaliditate.
(2) In situatia in care nu sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1),
angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori ori poate organiza
unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie si/sau poate sa
apeleze la servicii externe, in conditiile prezentelor norme metodologice.
(3) In cazul in care angajatorul/lucratorii desemnati/serviciile interne de prevenire
si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor
activitatilor de prevenire si protectie prevazute la art. 15, angajatorul trebuie sa
apeleze la servicii externe pentru acele activitati de prevenire si protectie pe care
nu le poate desfasura cu personalul propriu.
Art. 18.
(1) In cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au intre 50 si 249 de lucratori, angajatorul trebuie sa
desemneze unul sau mai multi lucratori ori sa organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire si
protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie din cadrul intreprinderii.
(2) In cazul intreprinderilor si/sau unitatilor prevazute la alin. (1) care
desfasoara activitati dintre cele prevazute in anexa nr. 5, angajatorul
trebuie sa organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire
si protectie.
(3) In cazul in care lucratorii desemnati, serviciile interne de prevenire
si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru

efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie prevazute la art. 15, angajatorul trebuie sa apeleze la
servicii externe pentru acele activitati de prevenire si protectie pe care nu le poate desfasura cu personalul
propriu.
Art. 19.
(1) In cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au peste 250 de lucratori, angajatorul trebuie sa organizeze
unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie.
(2) In cazul in care serviciile interne de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru
efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie prevazute la art. 15, angajatorul trebuie sa apeleze la
unul sau mai multe servicii externe pentru acele activitati de prevenire si protectie pe care nu le poate
desfasura cu personalul propriu.
ART. 48 se abroga
ART. 49
(1) Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului mediu
sunt:
a) studii in invatamantul liceal filiera teoretica in profil real sau filiera tehnologica in profil tehnic;
b) curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu continut minim conform celui prevazut in anexa nr. 6 lit.
B, cu o durata de cel putin 80 de ore.
(2) Nivelul mediu prevazut la alin. (1) se atesta prin diploma de studii
si certificatul de absolvire a cursului prevazut la alin. (1) lit. b).
Art. 50.
(1) Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in
munca corespunzatoare nivelului superior, care trebuie indeplinite in
mod cumulativ, sunt urmatoarele:
a) absolvirea, in domeniile fundamentale: stiinte ingineresti, stiinte
agricole si silvice, cu diploma de licenta sau echivalenta, a ciclului I
de studii universitare, studii universitare de licenta, ori a studiilor universitare de lunga durata sau absolvirea
cu diploma de absolvire a studiilor universitare de scurta durata;
b) curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu continut minim conform celui prevazut in anexa nr. 6 lit.
B, cu o durata de cel putin 80 de ore;
c) absolvirea cu diploma sau certificat de absolvire, dupa caz, a unui program de invatamant postuniversitar in
domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de cel putin
180 de ore.
(2) Indeplinirea cerintelor prevazute la alin. (1) se atesta prin diploma
de studii si certificatele de absolvire a cursurilor prevazute la alin. (1)
lit. b) si c).
(3) Cerinta minima prevazuta la alin. (1) lit. b) si c) este considerata indeplinita si in situatia in care persoana
a obtinut o diploma de master sau doctorat in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Art. II. din H.G. nr. 955/08.09.2010 prevede urmatoarele:

(1) In termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, prin ordin al ministrului
muncii, familiei si protectiei sociale, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, se
aproba cerintele minime de pregatire si formare in domeniul securitatii si sanatatii in
munca/continutul minim al programelor-cadru necesare pentru ocupatiile specifice din domeniul
securitatii si sanatatii in munca prevazute la art. 511 din normele metodologice aprobate prin
Hotararea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, competentele minime si abilitatile
aferente acestor ocupatii conferite prin standardele ocupationale, echivalarea intre ocupatiile specifice, precum si alte
aspecte necesare aplicarii prezentei hotarari referitoare la formarea profesionala.
(2) Pana la data intrarii in vigoare a ordinului prevazut la alin. (1), in ceea ce priveste cerintele minime de pregatire in
domeniul securitatii si sanatatii in munca, raman aplicabile prevederile art. 47, 49 si 50 din normele metodologice
aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) La data intrarii in vigoare a ordinului prevazut la alin. (1) se abroga art. 47, 49 si 50 din normele metodologice
aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, urmand sa fie aplicabile,
dupa aceasta data, cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca prevazute la art. 511-513
din normele metodologice aprobate prin Hotararea Guvern ului nr. 1.425/2006, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Art. 511. Ocupatiile specifice domeniului securitatii si sanatatii in munca, necesare

efectuarii activitatilor de prevenire si protectie, sunt urmatoarele:
a) tehnician in securitate si sanatate in munca;
b) expert in securitate si sanatate in munca.
Art. 512.
(1) Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca
corespunzatoare ocupatiei prevazute la art. 511 lit. a) sunt:
a) studii in invatamantul liceal filiera teoretica in profil real sau filiera tehnologica in profil
tehnic;
b) program de formare pentru ocupatia de tehnician in securitate si sanatate in munca, de
cel putin 80 de ore.
(2) Indeplinirea cerintelor prevazute la alin. (1) se atesta prin diploma de studii si
certificatul de absolvire a programului de formare profesionala corespunzator.
Art. 513.
(1) Cerintele minime de pregatire in
domeniul securitatii si sanatatii in
munca corespunzatoare ocupatiei
prevazute la art. 511 lit. b) sunt:
a) studii universitare de licenta absolvite cu diploma, respectiv studii
superioare de lunga sau de scurta durata absolvite cu diploma de
licenta ori echivalenta in domeniile fundamentale: stiinte ingineresti,
stiinte agricole si silvice;
b) program de formare profesionala pentru ocupatia de expert in
securitate si sanatate in munca, de cel putin 80 de ore;
c) curs postuniversitar in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de cel putin 180 de ore, sau
masterat/doctorat in acest domeniu.
(2) Indeplinirea cerintelor prevazute la alin. (1) se atesta prin diplomele de studii si certificatul de absolvire a
programului de formare profesionala corespunzator.
ANEXA Nr. 2 din H.G.nr. 955/08.09.2010 (Anexa nr. 5 la normele metodologice)
ACTIVITATI INDUSTRIALE
1. Activitati cu risc potential de expunere la radiatii ionizante
2. Activitati cu risc potential de expunere la agenti toxici si foarte toxici, in special
cele cu risc de expunere la agenti
cancerigeni, mutageni si alti agenti care pericliteaza reproducerea
3. Activitati in care sunt implicate substante periculoase, potrivit prevederilor
Hotararii Guvernului nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident
major in care sunt implicate substante periculoase, cu modificarile ulterioare
4. Activitati cu risc de expunere la grupa 3 si 4 de agenti biologici
5. Activitati de fabricare, manipulare si utilizare de explozivi, inclusiv articole
pirotehnice si alte produse care contin materiiexplozive
6. Activitati specifice exploatarilor miniere de suprafata si de subteran
7. Activitati specifice de foraj terestru si de pe platforme maritime
8. Activitati care se desfasoara sub apa
9. Activitati in constructii civile, excavatii, lucrari de puturi, terasamente subterane si tuneluri, care implica risc de
surpare sau risc de cadere de la inaltime
10. Activitati in industria metalurgica si activitati de constructii navale
11. Producerea gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate si utilizarea masiva a acestora
12. Activitati care produc concentratii ridicate de praf de siliciu
13. Activitati care implica riscuri electrice la inalta tensiune

14. Activitati de producere a bauturilor distilate si a substantelor
inflamabile
15. Activitati de paza si protectie
16. Activitati in care

lucratorii pot fi
expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive, asa
cum sunt reglementate de Hotararea Guvernului nr. 1.058/2006
privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si
protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential
risc datorat atmosferelor explozive.
În concluzie: OBLIGA ȚIILE LEGALE ale organiza țiilor în domeniul Sănătă ții și Securită ții în
Muncă (Ocupa ționale) decurg din trei categorii principale de acte de reglementare na ționale:
 legi și Hotărâri de Guvern (Legea 319 din 2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei nr. 646 din 26 iulie 2006; Hotararea de Guvern 1425 din 2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii muncii 319/2006; Hotararea de Guvern 955 din 2010 pentru
modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319 din 2006)
 Norme (Norme generale de protec ția muncii + 117 NSSM (Norme specifice de securitate a muncii))

 Instruc țiuni ( IPSSM (Instrucțiuni proprii SSM) – 8 generale + 57 instrucțiuni aplicabile în diverse sectoare de activitate
Toate pot fi accesate la adresa: www.iprotectiamuncii.ro
1. INTRODUCERE ÎN SISTEMELE DE MANAGEMENT SSO bazate pe seria OHSAS

ABREVIERI:
SSO = Sănătate și Securitate Ocupațională

SSM = Sănătatea și Securitatea în Muncă
SMSSO(M) = Sistem de Management al
Sănătății și Securității Ocupaționale (în Muncă)
PM = Protecția Muncii
OHSAS = Occupational Health and Safety
Asessment Serie = Serie de specificații pentru
evaluarea sistemelor de management a
sănătății și securității ocupaționale
OH&S = Occupational Health & Safety =
Sănătate Ocupațională și Securitate (Siguranță)
Ocupațională
OIM = Organizația Internațională a Muncii
DEFINIȚII / CLARIFICĂRI:
Management de SSO =
18000
Prin prisma sistemului de management, legislaţia SSM (securitate şi

sănătate în muncă, ulterior - 2004, SSO – securitate şi sănătate
ocupaţională) trebuie să realizeze o bună securitate, o bună sănătate şi în
final, o bună afacere.
Prin esenţa sa, legislaţia SSO are un

caracter preventiv, menirea ei fiind
preîntâmpinarea producerii accidentelor de muncă
şi/sau a îmbolnăvirilor profesionale.
Reglementările legale în domeniu sunt astfel
stabilite încât să apere viaţa, sănătatea şi
integritatea corporală ale celor care participă la
procesul de producţie. În cadrul mortalităţii
globale, sursele OIM stabilesc că accidentele şi
bolile profesionale constituie 25 %, locul doi în
clasamentul prezentat în graficul de mai sus.
Costurile prevenirii accidentelor şi bolilor implică:
■ costuri cu realizarea măsurilor tehnice de protecţie a muncii (mijloacele de producţie şi mediul de muncă);

■ costuri cu realizarea măsurilor organizatorice de protecţie a muncii (referitoare la executant şi sarcina de muncă);
■ costuri cu realizarea măsurilor igienico-sanitare ;
■ cheltuieli către bugetul asigurărilor sociale de stat;
■ tipul condiţiilor de muncă;
■ fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
1.1 MANAGEMENTUL SSO ESTE NECESAR ȘI OBLIGATORIU

MANAGEMENT = Activitatea şi arta de a conduce.
2. Ansamblul activităţilor de organizare, de conducere şi de gestiune a
întreprinderilor.
3. ştiinţa şi tehnica organizării și conducerii unei întreprinderi.
Noţiunea de sistem de management al SSO este intrată recent în
legislaţia românească în domeniu, dar se bucură de o experienţă de peste 10
ani în ţări dezvoltate cum sunt Marea Britanie, Germania, Australia, Japonia
etc. Pe plan internaţional există o bogată literatură de specialitate în acest
domeniu (cărţi, broşuri, ghiduri de implementare, ghiduri de bună practică şi
chiar site-uri internet).
Experienţa a arătat că implementarea şi menţinerea corectă a unui sistem de

management al SSO aduce numeroase beneficii atât angajatorului cât şi angajaţilor. Astfel,
într-un raport al Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate realizat în urma unui studiu
privind utilizarea sistemelor de management al SSO care a vizat 11 întreprinderi din ţări ale
Uniunii Europene se arată că implementarea acestor sisteme a avut efecte pozitive în toate
cazurile prezentate, concretizate prin reducerea numărului de accidente şi îmbolnăviri
profesionale. De asemenea, raportul subliniază existenţa unui consens general asupra faptului
că strategiile inovatoare de management sunt superioare abordărilor tradiţionale şi că acestea
au prezentat o serie de avantaje importante printre care:
 uşurinţa de a analiza în mod sistematic pericolele, riscurile şi incidentele;
 o mai mare conştientizare a pericolelor şi riscurilor;
 îmbunătăţirea transparenţei proceselor interne;
 o mai bună comunicare între angajaţi;
 o mai puternică motivare şi identificare a angajaţilor cu întreprinderea;
 o perspectivă mai bine integrată a mediului de lucru;
 o mai bună măsurare a performanţelor SSO.
O constatare interesantă a raportului menţionat este că au apărut o serie de deficienţe privind comunicarea şi
îndeplinirea unor funcţiuni de SSO “ cu precădere în organizaţiile în care participarea angajaţilor a fost voluntară, ceea ce a avut
tendinţa să conducă la o implicare scăzută din partea personalului ”.
Există chiar cazuri în care una din condiţiile de eligibilitate impuse de beneficiar pentru încheierea unor contracte a fost
ca furnizorul să aibă implementat un sistem de management al SSO, iar tendinţa este ca această practică să se extindă în
următorii ani.

Ultima ediţie a Normelor generale de protecţie a muncii, ediţia 2002, a adus o serie de modificări
substanţiale în ceea ce priveşte sarcinile şi responsabilităţile angajatorilor şi angajaţilor în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă.
Printre aceste modificări se numără şi obligativitatea implementării sistemului de management al SSO de către toţi
angajatorii care au în structură compartiment de protecţia muncii, deci, în mod implicit, de către toţi angajatorii cu mai mult de 50
de angajaţi (art.7-10 şi 28).
În contextul acestor prevederi ale Normelor generale de protecţie a muncii, obligativitatea implementării unui
sistem de management al SSO nu trebuie privită ca o constrângere suplimentară impusă angajatorului, ci ca un nou instrument
pus la dispoziţia acestuia în vederea atingerii obiectivelor propuse, atât de securitate şi sănătate a muncii, cât şi de
productivitate şi de competitivitate pe piaţa internă şi externă. Utilizat în mod corect, acest instrument poate şi trebuie să
constituie o investiţie profitabilă pentru angajator.
1.2 EVOLU ȚIA seriei OHSAS 18000 DE LA SPECIFICA ȚIE LA STANDARD
Specificaţia OHSAS 18001 şi ghidul său de implementare, OHSAS 18002

Seria de specificaţii OHSAS 18000 a fost elaborată de British Standards Institution (BSI), autoritatea britanică în
domeniul standardizării. Seria cuprinde două specificaţii:
- OHSAS 18001:1999 – Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în muncă. Specificaţie;
- OHSAS 18002:2000 – Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în muncă. Ghid de implementare.
După cum se menţionează în aceste documente, ele nu constituie standarde ci au numai rolul de ghidare în
implementarea sistemelor de management de securitate şi sănătate ocupaţională (SSO - în muncă, SSM).
OHSAS 18001:1999 şi OHSAS 18002:2000 au fost elaborate pentru a răspunde cererii urgente a clienţilor pentru un
standard recunoscut în domeniul sistemelor de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, destinat evaluării şi certificării
acestor sisteme.
Îmbunătăţire continuă
Analiză efectuată de Politica OHSAS

Analiză efectuată de Politica OHSAS
management
management
Planificare
Planificare
Verificare şi acţiune
Verificare şi acţiune
corectivă Implementare şi
corectivă Implementare şi
funcţionare
funcţionare
Elementele unui management OHSAS de succes

Specificaţia OHSAS 18001:1999 a fost elaborată astfel încât să fie compatibilă cu ISO 9001:1994 (valabil la momentul
realizării specificaţiei şi înlocuit ulterior de ISO 9001:2000) şi cu ISO 14001:1996, standarde ale sistemelor de management al
calităţii şi, respectiv, mediului, în vederea facilitării integrării celor trei tipuri de sisteme de management.
Această specificaţie are la bază o serie de documente similare, dintre care cel mai important este standardul BS
8800:1996. Specificaţia continuă abordarea bazată de BS EN ISO 14001 prezentată în acest standard şi propune un model a
cărui structură este aproape identică cu cea a unui sistem de management de mediu realizat după ISO 14001:1996. În plus,
spre deosebire de BS 8800:1996, referenţialul OHSAS 18001 poate fi utilizat în scopul evaluării şi certificării sistemelor de
management al SSO.
Referenţialul prezintă cerinţele pentru un sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, oferind organizaţiilor
posibilitatea de a-şi controla riscurile şi de a-şi îmbunătăţi performanţa în domeniul SSO. Nu se stabilesc criterii de performanţă
specifice SSO şi nici nu se oferă indicaţii detaliate pentru proiectarea unui sistem de management al SSO.
Specificaţia OHSAS 18001:1999 stabileşte principiile generale care ar trebui respectate de către o organizaţie în vederea
implementării unui sistem de management al SSO, în timp ce specificaţia OHSAS 18002:2000 reia şi detaliază aceste principii.
Specificaţia este aplicabilă oricărei organizaţii care doreşte:
a) să stabilească un sistem de management al SSO pentru a elimina sau a minimiza riscurile la care sunt expuşi
angajaţii sau alte categorii de personal;
b) să implementeze, menţină şi să îmbunătăţească continuu un sistem de management al SSO;
c) să se asigure de propria conformitate cu politica de SSO declarată;
d) să demonstreze această conformitate altor părţi interesate;
e) să certifice/înregistreze propriul sistem de management al SSO de către o organizaţie externă;
f) să realizeze o autodeterminare şi declarare a conformităţii cu această specificaţie OHSAS.
Modelul de sistem de management al SSM definit de OHSAS 18001:1999

este asemănător cu cel propus de BS 8800:1996 în varianta abordării după BS EN
ISO 14001, cu diferenţa că analiza iniţială nu mai apare ca element distinct, şi
cuprinde următoarele elemente (figura 3):
 Politica de SSO;
 Planificare;
 Implementare şi funcţionare;
 Verificare şi acţiuni corective;
 Analiza managementului.
Fiecare din aceste elemente trebuie construite succesiv şi trebuie supuse unui
proces de îmbunătăţire continuă, astfel încât funcţionarea sistemului să aibă o evoluţie
ciclică, fiecare ciclu pornind de la un nivel superior celui precedent.
1.2.1 OHSAS 18001

BS 8800:1996 este primul referenţial publicat şi a fost elaborat de către British
Standards Institution (BSI) şi intitulat: “Guide to occupational health and safety
management systems “. Acesta a fost actualizat în 2004 și ulterior.

Mai multe organisme naţionale au elaborat standarde compatibile: SCC, OHRIS, AS-NZ 4801.
Ca să nu apară confuzii rezultate din proliferarea a numeroase referenţiale de sănătate şi securitate ocupaţională,
precum şi pentru a facilita integrarea managementului acestui domeniu cu managementul de calitate (ISO 9001) şi de mediu
(ISO 14001), în anul 1999 a fost creat referenţialul OHSAS 18001 (OHSAS = Occupational Health and Safety Assessment
Series)1.
În anul 2002 a fost publicat un ghid de implementare cunoscut sub denumirea de OHSAS 18002 acesta fiind construit
prin efortul comun al BSI (Institutul Britanic de Standardizare) şi al altor 13 instituţii de standardizare.
OHSAS 18001 este structurat similar cu un standard ISO, intenţia BSI fiind
aceea de a servi ca model pentru un standard internaţional ISO.
Cu toate acestea, a existat o opoziţie internaţională puternică la această
idee, în principal din partea SUA.
În anul 2001, Organizaţia Internaţională a Muncii (ILO) elaborează un set
de recomandări similare cu OHSAS 18001, grupate în documentul ILO-OHS 2001.
În anul 2005, American National Standards Institute şi American Industrial
Health Association au elaborat un standard diferit, ANSI/AIHA Z10, care este diferit
ca structură de standardele ISO, deşi compatibil cu ISO 9001 şi ISO 14001.
OHSAS 18001:1999 a fost tradus şi publicat în mod oficial în limba română în anul
2004, sub denumirea de “Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale” (SMSSO).
SR OHSAS 18001: 2008

Standard român – Sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale
Implementarea unui SMSSO într-o organiza ție din Romînia trebuie să urmărească prin procedurile de sistem,
procedurile operationale si instructiunile de lucru elaborate, să realizeze practic legatura dintre obligatiile legale
prevazute de legea 319/2006 si cerintele SR OHSAS 18001: 2008
 Implementarea si certificarea unui sistem de management al securitatii si
sanatatii ocupationale constituie un instrument eficace pentru organizarea si concentrarea
eforturilor unei organizatii in vederea unei mai bune controlari si gestionari a riscurilor
profesionale (accidente, incidente si boli profesionale) si a imbunatatirii considerabile a
performantelor profesionale
 OHSAS 18001 a fost elaborat pentru a fi compatibil cu standardele pentru

sisteme de management ISO 9001:2000 (Calitate) şi ISO 14001:2004 (Mediu), pentru a
facilita integrarea sistemelor de management al calităţii, mediului şi al sănătăţii şi
securităţii ocupaţionale de către organizaţii.
 Standardele OHSAS sunt destinate să asigure organizaţiilor elementele unui

sistem de management OH&S eficace, care să poată fi integrat cu alte cerinţe de management.
 Standardul OHSAS a fost elaborat astfel încât să poată fi aplicat de organizaţii de toate tipurile şi mărimile.
 Orice organizatie isi poate cladi un viitor mai sigur prin implementarea si certificarea unui sistem de
management .
1
În ceea ce priveste termenii generici, în niciunul din cele 2 standarde, respectiv SR OHSAS 18001:2008 și SR OHSAS 18002:2009, nu apare acronimul
SSO. În preambulul naţional de la SR OHSAS 18001:2009 s-a inclus următoarea explicaţie: “Acronimul OHSAS provine din limba engleză, Occupational
Health and Safety Assessment Series.” În privinţa transparenței, Programul naţional de standardizare este publicat pe site-ul, http://www.asro.ro, și este
actualizat periodic, indicându-se și numărul comitetului tehnic, astfel încât orice factor interesat poate lua legătura direct cu expertul care gestionează
comitetul și poate solicita participarea la şedinţa în care se discută adoptarea unui anumit standard.

 In societatea moderna, promovarea conditiilor de siguranta si sanatate la locul de munca si asigurarea unui
mediu de lucru confortabil, respectarea normelor legislative si mentinerea unei bune reputatii a afacerii
reprezinta aspecte ce trebuie luate in considerare de catre orice organizatie de succes.
 În luna martie 2008, ASRO a adoptat documentul OHSAS 18001:2007 ca standard român SR OHSAS 18001:2008 -
Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Cerinţe . Standardul SR OHSAS 18001:2008
înlocuieşte documentul OHSAS 18001:2004.
 La sfârşitul lunii martie 2009, ASRO a adoptat documentul OHSAS 18002:2008 ca standard român. Standardul
SR OHSAS 18002:2009 înlocuieşte documentul OHSAS 18002:2004.
Acest standard, la fel ca şi SR OHSAS 18001:2008, a fost elaborat ca răspuns la cererea clienţilor cu privire la
un standard recunoscut al sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, faţă de care pot
să fie evaluate şi certificate sistemele de management.
Standardul este aplicabil oricarei organizatii care doreste sa aiba o abordare proactiva asupra sanatatii si securitatii
ocupationale.
În România, ca de altfel în întreaga Uniune Europeană, există numeroase cerinţe legale referitoare la sănătatea şi securitatea
ocupaţională care se aplică potenţialelor efecte vătămătoare legate de activităţile în muncă şi care pot fi extinse dincolo de locul
de muncă, către toţi cei care pot fi afectaţi de activităţile desfăşurate. Este esenţial pentru o organizaţie să ţină seama de aceste
cerinţe legale atunci când instituie, implementează şi menţine un sistem de management OH&S – şi în particular atunci când
identifică pericole, evaluează riscuri şi stabileşte controale.
Standardul SR OHSAS 18001 este unul Romanesc deoarece nu a fost adoptat de catre toate tarile (respectiv nu a fost
aprobat in ISO). Acest lucru nu impiedica Romania, membru cu drepturi depline in ISO, de a-l adopta ca standard national. Este
dreptul ASRO dar nu este OBLIGATORIU de implementat de catre SC (le numim Organizatii) din Romania.
Observa ție:
Textul standardului nu este consecvent in promovarea termenilor generici (a se vedea SSO care se pierde dupa primele
pagini si devine OH&S din nou).
SR OHSAS 18001 devine pe zi ce trece un set de reguli care trezesc la realitate factorii responsabili din Organizatii, privind
obligatiile ce le revin, atat pe linie de SSM cat si SU (in principal SSO = SSM – prevenire + SU – pregatire si capacitate de
raspuns).
Eliminarea riscurilor prin OHSAS 18001

Implementarea unui sistem de managementul sanatatii si securitatii ocupationale (SSM) conform SR OHSAS 18001 va
perimte masurarea sistemului dumneavoastra de management fata de anumite caracteristici. Masurile impuse vor depinde de
anumiti factori precum politica organizatiei in domeniul sanatatii si securitatii in munca, natura activitatii si conditiile in care
aceasta se desfasoara.
Un SSM de succes ar trebui sa se bazeze pe:
- o politica in domeniul sanatatii si securitatii in munca potrivita companiei;
- identificarea riscurilor si cerintelor legale referitoare la sanatatea si securitatea un

munca;
- obiective, scopuri si programe care sa asigure imbunatatirea continua;
- activitati ale managementului care controleaza sanatatea si securitatea muncii;
- monitorizarea performantelor sistemului de sanatate si securitate in munca;

- revizuiri regulate, evaluati si imbunatatirea sistemului.
Prevederi legale
Interesul deosebit manifestat de organizatiile din Romania pentru implementarea SSM se datoreaza si celor 45 de amenzi
prevazute de legea 319/2006.
OHSAS 18001 este un standard international care se utilizeaza de Organizatiile care doresc sa-si reduca (gestioneze) riscurile
privind sanatatea si securitatea ocupationala a angajatilor sai prin implementarea unui sistem de management al sanatatii si
securitatii ocupationale .
Scopul OHSAS 18001

Regelementarile in domeniul sanatatii si securitatii ocupationale devin din ce in ce mai restrictive, Organizatiile fiind obligate sa
demonstreze Angajamentul privind protectia sanatatii si securitatii muncii pentru angajatii sai, sa-si identifice , sa evalueze si sa
tina sub control riscurile. OHSAS 18001 este documentul recunoscut la nivle international care stabileste cerintele pentru un
sistem de management al sanatatii si securitatii in munca.
Beneficiile aduse de certificarea OHSAS 18001
• angajamentul Organizatiei privind protectia sanatatii si securitatii muncii pentru angajatii sai;
• imbunatatirea eficientei prin reducerea numarului de accidente si incidente de munca;
• reducerea costurilor pri reducerea numarului de zile de concediu medical datorat accidentelor de munca si imbolnavirilor
profesionale;
• prevenirea posibilelor incidente care pot conduce la sanctionarea/amendarea Organizatiei datorita lipsei masurilor privind
protectia personalului;
• identificarea pericolelor ce pot rezulta din subcontractarea unor activitati sau in relatia cu furnizorii, clientii si luarea masurilor
adecvate pentru protectia acestora;
• castigarea increderii autoritatilor privind respectarea legislatiei aplicabile;
• alinierea la cerintele pietii - interna cat si internationala de demonstrare a existentei sistemului de management al sanatatii
si securitatii muncii certificat.
1.2.2. Sistemul de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale
În concluzie, SISTEMUL DE MANAGEMENT SSO se poate implementa utilizând
seria de standarde SR OHSAS 18000. Seria include:
- SR OHSAS 18001:2008 Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale. Cerinţe
- SR OHSAS 18002:2009 Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii

ocupaţionale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001:2008
 OHSAS este seria de evaluare pentru Sănătatea şi Securitatea Muncii

(SSM), pentru sisteme de management privind sănătatea şi securitatea muncii. A fost creat în scopul ajutorării
organizaţiilor să controleze sănătatea muncii şi pericolele securităţii în muncă. Seria s-a dezvoltat ca răspuns la
o cerere largă pentru un ghid recunoscut ca bază pentru evaluări şi certificări.
 OHSAS ajută într-o varietate de aspecte: minimalizarea riscului pentru angajaţi şi alte persoane, îmbunatăţirea
unui sistem existent de management OH&S, demonstrarea preocupării pentru sănătatea şi siguranţa
personalului sau creşterea siguranţei în raport cu managementul riscului.
Sistemul OHSAS este aplicabil oricărei organizaţii care doreşte:

 să stabilească un sistem de management OH&S ( OH&S – sănătate şi securitate ocupaţională ) pentru a
elimina sau minimiza riscurile pentru angajaţi şi alte părţi interesate care pot fi expuse la riscuri OH&S
asociate cu activităţile sale;
 să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească în mod continuu un sistem de management OH&S;
 să se asigure de propria conformitate cu politica sa OH&S declarată;
 să demonstreze această conformitate şi altora;

 să obţină certificarea/înregistrarea sistemului său de management OH&S de către o organizaţie externă;

 să realizeze o auto-determinare şi o declaraţie a conformităţii cu
specificaţia OHSAS.
Avantajele certificării Sistemului de Management al Sanatatii şi Securităţii Ocupationale:
Avantaje externe:
o Imbunatatirea modului de percepere a organizatiei de catre membrii
societăţii.
o Percepţia cât mai favorabilă din partea consumatorilor, atu deosebit de
important într-o societate de consum tot mai competitivă.
o Imbunatăţirea relaţiilor cu partenerii de afaceri şi organismul de
certificare.
o Cresterea competitivităţii pe piaţa naţională şi internaţională.
o Imbunatăţirea relaţiilor cu toate autorităţile competente din domeniul securităţii şi sanatăţii ocupaţionale.
Avantaje interne:
 Crearea unui cadru unic şi coerent pentru eliminarea pericolelor şi riscurilor
legate de muncă.
 Identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor profesionale.
 Realizarea unui control mai eficient asupra factorilor de risc de accidentare
şi / sau imbolnpvire profesională.
 Imbunatăţirea condiţiilor de muncă pentru angajaţi.
 Implementarea de măsuri care să asigure îmbunătăţirea continuă a
sistemului.
 Crearea unui sistem de muncă cu riscuri scăzute de accidentare şi / sau
îmbolnăvire profesională.
 Obţinerea unor performanţe superioare din partea angajaţilor.
 Imbunatăţirea comunicării cu şi dintre angajaţi.
 Imbunatăţirea mediului de muncă şi a relaţiilor interumane la locul de muncă.
 Conştientizarea personalului cu privire la valoarea pe care organizaţia o acordă capitalului său uman.
 Fidelizarea personalului prin creşterea încrederii acordate.
Proiectarea şi implementarea unui sistem de management
În cadrul unei organizaţii implementarea unui SM este influenţată de necesităţi diverse, de obiective specifice, de
produsele/serviciile furnizate, de procesele implementate şi de mărimea şi structura organizaţiei. La baza implementării
sistemului de management, şi prin extensie a celorlalte sisteme de management având la bază sistemul de management al
calităţii , managementul de mediu – ISO 14001, managemntul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale – OHSAS 18001,
managementul siguranţei alimentului – 22000 etc.- stau cele opt principii de bază vizate de seria ISO 9000, şi anume:
o Orientarea spre client

o Leadership
o Implicarea personalului – element esenţial pentru a obţine beneficii atât pentru aceştia, cât şi pentru organizaţie.
Salariaţii de la toate nivelurile sunt esenţa unei organizaţii şi implicarea lor totală permite ca abilităţile să fie folosite în
beneficiul organizaţiei. Spre exemplu, permiţând personalului să-şi stabilească propriile obiective, corelate cu viziunea şi
misiunea organizaţiei, se poate ajunge la facilitarea muncii, control mai bun, produse sau servicii mai bune, reducerea
consumurilor. Totodată personalul trebuie să fie competent şi instruit în ceea ce priveşte activităţile pe care le
desfăşoară.
o Abordarea bazată pe proces
o Îmbunătăţirea continuă
o Abordarea pe bază de fapte
o Relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii
o personal cu experienţă adecvată, precum şi cu instruire corespunzătoare

organizaţia trebuie să se asigure că activităţile specifice care se desfăşoară în cadrul proceselor sunt realizate de
către personal cu experienţă adecvată, precum şi cu instruire corespunzătoare deoarece conformitatea cu cerinţele
referitoare la produs poate fi afectată direct sau indirect de nivelul de instruire al personalului. Standardul cere
inclusiv ca adecvarea personalului să fie dovedită.
1.3. Personalul de specialitate asociat SMSSO

Una dintre problemele importante născută din aprofundarea principiului de mai sus (personal cu experienţă adecvată,
precum şi cu instruire corespunzătoare) estea cea legată de ”noile ocupa ții” pe care le impune ca necesare
implementarea sistemelor SMSSO în cadrul organiza țiilor:
- auditor SMSSO
- manager SMSSO
Principial problema pare să fie complicată de aspectele legate de ”armonizarea ” terminologică a prevederilor legisla ției
naționale în domeniul sănătății și securită ții în muncă și a standardelor OHSAS referitoare la sănătatea și securitatea
ocupa țională
Mai mult, în unele abordări se pune problema întâietă ții legisla ției na ționale (Legea 319 / 2006, Normele generale de protec ția
muncii și instrucțiunile specifice de SSM) sau a sistemelor de management SSO (bazate pe standardele OHSAS seria 18000).
Aceasta deoarece ”Conformarea la legisla ție” apare ca o componentă a sistemului de management SSO, iar pe de altă parte,
Sistemele de management SSO (bazate pe standardele OHSAS 18000) sunt privite ca cele mai bune instrumente de realizare a
obligațiilor impuse organizațiilor prin prevederile legii 319/ 2006.
În general se vehiculează, în zona speciali știlor și autorită ților din domeniul SSM, următoarele abordări:
- în Romania Inspectia Muncii nu reușește să con știentizeze conducerile Organizatiilor în a implementa macar ac țiunile
desprinse din cerintele legale ce le revin (din legea 319/2006, norme, instruc țiuni). Acest fapt se datoreaza in principal
lipsei de motivație pozitivă subliniindu-se doar penalită țile fără a defini un ghid de implementare coerentă și comparabilă
a acestor acțiuni menite nu doar să evite penalizările și sanc țiunile dar să aducă un plus de performan ță organiza țiilor.
- Implementarea sistemelor de Management bazate pe standarde din seria OHSAS 18000 asigură în primul rând
motivația pozitivă pentru organizații în planul recunoa șterii și cre șterii performan ței, oferindu-le un instrument practic de
atingere a obiectivelor în domeniul SSO și abia în plan secundar, implicit le asigură acestora evitarea sanc țiunilor
legislative
- Se reproșază SR OHSAS 18001, 18002 că utilizează terminologia ”ocupa țională” in loc de “munca” pentru a se iesi
de sub autoritatea institutiilor romane de reglementare si control in domeniu
- Contraargument:
Seria de standarde OHSAS (18001, 18002 şi 18004) nu sunt elaborate de către ASRO, sau o altă entitate din România,
şi numai traduse din limba engleză. Acestea sunt elaborate de o organizaţie numită OHSAS Project Group, care
însumează nu mai puţin de 51 de organizaţii din toată lumea, mai puţin, din nefericire, România.
Corelarea prevederilor standardului şi terminologiei, cu legislaţia română, este un deziderat urmărit în
traducerea standardelor. Din păcate sunt cazuri în care
terminologia din legislaţia naţională nu acoperă suficient noţiunile
vehiculate în unele standarde, în special în domeniile noi, în care
comunitatea internaţională simte nevoia de progres, cum este
cazul traducerii standardelor OHSAS. Având în vedere că
aplicarea standardelor este voluntară nu există nici un impediment
în aplicarea lor, corectă şi responsabilă, de către persoane
certificate, pentru a nu intra în conflict cu legislaţia. Legislaţia se
perfecţionează, din timp în timp, şi poate nu este departe vremea
când vom avea aceeaşi terminologie şi în acest caz.
Utilizarea termenului „ocupaţional” nu are nimic în comun cu
ieşirea de sub autoritatea nici unei instituţii de reglementare şi control. La ora actuală certificarea sistemelor de
mangement (deci şi certificarea conform SR OHSAS 18001:2008) este voluntară şi se face conform referenţialului

amintit şi Legii 608/2001 privind evaluarea conformităţii şi a procedurilor EA.
- Se reproșează SR OHSAS 18001, 18002 că încurajează adoptarea de către organiza ții a unor căi facile de a- și dovedi
angajamentul pentru respectarea impunerilor legisla ției na ționale în domeniu, care odată certificate de către diverse
organisme de certificare (de fapt societă ți comerciale cu obiectul de activitate: certificarea) le asigură o protec ție oficială
de a acționa paralel cu sistemul legisla ției na ționale în domeniu
- Contraargument:
Organismele de certificare sunt acreditate, în România, de către RENAR (la nivelul fiecărui stat membru al UE există
câte un organism de acreditare care reglementează acest lucru în conformitate cu legislaţia naţională şi procedurile EA).
RENAR nu este subordonat institutelor sau autorităţilor de protecţia muncii din România. Repet acreditarea şi
certificarea sistemelor de management este VOLUNTARĂ şi se face în domeniul reglementat şi nereglementat în
conformitate cu standardele naţionale care adoptă standarde europne şi/sau internaţionale, după caz. Acestea nu sunt
„instrumente de interpretare”, sunt referenţiale şi se folosesc pentru stabilirea conformităţii. La ora actuală sistemele de
mangement calitate/mediu/sănătate şi securitate ocupaţională au toate la bază câteva principii comune: metodologia
PDCA, abordarea ca proces, îmbunătăţirea continuă etc. Principii care stau şi la baza certificării organizaţiilor care
doresc acest lucru, prin audituri de terţă parte. Auditurile în domeniu se fac de către persoane certificate, care nu îşi
permit să interpreteze cerinţele nici unui standard. Aceste standarde sunt revizuite periodic, ca atare faptul că legislaţia
naţională nu ţine pasul cu ele nu este vina celor care le utilizează.
În concluzie, singura care reglează corect problematica teoretică a abordării SSO (SSM) este pia ța reală în care activează
organizațiile din România. În acest sens s-a conturat următoarea abordare prioritară :
Indiferent de terminologia folosită (fie că este vorba de securitate, siguran ță sau protec ție , fie că este vorba de
”ocupațională” sau ”în muncă”) Sistemele de Management a Sănătă ții și securită ții Ocupa ționale / în Muncă au în prim plan
ocrotirea sănătății și asigurarea protecției salaria țiilor la locurile de muncă din organiza ție și a tuturor persoanelor care intră
ocazional sau regulat în zona acestor locuri de muncă. Acest lucru se face considerând riscurile, situa țiile periculoase care pot
să apară în condiții uzuale sau excep ționale de derulare a proceselor de muncă la respectivele locuri inclusiv în situa ții de
urgență.
Sistemele de Management a SSO bazate pe standardele din seria
OHSAS 18000 sunt în principiu cele mai bune instrumente practice
de ordonare și gestionare a activităților menite să răspundă
obligațiilor legale ale organizației în domeniu SSO.
Ocupațiile generate de necesitățile asigurării SSM și validate de
cerințele reale ale pieței muncii din sector sunt:
Conform http://www.mmuncii.ro COR in domeniul SSM sunt urmatoarele ocupatii:
Cod Denumirea ocupa ției

COR
226302 specialist în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
226303 coordonator în materie de securitate şi sănătate în muncă (studii superioare);
226307 evaluator de risc şi auditor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
226308 coordonator în materie de securitate şi sănătate în muncă pentru logistică (studii superioare);
242304 expert în securitate şi sănătate în muncă;
325709 manager al sistemului de management securitate şi sănătate în muncă;
325711 auditor de sistem de management pentru sănătate şi securitate ocupaţională;
325721 tehnician în securitate şi sănătate în muncă;
325722 tehnician condiţii de muncă şi securitate;
325723 inspector în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
325724 coordonator în materie de securitate şi sănătate în muncă (studii medii);
325726 coordonator în materie de securitate şi sănătate în muncă pentru logistică (studii medii);
325727 specialist securitate şi sănătate în muncă în domeniul servicii de întreţinere şi reparaţii autovehicule (studii medii).

Cerințe legale privind instruirea personalului de specialitate care

practică ocupații din domeniul SSM:
Cursurile care trebuiesc urmate, in functie de studii, medii sau

superioare, sunt urmatoarele:
- 40 h pentru angajatorul care efectueaza activitatiile din domeniul SSM

la o intreprindere pana in 50 de angajati, cu conditia ca activitatiile desfasurate in cadrul intreprinderii nu sunt dintre cele prevazute in
anexa nr. 5 din H.G. 1425/2006 , reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul SSM, precum si membrii CSSM, cu
exceptia secretarului CSSM;
- 80 h pentru lucratorii desemnati ce au studii medii in profil real sau tehnic si studii superioare in stiinte ingineresti, agricole si silvice;
- 180 h pentru cei cu studii superioare in stiinte ingineresti, agricole si silvice, care vor face si evaluari de riscuri si care pot ajunge
conducatori de servicii I/E.
1. In H.G. 1425/2006 cu modificarile si completarile ulterioare nu se mai pomeneste de ocupatii in domeniul SSM, astfel incat a ramas
denumirea de lucrator desemnat. Lucratorului desemnat, in functie de studii, i se poate da orice denumire din COR pe domeniul SSM.
Prin noul COR 241204 inspector de specialitate protectia muncii devine 242304 expert în securitate şi sănătate în muncă(probabil
este o greseala ceea ce apare in tabelul comparativ). In Revisal se actualizeaza automat.
2. Cursul expert în securitate şi sănătate în muncă -242304 are durata de 80 de ore

si este un curs destinat celor cu studii superioare.
3. Cursul de 180 de ore este curs de evaluare a riscurilor privind securitatea şi

sănătatea în muncă si este curs postuniversitar.
Deși legislația aplicabilă prevede un anumit nivel de instruire / formare pentru

ocupațiile specificate mai sus, este mai puțin reglementată modalitatea de a putea
obține competențele necesare practicării respectivei ocupații sau metodele de
evaluare pentru certificarea deținerii acelor competen țe de către persoana ce
practică respectiva ocupație. Răspunsul la aceste cerin țe legitime îl oferă
Standardele Ocupa ționale
1.3.1 FORMARE / INSTRUIRE / PERFEC ȚIONARE MANAGER AL SISTEMELOR DE MANAGEMENT SSO

Cod COR2012: 325709 (fost 242315)
Pentru această ocupație există Standard Ocupa țional ( Cod R73)
Scopul instruirii:
Dobandirea de cunoștinte și abilități în vederea elaborării și implementării politicii în domeniul sănătă ții și securită ții în munca,
asigurarea și implementarea tehnicilor, metodelor și instrumentelor specifice managementului sănătă ții și securit țăii în muncă,
elaborarea și urmărirea programelor de audit etc.
Persoane cărora li se adresează instruirea:

Persoanelor care aplică sistemul de management pentru sănătate și securitate în muncă conform cu standardul OHSAS
18001:2008, persoanelor desemnate ca reprezentan ți ai managementului pentru sănătate și securitate în muncă, inspectorilor,
specialiștilor în domeniul sănătății și securită ții ocupa ționale, persoanelor desemnate pentru protec ția muncii.
Este de remarcat că ”apariția” acestei ocupa ții a fost determinată de cerin ța reală a
organ izațiilor active pe piața muncii de a avea o persoană competentă pentru
conducerea și coordonarea complexelor și numeroaselor probleme ale proiectării și
implementării sistemelor de SSM la nivelul organiza ției și pentru organizarea și

gestionarea activităților specifice ale departamentelor specializate de SSM din cadrul organiza țiilor pentru a răspunde cât mai
bine obligațiilor legale și obligațiilor fa ță de propriul personal privind asigurarea SSM.
În acest context pregătirea de bază a unei astfel de persoane trebuie să fie : studii superioare. Cu toate acestea prin ultima
încadrare în COR la codul 325709 se admit studii mediii sau post liceale (ceea ce este din multe puncte de vedere insuficient
pentru a face față sarcinilor unei astfel de ocupa ții)
OBLIGATIVITATE : Nici SR OHSAS 18001 (impune existența reprezentantului managementului pentru SSO) , nici legislația națională
-Legea 319/2006- (impune existența lucrătorului desemnat pentru SSM) nu impun obligatoriu această ocupa ție
Câteva dintre principalele responsabilități ale managerului sistemului de management

al sănătății și securității ocupaționale
- Sa se asigure ca procesele necesare sistemului de management al sanatatii si securitatii ocupationale sunt stabilite,
implementate si mentinute;
- Sa raporteze managementului de la cel mai inalt nivel al organizatiei despre functionarea si performanta sistemului de
management al sanatatii si securitatii ocupationale, in vederea analizei periodice a acestuia si despre orice neconformitati
inclusiv recomandari pentru imbunatatire;
- Raporteaza conducerii stadiul indeplinirii obiectivelor SSO si monitorizeaza programele de

management din domeniul SSO;
- Sa se asigure ca sistemul de management al sanatatii si securitatii ocupationale este

implementat si mentinut in conformitate cu cerintele standardului de referinta
SR OHSAS 18001:2008;
- Are responsabilitate identificarii eventualelor situatii de neconformitate care pot fi

observate in raport cu cerintele legale aplicabile SSO (derivate din modul de respectare al
procedurilor/ planurilor si programelor SSO, din adecvarea resurselor alocate, din cunoasterea responsabilitatilor care revin pe
linie SSO etc).
- Sa se asigure ca este promovata in cadrul organizatiei constientizarea cerintelor partilor interesate pentru functionarea
corespunzatoare a sistemului de management al sanatatii si securitatii ocupationale;
- Instruieste si evalueaza periodic personalul privind cerintele sistemului de management al sanatatii si securitatii ocupationale.
- Asigurarea legaturii cu partile interesate, inclusiv cu organismul de certificare a sistemului de management al sanatatii si
securitatii ocupationale.
1.3.2 FORMARE / INSTRUIRE / PERFEC ȚIONARE AUDITOR AL SISTEMELOR DE MANAGEMENT SSO
Cod COR2012: 325711 (fost 242317)
Pentru această ocupație există Standard Ocupa țional ( Cod R68)
Scopul instruirii:
de a oferi cunoștinte și abilități în vederea coordonării activită ților de audit pentru
sistemul de management al sănătății și securită ții ocupa ționale atât în numele
propriei organizații cât și pentru ter ți, în conformitate cu standardele OHSAS
18001 și ISO 19011.
Persoane cărora li se adresează instruirea:

se adresează acelor organizații sau persoane ce au responsabilită ți în domeniul
protecției muncii și calitate-sănătate și securitate ocupa țională, reprezentan ților
managementului pentru securitate și sănătate ocupa țională, auditorilor interni din
cadrul organizațiilor.

Ocupația de auditor de sănătate și securitate ocupa țională se referă la auditorii care efectuează audituri în domeniul sănătă ții și
securității ocupaționale, atât interne cât și externe (de secundă și ter ță parte).
În momentul de față, această ocupație este solicitată în mod special de firmele/ organiza țiile care î și proiectează și
implementează sistemul de management al sănătă ții și securită ții ocupa ționale în vederea certificării. Certificarea personalului
în acest domeniu este cerinta obligatorie de standard ( vezi cerintele 4.4.1 si 4.4.2 din standardul international
OHSAS 18001:2008).
Câteva dintre principalele responsabilități ale auditorului sistemului de management

al sănătății și securității ocupaționale
Auditul de sănătate și securitate ocupa țională este un proces sistematic și documentat de verificare a dovezilor de audit,
obținute și evaluate în mod obiectiv, pentru a determina dacă activită țile, evenimentele, condi țiile și sistemele de management
al sănătății și securității ocupaționale stabilite sau informa țiile asupra acestora sunt în conformitate cu criteriile de audit,
precum și de comunicare a rezultatelor acestui proces clientului.
 Cunoașterea și înțelegerea cerințelor OHSAS și prevederilor Legii de securitate și sănătate în muncă

319/2006;
•Documentarea și implementarea sistemului de management de securitate și sănătate ocupa țională - conform

cerințelor sistemului de management de securitate și sănătate în muncă conform OHSAS 18001;
•Cunoașterea și adoptarea de bune practici de securitate și sănătate în muncă;
•Cunoașterea și însușirea Structurii și con ținutului standardului ISO 19011;
•Realizarea auditurilor interne - pregătirea auditului, întrebari de audit, liste de verificare, analiza preliminară,
raportul de audit;
•Coordonarea activităților de audit.
Descrierea ocupatiei:
Auditorul de sistem de management pentru sanatate si securitate ocupationala este incadrat in organizatiile in care sau care
desfasoara activitatea de audit al sistemului de management sanatate si securitate ocupationala. Activitatea se desfasoara atat
in spatii inchise (birou, spatii de productie), cat si in spatii deschise, inclusiv santiere), in functie de planificarea auditului. In
masura in care organizatia auditata lucreaza in schimburi, auditorul trebuie sa auditeze fiecare schimb de lucru in parte,
ajustandu-si programul in acest sens.
Ocupatia de auditor de sanatate si securitate ocupationala se refera la auditorii care efectueaza audituri in domeniul sanatatii si
securitatii ocupationale, atat interne cat si externe (de secunda si terta parte).
Auditul de sanatate si securitate ocupationala este un proces sistematic si documentat de
verificare a dovezilor de audit, obtinute si evaluate in mod obiectiv, pentru a determina daca
activitatile, evenimentele, conditiile, sistemele de management al sanatatii si securitatii
ocupationale stabilite sau informatiile asupra acestora sunt in conformitate cu criteriile de
audit, precum si de comunicare a rezultatelor acestui proces clientului.
Auditorul de sistem de management pentru sanatate si securitate ocupationala efectueaza
urmatoarele tipuri de activitati :

- Planificarea activitatii de audit reprezantand identificarea activitatilor necesare organizarii si desfasurarii auditului, a
metodelor si procedurilor de lucru, stabilirea resurselor necesare, planificarea propriu-zisa a auditului;
- Analizarea documentatiei sistemului de management de sanatate si securitate ocupationala reprezentand identificarea
documentelor ce vor fi supuse examinarii, analizararea acestora, identificarea si formularea neconformitatilor;
- Desfasurarea auditului reprezentand pregatirea activitatilor la fata locului, identificarea surselor de informatii, colectarea
informatiilor, verificarea informatiilor, evaluarea conformarii organizatiei cu criteriile de audit, completarea documentelor
de lucru;
- Raportarea rezultatelor;
Conducerea auditului reprezentand stabilirea echipei de audit, contactarea initiala a organizatiei auditate, distribuirea sarcinilor
in cadrul echipei de audit, sustinerea sedintei de deschidere/ inchidere, coordonarea echipei de audit, relationarea cu partile
implicate in audit;
Auditorul de sistem de management de sanatate si securitate ocupationala
este situat la nivelul de responsabilitate 4 (studii superioare), pentru
desfasurarea activitatii sale, are nevoie de urmatoarele competente cheie:
competenta de comunicare in limba oficiala a statului, competenta de
comunicare in limbi straine, competente de baza in matematica, stiinta si
tehnologie, competente informatice, competenta de a invata, competente
sociale si civice, antreprenoriale, competente de exprimare culturala.
In vederea indeplinirii atributiilor de serviciu auditorul de sistem de management de sanatate si securitate ocupationala trebuie
sa dispuna de cunostinte de baza de management, organizarea locului de munca, utilizarea computerului, protectia muncii,
prevenirea si stingerea incendiilor, protectia mediului etc.
Pentru realizarea scopului activitatii, auditorul de sistem de management de sanatate si securitate ocupationala trebuie sa
indeplineasca urmatoarele cerinte:
 sa cunoasca metodologia de efectuare a auditurilor de sistem de

management;
 sa cunoasca procedurile de lucru specifice desfasurarii auditului;
 sa dispuna de cunostinte despre mijloacele de culegere a informatiilor;
 sa cunoasca metode de verificare si validare a informatiilor culese;
 sa cunoasca modul de elaborare a documentelor specifice si modul de

arhivare;
 sa identifice si sa formuleze corect aspectele neconforme;
 sa cunoasca atributiile fiecarui membru al echipei de audit,
 sa cunoasca limba oficiala a statului;
 sa poata relationa in plan social si civic;
 sa isi perfectioneze permanent nivelul de cunostinte profesionale;
 sa cunoasca si sa respecte prevederile legale, generale sau specifice, referitoare la securitatea si samatatea in munca,
prevenirea incendiilor;
 sa cunoasca masurile de prim ajutor in caz de accidente.

Competente dobandite:
 Urmarirea conformarii cu prevederile referitoare lasecuritate si sanatate in munca
 Urmarirea conformarii cu prevederile de protectie a mediului
 Planificarea activitatii de audit
 Analizarea preliminara a documentatiei sistemului de management de sanatate si
securitate ocupationala
 Desfasurarea auditului
 Conducerea auditului
 Raportarea rezultatelor auditului
2. SR OHSAS 18001 și ghidul său de implementare SR OHSAS 18002

2.1 GENERALITĂ ȚI
SR OHSAS 18001:2008 (Occupational Health and Safety Assessment
Series) este modelul de sistem de management privind sanatatea si
securitatea ocupationala cu cea mai larga recunoastere internationala.
SR OHSAS 18001:2008 are aceeasi structura ca si ISO 14001, dar

este compatibil si cu alte modele de sisteme de management. Acest fapt
simplifica implementarea lui in cadrul organizatiilor.
Beneficiile implementarii unui astfel de sistem sunt:
 Imbunatatirea motivatiei organizatiei si a acceptarii privind sanatatea si
securitatea muncii in interiorul organizatiei
 Reducerea numarului de accidente datorita sistematizarii tuturor
activitatilor relevante pentru sanatate si securitate
 Siguranta juridica datorita rigurozitatii aplicarii tuturor reglementarilor legale
 Motivare crescuta a angajatilor datorita implicarii managementului in procesele OHSAS
 Imagine imbunatatita si abilitate competitiva prin intermediul performantei sistemului
 Pierderi materiale reduse datorate accidentelor si caderilor de productie

Standardul SR OHSAS 18001 va masura sistemul de management SSM al organiza ției referitor la anumite caracteristici.
Masurile impuse vor depinde de anumiti factori precum politica organizatiei in domeniul sanatatii si securitatii in munca, natura
activitatii si conditiile in care aceasta se desfasoara.
Un sistem de management OHSAS 18001 de succes ar trebui sa se bazeze pe:
- o politica in domeniul sanatatii si securitatii in munca potrivita companiei;
- identificarea riscurilor si cerintelor legale referitoare la

sanatatea si securitatea un munca;
- obiective, scopuri si programe care sa asigure

imbunatatirea continua;
- activitati ale managementului care controleaza sanatatea

si securitatea muncii;
- monitorizarea performantelor sistemului de sanatate si securitate in munca;
- revizuiri regulate, evaluati si imbunatatirea sistemului.
La sfârşitul lunii martie 2009, ASRO a adoptat documentul OHSAS 18002:2009 ca standard român. Standardul SR OHSAS
18002:2009, Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Linii directoare pentru implementarea
OHSAS 18001:2007 înlocuieşte documentul OHSAS 18002:2004

2.2. PERSONAL DE SPECIALITATE
325709 manager al sistemului de management securitate şi sănătate în muncă;

325711 auditor de sistem de management pentru sănătate şi securitate ocupaţională;
Doar auditorul este obligatoriu (din punct de vedere al cerin țelor OHSAS 18001)
Managerul, poate fi asimilat cu reprezentantul managementului de vârf al organiza ției în domeniul SSM
Ce trebuie să facă acest personal de specialitate :

Să contribuie activ, pe baza competen țelor de ținute, la implementarea, dezvoltarea,
func ționarea și îmbunătă țirea permanentă a sistemului de management în vederea
Cerificării și men ținerii acestuia spre folosul salaria ților proprii și al organiza ției.
Evaluare de risc in domeniul sanatatii si securitatii ocupationale
• Evaluarea riscurilor profesionale dă posibilitatea angajatorului de a întreprinde acţiuni care să

conducă la reducerea sau eliminarea lor.
• Evaluarea riscurilor profesionale reprezintă un studiu metodic şi sistematic al tuturor

aspectelor proceselor de muncă susceptibile de a genera evenimente nedorite, al mijloacelor
de eliminare a factorilor de risc şi a măsurilor de prevenire/protecţie aplicabile pentru
gestionarea riscurilor reziduale asociate acestora.
• În cadrul analizei de riscuri profesionale se vor parcurge următoarele etape obligatorii:

- definirea sistemului de muncă ce urmează a fi analizat;
- identificarea factorilor de risc prezenţi în sistemul de muncă analizat;
- identificarea personalului expus;
- evaluarea şi cuantificarea nivelului de risc;
- aprecierea riscurilor profesionale reziduale;
- propunerea măsurilor de prevenire şi stabilirea priorităţilor de abordare a
acestora.
• Evaluarea trebuie să acopere riscurile profesionale care sunt previzibile în

mod raţional. Riscurile profesionale asociate factorilor de risc care rezultă din
activitatea cotidiană sunt considerate în mod normal ca fiind riscuri
acceptabile şi nu necesită o atenţie deosebită decât dacă activitatea
profesională implică agravarea lor.
Coordonarea ac țiunilor de comunicare cu organismul acreditat de certificare și contractarea certificarii

• vor asigura asigura interfata cu organismul de certificare si derularea tuturor formalitatilor de contractare.
Instruirea personalului în aplicarea prevederilor OHSAS

18001:2008
• Scop:Intelegerea de catre personal a modului in care trebuie
aplicate prevederile OHSAS 18001:2008 .
• Cursantii apartin tuturor compartimentelor incluse in SSO.
• Durata modulului de instruire: 1 zi.
• Este asigurat suportul de curs in format tiparit sau electronic.

Elaborarea procedurilor de sistem

• Scop:
- Stabilirea cadrului general de desfasurare a principalelor procese de documentare si
monitorizare cerute de OHSAS 18001:2008.
• Procedurile sunt elaborate de catre personalul de specialitate (manager, auditor) sau de către
colective se specialiști sub coordonarea directă a acestora (este posibilă și permisă și
angajarea unor consultanți externi organiza ției), cu participarea personalului din organizatie.
• Prin procedură sunt stabilite clar și precis:
- obiectul;
- domeniul de aplicare;
- documentele de referinta;
- responsabilitatile functiilor implicate in procesul respectiv;
- descrierea procesului (dupa caz insotita de o schema flux);
- inregistrarile generate in cursul procesului;
• In anexele procedurii este prezenta formularistica specifica activitatii descrise.
Elaborarea procedurilor si instructiunilor specifice de lucru

• Scop:
- Documentarea proceselor specifice de documentare, management, asigurarea
resurselor, productie / servicii, monitorizare si masurare;
• Procedurile sunt elaborate de catre consultant, cu participarea personalului din
organizatie.
• Prin procedura sunt stabilite clar si precis:
- obiectul;
- domeniul de aplicare;
- documentele de referinta;
- responsabilitatile functiilor implicate in procesul respectiv;
- descrierea procesului (dupa caz insotita de o schema flux);
- inregistrarile generate in cursul procesului;
• In anexele procedurii este prezenta formularistica specifica activitatii descrise.
Elaborarea Manualului Sanatatii si Securitatii Ocupationale
• Scop:
- Prezentarea politicii managementului in domeniul sanatatii si securitatii ocupationale si a cadrului de desfasurare a activitatii
organizatiei in regim de Management al sanatatii si securitatii ocupationale;
- Prezentarea structurii si profilului organizatiei.
• Manualul este elaborat de catre consultant, cu participarea personalului din organizatie.
• Manualul SSO cuprinde:
- declaratia de politica a Managementului organizatiei in domeniul sanatatii si securitatii ocupationale si obiectivele acestei
politici;
- profilul organizatiei, cu caracter de promovare;
- prezentarea structurii functionale a organizatiei;
- sinteza proceselor desfasurate in SSO si interdependenta acestora
- prezentarea succinta a modului in care sunt indeplinite cerintele OHSAS 18001:2004, cu trimiteri la proceduri;.
Implementarea procedurilor si prevederilor standardului OHSAS 18001:2004
• Scop: Asigurarea punerii in practica a tuturor prevederilor standardului OHSAS 18001:2004 si a procedurilor.
• Asistenta este asigurata de consultant in toate compartimentele functionale cuprinse in SSO.
• La cererea clientului, asistenta include si participarea la prima sedinta de analiza a managementului asupra sanatatii si
securitatii ocupationale.

Audit intern
• Scop:
- Verificarea modului in care a fost implementat SSO si evidentierea neconformitatilor, in scopul imbunatatirii Sistemului;
- Respectarea cerintelor OHSAS 18001:2004 privind obligativitatea desfasurarii activitatii de audit intern planificate;
- Pregatirea organizatiei in vederea auditului de certificare sustinut de organismul independent.
• Auditul este desfasurat de catre o echipa de auditori certificati si acopera toate compartimentele functionale incluse in SSO.
• In urma auditului este intocmit un raport de audit, insotit de rapoarte de neconformitate.
Urmarirea realizarii actiunilor corective
• Scop: Urmarirea solutionarii si inchiderea neconformitatilor constatate la auditul intern.
• Urmarirea actiunilor corective este facuta de aceeasi echipa care a efectuat auditul intern.
Asumarea responsabilită ților organiza ției în timpul auditului de certificare
• Scop: asigurarea prestatiei optime in timpul auditului.
• Consultantul participa ca auditat, alaturi de organizatie.
Instruirea auditorilor interni (depinde de mărimea organiza ției și de numărul de auditori interni necesari )
• Este necesara in cazul in care activitatea de audit intern nu se subcontracteaza.
• Scop: Deprinderea de catre persoanele desemnate ca auditori interni a tehnicilor de audit.
• Modulul de curs cuprinde teorie generala si in tehnica auditului, studii de caz si exercitii, activitate practica (audit scoala) si se
incheie cu un test de verificare a cunostintelor. Absolventii vor fi certificati ca auditori interni.
• Durata modulului de instruire: 3 zile.
• Este asigurat suportul de curs, in format tiparit sau electronic.
Audit de evaluare în vederea certificării sistemului de management SSO al organiza ției

• Scop:
- Cunoasterea structurii organizatiei si a legaturilor functionale;
- Determinarea conditiilor de sistem OHSAS 18001:2004 ce sunt indeplinite la momentul initial;
- Identificarea fluxurilor de lucru si a succesiunii si interactiunii acestora.
• Auditul acopera toate compartimentele functionale care vor face parte din Sistemul de Management sanatatii si securitatii
ocupationale.
• In urma auditului este intocmit un raport continand:
- Evaluarea indeplinirii cerintelor OHSAS 18001:2004 la momentul initial;
- Lista proceselor desfasurate in regim de Managementul sanatatii si securitatii ocupationale;
- Calendarul de desfasurare a implementarii;
- Lista de masuri necesare inceperii programului de implementare.
Lucratorul care se ocupa de activitatile de prevenire si protectie este

desemnat prin decizie scrisa de catre angajator din randul salariatilor
incadrati cu contract individual de munca cu norma intreaga, in conformitate
cu dispozitiile art. 20 alin. (1) si (2) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr.
319/2006 aprobate prin HG 1425/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare.

Angajatorul va consemna in fisa postului activitatile de prevenire si protectie pe care lucratorul desemnat are capacitatea, timpul
necesar si mijloacele adecvate sa le efectueze, potrivit prevederilor alin. (3) din aceleasi norme.
Art. 8 alin. (6) din Legea 319/2006 prevede ca lucratorii desemnati trebuie sa aiba, in principal, atributii privind securitatea si
sanatatea in munca si, cel mult, atributii complementare. Legea nu face o enumerare a activitatilor complementare, insa
apreciem ca activitatea de prevenire si stingere a incendiilor poate fi incadrata ca si activitate complementara.
In ceea ce priveste activitatea de prevenire si stingere a incendiilor (PSI), potrivit dispozitiilor art. 6 alin. (1) din Normele generale
de aparare impotriva incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului administratiei si internelor 163/2007, in
cadrul autoritatilor administratiei publice centrale si al celorlalte organe centrale de specialitate, al
Consiliului General al Municipiului Bucuresti, al consiliilor judetene, municipale si ale sectoarelor
municipiului Bucuresti, orasenesti si comunale, al institutiilor publice si al operatorilor economici, in functie
de nivelul riscului de incendiu si de specificul activitatii, se constituie, dupa caz, urmatoarele structuri cu
atributii de aparare impotriva incendiilor:
a) compartiment de aparare impotriva incendiilor, compus din doua sau mai multe cadre tehnice sau personal de specialitate cu
atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor;
b) cadru tehnic sau personal de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor numit exclusiv pentru aceasta
activitate, conform legii;
c)serviciu public voluntar sau privat pentru situatii de urgenta.
Totodata, alin. (2) din acelasi articol prevede ca in vederea indeplinirii atributiilor pe linia
apararii impotriva incendiilor, consiliile locale si operatorii economici care nu au
obligatia, prin lege, sa angajeze cel putin un cadru tehnic cu atributii in domeniul
apararii impotriva incendiilor sau personal de specialitate, prevazut la alin. (1) lit. b), pot
desemna din randul personalului propriu un salariat care sa indeplineasca si atributii
specifice in domeniul apararii impotriva incendiilor sau pot incheia un contract cu o
persoana fizica sau juridica atestata, in conditiile legii.
Atributiile pentru structurile prevazute la art. 6 se stabilesc si se detaliaza astfel incat sa

permita indeplinirea obligatiilor legale care revin administratorului operatorului
economic/conducatorului institutiei, respectiv autoritatilor administratiei publice (art. 8 din Normele generale de aparare impotriva
incendiilor).
Art. 9 din aceleasi norme prevad ca pentru celelalte categorii de salariati atributiile din domeniul apararii impotriva incendiilor se
stabilesc in fisele posturilor. Potrivit art. 1 din Criteriile de stabilire a consiliilor locale si operatorilor economici care au obligatia
de a angaja cel putin un cadru tehnic sau personal de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor, aprobate
prin Ordinul ministrului administratiei si internelor 106/2007, operatorii economici au obligatia sa angajeze cel putin un cadru
tehnic sau personal de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor, daca indeplinesc unul dintre urmatoarele
criterii:
a)detin sau isi desfasoara activitatea in:

1. cladiri civile din categoriile de importanta exceptionala si deosebita (A/B), incadrate conform reglementarilor tehnice specifice,
indiferent de aria construita, regimul de inaltime sau destinatie;
2. cladiri pentru comert cu suprafata desfasurata mai mare de 1.000 m2;
3. structuri de primire turistica cu functiuni de cazare de tipul: hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, hosteluri, minihoteluri,
bungalow-uri, cabane turistice, sate de vacanta, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice si altele similare, inclusiv unitatile de
alimentatie din incinta acestora, cu peste 200 de locuri la nivelul operatorului economic;
4. cladiri sau spatii amenajate in cladiri, avand destinatia de ingrijire a sanatatii, cu peste 100 de paturi;
5. teatre, cu peste 200 de locuri;
6. sali de sport, sali de spectacol, cladiri pentru activitati sportive cu peste 600 de locuri;

b) desfasoara activitati in constructii si instalatii cu risc mediu si mare de incendiu, definit conform reglementarilor tehnice
specifice si au peste 50 de angajati.
Potrivit dispozitiilor art. 3 din aceleasi criterii, operatorii economici si consiliile locale care nu se incadreaza in criteriile prevazute
la art. 1 sau 2 au obligatia sa desemneze, in conditiile legii, persoane care sa indeplineasca prin cumul atributiile privind
apararea impotriva incendiilor ori sa incheie contract cu persoane fizice sau juridice autorizate conform legii.
Din aceste dispozitii legale rezulta ca angajatorul care nu este obligat sa angajeze prin incheierea unui contract individual de
munca un cadru tehnic cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor sau personal de specialitate in acest domeniu, poate
sa desemneze din randul personalului propriu un salariat care sa indeplineasca si atributii specifice in domeniul apararii
impotriva incendiilor, in aceasta a doua situatie fara incheierea unui CIM pentru exercitarea atributiilor specifice de PSI.
In concluzie, un lucrator desemnat cu atributii privind securitatea si sanatatea in munca (SSM) angajat in baza unui CIM cu
norma intreaga poate indeplini si atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor.
2.3 Politica OHSAS

La nivelul organizaţiei trebuie definită politica în domeniul SSO care să fie autorizată de către conducerea la cel mai
înalt nivel, să stabilească în mod clar obiectivele generale de SSO şi să conţină angajamentul de a îmbunătăţi performanţa
în acest domeniu.
Analiza managementului
Feed-back de la
Audit POLITICA măsurarea performanţei
POLITICA
Planificare
Politica OHSAS
Cerinţe pe care specificaţia le prevede pentru politica SSO sunt:
- să fie adecvată la tipul şi volumul riscurilor pentru SSO prezente în organizaţie;
- să conţină un angajament pentru îmbunătăţirea continuă;
- să conţină un angajament pentru respectarea cel puţin a

legislaţiei în vigoare în domeniul SSO şi a altor cerinţe la
care organizaţia subscrie;
- să fie documentată, implementată şi menţinută;

- să fie comunicată tuturor salariaţilor pentru ca aceştia să fie conştienţi de propriile obligaţii în domeniul SSO;
- să fie disponibilă părţilor interesate; şi
- să fie analizată periodic pentru a se asigura că aceasta rămâne relevantă şi adecvată organizaţiei (figura 4).
Politica in domeniul Sanatatii si Securitatii in munca consta in asigurarea unui mediu de munca sanatos, si sigur tuturor
angajatilor, in conditii de eficienta si profitabilitate.
Materializarea acestei politici consta in proiectarea, documentarea, implementarea si mentinerea unui sistem de management al
sanatatii si securitatii in munca, ca parte a sistemului integrat de management al organizatiei noastre, care sa conduca la
atingerea urmatoarelor obiective:
• respectarea si aplicarea permanenta a legislatiei, normelor si standardelor in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca;
• tinerea sub control si reducerea riscurilor de accidentare si imbolnaviri profesionale;

• adoptarea masurilor tehnice, sanitare si organizatorice de protectie a angajatilor fata de riscurile de accidentare si imbolnaviri
profesionale la care sunt expusi prin natura activitatii desfasurate, incluzând cresterea sigurantei tehnologiilor si pregatirea
pentru situatii de urgenta;
• informarea si instruirea intregului personal privind riscurile la care este expus, privind normele specifice de securitate si
sanatate, precum si utilizarea corecta a sistemelor, dispozitivelor si echipamentelor de protectie;
• colaborarea si comunicarea permanenta intre management, angajati si alte parti interesate in scopul asigurarii unui mediu
adecvat si a imbunatatirii permanente a sistemului de management.
Managementul organizatiei se angajeaza in asigurarea resurselor necesare implementarii, mentinerii si imbunatatirii continue a
cerintelor politicii si obiectivelor privind securitatea si sanatatea in munca, pe care toti angajatii le cunosc şi se implică in
respectarea lor.
Managementul de la cel mai inalt nivel, analizeaza periodic mentinerea si functionarea sistemului de securitate si sanatate in
munca, asigurand prin masurile pe care le ia imbunatatirea continua conform cerintelor referentialului OHSAS 18001:2008.
principiile generale de SSM trebuie sa se regaseasca in Politica de management SSM la nivel de societate
Potrivit legii, în cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul are obligaţia să ia
măsurile necesare pentru dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să
cuprindă referiri cel puţin la: tehnologiile, organizarea muncii, condiţiile de muncă,
relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă.
Pentru a îndeplini această cerinţă legală, angajatorul trebuie sa aibă în vedere
următoarele aspecte necesare implementării unei politici eficiente de prevenire:
- Promovarea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, în scopul creşterii nivelului de securitate, de sănătate şi bunăstare în muncă.
- Prevenirea riscurilor profesionale la locurile de muncă.
- Diminuarea continuă a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, precum şi reducerea consecinţelor acestora.
- Crearea unui cadru unitar pentru managementul activităţilor SSM.
- Implementarea principiilor generale de prevenire.
- Protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor prin reducerea/eliminarea pericolelor de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
- Respectarea reglementarilor legale referitoare la SSM şi a altor cerinţe aplicabile.
- Elaborarea, implementarea şi actualizarea Planului de Prevenire şi Protecţie.
- Conştientizarea, implicarea şi consultarea lucrătorilor cu privire la aspectele SSM.
- Participarea şi informarea lucrătorilor în aspectele SSM.

- Comunicarea politicii de prevenire tuturor lucrătorilor.

- Derularea activităţilor de formare şi de instruire necesare pentru derularea politicii de prevenire.
- Îmbunătăţirea practicilor manageriale în domeniul SSM.
- Alocarea de resurse umane, materiale şi financiare necesare pentru realizarea politicii de prevenire.
- Analiza periodică a politicii de prevenire şi actualizarea acesteia.
- Implementarea unui sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă.
- Realizarea auditării periodice, pentru a se verifica îndeplinirea şi dacă este efectivă politica de prevenire.
- Îmbunătăţirea imaginii întreprinderii pe piaţă, prin satisfacerea cerinţelor SSM.
- Creşterea încrederii clienţilor.
O bună politică SSM contribuie la evidenţierea întreprinderilor celor mai performante.

Îmbunătăţirea SSM în întreprinderile mari necesită o analiză atentă a factorilor de mediu, organizaţionali şi referitori la locul de
muncă, precum şi a caracteristicilor umane şi individuale care influenţează comportamentul la locul de muncă. Printre exemplele
practice se numără:
 Reproiectarea planurilor fabricilor şi a posturilor de lucru, aceasta determinând o productivitate mai ridicată şi riscuri
SSM, precum afecţiunile musculo-scheletice, mai reduse
 Punerea în aplicare a unor programe profilactice şi de monitorizare a sănătăţii
 Îmbunătăţirea conceperii posturilor de lucru pentru reducerea riscurilor SSM şi pentru creşterea motivării forţei de
muncă.
În ceea ce priveşte motivarea personalului, funcţionează următoarele:

 Cadre superioare care demonstrează o capacitate de conducere clară şi consecventă
 Condiţii de lucru sigure şi sănătoase care rămân astfel
 Angajaţi care au încredere şi sunt competenţi în ceea ce fac

 Politici şi sisteme eficace de SSM care sunt utilizate şi sunt funcţionale
 Angajaţi care se implică pe deplin în procesul decizional SSM
 Persoane, echipe şi organizaţii care sunt recunoscute şi recompensate pentru succesele lor.
Abordarea exactă va depinde de natura şi complexitatea organizaţiei.

Înainte de toate, o bună politică SSM presupune gestionarea riscurilor. Dacă preveniţi şi controlaţi în mod eficient riscurile
SSM, de aici vor decurge multe din beneficiile comerciale ale unei bune SSM. Nu este o soluţie să nu faceţi nimic. Luarea unor
măsuri se poate dovedi foarte benefică firmei, profiturilor şi profilului dumneavoastră.
Politica Siguranta, Sanatate si Mediu

Cu totii trebuie sa fim constienti de impactul existentei unui mediu de munca placut si sigur in cadrul companiei. Oamenii care
lucreaza intr-o companie atenta la protectia muncii obtin rezultate mai bune si se simt in siguranta, ceea ce, in final, sporeste
productivitatea companiei. Siguranta mediului de lucru este de o importanta capitala dar uneori este dificil sa cunoastem toate
pericolele din jurul nostru. Este necesar sa fim atenti la bunastarea fortei noastre de munca, atat in fabricile noastre cat si in
birouri.
Noi vedem doua domenii unde Politica SSM poate crea valoare adaugata:

Credem ca asumandu-ne responsabilitatea pentru problemele SSM putem crea valori precum:
 Credibilitate ridicata la nivelul autoritatilor locale, nationale si internationale

 O reputatie buna a companiei
 Sprijin pentru companie si activitate
 Cresterea notorietatii produselor noastre
Aratand angajatilor ca suntem atenti la securitatea si sanatatea muncii lor, realizam:

 Un sentiment de siguranta - sau o mai mare satisfactie a muncii
 Cresterea loialitatii fata de companie
 Scaderea absenteismului pe termen scurt/concedii medicale - eficienta sporita

 O reputatie buna - usurinta in recrutarea personalului pentru pozitii cheie

I. POLITICA DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE A ANGAJATORULUI / MANAGERULUI

I.1 MIJLOACE DE ACŢIUNE ALE ANGAJATORULUI
 În limitele prevăzute de legislaţie, ANGAJATORUL DEŢINE PUTEREA DE A CONDUCE

ÎNTREPRINDEREA, cu toate implicaţiile pe care aceasta le comportă , în principal în
următoarele activităţi:
 autoritatea de a aproba conceptul de desfăşurare a proceselor de muncă;
 decizia de a achiziţiona materialele necesare desfăşurării activităţii întreprinderii;
 impunerea unui regim de lucru (orar de muncă, cadenţă, concedii etc);
 angajarea personalului necesar şi retribuirea lui;
 asigurarea angajaţilor la accidente de muncă şi boli profesionale;
 asigurarea unor condiţii de muncă corespunzător cu obiectivele stabilite.
 Deţinând autoritatea pe care o conferă aceste posibilităţi, ce reprezintă practic puterea şi
capacitatea sa de a conduce, angajatorul va avea responsabilitatea unică pentru respectarea obligaţiilor generale de securitate
şi sănătate în muncă impuse de legislaţia în vigoare.
 Această responsabilitate îi dă angajatorului dreptul de a institui disciplina în muncă,
pentru a face posibilă respectarea riguroasă a regulilor interne, judecate ca necesare în desfăşurarea corespunzătoare a
activităţilor ce alcătuiesc procesul de muncă din întreprindere.
Aceste reguli impuse personalului nu trebuie însă să aducă atingere drepturilor pe care le au participanţii la procesul
de muncă.
Prin reguli interne se înţeleg cele prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare, note de serviciu, consemne,
instrucţiuni şi proceduri de muncă.
I.2 DEFINIREA UNEI POLITICI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE LA LOCURILE DE MUNCĂ
Locul sau prioritatea pe care întreprinderea o va acorda securităţii şi sănătăţii participanţilor la procesul de muncă va avea o
mare influenţă atât asupra comportamentului în muncă a fiecărui angajat, cât şi asupra nivelului de siguranţă a întreprinderii.
Este aşadar necesară o politică de SSM care să constituie baza tuturor acţiunilor de prevenire si protecţie din
întreprindere.
Ea poate îmbrăca diferite forme, în funcţie de mărimea întreprinderii şi de complexitatea activităţii, dar în
toate cazurile, la stabilirea ei pot fi luate în considerare, ca elemente de bază, cele 10 principii ale sale, şi anume:
 Conducerea, la nivelul cel mai ridicat, consideră promovarea SSM o parte esenţială a sarcinilor sale.
 Este necesar ca politica de SSM pe care o adoptă angajatorul să fie clar definită şi difuzată întregului personal, de preferinţă
în scris.
 Activitatea de SSM trebuie integrată în activităţile cotidiene ale întreprinderii , în aşa fel încât ea să nu poată fi
disociată. Modul de integrare va fi clar definit pentru toate serviciile funcţionale, secţiile, sectoarele şi la toate nivelele de decizie,
pentru a se asigura astfel concordanţa divizării administrative şi funcţionale, raporturile corecte între servicii şi compartimente,
eliminarea ambiguităţilor privind responsabilitatea sarcinilor
 Pentru toate acţiunile de prevenire, este esenţial ca angajatorul şi diversele sale servicii să poată apela la consilierea
oferită de servicii exterioare de SSM, fără ca întreprinderea să fie absolvită de obligaţiile sale fundamentale în materie de
SSM.
Este cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, care nu deţin servicii interne de SSM, ci numai lucrători desemnaţi şi reprezentanţi ai
lucrătorilor.
 Fiecare lucrător şi membru al conducerii, potrivit rangului său, are în sarcină activităţi de prevenire şi protecţie,
potrivit postului de muncă şi competenţei, şi trebuie să raporteze şefului ierarhic modul de realizare a acestor activităţi.
Aprecierea activităţii fiecăruia se face în funcţie de rezultatele obţinute, în mod egal, atât pe linie de producţie cât şi pe cea
de prevenire şi protecţie.
 Toate activităţile de prevenire a riscurilor profesionale trebuie să fie coordonate în cadrul unui PLAN DE
PREVENIRE ŞI PROTECŢIE.
Acest program, care conţine măsuri tehnice, organizatorice şi sanitare, trebuie să prezinte o eşalonare în timp a acţiunilor şi
poate fi adaptat în funcţie de situaţiile apărute.
 Se convine ca necesar ca acest plan să fie însuşit de către membrii CSSM, care sunt de fapt colaboratori şi animatori de
securitate şi sănătate în toate domeniile la care se referă măsurile de prevenire şi protecţie.
 Acţiunile / măsurile trebuie să se inspire nu numai din analiza accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, ci mai
ales din studii şi analize apriori a riscurilor profesionale, inerente în fiecare sector de activitate.
 Fiecare din acţiunile / măsurile stabilite trebuie să comporte 4 faze, şi anume:
a) faza de pregătire
b) faza de realizare
c) faza de control al realizării acţiunii / măsurii
d) evaluarea şi exploatarea rezultatelor
 În afară de aspectele tehnice şi de organizare a prevenirii accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, acţiunea de
formare în materie de securitate şi sănătate, privind toate nivelele ierarhice şi întregul personal, este de cea mai mare
importanţă.
În acest scop, trebuie să se tindă ca formarea de securitate şi sănătate să poată fi realizată ca PARTE INTEGRANTĂ DIN
FORMAREA PROFESIONALĂ.

În măsura în care această integrare nu poate fi realizată, PLANUL DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE al întreprinderii VA
TREBUI SĂ INCLUDĂ O FORMARE COMPLEMENTARĂ ÎN ACEST DOMENIU.
I.3 DESCRIEREA UNEI POLITICI DE SSM LA LOCURILE DE MUNCĂ

Trebuie să existe o politică pentru SSM, autorizată la cel mai înalt nivel al întreprinderii, care să stabilească clar obiectivele
globale referitoare la securitatea şi sănătatea ocupaţională şi un angajament pentru îmbunătăţirea performanţelor în acest
domeniu.
Scop: O politică de SSM stabileşte:

 orientarea generală şi defineşte principiile de acţiune pentru organizaţie
 obiectivele în materie de SSM
 performanţele în materie de SSM cerute în toată întreprinderea
Angajatorul şi echipa sa trebuie să elaboreze şi să autorizeze o declaraţie documentată privind politica de SSM.
Se recomandă ca această politică să fie corelată cu politicile globale de afaceri şi cu politicile pentru alte aspecte, cum sunt cele
privind calitatea, mediul înconjurător…..
Pentru a formula o politică de SSM, angajatorul trebuie să aibă în vedere următoarele elemente:
a) Politica şi obiectivele relevante ale activităţii întreprinderii, ca întreg;
b) Pericolele;
c) Cerinţe legale şi alte cerinţe (ex. performanţa …..) ;
d) Necesităţile altor părţi interesate
e) Oportunităţile şi necesităţile de îmbunătăţire continuă;
f) Resursele necesare;

g) Contribuţiile angajaţilor;
h) Contribuţiile contractorilor şi a altui personal extern.
Cerinţe: Este necesar ca politica de SSM a angajatorului să respecte anumite cerinţe esenţiale, şi anume:
 să corespundă naturii şi nivelului de risc evaluat pentru întreprindere, ceea ce înseamnă că

identificarea pericolelor, evaluarea şi controlul riscurilor sunt elemente esenţiale ce reflectă calitatea acesteia;
 să includă un angajament privind îmbunătăţirea continua a stării de SSM ,
pentru a se putea răspunde schimbărilor în structura afacerilor şi necesităţilor;
 să includă un angajament de conformitate cu legislaţia de SSM, precum şi cu alte cerinţe la care
întreprinderea subscrie;
 să fie documentată, implementată şi menţinută; Adesea declaraţiile privind o politică de SSM sunt
nerealiste, deoarece obiectivele sunt ne-adecvate sau resursele disponibile sunt necorespunzătoare pentru
îndeplinirea lor.
Deci, înainte de a se face orice declaraţie publică, angajatorul ar trebui să se asigure că resursele financiare,
abilităţi şi alte resurse sunt disponibile şi că toate obiectivele pot fi duse la îndeplinire în mod realist şi efectiv.
În acest sens, obiectivele politicii ar trebui periodic analizate, pentru a se verifica dacă adecvarea sa continuă,
dacă va fi amendata sau revizuită, după caz.
 să fie comunicată tuturor angajaţilor , deoarece implicarea şi angajamentul acestora sunt importante
pentru asigurarea succesului;
Este puţin probabil ca angajaţii, de la orice nivel, inclusiv managerul şi echipa sa, să poată contribui efectiv la
succesul acţiunii dacă ei nu-şi înţeleg responsabilităţile şi nu sunt competenţi să-şi îndeplinească sarcinile şi,
respectiv, misiunea;
 să fie disponibilă pentru părţile interesate, respectiv să existe un proces de comunicare a politicii către cei
interesaţi.
 să fie revizuită periodic ; pentru a se asigura că aceasta rămâne relevantă şi adecvată întreprinderii
respective; schimbările sunt inevitabile, legislaţia evoluează şi aşteptările sociale cresc. În consecinţă, politica
necesita analize periodice pentru a-i asigura conformitatea şi eficienţa.
O politică de SSM la locurile de muncă ar putea cuprinde:
 Enunţarea ţintelor privind SSM ce face obiectul angajamentului angajatorului;

 Efectele financiare ale realizării angajamentelor;
 reducerea cheltuielilor materiale;
 reducerea contribuţiei de asigurare la accidente de muncă şi boli profesionale;
 creşterea productivităţii muncii;
 creşterea producţiei;
 creşterea calităţii produselor finite;
 creşterea veniturilor angajaţilor.
 Indicarea responsabililor şi responsabilităţilor pentru fiecare acţiune / ţintă.
 Indicarea modului în care funcţionează programul de SSM la locurile de muncă.

I.4 EXEMPLU DE POLITICĂ DE SSM
(Politica de SSM a angajatorului va fi afişată în unitate, în locuri vizibile, pentru informarea tuturor angajaţilor)
Întreprinderea………………….
STIMAŢI ANGAJAŢI
Aşa după cum se cunoaşte din legislaţia privind securitatea şi sănătatea în muncă, EU, angajatorul, care a pus la dispoziţia dvs.
spaţiul şi mijloacele de producţie pentru realizarea, împreună, a obiectivelor convenite în contractul colectiv de muncă, sunt
răspunzător de riscurile care pot să apară în activitatea ce o desfăşuraţi în mod cotidian pentru realizarea sarcinilor de muncă.
Analizând rezultatele muncii noastre pe anul ….., am constatat că în cadrul întreprinderii au avut loc o serie de evenimente
nedorite, care privesc siguranţa şi sănătatea dvs.. Pentru stingerea efectelor acestor evenimente am cheltuit neprogramat suma
de ……………. RON, care reprezintă …….% din fondul de salarii constituit.
Aşa cum port răspunderea pentru aceste aspecte, am şi dreptul de a expune în faţa dvs. politica mea în ceea ce priveşte
prevenirea, pe viitor, a riscurilor profesionale cu care vă confruntaţi şi, respectiv a siguranţei tuturor participanţilor la procesul de
muncă pe care îl conduc.
Astfel, în acest an am decis să ne stabilim următoarele obiective:

 Să nu mai avem accidente de muncă;
 Să reducem riscurile la: instalaţia …… maşina de împachetat ………
manutanţa manuală utilizata în aprovizionarea cu materiale şi subproduse;
 Să organizăm învăţământul profesional continuu;
 Să organizăm întreţinerea şi verificarea EIP pe care-l acordăm în baza concluziilor rezultate din evaluarea riscurilor;
 Să adoptăm soluţii ergonomice pentru adaptarea muncii la om în sectorul ………, la posturile…………
Realizarea tuturor acestor măsuri solicită din partea întreprinderii un efort financiar de cca.……………..
RON, iar eficienţa lor se va concretiza prin: - reducerea cheltuielilor materiale cu ……………. 10%
- creşterea productivităţii la maşina de împachetat cu 20%;
- creşterea productivităţii muncii în aprovizionare cu 50%;
- creşterea productivităţii la instalaţia de ……… cu 15%.
Reducerea cheltuielilor de mai sus şi creşterile de productivităţi şi producţie vor aduce în bugetul unităţii……… RON, care,
după scăderea valorii investiţiilor efectuate, se va constitui într-un beneficiu net de …………………. RON.
Pe această resursă contăm în dezvoltarea activităţii pe următorul an şi de aceea dispun în continuare ca Programul măsurilor
de securitate şi sănătate să fie prelucrat, defalcat şi afişat, de către fiecare persoană responsabilă, corespunzătoare fiecărei
poziţii din program.
Despre mersul programului veţi fi informaţi de către CSSM, după fiecare analiză pe care statutul său îl obligă să o facă şi să
afişeze rezultatele, spre informarea dvs..
În acest sens, VA CER să participaţi toţi la realizarea obiectivelor stabilite, aducându-vă aportul, în conformitate cu
prevederile legii, în funcţie de atribuţiile şi competenţele fiecăruia, stabilite prin fişa postului sau statul de funcţiuni.
În ceea ce mă priveşte, mă voi implica cu toată forţa pentru realizarea ţintelor din politica expusă, asigurând acesteia coerenţa
necesară, fapt ce cere o aplicare rapidă a deciziilor ce vor trebui luate, continuitatea acţiunilor, coordonarea măsurilor luate în
sectoarele operative şi serviciile funcţionale şi disponibilizarea la timp a resurselor financiare şi materiale necesare.

În toată această perioadă vă cer să contaţi pe sprijinul şefilor ierarhici, al CSSM al cărui preşedinte sunt, precum şi pe
persoanele desemnate în materie de securitate şi sănătate, care sunt consilierii mei în acest domeniu.
ANGAJATOR
Data:………….
Exemplu de Declara ție de Politică în domeniul SSM (foarte generală)
Declaratia conducerii privind SSM

DECLARATIA CONDUCERII PRIVIND POLITICA IN DOMENIUL SANATATII SI SECURITATII IN MUNCA
Politica in domeniul securitatii si sanatatii im munca a
SC …………………… SRL,
ca parte integranta a politicii organizatiei noastre, este de a imbunatati continuu si de a preveni riscurile profesionale precum si
de a obtine satisfacerea tuturor partilor interesate de sanatatea si securitatea in munca, in conditiile respectarii cerintelor legale
si reglementare valabile.
Aceasta se realizeaza prin mentinerea unui sistem de management privind sanatatea si securitatea in munca integrat cu
sistemul de management al calitatii si cu cel de mediu, in concordanta cu standardele OHSAS 18001: 2008, SR EN ISO 9001:
2008 si SR EN ISO 14001: 2007.
Obiectivele privind sanatatea si securitatea in munca intreprinse in organizatia noastra urmaresc :
 respectarea cerintelor legale si reglementare referitoare la sanatatea si securitatea in munca;
 mentinerea conditiilor de lucru pentru care s-a obtinut autorizatia si instiintarea autoritatii in cazul modificarii conditiilor initiale;
 autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor conform reglementarilor in vigoare; dezvoltarea si aplicarea solutiilor optime
referitoare la securitate si sanatate, conforme normelor, standardelor si reglementarilor specifice de protectie a muncii in activitatile
organizatiei, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau reduse la minimum riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala a
angajatilor;
 identificarea, evaluarea, eliminarea sau controlul factorilor de risc si identificarea necesitatilor privind dotarile, mediul de munca,
instruirea, masurile tehnico-organizatorice, controlul operational;
 prevenirea, detectarea si iniţierea măsurilor corective, preventive şi de eliminare sau control al factorilor de risc profesional;
 imbunatatirea performantelor privind sanatatea si securitatea in munca, prin programarea, monitorizarea si analiza obiectivelor si
indicatorilor;
 desfasurarea, in bune conditii, asigurand o imbunatatire a nivelului de protectie a angajatilor, a activitatilor din cadrul organizatiei;
imbunatatirea transparentei si a relatiilor cu autoritatile;
 imbunatatirea educarii, instruirii, constientizarii si consultarii personalului pentru initiative si actiune in vederea imbunatatirii
performantelor de sanatate si securitate in munca si privind riscurile pentru sanatate si securitate la care pot fi expusi, masurile de
prevenire si protectie inclusiv cele de prim ajutor, prevenirea si actiune in caz de urgenta;
 prevenirea neconformitatilor, incidentelor si accidentelor de munca printr-o preocupare permanenta in acest sens ; stabilirea
masurilor tehnice si organizatorice de protectie a muncii, corespunzator conditiilor de munca si factorilor de risc evaluati la locurile
de munca, pentru asigurarea sanatatii si securitatii angajatilor;
 diminuarea pana la eliminare a accidentelor, bolilor profesionale, accidentelor tehnice si avariilor; asigurarea functionarii
permanente a dispozitivelor/instalatiilor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de
ventilatie/climatizare; asigurarea dotarii, intretinerii si verificarii echipamentelor individuale de protectie a muncii si a echipamentelor
individuale de lucru si a respectarii instructiunilor de utilizare a acestora;
 respectarea recomandarilor medicului privind asigurarea materialelor igienico-sanitare, asigurarea supravegherii medicale a
personalului si monitorizarea factorilor care pot conduce la imbolnaviri profesionale;
 solicitarea dezvoltarii si aplicarii solutiilor optime referitoare la securitate si sanatate, a respectarii reglementarilor, normelor,
standardelor de protectie a muncii, furnizorilor de echipamente de protectie si de lucru, produse si servicii; asigurarea timpului
adecvat si resurselor necesare, responsabilului SSM, PSI si medicului de medicina muncii;indeplinirea criteriilor de certificare de
conformitate cu OHSAS 18001: 2008.
Reprezentantul managementului pentru calitate, mediu, sanatate si securitate in munca are autoritate si responsabilitate pentru stabilirea,
implementarea si mentinerea sistemului de management al securitatii si sanatatii in munca. Sistemul de management al securitatii si
sanatatii in munca documentat stabileste angajamentul si cooperarea tuturor angajatilor organizatiei si este mentinut prin audituri si analize,
in scopul imbunatatirii continue a eficacitatii acestuia.
Prezenta politica asigura cadrul pentru stabilirea si analizarea obiectivelor si pentru adecvarea si imbunatatirea ei continua.
Politica privind sanatatea si securitatea in munca este comunicata intregului personal si disponibila pentru partile interesate.
Administrator/DIRECTOR General
……………………………….
01.01.2008
2.4 PLANIFICAREA SMSSM

Cerinţele de planificare a sistemului de management al SSO vizează următoarele direcţii principale:
 planificarea identificării pericolelor, evaluării şi controlului riscurilor;
 identificarea cerinţele legale şi de altă natură;
 stabilirea obiectivelor;
 elaborarea şi menţinerea unor programe de management al SSO.
Procedurile pentru identificarea pericolelor şi evaluarea şi controlul riscurilor trebuie să cuprindă activităţile normale
şi speciale desfăşurate de către toate categoriile care au acces la locurile de muncă, inclusiv subcontractorii şi vizitatorii,
precum şi facilităţile de la locul de muncă, indiferent dacă au fost furnizate de către organizaţie sau de către alte părţi.
Politica
Feed-back de la măsurarea
Audit PLANIFICARE performanţei
PLANIFICARE
Implementare şi funcţionare
Planificarea SSO
Rezultatele evaluărilor trebuie să se reflecte în obiectivele organizaţiei în domeniul SSO.
Specificaţia recomandă pentru identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor utilizarea unei metodologii adecvate scopului
şi timpului alocat şi care să aibă mai mult un caracter proactiv decât reactiv.
Identificarea cerinţelor legale şi de altă natură trebuie să vizeze reglementările legale în vigoare în domeniul SSO precum
şi orice alte reglementări care sunt aplicabile organizaţiei şi pe care aceasta trebuie să le respecte în mod voluntar sau
obligatoriu.
Pe baza rezultatelor identificării pericolelor şi evaluării riscurilor şi luând în considerare cerinţele legale şi de altă natură,
organizaţia trebuie să-şi stabilească şi să menţină obiective documentate în domeniul SSO.
Pentru realizarea acestor obiective, organizaţia trebuie să elaboreze şi să menţină unul sau mai multe programe de
management al SSO prin care să se stabilească responsabilităţile şi nivelul de autoritate alocate în acest scop la fiecare nivel al
organizaţiei, precum şi mijloacele şi termenele de realizare a obiectivelor.

PLANIFICAREA SMSSO TREBUIE SĂ SE BAZEZE PE EVALUAREA SITUA ȚIEI INI ȚIALE ȘI PE UN PERMANENT
FEED-BACK
LOCURI DE MUNCĂ ANALIZĂ ȘI EVALUARE IMPLEMENTARE
PLANIFICARE SSM
ÎN ORGANIZAȚIE SITUAȚIE INIȚIALĂ ACȚIUNI PLANIFICATE

ETAPE PRACTICE ÎN PLANIFICAREA SMSSO

1.Stabilireasituație iinț\ialede SSM prinevaluarea riscurilor ,control și prelucrari date statistice

2.O politică de securitate care să statueze angajamentul organizaţiei pentru securitatea şi sănătatea în muncă
3.O structură care să asigure implementarea angajamentului pentru securitatea şi sănătatea în muncă
4.Instruirea pentru înarmarea personalului cu cunoştinţele de lucru în condiţii de securitate fără riscuri pentru
sănătate
5. Un sistem de reguli de securitate care să furnizeze instrucţiuni pentru atingerea obiectivelor de management
de securitate
6. Un program de inspecţie pentru identificarea condiţiilor periculoase şi pentru rectificarea oricărei condiţii prin
măsuri potrivite
7. Program pentru identificarea situaţiilor de expunere la factori de risc periculoşi la fiecare expunere a
muncitorilor şi acordarea EIP corespunzător
8. Investigarea accidenteloror incidentelorpentru a găsi cauzele şi pentru a lua măsuri prompte pentru prevenirea
urmărilor
8. Pregătirea pentru situaţiile de urgenţădezvoltarea,comunicarea şi executarea unor planuri care descriu
managementul efectiv al situaţiilor de urgenţă
9.Evaluarea, selecţionarea şi controlul subcontractanţilor pentru asigurarea că ei sunt conştienţi de obligaţiile lor
de securitate
10. Comitete de securitatelocale care să identifice , recomande şi să supravegheze măsurile pentru creşterea
securității şi sănătăţii în muncă
11. Evaluarea pericolelor legate de profesie sau pericolelor potenţiale şi dezvoltarea unor instrucțiuni și proceduri
de securitate specifice
12. Promovarea, dezvoltarea şi întreţinerea măsurilor de conştientizare privind securitatea şi snătatea la locul de
muncă ă
13. Program de control a accidentelor şi eliminare a pericolelorînainte de expunerea muncitorilor la orice
agresiune a mediului de muncă
14.Program pentruprotejareamuncitorilorla pericolelepentrusănătatela loculde muncă
(agentichimici,carcinogene,azbest,zgomot)
PLANIFICAREA, ELABORAREA ŞIIMPLEMENTAREA SISTEMULUI
planificarea trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:

a. să fie realizată în conformitate cu prevederile minimale conţinute în legislaţia
ş i reglementările naţionale;
b . să integreze elementele sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă;
c. să vizeze îmbunătăţirea continuă a rezultatelor în materie de securitate şi sănătate în muncă.
măsurile de planificare trebuie, p e d e o p a r t e , să cont ri bui e la protecţia securităţii şi sănătăţii în muncă, iar
pe de altă parte, să prevadă:
a . o definire precisă, o ierarhizare pe grade de prioritate şi o cuantificare, în funcţie decare
vor fi stabilite obiectivele organizaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
b. elaborarea unui program vizând realizarea fiecărui obiectiv: stabilirea de
criterii precise de performanţă şi de termene de realizare, definirea
r e s p o n s a b i l i t ă ţ i l o r persoanelor însărcinate cu realizarea obiectivelor;
c . selectarea criteriilor de măsurare adecvate pentru a confirma faptul că obiectivele au fost
atinse;
d. alocarea de resurse suficiente, între altele umane şi financiare, precum şi a
u n u i ajutor tehnic, în funcţie de necesităţi.
2.5 IMPLEMENTARE ȘI FUNC ȚIONARE SMSSM
Cerinţele privind implementarea şi funcţionarea se grupează pe următoarele direcţii:
 structură şi responsabilitate;
 instruire, conştientizare şi competenţă;
 consultare şi comunicare;
 documentaţie;
 controlul documentelor şi al datelor;
 controlul operaţional;
 acţiuni pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns.
Planificare
IMPLEMENTAREŞIŞI performanţei
Audit IMPLEMENTARE
FUNCŢIONARE
FUNCŢIONARE
Verificare şi acţiuni
corective
Implementare şi funcţionare
În privinţa structurii şi responsabilităţii, standardul OHSAS 18001 păstrează principiul responsabilităţii
principale în domeniul SSO a conducerii la cel mai înalt nivel şi accentuează ideea desemnării
unui membru al acestei conduceri ca reprezentant cu responsabilităţi speciale în
implementarea şi funcţionarea corespunzătoare a sistemului de management al SSO.
Procedurile privind instruirea, conştientizarea şi competenţa au ca scop general asigurarea nivelului de instruire şi
competenţă necesar angajaţilor pentru îndeplinirea sarcinilor cu impact asupra SSO la locul de muncă.
Specificaţia cere organizaţiei să elaboreze proceduri pentru a asigura comunicarea informaţiilor utile în domeniul SSO la
toate nivelurile sale, precum şi părţilor externe interesate. De asemenea, trebuie stabilite şi documentate aspectele privind
implicarea activă a angajaţilor în problemele de SSO ale organizaţiei, atât în mod direct cât şi prin reprezentanţii lor.
În ceea ce priveşte documentaţia sistemului de management al SSO, specificaţia cere ca aceasta să fie menţinută pe
suport hârtie sau electronic şi să asigure descrierea elementelor de bază ale sistemului şi a legăturilor dintre acestea.
Standardul SR OHSAS 18001 subliniază importanţa menţinerii documentaţiei la nivelul minim necesar pentru asigurarea unei
eficienţe corespunzătoare.
Pentru controlul documentelor şi al datelor, organizaţia trebuie să stabilească proceduri prin care să se garanteze
identificarea operativă a tuturor documentelor şi datelor, actualizarea acestora, utilizarea doar a documentelor şi datelor actuale
şi prevenirea utilizării involuntare a unor documente şi date scoase din uz. Procedurile privind controlul operaţional vizează
identificarea acelor operaţii şi activităţi care prezintă riscuri şi pentru care este necesară aplicarea unor măsuri de control.
Specificaţia cere stabilirea unor planuri pentru situaţiile de urgenţă dar adaugă şi necesitatea elaborării unor proceduri
pentru identificarea capacităţii de răspuns la astfel de situaţii şi pentru prevenirea şi reducerea consecinţelor care pot fi asociate
acestor situaţii.
Planurile şi procedurile pentru situaţii de urgenţă trebuie analizate şi verificate periodic prin exerciţii practice .
În mod practic, implementarea și funcționarea SMSSO se materializează prin existen ța și utilizarea eficientă a procedurilor și
instrucțiunilor de sistem și de lucru prin întocmirea și men ținerea documenta ției minime necesare pentru direc ționarea și

controlarea activităților specifice SSO și pentru înregistrarea dovezilor că aceste activită ți se desfă șoară a șa cum au fost
planificate și pentru înregistrarea rezultatelor acestora:
În conformitate cu cerin țele legale (Legea 319 / 2006) , Activitatile de prevenire si protectie desfasurate prin
modalitatile prevazute la art. 14 in cadrul intreprinderii si/sau al unitatii sunt urmatoarele:
1. identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv executant, sarcina
de munca, mijloace de munca/echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru;
2. elaborarea si actualizarea planului de prevenire si protectie;
3. elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca,
tinand seama de particularitatile activitatilor si ale unitatii/intreprinderii, precum si ale locurilor de munca/posturilor de lucru;
4. propunerea atributiilor si raspunderilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca, ce revin lucratorilor, corespunzator
functiilor exercitate, care se consemneaza in fisa postului, cu aprobarea angajatorului;
5. verificarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si protectie, precum si a
atributiilor si responsabilitatilor ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca, stabilite prin fisa postului;
6. intocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a lucratorilor in domeniul securitatii si
sanatatii in munca;
7. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitatii adecvate pentru fiecare loc de munca, asigurarea
informarii si instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca si verificarea cunoasterii si aplicarii de catre lucratori
a informatiilor primite;
8. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul intreprinderii si/sau unitatii;
9. asigurarea intocmirii planului de actiune in caz de pericol grav si iminent, conform prevederilor art. 101-107, si asigurarea ca
toti lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui;
10. evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 101-107;
11. stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate in munca, stabilirea tipului de semnalizare necesar si
amplasarea conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate
si/sau sanatate la locul de munca;
12. evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica, pentru care este necesara autorizarea exercitarii lor;
13. evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare;
14. evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesita testarea aptitudinilor si/sau
control psihologic periodic;
15. monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor
de ventilare sau a altor instalatii pentru controlul noxelor in mediul de munca;
16. verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenta, precum si a sistemelor de
siguranta;
17. informarea angajatorului, in scris, asupra deficientelor constatate in timpul controalelor efectuate la locul de munca si
propunerea de masuri de prevenire si protectie;

18. intocmirea rapoartelor si/sau a listelor prevazute de hotararile Guvernului emise in temeiul art. 51 alin. (1) lit. b) din lege,
inclusiv cele referitoare la azbest, vibratii, zgomot si santiere temporare si mobile;
19. evidenta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice si, daca este cazul, incercarile periodice ale
echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente, conform prevederilor din Hotararea Guvernului nr.
1.146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de
munca;
20. identificarea echipamentelor individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru din intreprindere si intocmirea
necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament individual de protectie, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr.
1.048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de
protectie la locul de munca;
21. urmarirea intretinerii, manipularii si depozitarii adecvate a echipamentelor individuale de protectie si a inlocuirii lor la
termenele stabilite, precum si in celelalte situatii prevazute de Hotararea Guvernului nr. 1.048/2006;
22. participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177;
23. intocmirea evidentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177;
24. elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratorii din intreprindere si/sau unitate, in conformitate cu
prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din lege;
25. urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii
evenimentelor;
26. colaborarea cu lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor, serviciile externe de prevenire si protectie, medicul de medicina
muncii, in vederea coordonarii masurilor de prevenire si protectie;
27. colaborarea cu lucratorii desemnati/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori, in situatia in care mai multi
angajatori isi desfasoara activitatea in acelasi loc de munca;
28. urmarirea actualizarii planului de avertizare, a planului de protectie si prevenire si a planului de evacuare;
29. propunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori, pe criteriul indeplinirii atributiilor in domeniul securitatii si sanatatii in
munca;
30. propunerea de clauze privind securitatea si sanatatea in munca la incheierea contractelor de prestari de servicii cu alti
angajatori, inclusiv la cele incheiate cu angajatori straini;
31. intocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfasurarea acestor activitati.
32. Activitatile legate de supravegherea starii de sanatate a lucratorilor se vor efectua in conformitate cu prevederile art. 24 si
25 din lege (319 / 2006)
Documentatia minimala in materie de SSM

Dosare necesare:
D1: Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala
1. Decizie comisie evaluare
2. Identificarea si evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala
3. Plan de prevenire si protectie
D2: Instructiuni proprii

1. Instructiune introductiv generala
2. Masuri prim ajutor
3. Instructiuni proprii pentru toate categoriile de personal si pentru toate locurile de munca din unitate
D3: Acte (decizii, tematici, planuri)

1. Decizie lucrator desemnat ssm
2. Decizie conducatori loc de munca
3. Decizie persoane care acorda masuri de prim ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor
4. Tematici de instruire pe cele 4 tipuri de instruire
5. Plan de instruire a lucratorilor pentru anul in curs
6. Plan de semnalizare de securitate
D4: Normativ intern de acordare EIP (Echipament Individual de Protec ție)

1. Normativ intern de acordare EIP
D5: Serviciul intern de prevenire si protectie - daca e cazul

1. Decizie constituire serviciu intern de prevenire si protectie - daca e cazul
D6: Comitetul de securitate si sanatate in munca (CSSM) - daca e cazul

1. Decizie constituire comitetul de securitate si sanatate in munca - daca e cazul
2. Statutul CSSM - regulament de functionare
3. Convocatoare
4. Procese verbale
D7: PV de control
1. PV de control intern
2. PV de control ale ITM
D8: Dosar de cercetare a evenimentelor

1. accidente de munca,
2. accidente usoare,
3. imbolnaviri profesionale,
4. incidente periculoase
Manual de Securitate - Politica,Apreciere risc,Plan de masuri

-Auditare, Identificare - Evaluare riscurilor SSM
-Normativ materiale IS, EIP, EIL
-Normativ semnalizare SSM
-Planul anual de masuri si de cheltuieli SSM
Proceduri - Descrierea proceselor – cine, ce, cand, unde
- Contract colectiv de munca
- clauze protectia muncii
- timpul munca, pauze

- munca in schimburi
- Regulament Organizare Functionare
- Regulament Intern
- Decizii pentru:
- personalul SSM;
- conducatorii LM (Loc Muncă) ;
- personalul responsabil
- Program de revizii si reparatii ET
- Program de activitate compartiment SSM
- Documente CSSM:
- decizie infiintare;
- raportul anual al conducatorului ;
- rapoarte supraveghere, control
- Conventii de lucrari
- Plan tehnic de exploatare
- Autorizatie de lucru in zone Ex
- Permise de lucru cu foc, spatii inchise
- Documentul privind protectia la explozie, evaluarea riscurilor de explozie, zonarea Ex
Instructiuni proprii, checklisturi, formulare, etc., descrierea modului de realizare a sarcinilor si activitatilor specifice
- Fisa postului
- Fisele individuale de instructaj de PM
- Tematici
- Programe de instruire
-Teste
- Masuri preventive, metode de lucru
- Instructiuni de lucru
- Instructiuni proprii de protectia muncii
- Materiale informare, educare, semnalizare securitate
- Fisele tehnice de securitate substante toxice
- Măsuri – Planuri alarmare, intreventie, evacuare, prim ajutor
Eviden țe - Asigurarea evidentelor obiective conform cerintelor legale
- Autorizatie de functionare
- Autorizatii personal
- Dosarul medical individual
- Carte tehnica ET
- Verificari ISCIR, gaz, ET, ...
- Determinari de noxe
- Proces verbal de punere in functiune
- Dosare de cercetare a evenimentelor
- Proiecte de executie constructii, ET
- Buletine de verificare metrologica AMC, PRAM
- Registre supraveghere parametri tehnologici, ore functionare
- Evidenta nominala angajati cu handicap, sub 18 ani, gravide, noapte
- Evidenta LM cu conditii deosebite, vatamatoare, grele, periculoase
- Registre evidenta accidente de munca, accidente usoare, imbolnaviri profesionale, incidente periculoase
- Registre evidenta materiale explozive, substante toxice, fito-sanitare
În concluzie: IMPLEMENTAREA ȘI FUNCȚIONAREA Sistemului de management SSO dă măsura cea mai

relevantă a utilității folosirii unui sistem de management SSO bazat pe standardele SR OHSAS 18001,2.

Legislația (sintetic: legea 319 / 2006 + HG cu metodologiile de aplicare, 117 Normative, 65

Instrucțiuni) din domeniul SSO (M) impune organizațiilor implementarea și desfășurarea a 32 de activită ți
specifice SSM , întocmirea și ținerea la zi a 8 Dosare specifice și a peste 50 tipuri de documente de
înregistrare a acțiunilor referitoare la SSM și specifică 45 de sanc țiuni dacă aceste obliga ții nu sunt realizate
corespunzător.
Deci legisla ția aduce la cunoștința organizațiilor în primul rând ce trebuie să facă și ce nu trebuie
să facă pentru a se conforma prevederilor legale și a evita sancțiunile, dar, în ciuda normelor metodologice
asociate Legii 319 / 2006, nu le oferă organiza țiilor solu ții coerente referitoare la cum, cine, când, unde, cât
și de ce trebuie să facă aceste lucruri, lăsând oarecum la libera apreciere a organiza țiilor modalită țile prin
care acestea vor răspunde la cerințele impuse de lege.
Implementarea sistemelor de management a SSO bazate pe standardele seriei SR OHSAS 18000
oferă pentru toate organizațiile acest cadru unitar, coerent, controlabil și comparabil care le permite să
răspundă corect la cerințele legale atât cât este necesar și suficient în func ție de tipul și mărimea organiza ției,
stabilind răspunsurile controlabile la toate întrebările ce, cum, cine, când, unde, cât și de ce trebuie să
facă
anumite acțiuni pentru a asigura angajaților și celorlalți factori interesa ți și implica ți securitatea și sănătatea
ocupațională.
Implementarea sistemelor de management vine in completarea sistemului organizatoric existent la nivelul intreprinderilor
/companiilor si favorizeaza aplicarea sistematica a legislatiei de securitate si sanatate in munca, realizand integrarea acestui
domeniu in managementul general al unitatii.
OHSAS 18001 a fost elaborat pentru a fi compatibil cu standardele pentru sisteme de management ISO 9001 (Calitate) şi ISO
14001 (Mediu), pentru a facilita integrarea sistemelor de management al calităţii, mediului şi al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale de către organizaţii, în cazul în care se doreşte acest lucru.
2.6 AC ȚIUNI CONEXE IMPLEMENTĂRII ȘI FUNC ȚIONĂRII SISTEMULUI DE MANAGEMENT SSM

În unele abordări ale structurii SMSSO, defalcată pe elemente constituiente, elementele

Verificare şi acţiuni corective
și
sunt considerate ca elemente / acțiuni separate de IMPLEMENTAREA ȘI FUNC ȚIONAREA SISTEMULUI, având în vedere
că li se atribuie un caracter de ”supracontrol” a func ționării sistemului exercitat dintr-o perspectiva ”exterioară”.
Deși uneori poate fi justificată această abordare de ”supracontrol extern” atunci când este vorba de audituri externe de ter ță
parte (sau chiar de secundă parte, atunci cînd organiza ția este auditată de parteneri sau de către clien ți) în mod normal ac țiunile
ar trebui integrate în zona de IMPEMENTARE și FUNCȚIONARE a sistemului, deoarece sistemul de management SSO
presupune participarea și implicarea întregului personal al organiza ției (inclusiv auditorii interni și managementul de vârf care au
atribuții, responsabilități și autoritate pentru verificări și analize), iar ac țiunile de verificare/ ac țiuni corective și de analiză a
managementului constituie roțile motoare care pun și men țin în mi șcare func ționarea întregului sistem de management pe
drumul îmbunătățirii continue a acestuia.
Cerinţele pentru acest element al sistemului au în vedere: măsurarea şi monitorizarea performanţei;

accidentele, incidentele, neconformităţile, acţiunile corective şi preventive; înregistrările şi controlul
înregistrărilor; auditul.
Măsurarea şi monitorizarea performanţei trebuie să conţină atât o componentă proactivă (care are
efect asupra unui alt lucru) cât şi o componentă reactivă (care realizează/provoacă o reacţie; care
Implementare şi
funcţionare
Audit VERIFICARE ŞI performanţei
VERIFICARE ŞI
ACŢIUNI CORECTIVE
ACŢIUNI CORECTIVE
utilizează o asemenea forţă).

Procedurile privind accidentele, incidentele şi neconformităţile trebuie să stabilească aspectele
referitoare la tratarea şi investigarea acestor evenimente, luarea măsurilor pentru reducerea consecinţelor,
iniţierea şi finalizarea acţiunilor corective şi preventive, precum şi confirmarea eficienţei acestor acţiuni.

Procedurile pentru înregistrări şi controlul înregistrărilor trebuie să permită identificarea, menţinerea şi

disponibilitatea înregistrărilor în domeniul SSO şi au rolul de a demonstra conformitatea sistemului
implementat cu cerinţele specificaţiei. Specificaţia cere efectuarea periodică a auditării sistemului de
management al SSM şi stabilirea în acest scop a unui program de audit şi a unor proceduri.
Conducerea la cel mai înalt nivel trebuie să realizeze la intervale de timp determinate analize ale sistemului de
management al SSO pentru a determina măsura în care acesta este adecvat şi eficient. Procesul de analiză a
managementului trebuie să vizeze modificări ale politicii, obiectivelor sau a altor elemente ale sistemului, pe baza
rezultatelor auditurilor de sistem.
Verificare şi acţiuni
corective
Factori Factori
ANALIZA externi
interni ANALIZA
MANAGEMENTULUI
MANAGEMENTULUI
Politica
Fig. 8 Analiza managementului
OHSAS 18002:2000 nu aduce cerinţe suplimentare faţă de OHSAS 18001 având doar rolul de a detalia şi a clarifica
o serie de aspecte privind cerinţele specificaţiei. În cadrul acestui ghid de implementare cerinţele specificaţiei sunt descrise
sub formă de proces, pentru fiecare cerinţă fiind prezentate:
a) textul integral al cerinţei din OHSAS 18001;
b) scopul cerinţei;
c) datele de intrare tipice;
d) descrierea procesului prin care trebuie realizată cerinţa respectivă;
e) datele de ieşire tipice.
Această modalitate de descriere prezintă două avantaje majore: pe de o parte permite înţelegerea funcţiilor elementului descris,
iar pe de altă parte permite formarea unei imagini precise privind fluxurile informaţionale care se stabilesc între diferitele
elemente ale sistemului. Prin această modalitate de descriere se facilitează în mare măsură proiectarea sistemului, dar şi
înţelegerea modului său de funcţionare de către toţi factorii responsabili de menţinerea acestui sistem.

3. ETAPELE IMPLEMENTĂRII SMSSO
Managementul securitaţii şi sănătăţii în muncă este o ”modă”,

o”obliga ție” sau o ”necesitate”?
Înainte de a lua decizia de implementare a unui sistem de management al SSM

în organizație, conducerea de vârf a acesteia să facă într-un fel sau altul o
analiză care să justifice / funda menteze decizia.
O privire de ansamblu asupra motivației reale pentru care majoritatea

organizațiilor din România au luat decizia de a implementa un sistem de
management al SSM în cadrul organiza ției nu relevă nici pe departe adoptarea ”
frumoaselor motivații” vehiculate în special de societă țile de certificare și de
asistență în domeniu (care din asta trăiesc!) de tipul:
 dorinta de a crea un cadru unitar pentru gestionarea activitatilorde SSM;

 implementarea principiilor si metodelor de imbunatatire aperformantelor de SSM;
 implementarea principiilor si metodelor de imbunatatire aperformantelor de SSM;
 protejarea salariatilor prin reducerea / eliminarea pericolelor de accidentare si
imbolnavire profesionala;
 limitarea raspunderii civile si penale prin satisfacerea reglementarilor legale referitoare
la SSM si a altor cerinteaplicabile;
 cresterea constiintei angajatilor si a responsabilitatilor fata de sanatatea si securitatea
muncii;
 cresterea increderii clientilor;
 îmbunătățirea practicilor manageriale;
 îmbunătățirea imaginii organizației, prin satisfacerea cerin țelor referitoare la SSM
ci abordarea pragmatică a următoarelor cerin țe ale pie ței pe care activează:
- partenerii / clienții le impun pentru a intra în rela ții contractuale să de țină sistem de management SSM certificat (conform
OHSAS 18001)
- cea mai ”comodă” metodă de a se ”pune la adăpost” fa ță de cele 45 de sanc țiuni poten țiale con ținute în legea
319/2006.
Paradoxal, deși principalul subiect al sistemului este salariatul, pe ultimul loc în

determinarea deciziei de a implementa sistemul de management SSO, este dorin ța
angajatorilor de a satisface mai bine necesită țile de sănătate și securitate ocupa țională a
propriilor salariați. La limită, angajatorii ar trata superficial până și asigurarea EIP pentru
angajați dacă n-ar fi constrânși de amenin țarea penalită ților legii.
Totuși, indiferent de motivația reală, absolut în toate cazurile motiva ția este explicată în
declarația de politică în domeniul SSM
îmbrăcată sub forme cât se poate de bine armonizate cu
comandamente etice, morale și de responsabilitate asumată fa ță de
sănătatea și securitatea salariaților și de respectarea legilor aplicabile.

În aceeași ordine de idei, odată luată decizia de implementare a sistemului de management SSM, aceasta aduce organiza ții
beneficii reale în condițiile realizării obliga țiilor și responsabilită ților asumate.
Din aceleași rațiuni (preponderent pentru satisfacerea cerin țelor clien ților și partenerilor care impun aceste condi ții pentru a
lua în considerație participarea unei organiza ții la licita ții, de exemplu) este de remarcat că organiza țiile adoptă și sistemele
de management a calității, mediului și responsabilită ții sociale. În acest context adoptarea unui sistem de management SSO
este avantajoasă deoarece asigură în mare propor ție succesul integrării în sistemele de management preexistente în
organizație.
SR OHSAS 18001: 2008, este standard român începând cu data de 31.03.2008, este tot mai mult adoptat ca referenţial de
sistem de management privind sănătatea şi securitatea ocupaţională.
SR OHSAS 18001:2008 are o structură asemănătoare în proporţie de

90% cu ISO 14001, fiind compatibil şi cu alte modele de sisteme de
management.
Acest fapt ajută la implementarea lui în cadrul organizaţiilor putând fi uşor
integrat cu sistemele de management de mediu şi de calitate.
Certificarea sistemului de management SSO implementat bazat pe
OHSAS 18001 ajută organizația să realizeze gradul de conformare dorit
atât cu cerinţele standardului SR OHSAS 18001:2008 cât şi cu cerinţele
legale aplicabile.
O atenţie cu totul specială se acordă evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională, activitate ce este
recomandabil să fie făcută cu o echipă de evaluatori atestaţi conform prevederilor legale (specialişti de nivel „superior”
conform legii).
Implementarea unui sistem de management SSM asigură un control intern periodic riguros prin audituri efectuate în mod
exhaustiv atât pe cerinţe legale cât şi pe cerinţe de sistem, care scuteşte organiza țiile (mai ales pe cele certificate în urma
unor audituri de certificare sau audituri de supraveghere) de emoţii la efectuarea controalelor de către ITM .
Presiunea constantă a organizațiilor care deja au implementate astfel de sisteme asupra organiza țiilor care nu au (nu intră
în relații contractuale cu acestea din urmă) și amenin țarea snc țiunilor legii 319/2006 au transformat treptat ceea ce părea la
un moment dat o ”modă” adoptată de un grup elitist de organiza ții, într-o ”necesitate” ce devine pe zi ce trece ”obliga ție”
pentru orice organizație
Principalii beneficiari sunt angaja ții organiza țiilor și mediul în care activează organiza țiile care devine tot mai sigur.
Organizaţiile care nu iau măsuri preventive cât mai urgente în acest domeniu riscă, în cel mai scurt timp, să dispară de pe piaţă.
Măsurile vizează în primul rând conformarea cu cerinţele legale aplicabile iar SR OHSAS 1800 nu face altceva decât
să ajute organizaţiile pentru conformare permanentă cu aceste cerinţe, în special
sub aspectul ţinerii sub control a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională.
Securitatea şi sănătatea în muncă joacă un rol din ce în ce mai important în toate

organizaţiile, mai ales în contextul aderării la UE.
Acest standard se aplică oricărei organizaţii care doreşte:
 să stabilească, să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească un
sistem de management al securităţii şi sănătăţii ocupaţionale (sau a muncii)
 să se asigure de conformitatea cu politica de securitate şi sănătate în muncă
declarată
 să demonstreze conformitatea cu acest standard.
Un sistem de management al securităţii şi sănătăţii muncii certificat demonstrează angajamentul organiza ției dumneavoastră
pentru ţinerea sub control a riscurilor, eliminarea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, crearea unui mediu de muncă
sigur şi sănătos.
Obiectivele sistemului de management SSM sunt în principal să unească eforturile

tuturor celor care acţionează în vederea scăderii ratelor de deces, vătămare şi
îmbolnăvire la locul de muncă.
 In contextul integrarii in UE, fiecare companie trebuie sa-si asigure un

standard cat mai inalt al managementului conducerii, din toate punctele de
vedere, inclusiv din cel al asigurării SSM.
EXISTĂ ALTE POSIBILITĂ ȚI, ÎN AFARĂ DE IMPLEMENTAREA UNUI

SISTEM DE MANAGEMENT SSM, PENTRU A RĂSPUNDE
CERIN ȚELOR LEGALE PRIVIND SSM
Pentru organizațiile cu un număr de angaja ți mai mic de 50 de persoane, există posibilitatea de a "acoperi" securitatea
muncii (protectia muncii), cu mijloacele care le are deja organiza ția la indemană, fără a implementa un sistem de
management al SSM bazat pe SR OHSAS 18001, pentru a fi asigurată in cazul unui accident de munca sau control de
la ITM, după cum urmează:
Sugestii:
 Mai intai trimiteti toti angajatii la controlul medical de angajare, la un cabinet medical de
medicina muncii cu care aveti contract, insotiti de fisa de instruire individuala pentru securitatea
muncii(protectia muncii).
 Acordati atentie, mai ales persoanelor sub 18 ani si femeilor gravide.
 Angajatii se vor intoarce de la vizita medicala cu fisa stampilata
de catre cabinet, impreuna cu fisa de aptitudini medicala.
 Fisele de aptitudini ale angajatilor se tin toate impreuna, cate un
exemplar se da angajatilor, iar o copie va fi prinsa in fisa
individuala de protectia muncii(securitatea
muncii)corespunzatoare.
 Apoi organizați structura organizatorică de securitate și sănătate
în muncă, dând decizii scrise, în următorul mod:
1. Administratorul societatii va controla si coordona
activitatea de securitate a muncii(protectia muncii) si
PSI in cadrul societatii, sau numiti o persoana, numita
"persoana desemnata in domeniul

securitatii muncii", care sa coordoneze
aceste activitati. Persoana desemnata
trebuie pregatita in cadrul unui curs in
domeniul securitatii muncii.
2. Numiți câte o persoană de la fiecare
loc de munca( de ex. birou, sau
depozit), ca sef al locului de munca.
Aceasta persoana va realiza instructajul periodic in domeniul securitatii muncii cu persoanele din
subordine, pe baza unei planificari anuale aprobate de administratorul societatii, va raspunde de
comunicarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale catre administratorul societatii, de
acordarea primului ajutor in caz de accident sau intoxicatie profesionala, precum si de evacuarea
persoanelor, bunurilor si a celorlalte materiale in caz de incendiu, pericol sau situatii de urgenta.
Aceste atributiuni ale sefului locului de munca se vor trece in fisa postului. Activitatea persoanei
desemnate va fi supervizata de administratorul societatii.
3. Intocmiți un document de evaluare a riscului
profesional. In cazul unor activitati simple, lipsite de
pericole(agenti imobiliari, operator calculator, etc) puteti
avea in vedere (bestprotect.ro/evaluarea-riscului.pdf). In
cazul unor locuri de munca cu pericol de accidente de
munca, imbolnaviri profesionale si alte pericole
evidente, este recomandabil să se apeleze la asisten ță
externă competentă și autorizată în domeniu. Acest
document de evaluare a riscului profesiona(document
unic)va fi actualizat la modificarea legislatiei,
achizitionarea de noi dispozitive de munca, precum si la
modificarea procesului de muncă.
4. Intocmiți apoi planul de prevenire și protecție, conform (bestprotect.ro/norme-de-aplicare-a-legii-319-
2006.pdf)., conform Art. 46 din repectivele norme.
5. In functie de activitatile pe care le desfasurati, intocmiti instructiuni proprii in domeniul securitatii
muncii-instructiuni care arata concret modul de lucru corect (de bun simt) in cazul activitatilor
dumneavoastra. Aceste instructiuni proprii SSM, se vor afisa in depozite, in dreptul utilajelor la care
se refera aceste instructiuni, samd.
6. Pentru seful punctului de lucru(seful formatiei de lucru), intocmiti in act aditional la fisa postului, care
sa contina atributiunile si obligatiile sale in domeniul securitatii muncii.
7. Intocmiti o planificare a instructajelor, care va fi semnata de atat de catre angajator cat si de catre seful locului de munca. Trebuie sa
aveti in vedere ca neindeplinirea fiecaruia din punctele de mai sus va poate "aduce" o amenda intre 1000 si 10 000 RON.
Conceptul de securitate şi sănătate în muncă (sau ocupaţională)
În câteva cuvinte, securitatea şi sănătatea la locul de muncă reprezintă tot ceea ce poate fi făcut, în mod rezonabil, pentru a
controla riscurile asociate cu pericolele de la locul de muncă. A înţelege ce sunt pericolele este important nu doar pentru
conducerea firmei, dar cu atât mai mult pentru lucrătorii care sunt expuşi acestor pericole, uneori în necunoştinţă de cauză.
Un pericol este ceva care are potenţialul de a afecta în mod negativ, fie pe
lucrători sau terţi, fie echipamentele, mediul sau reputaţia firmei. Pericolele
predominante la locul de muncă includ:
- sarcinile executate manual, ergonomia locului de muncă, instalaţii şi

echipamente, substanţe chimice, echipament electric, echipamente mobile
(auto-propulsate), lucrul la înălţime, expunerea la medii cu temperaturi
extreme, alunecări şi împiedicări care conduc la căderi, obiecte în cădere etc.
Lista poate fi completată cu extrem de multe alte exemple. Importanţa

conştientizării lucrătorilor asupra acestor pericole şi care sunt standardele de control al riscurilor ar trebui sa fie între primele
obiective ale oricărui program de SSM la locul de muncă. Prin asigurarea că lucrătorii sunt conştienţi de pericolele din mediul lor
de muncă, aceştia sunt cu atât mai mult însărcinaţi cu controlul acestor pericole şi înştiinţarea şefilor direcţi despre schimbările
apărute care pot afecta modul în care sunt aplicate măsurile de control.
Securitatea şi sănătatea la locul de muncă este un concept

despre atitudine.
Ca un program SSM să funcţioneze şi să fie

adoptat de toţi aceia care lucrează într-un loc
de muncă trebuie ca persoana cu cea mai
înaltă funcţie din conducerea firmei să fie total dedicată acestui program, împreună cu tot restul echipei de management. Acest
angajament din partea managementului include alocarea de resurse, inclusiv umane, echipament, planificare şi financiare. Dacă
este cazul unei expertize, atunci nu trebuie ezitat în a solicita experţi care să asiste dezvoltarea, implementarea sau
îmbunătăţirea acestui program. Fără acest angajament, programul SSM nu va fi adoptat de către lucrători şi atitudinea
managementului faţă de securitate şi sănătate va fi reflectată în atitudinea şi comportamentul lucrătorilor.
3.1 Ac țiuni destinate implementării SMSSO
Aceste acțiuni sunt asociate deciziei conducerii de vârf a organiza ției în vederea dezvoltării, implementării, certificării și
menținerii unui sistem de management al SSM, fie el individual, fie integrat (calitate-mediu-SSO/M, sau combinatii de câte două
astfel de sisteme)
Acest proces complex este structurat pe mai multe etape, dupa cum urmeză:
Etapa 1. Audit de diagnoza
În urma derulării acestei etape ne vom forma o imagine clară despre organiza ția dvs., despre
procesele și activitățile ce se desfășoară și despre fluxul informa țional existent. Acest cumul
de informații ne va ajuta sa proiectam un sistem de management care să corespundă perfect
nevoilor organizației dvs. Totodată, se va ob ține/elabora o hartă a proceselor desfă șurate în
organizație și interacțiunile dintre aceste procese. În func ție de tipul sistemului de
managament ce se dorește a fi dezvoltat/implementat, vor fi evaluate și aspecte particulare și
specifice (ex: aspecte de mediu din cadrul organiza ției, evaluarea riscurilor de accidentare și
îmbolnăvire etc.)
Etapa 2. Revizuirea / Elaborarea documentelor de organizare internă

Se vor analiza documentele de organizare internă (organigrama, fi șe post, regulamente interne) existente la momentul actual
în organizație și se vor revizui conform cerin țelor standardului de referin ță.
Etapa 3. Elaborarea procedurilor de sistem (procedurile de sistem difera in functie de sistemul de management ce
urmeaza a fi implementat):
 Controlul documentelor
 Controlul inregistrarilor
 Audit intern
 Controlul neconformitatilor
 Actiuni corective
 Actiuni preventive
 Aspecte de mediu
 Cerinte legale, alte cerinte si evaluarea conformarii
 Competenta, Constientizare si Instruire
 Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns
 Consultare si comunicare
 Evaluarea factorilor de risc la locurile de munca

 Cercetarea accidentelor de munca
Etapa 4. Elaborarea/revizuirea procedurilor si instructiunilor de lucru cum ar fi:

 Analiza sistemului de management
 Ofertare/Contractare
 Evaluarea Furnizorilor
 Aprovizionarea produselor si serviciilor
 Receptia produselor si serviciilor
 Pastrarea produselor
 Resurse umane
 Proiectare – dezvoltare
 Marketing
 Planificarea si urmarirea productiei
 Controlul dispozitivelor de masurare si monitorizare
 Livrarea produselor -
 Instalarea produselor la clienti
 Service
 Evaluarea satisfactiei clientilor
 Monitorizare si masurare procese si aspecte de mediu
 Masurarea si monitorizarea performantelor OH&S
 Gestionarea deseurilor
Procedurile și instrucțiunile de lucru diferă în func ție de sistemul de management ce urmează a fi implementat și de domeniul
de activitate pentru care se solicita certificarea.
Etapa 5. Redactarea Manualului de Management
Etapa 6. Instruirea si con știentizarea personalului

Implementarea sistemului de management nou creat se face prin instruirea angaja ților referitor la
procedurile interne conform cărora urmează să- și desfă șoare
activitatea. Aceasta instruire va fi susținută de către Responsabilii de
Procese (persoanele responsabile de anumite procese în
organizație). În urma procesului de instruire veti se poate contura și
structura unui suport de curs de instruire care va ajuta pe viitor la
instruirea noilor angajati.
Etapa 7. Audit intern
Scopul acestui audit este de a depista posibilele neconformitati de sistem ce pot aparea si
oportunitatile de imbunatatire. Se va verifica atat conformitatea cu standardele de referinta
implementate in organizatia Dvs. cat si că procedurile interne sunt implementate.

Etapa 8. Analiza sistemului de management implementat

Pe perioada desfasurarii analizei, dacă se simte nevoia de către management (fiind într-o primă etapă de implementare a
sistemului, se poate apela la consultan ță de specialitate externă organiza ției). După caz, în urma acestei analize, se vor
determina acțiunile de îmbunătățire ce trebuiesc intreprinse și se va urmări împreună cu persoanele desemnate din partea
organizației, implementarea acestora.
Etapa 9. Pregatirea dosarului de audit extern si transmiterea catre organismul de certificare
Etapa 10. Asistenta pe durata auditului de certificare, pana la primirea raportului de audit
Etapa 11. Asistenta in vederea mentinerii si imbunatatirii continue a sistemului de management
Primele acţiuni destinate implementării SMSSO în cadrul unei societăţi, constau în:
- nominalizarea echipei de lucru;

- prezentarea specificaţiei alese ca referenţial şi a ghidului său de implementare;
- stabilirea necesităţii realizării analizei iniţiale, ca etapă premergătoare elaborării sistemului,
- identificarea locurilor de muncă;
- planificarea realizării analizei iniţiale.
Obiectivele analizei iniţiale. Principalele obiective ale analizei iniţiale sunt:

 identificarea cerinţelor legislative de SSM aplicabile societăţii;
 aprecierea conformităţii cu prevederile legislaţiei de SSM;
 identificarea riscurilor specifice activităţilor desfăşurate.
Concluziile analizei iniţiale. În urma

realizării analizei iniţiale, au fost identificate o
serie de măsuri corective/preventive pentru
asigurarea conformităţii cu legislaţia şi a fost
stabilit nivelul de securitate pentru fiecare loc de
muncă analizat.
De asemenea, pe baza fişelor din metoda INCDPM, s-a stabilit nivelul de conformitate din punct de vedere al cerinţelor
de SSO care vizează managementul societăţii. Spre exemplu:
Aspectele pozitive înregistrate în cursul analizei iniţiale se referă la:
- asigurarea dotărilor social – sanitare;
- asigurarea echipamentelor individuale de protecţie şi de lucru;
- efectuarea periodică a determinărilor de noxe;
- instruirea angajaţilor în domeniul SSO;
- întreţinerea echipamentelor tehnice, conform specificaţiilor producătorului;
- întreţinerea, eficienţa şi operarea instalaţiilor de exhaustare la parametrii nominali;
- asigurarea microclimatului din interiorul spaţiilor de lucru pe perioada rece.
Aspectele care necesită îmbunătăţire sunt:
 existenţa unor probleme punctuale în organizarea unor locuri de muncă;

 cazuri izolate de neutilizare a echipamentului individual de protecţie (exemplu, antifoane);
 semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locurile de muncă;
 remedierea unei tubulaturi de la instalaţia de exhaustare a unui echipament tehnic;
 completarea dotării cu truse de prim ajutor, conform Ordinului 427/14.06.2002;
 instruirea angajaţilor privind acordarea primului ajutor;
 elaborarea unor instrucţiuni proprii de securitate a muncii pentru activitatea de birou.

3.2 Elaborarea sistemului de management al SSO .

Principalele acţiuni ce se derulează în această etapă sunt:
 nominalizarea prin decizie a reprezentantului desemnat al
conducerii pentru managementul SSO;
 documentarea cerinţelor legislative de SSO;
 formularea obiectivelor generale de SSO ale societăţii, în
corelare cu obiectivele din domeniul calităţii, protecţiei mediului şi
cu cele privind productivitatea;
 formularea declaraţiei de politică în domeniul SSO.
Structura de bază a documentaţiei sistemului cuprinde:
- manualul sistemului de management al SSO, cu descrierea
generală a componentelor sistemului;
- procedurile de sistem, care detaliază fiecare componentă a
sistemului, cu precizarea responsabilităţilor şi a fluxului
informaţional;
- formulare pentru înregistrarea, păstrarea şi transmiterea informaţiilor în cadrul sistemului
Implementarea sistemului de management al SSO are ca obiectiv prioritar formarea

unei echipe de auditori interni de SSO (conform prevederilor cap.VIII din NGPM). Rolul acestor
auditori în cadrul sistemului este deosebit de important, deoarece prin auditarea internă a sistemului
de management se verifică dacă aspectele stabilite în etapa de
planificare sunt puse în practică şi dacă acestea permit atingerea obiectivelor
propuse.
Alte acţiuni ce se desfăşoară în această etapă sunt:
 afişarea declaraţiei de politică şi a obiectivelor SSO;
 comunicarea politicii şi obiectivelor SSO către partenerii unităţii;
 derularea unei campanii de informare a angajaţilor privind politica şi obiectivele de SSO ale
societăţii.
Un aspect important ce se urmăreşte în această etapă constă în popularizarea în rândul angajaţilor a avantajelor
implementării şi menţinerii unui sistem de management de SSO:
 uşurinţa de a analiza în mod sistematic pericolele, riscurile şi incidentele;
 o mai mare conştientizare a pericolelor şi riscurilor specifice fiecărei activităţi;
 o mai bună comunicare între angajaţi;
 o mai puternică motivare şi identificare a angajaţilor cu societatea;
 încurajarea angajaţilor de a participa activ la rezolvarea problemelor legate de SSO;
 o măsurare mai bună a performanţelor SSO;
 perspectiva unor avantaje de ordin financiar pentru societate;
 îmbunătăţirea imaginii de piaţă a societăţii.
Pericolele care pot apare în faza de implementare şi funcţionare a sistemului , în cadrul oricărei societăţi, pot fi:
 insuficienta înţelegere a rolului şi responsabilităţilor angajatului în
cadrul sistemului;
 deficienţe de comunicare internă, constând în întreruperi în circuitul
de transmitere al informaţiei, calitatea necorespunzătoare a
informaţiei sau frecvenţa necorespunzătoare a comunicării;
 estimare necorespunzătoare a resurselor necesare pentru
atingerea unui obiectiv;
 stabilirea unor obiective prea ambiţioase în raport cu resursele
societăţii.
Evitarea sau combaterea acestor pericole se
poate face având în vedere câteva recomandări:

 instruirea corespunzătoare a angajaţilor cu privire la măsurile de SSO şi rolul şi responsabilităţile pe

care aceştia le au în cadrul sistemului;
 realizarea periodică a auditului intern de SSO, cu cele două componente ale sale: auditul de sistem
de management şi auditul de conformitate cu legislaţia;
 analiza managementului SSO cu o periodicitate suficientă (de regulă, anual).
COMUNICAREA
Comunicarea s-a dovedit a fi unul din factorii critici de succes în
desfăşurarea activităţilor legate de SSM/SU, indiferent de tipul sau
mărimea organizaţiei implicate.
Comunicarea eficientă este vitală pentru a-i face pe angajaţi şi pe sub-

contractori să se alinieze la anumite reguli şi cerinţe specifice şi să
lucreze astfel încât să dezvolte o cultură a securităţii muncii.
Cu toate acestea, doar furnizându-le training (chiar adecvat şi suficient) pentru lucrul în siguranţă, nu este întotdeauna
suficient. Modul în care noi, ca profesionişti, comunicăm despre securitate influenţează sau nu oamenii să accepte sau să
refuze mesajele noastre despre SSM.
Principalul obiectiv al oricărui program de comunicare despre securitate este acela de a schimba comportamente, obiceiuri,
mentalităţi. Dar cum ar putea un profesionist de SSM/SU să schimbe atitudinea faţă de SSM/SU sau să îmbunătăţească modul
în care oamenii îşi asumă anumite reguli, proceduri etc?
Secretul dezvoltării şi utilizării unui program de comunicare de succes este să foloseşti tactici bazate pe
marketing!
3.3 BENEFICIILE OHSAS 18001
Un sistem de management al SSM nu constă intr-un set de dosare acoperite de praf.
Un sistem de management trebuie să trăiască, să- și facă sim țită prezen ța și să ajute la derularea proceselor din firmă.
Este, dacă vreți, precum uleiul dintr-un motor, î și face loc printre toate angrenajele (care sunt procesele de afaceri ale firmei) și
ajuta ca totul sa functioneze asa cum trebuie (nu inseamna că daca nu exista un sistem de management totul se blochează și
nu mai merge nimic, nu, dar cel putin atunci nu are nimeni preten ția că totul func ționeaza dupa/la un anumit standard).
Multe dintre firme, de fapt, mul ți dintre managerii unor firme, consideră ca obiectivul final e
să ob țină un astfel de biblioraft. ??!!!
In realitate, asa ceva e doar

primul pas pe un drum lung si anevoios.
Mai departe, un astfel de sistem, sau
macar un program de SSM, ar trebui sa
fie extrem de practic, de inteligibil pentru
oricine din organizație, si sa nu fie doar
niste reguli scrise intr-un jargon pe care
nu-l intelege nimeni.
Managerii ar trebui sa inteleaga

intr-al 12-lea ceas ca e o diferenta mare

intre conformarea cu legislația, sau alte reglementari, si SSM-ul adevarat, palpabil, aplicabil. Ca să nu mai vorbim de concep ția
complet greșită a managerilor că lucrătorul desemnat, sau responsabilul SSM, sau cum oricum ar fi el numit în orice firma, este
cel raspunzator pentru aplicarea reglementarilor SSM in firma; cu tot respectul, fals!!!
Managerul de vârf răspunde privind toate aspectele SSM !

Implementarea e floare la ureche, o chestie de bifat acolo!
Cele mai bune firme (adica cu rezultate OK in SSM) sunt cele în care responsabilul SSM (indiferent de titulatura specifica din
fiecare firma sau cea din legislatie) are intalniri periodice și frecvente cu restul persoanelor din conducere, inclusiv cu directorul
general. Motivul e acela că poate să preia realizările acestora pentru a ob ține o implementare globală a sistemului de
management SSM.
Ăsta e tot secretul: implementarea! Și tot asta e cel mai greu de făcut! A crede că implementarea e simplă, e cel pu țin naiv
și înseamnă că trebuie să abordezi altă tactică!
Sunt multe firme care pur si simplu au obtinut un astfel de set de reguli si folosesc scenariile pentru evenimente nedorite, sau
alte amenințări care rezida din nerespectarea regulilor, ca pe o motivatie.
Asta e semnul că nu au înțeles nimic din ce înseamnă SSM sau că, pur și simplu, nu le pasă. Aceste firme vor sfâr și prin a avea
o mulțime de probleme și evenimente la care poate nici nu s-au gandit și, mai rau, î și vor pierde angaja ții.
Ce se poate face totuși? Cel mai bine e să existe un responsabil SSM, dar care să știe ce înseamnă asta. Dacă asta nu e
posibil, un bun consultant poate acoperi nevoile de dezvoltare, implementare si comunicare a unui sistem de management al
SSM.
Inspec țiile/auditurile sunt cel mai bun (uneori, singurul) mijloc de control pentru SSM
Inspecțiile și auditurile tind să verifice care este conformarea cu regulile. Caută probleme și le raportează. In mod uzual, după
inspectie sau audit, managerii iau anumite măsuri, le comunică angaja ților unde au gre șit și îi penalizează eventual.
Angajații penalizați sunt întotdeauna demoraliza ți. Ca sa fie treaba complet gre șită, cei găsi ți vinova ți sunt cei care n-au nici o
putere de decizie și/sau n-au nici o vină.
Să fie clar, în momentul acesta, în domeniul SSM, inspec țiile se concentrează pe ce e gre șit!
Asta nu aduce un plus de siguranță în organiza ție. Ceea ce ar fi cu adevarat bun, ar fi să se eviden țieze ce s-a făcut bine și căile
de continuare a îmbunătățirii acestei situa ții de fapt. Cu alte cuvinte, inspec țiile măsoară ne-siguranța și asta e și ceea ce anume
rezulta după inspecții: o aceeași stare de ne-siguranță.
În final, inspecțiile nu acoperă intreaga imagine. Când ceva merge prost, de obicei nu este vina unei persoane sau a unui
departament. De fapt, întregul sistem este problema și a da vina pe cineva este o metodă (tipică) a conducerii de a se spăla pe
mâini. În realitate, o statistică a cauzelor de bază (primare) ale accidentelor (investigate serios, nu cu ideea preconcepută că
victima e de vină) arată că, în 95% din cazuri, cauzele primare se opresc direct la…management! No comment, no offense!
Am vazut ce e gresit, dacă nu

arătăm și cum trebuie făcut corect,
degeaba pierdem timpul aici!
Firmele trebuie să aibă un sistem

de management al SSM (măcar
un program de SSM) care este ușor de comunicat și de implementat. Cum asta nu se intampla mereu, asta ar trebui sa fie un
obiectiv major al firmei. Ca sistemul sa functioneze, e necesar sa existe inspectii si audituri, dar managerii sa se concentreze pe
sistem ca pe un întreg si sa se lase de a cauta vinovati. Practica a dovedit că se ob țin rezultate mai bune
motivând angaja ții și ridicându-le moralul, decât să dai cu ei de pamant!
Nu în ultimul rând, faceți sistemul… uman! Documentati-l (scrieți-l) într-o formă u șor de în țeles, neacademică, face ți-l să arate
celui care încearcă să-l aplice că e făcut de oameni pentru oameni, că nu con ține doar simple sloganuri și ni ște reguli imposibil
de aplicat. Și….adăugați chestii amuzante, sloganuri haioase, exemple reale cu rezolvări reale. Nu e nici o problemă să faci
SSM-ul amuzant, dar tineții un ochi deschis și pe eficien ță!
Unul dintre pilonii de baza, pe care se

fundamenteaza procesul de management al
securitatii si sanatatii in munca este identificarea corecta si completa a pericolelor, sau factori de risc cum li se
mai spune intr-un mod destul de sofisticat.
Beneficiile OHSAS 18001
În mediul de lucru din zilele noastre, implementarea corectă şi sistematică a OHSAS 18001 este un fapt relevant pentru conformitatea
sistemului de management respectiv cu prevederile standardului, în orice organizatie/companie, indiferent că domeniul de acţiune al
acesteia este acela al serviciilor, al industriei extractive, construcţiilor, transporturilor sau domeniul sectoarelor calde. Implementarea
OHSAS asigură:
■ Conformitatea sistemului cu politica declarată a managementului în domeniul Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale;

■ Implementarea, menţinerea şi continua îmbunătăţire a SMSSO;
■ Reducerea incidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
■ Reducerea costurilor asociate cu incidentele şi bolile profesionale;
■ Îmbunătăţirea performanţelor companiei prin aplicarea în practică a politicilor şi procedurilor SMSSO;
■ Conformitatea cu prevederile legislaţiei în vigoare;
■ Reducerea riscurilor de amenzi, penalităţi legale şi procese în instanţă;
■ Îmbunătăţirea imaginii organizaţiei/companiei prin demonstrarea existenţei unui angajament al managementului de
top pentru administrarea corectă şi minimizarea riscurilor de incidente şi boli profesionale;

■ Certificarea OHSAS 18001 este dovada respectării cerinţelor legislative privind sănătatea şi securitatea ocupaţională.
Principalele obstacole in calea procesului de

implementare a sistemelor de management al S.S.M.
sunt implicarea insuficienta a unor angajatori in acest
proces, din cauza lipsei unei intelegeri a acestei probleme si
a avantajelor pe care le poate avea implementarea si
functionarea unui astfel de sistem; perceptia de catre
angajatori si angajati a problemelor de SSM., in general, si
a implementarii unui sistem de management al SSM., in
particular, mai mult ca o obligatie impusa de legislatie, decât
ca modalitate de prevenire destinate eliminarii sau reducerii
riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala.
Actiunile pregatitoare cu privire la implementarea sistemului
de management al SSM vizeaza pregatirea angajatorului si
a angajatilor pentru elaborarea acestui sistem de
management. In cadrul acestei etape trebuie avute in
vedere urmatoarele actiuni:
i) participarea personalului cu atributii in domeniul
ssm. la cursuri de formare si perfectionare de profil
(legislatie, auditul s.s.m., evaluarea riscurilor,
managementul S.S.M.), organizate de institutiile specializate; precum si participarea managerilor la acest gen de cursuri, având in
vedere faptul ca acestia vor avea de jucat un rol deosebit de important in asigurarea functionarii eficiente a viitorului sistem de
management al ssm.;
ii) documentarea corespunzatoare privind cerintele implementarii sistemului de management al SSM, prin parcurgerea unor publicatii
de specialitate, inclusiv studierea referențialului și a ghidului de implementare;
În cele mai multe dintre cazuri, avantajele implementării unui sistem de management SSM în organiza ție sunt asimilate cu
avantajele obținerii certificării sistemului conform SR OHSAS 18001, ceea ce nu este foarte grav deoarece nu sunt complet
neglijate avantajele pe care le ob țin angaja ții acelei organiza ții cărora li se garantează drepturile privind SSM.
Certificarea OHSAS 18001 permite organiza ției să:
 Sporească conștientizarea și motivarea personalului în ceea ce prive ște securitatea
 Asigure îndeplinirea cerințelor statutare și oficiale privind sănătatea și securitatea
 Prevenirea accidentelor
 Reducerea timpilor de nefuncționare și întreruperile din produc ție
 Reducerea costurilor de asigurare
 Îmbunătățirea reputației în fața clien ților, a furnizorilor, a autorită ților și a investitorilor, ca fiind o societate de încredere
Direcţionarea către o strategie integrată

Organizația beneficiază de sinergii suplimentare încorporând sistemul de management al sănătă ții și securită ții ocupa ționale
cu o strategie de sistem al managementului integrat. De exemplu, se combină sistemul
de sănătate și securitate ocupațională cu sistemul de management al calită ții,
certificarea privind protecția mediului sau standarde specifice industriei.
Standardul SR OHSAS 18001 se aplică pentru orice organiza ție care dore ște să
elimine sau să minimizeze riscul ca angaja ții sau al ți actori implica ți să fie expu și unor
riscuri asociate cu munca pe care o desfă șoară.
Multe organizatii au deja elemente cerute de OHSAS 18001 și pot să și le

suplimenteze pentru a crea un sistem coerent de management care să adreseze aspectele standardului. Organiza țiile care
implementează OHSAS 18001 au un sistem clar de management care define ște autoritatea și responsabilitatea, obiectivele

pentru îmbunătățire, cu rezultate măsurabile și o abordare structurală a riscurilor. Aceasta include monitorizarea punctelor slabe
ale sănătății și securității ocupațioanale, auditarea performan țelor și revizuirea politicilor și obiectivelor.
Care sunt beneficiile inregistrarii OHSAS 18001?

 Satisfactia consumatorului - prin livrarea unor produse care satisfac cerintele
consumatorului și totodată cerințele referitoare la sănătate și securitate
ocupațională în etapele realizării acestuia
 Reducerea cheltuielilor operațioanale - prin reducerea timpului de inactivitate
datorat accidentelor, îmbolnăvirilor profesionale, și reducerea costurilor legate
de amenzi sau alte compensații legale.
 Îmbunătățirea relațiilor cu acționarii - prin asigurarea securității ocupaționale a

angajatilor, co nsumatorilor și furnizorilor.
 Conformare legală - prin intelegerea modului în care cerințele staturare și

reglementările impactează organizația și clienții
 Îmbunătățirea managementului riscului - identificarea clară a riscurilor

potențiale și implementarea măsurilor de control
 Dovedirea credibilității afacerii - prin verificări independente
Abilitatea de a castiga alte afaceri - în special în cazul în care clientul cere obținerea certificării în vederea încheierii contractului
Stabilirea si imbunatatirea continua a unui sistem de management al sanatatii si securitatii ocupationale care ajuta la
identificarea, controlarea si reducerea riscurilor asociate locului de munca, activitatilor si produselor/serviciilor organizatiei
dumneavoastra
Munca sistematica pentru a atinge o imbunatatire continua a sistemului de management al sanatatii si securitatii
ocupationale si pentru a preveni producerea de accidente si incidente
 Obtinerea recunoasterii si sigurantei pentru clientii si partenerii dumneavoastra
 Mai buna imagine publica si in relatie cu comunitatea
4. NECESITATEA ȘI IMPORTAN ȚA SMSSO

Managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale este veriga lipsă în elaborarea şi implementarea sistemelor integrate de
management: calitate, securitate ocupaţională/în muncă, mediu conform noilor tendinţe şi cerinţe la nivel european şi
internaţional.
Implementarea sistemelor de management în conformitate cu standardul OHSAS 18001:2008 vine în completarea

sistemului organizatoric existent la nivelul organizaţiilor şi favorizează aplicarea sistematică a legislaţiei de securitate şi sănătate
ocupaţională, realizând integrarea acestui domeniu în managementul general al unităţii.
OHSAS 18001:2008 precizează cerinţele pentru un sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale
(SSO), pentru ca organizaţia să-şi poată gestiona riscurile SSO şi să-şi îmbunătăţească performanţele.
Se reaminteşte că cerinţele OHSAS se pot aplica oricărei organizaţii care

doreşte:
▪ să stabilească un sistem de management SSO pentru a elimina sau a
minimiza riscurile pentru angajaţi sau alte părţi interesate care pot fi expuse riscurilor
SSO asociate cu activităţile pe care le desfăşoară;
▪ să implementeze, menţină şi îmbunătăţească un sistem de management
SSO;
▪ să asigure respectarea legilor şi reglementărilor referitoare la SSO;
▪ să obţină certificarea sistemului său de management SSO de către un organism extern acreditat.
Organizaţiile care doresc un control mai bun asupra riscurilor profesionale cu care se confruntă, găsesc în referenţialul
OHSAS 18001 un model de lucru, care are în plus avantajul de a fi fost gândit pentru a completa sistemele de management al
calităţii şi respectiv de mediu deja existente. Prin implementarea unui sistem de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale, o organizaţie poate controla şi gestiona mai bine riscurile profesionale (accidente, incidente şi boli profesionale,
respectiv boli legate de profesie) şi îmbunătăţirea considerabilă a performanţelor
profesionale.
Certificarea în conformitate cu referenţialul OHSAS 18001 se adresează

tuturor organizaţiilor, dar în primul rând celor cu riscuri crescute. Angajamentul
managementului la cel mai înalt nivel pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor va
deveni în scurt timp un element cheie în procesul de departajare a concurenţei pentru
o piaţă dată. Certificarea în acest domeniu este de natură să dea angajaţilor şi
partenerilor externi garanţia preocupării unită ții/firmei/organizaţiei pentru obţinerea
calităţii maxime în condiţii de riscuri minime.
În elaborarea şi implementarea unui sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, se urmează traseul:
a) analiza (identificarea riscurilor de sănătate şi securitate în muncă şi a măsurilor de control necesare);

b) elaborarea documentaţiei (manualul, proceduri operaţionale, de urgenţă, formulare);
c) instruirea personalului implicat în implementarea OHSAS 18001;
d) implementarea sistemului OHSAS 18001;
e) audit de precertificare;
f) asistenţă în relaţia cu organismul de certificare;
g) asistenţă la auditul de certificare.
COMUNICAREA
Dacă e să fim sinceri cu noi înşine, probabil cei mai mulţi dintre noi vor admite că ceea ce
numim comunicare în domeniul SSM/SU este orientată doar pe conformare. Conformarea cu
nişte cerinţe legislative, cu nişte standarde sau reguli interne etc. O facem în acest mod
deoarece suntem oarecum constrânşi de o politică sau aşteptări la nivel de management sau
organizaţional stabilite, de a ne comporta astfel. Nu e nimic special care să atragă sau să inspire
în toată chestia asta. Nu e altceva decât o monotonă serie de bifări într-un checklist completat şi
îndosariat, cel mai probabil uitat în vreun sertar, şi suntem bucuroşi când am terminat de făcut şi
asta. La fel sunt şi cei împreună cu care facem verificarea sau pe care îi verificăm.
Ce facem noi , comunicăm sau vorbim? Iar ei ascultă sau aud?
Dacă, în loc de nişte discuţii sterile, am încerca să implicăm audienţa, să-i angajăm în schimburi de idei şi de
experienţă? Dacă participanţii la astfel de întâlniri legate de SSM/SU ar participa activ, prin discuţii libere, prin a pune întrebări
(şi a fi atraşi să facă asta), noi, ca profesionişti în acest domeniu, nu cumva ne-am îndeplini cu adevărat scopul, acela de a
transmite efectiv informaţia şi a realiza atât de clamata şi dorita conştientizare a lucrătorilor?
Transmiterea de cunoştinţe, transferul de cunoştinţe, sau măcar simpla comunicare a ceea ce vrem sau trebuie să se
facă în aceste domenii, nu se va realiza niciodată dacă nu vom stabili o cale de a ne face înţeleşi de cei cu care vorbim. Iar
înţelegerea asta vine dintr-o comunicare în ambele sensuri. Apare acel feedback atât de dorit din partea unui comunicator

experimentat, minţile se interconectează, ideile încep să se mute de la unul la altul, atenţia şi interesul se trezesc şi de aici
apare înţelegerea.
O simplă turuială despre ceea ce legea cere sec şi impersonal, fără nişte minime explicaţii la nivelul interlocutorului, nu
conduce decât la un rezultat: ori se conformează şi, în urma noastră, zice că suntem aroganţi sau mai rău, ori nu pricepe nimic
şi nu va face nimic sau va face prost.
Faptul că cel din faţa noastră pune întrebări de ne doare capul, ar trebui să ne bucure, e un semn că-l interesează şi că-
şi doreşte să înţeleagă. Iar pentru noi ca specialişti, consultanţi sau în ce postură suntem în domeniul ăsta, e încă o redută
câştigată în lupta asta cu dezinteresul, nepăsarea sau inconştienţa unora.
Alternativa este că va spune (în propria minte, sau celor din jur) că tot ce i se cere este să ia nişte măsuri a căror logică
nu o vede şi să cheltuiască nişte bani fără sens. Iar când chestia asta îi va fi bine fixată în cap, calea spre nenorociri în firma
respectivă va fi larg deschisă.
4.1 Politica privind tranziţia la SR OHSAS 18001:2008
În România, ca de altfel în întreaga Uniune Europeană, există numeroase cerinţe referitoare la sănătatea şi securitatea
ocupaţională care se aplică potenţialelor efecte vătămătoare legate de activitatea în muncă.
Standardul OHSAS este aplicabil oricărei organizaţii care doreşte:
 să stabilească un sistem de management OHSAS pentru a elimina sau minimaliza riscurile pentru angajaţi şi alte părţi
interesate care ar putea fi expuse la pericolele OHSAS asociate cu activităţile sale;
 să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească în mod continuu un sistem de management OHSAS;
 să se asigure de propria conformitate cu politica OHSAS declarată;
 să demonstreze conformitatea cu acest standard prin obţinerea certificării OHSAS.
Noua revizie a OHSAS 18001 a fost publicată pe plan internaţional în anul 2007, sub forma standardului BS OHSAS
18001:2007, astfel că standardul SR OHSAS 18001:2008 adoptat în ţara noastră înlocuieşte documentul OHSAS 18001:2004
Standardul SR OHSAS 18001:2008 Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Cerinţe, a
fost elaborat astfel încât să fie compatibil cu standardele pentru sistemele de management al calităţii şi al mediului, pentru a
facilita integrarea sistemelor de management al calităţii, mediului şi al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale de către organizaţii, în
cazul în care se doreşte acest lucru.
Pentru organizaţiile deja certificate în conformitate cu prevederile OHSAS 18001 sau cele ce se află în perioada finală a
obţinerii certificării, a fost stabilită o perioadă de tranziţie de 2 ani, respectiv până la 1 iulie 2010, în scopul de a acorda suficient
timp pentru alinierea sistemelor de management la noile cerinţe.
OHSAS 18001 este acum un standard şi nu un document ca în ediţia anterioară şi cuprinde numeroase
modificări: sănătăţii i se acordă o mai mare importanţă, s-au definit termeni noi şi s-au revizuit termenii
anteriori,
dintre care unii au implicaţii deosebite în ceea ce priveşte interpretarea (exemple: risc tolerabil a fost înlocuit cu risc
acceptabil ; accident este inclus în incident ; pericol nu se mai referă şi la dauna adusă proprietăţii sau dauna adusă
mediului de lucru ş.a).
Cum să comunici mesajele SSM/SU?

Comunicarea s-a dovedit a fi unul din factorii critici de succes în desfăşurarea activităţilor legate de SSM/SU, indiferent de tipul
sau mărimea organizaţiei implicate.
Comunicarea eficientă este vitală pentru a-i face pe angajaţi şi pe sub-contractori să se alinieze la anumite reguli şi cerinţe
specifice şi să lucreze astfel încât să dezvolte o cultură a securităţii muncii.
Cu toate acestea, doar furnizându-le training (chiar adecvat şi suficient) pentru lucrul în siguranţă, nu este întotdeauna
suficient. Modul în care noi, ca profesionişti, comunicăm despre securitate influenţează sau nu oamenii să accepte sau să
refuze mesajele noastre despre SSM.
Principalul obiectiv al oricărui program de comunicare despre securitate este acela de a schimba comportamente, obiceiuri,
mentalităţi. Dar cum ar putea un profesionist de SSM/SU să schimbe atitudinea faţă de SSM/SU sau să îmbunătăţească modul
în care oamenii îşi asumă anumite reguli, proceduri etc?
Secretul dezvoltării şi utilizării unui program de comunicare de succes este să foloseşti tactici bazate pe marketing!
Câteva tactici cheie de marketing care pot fi folosite în “marketingul SSM/SU” ar putea fi:
 Planifică-ţi mesajele ca pe o mini-campanie de publicitate- Stabileşte audienţa ţintă şi foloseşte cele mai bune
metode de a comunica cu aceasta. De exemplu, angajaţii bărbaţi cu vârste între 25-55 ani tind să prefere un stil de
comunicare preponderent vizual.
 Foloseşte mesaje clare şi concise (inclusiv sloganuri)- Întotdeauna promovează acelaşi mesaj standardizat şi
asigură-te că toate departamentele se aliniază la acest mesaj şi nu transmit informaţii contradictorii (de ex: specialiştii
SSM cer angajaţilor să lucreze în siguranţă şi cu grijă, să respecte procedurile, dar managerii de producţie îi presează
să lucreze repede pentru obţinerea/menţinerea producţiei, este un caz extrem de des întâlnit)
 Arată consecinţele unei securităţi insuficiente şi/sau ineficiente - Unul din mesajele cheie este acela de a-i face
pe angajaţi să înţeleagă că un comportament periculos şi o securitate ineficientă nu doar că îi expune pe ei înşişi la
riscuri, dar şi pe cei alături de care lucrează. Arătaţi-le care vor fi efectele, consecinţele asupra vieţii lor personale şi a
familiilor lor.
 Plasarea multiplă a mesajelor- Aceasta înseamnă că aveţi un mesaj consecvent legat de securitate, sau o temă, şi îl
repetaţi în locaţii multiple. Este, dacă vreţi, ca un liant care ţine împreună aceste tactici şi este esenţial în publicitatea de
succes.
 Cele mai multe programe de training eşuează atunci când vine vorba de frecvenţa mesajului. Cu toate acestea, există destule căi
simple şi eficiente de a face asta.
Prin atragerea angajaţilor să se implice în mesaje în moduri diferite (privindu-le,

ascultându-le, citindu-le, comentându-le), şefii acestora se asigură în plus că tot mai
mulţi angajaţi primesc informaţia. Luaţi în considerare includerea unui training video care
să fie completat cu postere, campanii de buletine informative prin e-mail, broşuri şi
şedinţe informative.
A trata mesajele de SSM/SU ca pe o mini-campanie de marketing înseamnă a asigura
o performanţă superioară a securităţii, a comunicării şi a relaţiilor inter-umane de la locul de
muncă.
Şi, o ultimă recomandare, dar poate cea mai importantă: ulterior comunicării mesajului, daţi cât
mai multe explicaţii, prin discuţii informale, prin sesiuni de întrebări şi răspunsuri, discuţii libere.
Nimic nu detestă oamenii mai mult decât să li se spună, să li se ceară ceva, fără nici o explicaţie.
Un mesaj de genul: “nu folosiţi solvenţi pentru a vă curăţa echipamentul individual de protecţie” în
cel mai bun caz poate fi acceptat cu iritare, sau pur şi simplu ignorat şi cu pri ma ocazie când
respectivul se ştie nesupravegheat să se apuce să facă exact contrariul. Un minim de explicaţii, de
expunere a motivelor, de prezentare a consecinţelor, îi va face pe oameni să se gândeasca, când vor mai vedea acel mesaj, că
“există o explicaţie”, cum zicea un personaj celebru, şi nu e o toană a şefilor, ca să evite consumul de solvenţi.
Poate mai mult decât orice altă activitate, securitatea înseamnă relaţii inter-umane, înseamnă că te poţi baza pe cel de lângă
tine că n-o să-şi facă singur rău şi n-o să te rănească nici pe tine, iar această încredere se câştigă (şi) printr-o comunicare
eficientă.
TRANZI ȚIA LA SR OHSAS 18001: 2008
Organizatiile deja certificate conform OHSAS 18001 dispun de o perioada de 2 ani pentru a realiza tranzitia la editia
2008. Perioada de tranzitie se va incheia pe 1 iulie 2009. Toate evaluarile pentru tranzitie ar trebui sa aiba loc inainte de 31 mai
2009 pentru a permite un interval de 1 luna pentru corectarea potentialelor neconformitati si pentru a evita suspendarea
cerificarii.
Se recomanda auditarea sistemului de management al sanatatii si securitatii ocupationale conform cu noua revizie SR OHSAS
18001:2008 in timpul auditurilor de supraveghere sau reinnoire programate in mod normal. Pe baza unui chestionar suplimentar,
echipa de audit de terță parte (din partea unui organism acreditat pentru certificarea sistemelor de management SSM) va
verifica implementarea eficienta a noilor cerinte. Ca si in cazul unei certificari initiale, inaintea evaluarii in vederea tranzitiei la
noul referential, este necesar ca toate cerintele SR OHSAS 18001:2008 sa fie implementate si sa fi fost efectuat cel putin un
audit intern complet si o analiza a managementului.
Conform perioadei de tranzitie stabilite, nu va mai exista nici un certificat eliberat pe baza editiei din 2004, dupa perioada de 2
ani de la publicarea noului standard, respectiv 1 iulie 2009.
Certificatele emise, avand ca referential OHSAS 18001:2004, trebuie sa aiba valabilitatea maxima pana la 1 iulie 2009. Nici un
audit ulterior nu va fi efectuat conform editiei din 2004.
MODIFICARI SURVENITE CE NECESITA URMARITE

Noua editie a standardului OHSAS 18001 este mai orientata spre rezultate si aliniata cu standardele ISO 9001:2000 si ISO
14001:2004, incurajand astfel integrarea sistemelor de management.
Printre principalele aspecte revizuite in noua editie a OHSAS se numara:
-OHSAS se intituleaza acum standard si nu specificatie sau document ca in editiile anterioare. Acest aspect va permite
adoptarea la scara extinsa a OHSAS 18001 ca baza pentru standardele nationale pentru sistemele de management al sanatatii
si securitatii ocupationale;
-Se acorda o mai mare importanta aspectului „sanatate” comparativ cu aspectul „securitate”;
-Se face o distinctie clara intre sanatatea ocupationala a angajatilor si securitatea unei organizatii din punct de vedere al
impacturilor externe si economice;
-Termenul „incident” inlocuieste termenul „accident”. Aceasta modificare are consecinte ulterioare asupra analizei actiunilor
preventive si corective;
-A fost introdusa o noua cerinta cu privire la delegarea controlului ca parte a planificarii OHSAS;
-Managementul schimbarii este tratat in mod explicit;
-Tiparele comportamentale ale angajatilor, aptitudinile personale ale acestora si ceilalti asa-numiti factori umani trebuie luati in
considerare la determinarea pericolelor si a actiunilor preventive si corective corespunzatoare. In plus, acesti factori trebuie luati
in considerare in special pentru cresterea constientizarii angajatilor si in cadrul instruirilor generale si specifice;
-La determinarea actiunilor corective si preventive, trebuie avuta in vedere o anumita ierarhie a acestora, anume: eliminarea
pericolelor, inlocuirea cu pericole mai putin relevante, actiuni de protectie tehnica, actiuni de protectie organizationala, actiuni de
protectie personala;
-Conformarea la cerintele legale constituie o noua cerinta care va fi evaluata la nivel intern;
-Au fost introduse noi cerinte cu privire la participare si consultare;
-Se solicita o mai puternica implicare a angajatilor in sistemul de management al sanatatii si securitatii ocupationale;
-Au fost introduse noi cerinte cu privire la investigarea incidentelor;
-Se solicita si analiza asa-numitelor incidente nu numai analiza accidentelor asa cum se utiliza anterior;
-Pentru evaluarile de management sunt necesare noua elemente de intrare (la fel ca in ISO 14001);
-Au fost incluse definitii noi (23 in loc de 17), iar definitiile existente au fost revizuite pentru a satisface cerintele pentru o
sanatate ocupationala moderna si preventiva;
-Pentru asigurarea asigurarii sanatatii si securitatii ocupationale a tuturor angajatilor trebuie luate in considerare toate riscurile si
pericolele relevante.
In tabelul urmator este prezentata o comparatie detaliata a clauzelor OHSAS 18001:2004 si SR OHSAS 18001:2008:
OHSAS 18001:2004 SR OHSAS 18001:2008

Preambul Preambul
1 Domeniu de aplicare 1 Domeniu de aplicare
2 Publicatii de referinta 2 Publicatii de referinta
3 Termeni si definitii (23 elemente) 3 Termeni si definitii (17 elemente)
4 Cerinte ale sistemului de management OHSAS 3 Elemente ale sistemului de management OHSAS
4.1 Cerinte generale 4.1 Cerinte generale

4.2 Politica OHSAS 4.2 Politica OHSAS
4.3 Planificare 4.3 Planificare
4.3.1 Planificare pentru identificare pericolului, evaluarea 4.3.1 Identificarea riscurilor, evaluarea riscurilor si
riscului si controlul riscului determinarea controalelor
4.3.2 Cerinte legale si alte cerinte 4.3.2 Cerinte legale si alte cerinte
4.3.3 Obiective 4.3.3 Obiective si programe
4.3.4 Program (programe) de management OHSAS - -
4.4 Implementare si functionare 4.4 Implementare si functionare

4.4.1 Structura si responsabilitate 4.4.1 Resurse, roluri, responsabilitate, raspundere si
autoritate
4.4.2 Instruire, constientizare si competenta 4.4.2 Competenta, instruire si constientizare
4.4.3 Consultare si comunicare 4.4.3 Comunicare, participare si consultare
4.4.4 Documentatie 4.4.4 Documentatie

4.4.5 Controlul documentelor si al datelor 4.4.5 Controlul documentelor
4.4.6 Control operational 4.4.6 Control operational
4.4.7 Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de 4.4.7 Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate
raspuns de raspuns
4.5 Verificare si actiune corectiva 4.5
Să acordăm o importan ță mai mare identificării și evaluării riscurilor
Aspectele pozitive înregistrate în cursul analizei iniţiale se referă la:

- asigurarea dotărilor social – sanitare;
- asigurarea echipamentelor individuale de protecţie şi de lucru;
- efectuarea periodică a determinărilor de noxe;
- instruirea angajaţilor în domeniul SSO;
- întreţinerea echipamentelor tehnice, conform specificaţiilor producătorului;
- întreţinerea, eficienţa şi operarea instalaţiilor de exhaustare la parametrii nominali;
- asigurarea microclimatului din interiorul spaţiilor de lucru pe perioada rece.
Un pericol omis este un pericol necontrolat

Unul dintre pilonii de baza, pe care se fundamenteaza procesul de management al securitatii si sanatatii in munca este
identificarea corecta si completa a pericolelor, sau factori de risc cum li se mai spune intr-un mod destul de sofisticat.
Sa lamurim intai un aspect: pericol versus risc. Am observat de-a lungul timpului o mare
confuzie intre acesti doi termeni, incepand de la cei neaveniti, pana la asa-zisii
“specialisti” in domeniul SSM.
E destul de simplu: “pericolul” este orice care, in anumite conditii, poate conduce la accidente, imbolnaviri profesionale,
distrugeri partiale sau totale de echipament, disfunctionalitati in procesele tehnologice, afectarea mediului sau a reputatiei unei
firme. Cand zic “orice”, ma refer la: un obiect, un fenomen, o stare, o situatie, o persoana, o actiune….deci…orice!
“Riscul” este manifestarea pericolului, mai exact, actiunea pe care acel pericol o declanseaza aspra oamenilor,
echipamentelor, mediului etc.
“Pericolul” exista intotdeauna, este vizibil, palpabil, recognoscibil (mai ramane doar sa vrem sa-l vedem, sau sa avem aceasta
capabilitate de a-l recunoaste), „riscul” in schimb, este ceva intangibil, invizibil, este de fapt o…actiune si vedem doar efectul
acesteia.
Hai sa fim pragmatici, asa cum am promis la infiintarea blogului si iata, pe exemple: in orice casa exista o sumedenie de
pericole, luam unul foarte comun, electricitatea. Exista peste tot, dar sta cuminte si daca si noi suntem cuminti nu ne intalnim
direct. In anumite conditii insa, si cu o anumita frecventa, apare cate un Dorel care taie un cablu cu tarnacopul! Ce se intampla
atunci? Pai…Dorel se electrocuteaza! Riscul este, deci, de electrocutare. Pericol: electricitatea; riscul: electrocutare; efectul: loc
cu verdeata si liniste!
La fel este cu „apa” versus „înec”, „şofat” versus „accident”, „nervozitatea şefului” versus „concediere”. Sper ca am fost
suficient de sugestiv!
Ok, sa trecem la lucruri serioase!
Este clar ca nu putem controla decat acele pericole si riscuri asociate de care suntem constienti. Cu toate acestea, multe
investigatii ale unor accidente indica drept una din cauzele de baza identificarea incorecta, incompleta sau inadecvata a
pericolelor.
Apare intrebarea „cum identificam in mod corect si complet pericolele?” Exista in acest moment 4 tehnici standard utilizate in
mod frecvent:
1. HAZOP: Hazard and Operability Study- Studiul pericolelor si al operabilitatii
Un studiu HAZOP consta in aplicarea unui set de asa numite „cuvinte-ghid” (presiune, temperatura, debit etc) asupra unor
aspecte (elemente) definite ale unui proiect si asocierea lor cu anumite deviatii (ex: lipsa, prea mare, prea mica etc). Se
foloseste, de obicei, in cadrul unui workshop la care participa toti cei implicati in dezvoltarea unui proiect (proiectanti, executanti,
utilizatori), pentru a verifica proiectul unui proces, dar poate fi aplicat, cu modificarea cuvintelor-ghid, si la alte activitati (sisteme
feroviare, managementul traficului, proiecte de sonde etc).
2. FMEA: Failure Mode and Effects Analysis- Analiza modului de defectare si a efectelor
Este o verificare sistematica a modului de defectare a unei componente de echipament (ex: pompa) sau al unui sistem (ex:
exhaustare) si a efectelor acestora. Poate fi de asemenea extinsa pentru a clasifica severitatea (sau criticitatea) defectiunilor
(FMECA). Desi este considerata in general o lucrare de birou, poate fi facuta si in cadrul unui
workshop.
3. HAZID: Hazard Identification; Checklist- Identificarea pericolelor; Lista de verificare
Aplicabilitatea listelor de verificare merge de la identificarea pericolelor de la locul de munca pana
la evenimente majore. Similar unui brain-storming efectuat in cadrul unui workshop cu toti cei
implicati, depinde in mare masura de o lista de verificare foarte completa si adaptata mediului de
analizat, dar si de experienta echipei.
4. What-if: Ce-ar fi daca…
Aceasta metoda este tot o verificare facuta de o echipa, folosind checklisturi, dar poate fi facuta
intr-o maniera mai lejera, informala, folosind experienta personalului care intreaba despre posibile
deviatii: „Ce se se intampla daca se livreaza un material diferit?”, “Ce se intampla daca se foloseste o alta procedura?” etc.
Aspecte legate de factorii de succes ai unui proces de identificare a pericolelor. Neavând pretentia sa-i expun aici pe toti, iata-i
doar pe cei mai importanti:
Alegerea metodei cea mai potrivita
Nu are nici un rost sa insistam sa aplicam una din metodele expuse in prima parte, daca aceasta nu este inteleasa de
persoanele implicate, sau daca nu exista suficiente informatii disponibile pentru a o face utila. La fel, de ex., incercand sa
aplicam o verificare care necesita planuri detaliate la nivelul unei etape de proiect unde sunt disponibile doar niste schite, se
poate dovedi complet inadecvat, ba chiar frustrant pentru participanti.
Implicarea persoanelor potrivite
Majoritatea metodelor de identificare a pericolelor se bazeaza pe o forma de consens de grup care se obtine pe parcursul
workshop-ului. Mai clar spus, toti trebuie sa vorbeasca cam aceeasi limba acolo, ori asta poate fi doar produsul experientei,
cunostintelor si nivelului de implicare al participantilor. Lipsa unor persoane cu experienta necesara in cadrul acestor workshop-
uri poate conduce la omiterea unor pericole sau la documentarea unor informatii incorecte. Pe de alta parte, se poate sa fie
implicate persoane experimentate dar cu o personalitate inchisa, rezervata, incapabile sa transmita sau sa receptioneze
informatii intr-un mod productiv, ceea ce poate conduce la o analiza ineficienta si/sau incompleta.
Mod de gandire adecvat
Desi trebuie sa avem in vedere evenimente
precedente ca pe niste ghiduri, modele a
ceea ce se poate intampla, este de
asemenea important sa pastram un mod de
gandire deschis si sa gandim „outside the
box”, in afara tiparelor cu care suntem de
obicei obisnuiti, privind ceea ce se poate intampla. Mentalitatea specifica, de tipul: „nu s-a intamplat asa ceva niciodata, n-o sa
se intample nici de acum incolo”, , sau” n-are cum sa se intample asa ceva, exclus” este cea mai periculoasă. Cei care insista
sa gandeasca asa, posesori de adevar suprem, nu au ce cauta la astfel de workshop-uri. Parerea mea si numai a mea! Daca la
atat se rezuma capacitatea lor de gandire, atunci la mătură cu ei! Să execute, nu să analizeze sau, mai rău, sa ia decizii, căci
astia sunt cei care omoara oameni prin ceea ce fac, sau prin ce nu fac! Eventual, întrebaţi-i, aşa, ca Moromete: „pe ce te bazezi
când zici asta?”.
Buuun…ca sa tragem un fel de concluzie: identificarea corecta si completa a pericolelor este primul pas din procesul de
evaluare a riscurilor si un pericol omis este un pericol necontrolat, de aici incolo totul se intampla ca la rostogolirea unui bulgare
de zapada: de la un pericol scapat se ajunge la o groaza de alte aspecte (factori favorizanti, cauze primare sau intermediare
etc) care conduc intr-un final la un eveniment nedorit.
Cum spuneam la inceput, sunt multe tehnici disponibile, niciuna nu se potriveste pentru orice situatie, niciuna nu este
„panaceu universal”. Cheia succesului unei identificari corecte sta in alegerea celei mai potrivite metode pentru acea situatie
specifica, implicarea persoanelor potrivite si a fi pregatit pentru a face fata provocarilor aduse de situatia de fapt.
De asemenea, sa nu uitam ca identificarea pericolelor este un proces continuu; proiectele evolueaza, conditiile se schimba,
procesul se dinamizeaza- toate operatiile necesita o revalidare a pericolelor existente.
Identificarea pericolelor de incendiu
O buna si completa identificare a pericolelor care pot conduce la incendiu

se poate face pe baza unei liste de verificari, avand mai multe criterii de
verificare.
Acuratetea identificarii depinde de cat de completa este lista de verificari.
Lista de mai jos poate fi folosita atat la identificarea pericolelor care pot
conduce la incendiu, dar si in cazul unui audit privind masurile de control a
acestor pericole.
Actiuni preventive
- Exista o identificare de pericole si/sau o evaluare de risc de incendiu?
Surse de aprindere
- Se folosesc aparate de incalzit portabile?
- Exista echipamente electrice (portabile si instalatii fixe)?
- Cum este reglementat fumatul?
- Exista procese generatoare de caldura (incinerare, gatit, sudare etc)
Materiale combustibile (indepartati, reduceti, controlati)
- Exista aglomerari de materiale combustibile depozitate?
- Exista in locatie materiale sau substante inflamabile?
- Exista gunoi depozitat?
Surse de oxigen (reduceti)
- Exista posibilitati de a reduce surse potentiale de oxigen in cazul unui incendiu?
Caracteristici structurale
- Se desfasoara (sau este programata) vreo activitate care poate afecta identificarea pericolelor de incendiu?
- Exista suprafete considerabile de tavan sau pereti acoperite cu materiale/substante combustibile?
- Accesul la echipamentele electrice este liber?
- Cladirea are tavane suspendate?
- Structura si instalatiile cladirii ajuta/impiedica raspandirea incendiului?
- Exista risc de incendiu provocat intentionat?
Detectarea incendiilor si alarmare
- Exista detectoare de fum/caldura?
- Exista butoane de alarma de incendiu?
- Soneriile, clopotele sunt folosite pentru alarmare in caz de incendiu?
- Incendiul poate fi detectat rapid si personalul alarmat prompt?
Cai de evacuare si timpi de evacuare
- Caile de evacuare conduc in directii diferite catre locuri sigure?
- Usile, scarile si coridoarele sunt suficient de largi? (presupuneti ca cea mai larga iesire este blocata, restul iesirilor trebuie sa
fie capabile sa asigure iesirea rapida si in siguranta)
- In ce stare sunt caile de evacuare?
- Se folosesc refugii in caz de incendiu?
- Care este frecventa exercitiilor de simulare a incendiilor?
- In ce conditie sunt usile de incendiu?
- Sunt toate caile de evacuare luminate corespunzator?
Semnalizare (evacuare in siguranta)
- Exista semnalizare adecvata pe tot amplasamentul?
Echipament de stingere a incendiilor
- Exista cel putin un stingator pentru fiecare 200 mp de nivel? (minim 2/nivel)
- Continutul stingătoarelor este adecvat surselor combustibile existente?
- Exista hidranti/furtunuri de incendiu?
- Exista coloana uscata?
- Sunt asigurate pături de incendiu?
Planuri de urgenta (coordonarea evacuarii)
- Exista un plan de urgenta?
- Personalul a fost instruit suficient si corespunzator cu privire la modul de
evacuare?
- Exista necesitatea unui instuctaj specializat pentru eventualitatea unei urgente?
… Cam asta ar fi o lista de verificare, nu se vrea a fi completa si nici definitiva sau
universal aplicabila. Adaptati-o la locatia si activitatea existenta.
Bun, avem o lista, ce facem cu ea? Cea mai buna cale de a gasi informatii
necesare este de a face o inspectie a locatiei si de a intervieva persoane cheie,
respectiv sefi de loc de munca, administratorul cladirii, cadrul tehnic PSI sau
persoana responsabila cu managementul situatiilor de urgenta etc. Verificati si alte
documente legate de proiectul constructiei, lista de echipamente, dotari, programe
de instruire etc.
La fiecare criteriu de verificare, se noteaza situatia de fapt si, in functie de informatiile obtinute, se recomanda masuri de
control. Raportul, care cuprinde lista de verificare, observatiile notate si recomandarile, se inmaneaza managerului locatiei.
In mod normal, acesta ar trebui sa numeasca responsabili, resurse si termene pentru fiecare recomandare in parte. Mai mult,
aceasta identificare ar trebui revizuita periodic pentru a afla stadiul in care se afla actiunile recomandate sau daca situatia de
fapt s-a schimbat. In multe cazuri insa, aceasta va sfarsi aruncata prin cine stie ce raft sau sertar.
Cam asta ar fi o metoda destul de simpla de identificare a pericolelor de incendiu, iar rezultatul poate constitui elementul de
intrare pentru evaluarea riscurilor de incendiu.
Sistemele de management al securitatii si sanatatii in munca (SSM) folosite de catre

intreprinderi se concentreaza in mod predominant asupra prevenirii accidentelor, mai
degraba decat asupra sanatatii in munca.
De asemenea, cele mai multe dintre acestea fac din

securitatea si sanatatea in munca o indatorire executiva, o
necesitate evidenta pentru reusita.
Punctele slabe ale unui sistem de
management al SSM constau, in principal, in:
- comunicarea principiilor si practicilor SSM de sus in jos, in cadrul organizatiei;
- indeplinirea anumitor functiuni pe linia SSM de catre personal care nu este calificat in mod corespunzator;
- costurile mari de implementare a sistemului.
Punctele tari ale unui sistem de management al SSM sunt:

- usurinta de a analiza in mod sistematic pericolele, riscurile si incidentele;
- o mai mare constientizare a pericolelor si riscurilor;
- o mai buna comunicare intre angajati;
- o mai puternica motivare si identificare a angajatilor cu organizatia;
- o mai buna masurare a performantelor SSM.
Cheia succesului unui sistem de management al securitatii si sanatatii in munca este reprezentata de planificarea minutioasa a
implementarii si de luarea in consideratie a conditiilor specifice din cadrul organizatiei.
4.2 Avantajele certificării Sistemului de Management al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale
Avantaje externe
▪ Îmbunătățirea modului de percepere a organizaţiei de către membrii societă ții.

▪ Percepţia cât mai favorabilă din partea consumatorilor, un avantaj deosebit de important într-o societate de consum tot
mai competitivă.
▪ Creşterea competitivităţii pe piaţa naţională :i internaţională.
▪ Îmbunătățirea relaţiilor cu partenerii de afaceri şi organismul de certificare.
▪ Îmbunătăţirea relaţiilor cu toate autorităţile competente din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Avantaje interne
▪ Crearea unui cadru unic şi coerent pentru eliminarea pericolelor și riscurilor.

▪ Realizarea unui control mai eficient asupra factorilor de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională.
▪ Identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor profesionale.
▪ Atingerea unei stări de securitate şi sănătate în muncă prin eliminarea şi/sau reducerea cauzelor potenţiale de
accidentare şi îmbolnăvire profesională.
▪ Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru angajaţi.
▪ Implementarea de măsuri care să asigure îmbunătăţirea ulterioară a sistemului.
▪ Crearea unui sistem de muncă cu riscuri scăzute de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională.
▪ Obţinerea unor performanţe superioare din partea angajaţilor.

▪ Îmbunătăţirea comunicării cu şi dintre angajaţi.
▪ Îmbunătăţirea mediului de muncă şi a relaţiilor interumane la locul de muncă.
▪ Conştientizarea personalului cu privire la valoarea pe care organizaţia o acordă capitalului său uman.
▪ Fidelizarea personalului prin creşterea încrederii acordate.
Certificarea Sistemelor de management al sănătăţiii şi protecţiei la locul

de muncă- OHSAS 18001 :2008
NU NUMAI “O OBLIGATIE NORMATIVA”
Subiectul sănătăţii şi protecţiei la locul de muncă s-a intâlnit in mod sistematic incă din perioda imediată de dupa razboi,
gasindu-si impulsul in anii 50.
Abordarea normelor adoptate in acea perioada şi in urmatoarele doua decenii a fost de tip represiv. Directivele europene de la
inceputul anilor 90 referitoare la protecţia angajaţilor la locul de muncă, şi modificarile şi completările ulteriore au modificat
radical abordarea de tip represiv din anii 50 pentru a introduce o abordare preventivă şi proactivă din partea societăţilor.
Chiar daca politicile comunitare de armonizare a diferitelor legislatii din domeniu au avut drept scop depasirea diversitatilor şi a
rezistentelor in procesul de cautare a unei abordari comune la nivel international, interpretarile diferite pe care fiecare tara a
Comunitatii Europene le-a oferit in momentul concordarii acelorasi directive cu legile nationale au condus la mai multe sanctiuni.
Tocmai aceste problematici au constituit până acum piedici in introducerea sistemelor organizatorice in materie de siguranţă
structurate astfel incât să poată fi supuse unor controale independente (sisteme certificate). In ultimii ani ne-am gasit intr-o
situatie confuză in care piata dispunea in sfarsit de un cadru legislativ inovator, accentuat la toate nivelurile (inclusiv cel
publicitar) dar care nu a fost suportat de sistemele de gestionare definite şi recunoscute suficient.
Astfel, societăţile au implementat Sisteme de Management al Sănătăţii şi Siguranţa Muncii la locul de muncă (de acum incolo
SSM), bazat pe conceptele de prevenire şi autoevaluare a riscurilor, fara a avea o metodologie precisa care sa le ghideze in
acest sens, respectand diferitele cerinte legale, totusi foarte detaliate şi articulate.
In 1998 (British Standards Institution) BSI a constituit un grup de lucru, alcatuit din principalele institutii de certificare (printre
care DNV, SGS, BV, Lloyds Register), din organisme de reglementare nationala şi din specialisti in domeniu, cu scopul de a
realiza o schema care sa poata reprezenta un standard pentru care ar putea fi solicitată certificarea şi care ar putea sa se
integreze in schemele de certificare existente cu privire la Schemele de Gestionare a Mediului şi a Calitatii.
Rezultatul acestei activităţi a condus la emiterea normei OHSAS (Occupational Health and Safety Assessment Series ) 18001,
emisa oficial in Marea Britanie in aprilie 1999. Aceasta norma, in absenta crearii unui standard international ISO dispune
normele de asigurare a calitatii (ISO 9000) şi cele ale sistemelor de gestionare a mediului (ISO 14000) şi fara indoiala ca acest
organism international de reglementare nu va putea sa faca exceptie de la aceasta in realizarea unui standard cu privire la
aceasta problema.
STAKEHOLDERS ŞI AVANTAJE
Un lucru foarte important care trebuie luat in considerare este faptul ca societăţile nu functioneaza in mod izolat ci există şi alte
parti (numite ”stakeholders”) care pot fi interesate ca societatea sa functioneze “in siguranta”. In mod cert se poate afirma ca un
SSM da valoarea adaugata intreprinderii care il sustine intrucat acesta face ca gestionarea sa fie mai eficienta, imbunatateste
imaginea sa şi ofera mai multa credibilitate.
Societatea care implementeaza un SSM ohsas 18001 obtine urmatoarele avantaje:
 O mai mare credibilitate si o crestere a cotelor de piata
 Un raport mai bun cu stakeholders si in consecinta raporturi interna si externe mai bune pentru insasi societatea in
cauza.
CERINŢELE STANDARDULUI OHSAS 18001

5.1. CERINŢE GENERALE
La fel ca şi in cazul altor sisteme de gestiune, organizaţia trebuie sǎ asigure urmǎtoarele criterii:
 Sǎ garanteze conformitatea cu legile nationale şi internationale;

 Sǎ planifice masurile de imbunǎtǎţire in domeniul protecţiei angajaţilor;
 Sǎ asigure protecţia in mod eficace;
 Sǎ asigure controlul acestui proces.
Cadrul unui asemenea sistem trebuie sǎ fie asigurat prin:

 O politicǎ pentru asigurarea protectiei angajaţilor la nivel de firmǎ;
 Obiective clare in domeniu stabilite de conducere;
 Proceduri pentru indeplinirea acestei politici.

5.2. POLITICA OHSAS
Trebuie să fie stabilită o politică de securitate adecvata firmei care să fie dezvoltată pe specificul acesteia şi care să
stabilească liniile de autoritate şi de responsabilitate in ceea ce priveşte SSM.
Această politică trebuie să:
 Fie concepută in spiritul legilor naţionale şi internaţionale;
 Declare modul de gestiune a documentaţiei;
 Conţină prevderi pentru imbunătăţirea continuă;

 Fie definită prin fixarea de obiective clare si reale;
 Specifice resursele ce se vor folosi;
 Modul in care se va face controlul şi monitorizarea.
5.3. PLANIFICAREA
Trebuie să fie stabilite acţiunile care vor duce la indeplinirea politicii fixate. Pentru acesta este necesar să fie realizată o
esaminare preliminară a sistemului privind:
 Identificarea problemelor legate de protecţie şi a eventualelor pericole posibile;
 Situaţiile speciale-de urgenţă;
 Evaluarea riscurilor aferente;

 Identificarea criteriilor pentru evaluarea riscurilor, a costurilor, etc.;
 Analiza masurilor de prevenire deja implementate;
 Adoptarea de măsuri pentru imbunătăţirea sistemului.
Obiectivele trebuie să fie:

 In concordanţă cu conceptul de imbunătăţire continuă;
 Măsurabile ca indeplinire şi timp;
 Specifice;
Pregătirea atât a personalului cât şi a managementului este un element esenţila al reuşitei unui sistem de acest tip.
5.4. IMPLEMENTAREA ŞI MANAGEMENTUL SISTEMULUI
Certificarea unui sistem de gestiune a siguranţei la locul de muncă se realizează pe baza documentaţiei următoare:
 Manualul siguranţei la locul de muncă;
 Procedurile organizaţiei;
 Instrucţiuni pentru locul de muncă;

 Inregistrările referitoare la sistem
5.5. CONTROLUL OPERATIV ŞI ACŢIUNILE CORECTIVE

Rezultatele unui sistem SSM (controale efectualte, activităţile intreprinse, măsurile de prevenire) trebuie să fie măsurate,
monitorizate şi evaluate. In general acestea pot fi facute prin urmatoarele mijloace:
 Controale prin instrumente de măsură;
 Evidenţierea non-conformităţilor;
 Acţiunile preventive şi corective;

 Analizza datelor despe accidente, incidente şi probleme apărute in sistem;
 Verificarea conformităţii cu legile in vigoare.
5.6. CONTROLUL MANAGERIAL
Compania trebuie sǎ reexamineze periodic sistemul, fǎcând posibilǎ astfel implementarea unor acţiuni de imbunǎtǎţire
continuǎ. Trebuie sǎ fie garantatǎ conformitatea cu cerinţele legilor nationale.
Reexaminarea poate sǎ vizeze:
 non-conformitǎţile, accidentale şi alte incidente din timpul muncii;
 acţiunile corective şi preventive;
 gradul de indeplinire a obiectivelor;

 politica pentru protecţia angajaţilor;
 programul de imbunǎtǎţire continuǎ;
 examinarea iniţialǎ.
5.7. COSTURILE NONCONFORMITATII
Ani la rând, proprietarii şi managerii au considerat cǎ , asigurarea protecţiei, siguranţei angajaţilor duce la costuri exagerate. In
realitate, de abia la sfarşitul anilor ’80 aceştia şi-au dat seama cǎ un cost mult mai mare il reprezintǎ lipsa masurilor de
protecţie.– in medie 30% din costurile totale.Protecţia nu este ceva abstract, şi nu este ceva voluntar ci mai degrabǎ o realitate
cu care ne confruntǎm zi de zi. Analiza costurilor non-conformitǎţii privind acest standard, este o metodă optimă pentru studierei
procesului de imbunătăţire.
5. CONCLUZII
 Un Sistem de Management al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale (SMSSO) specifică procesele pentru continua
îmbunătăţire a performanțelor organizaţiei/companiei în ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea muncii, şi în acelaşi
timp, conformitatea acestora cu legislaţia în vigoare. Acest Sistem de Management al SSO poate fi perfect integrat în
planul de afacere general specific organizaţiei/companiei.
 Standardul OHSAS 18001 recomandă/oferă direcţia clară către un Sistem de Management al Sănătăţii şi Securităţii
Ocupaţionale. Deci OHSAS 18001 este un standard internaţional privind Sistemul de Management al
Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale, ce oferă acele măsuri necesare pentru controlul riscurilor în domeniul
sănătăţii şi securităţii muncii şi pentru îmbunătăţirea performanţelor în acest domeniu .
De ce este util sa implementezi un sistem de management al securitatii si sanatatii in munca?

- Asigurarea conformitatii intreprinderii cu legislatia in domeniu;
- Evaluarea si tinerea sub control, prevenirea si reducerea riscurilor de accidente, boli profesionale si impact major asupra
mediului;
- Derularea si aplicarea corecta de masuri de securitate si sanatate in munca;
- Respectul voluntar fata de normele in domeniu si dorinta de ameliorare continua a nivelului securitatii si sanatatii în munca;
- Cresterea profitului prin reducerea timpilor morti, a absenteismului, lipsa pierderilor materiale cauzate de accidente si avariil,
economii la concediile medicale, etc.
- Satisfacerea cerintelor, nevoilor si asteptarilor clientilor; oferirea de produse si servicii de calitate;

- Imbunatatirea continua a performantelor societatii.
AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE UNUI SISTEM DE MANAGEMENT
AL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
COMPONENTA AVANTAJE DEZAVANTAJE
Nr.
crt.
1. Management  ofera un cadru bine organizat pentru  poate intra în contradictie
gestionarea problemelor de securitate si cu programele si
sanatate in munca; procedurile existente;
 permite o abordare manageriala unitara  poate genera dificultati in

a diverselor informatii provenite din toate folosirea simultana a
sectoarele de activitate; diferitelor standarde în
zonele de interferenta
 ajuta la o corecta previzionare ale sistemelor de
legislativa, la relaţii mai bune cu management.
organismele de control si cu cele care
elibereaza autorizatii.
2. Marketing  imbunatateste imaginea organizatiei si
relatiile sale cu diversi parteneri;
 reprezinta un avantaj in disputa

concurentiala;
 intareste pozitia pe piata de capital.

3. Cost  evita penalitatile si alte costuri cauzate  presupune resurse
de neconformitati; semnificative pentru
implementare: timp, bani,
 asigura planificarea în timp, graduala, a resurse umane, logistice
costurilor pentru actiuni vizand etc.;
securitatea si sanatatea in munca,
evitarea unor costuri mari pe termen  amortizarea acestei
scurt, neplanificate, datorate unor noi investitii nu este,
exigente legislative. intotdeauna, realizata în
termeni cuantificabili;
 necesita costuri de
functionare, intretinere,
revizie, reinnoire a
certificarii.
4. Monitorizare  permite identificarea factorilor de risc  modifica programe si
asociati procesului de productie; proceduri existente;
 ofera elemente pentru imbunatatirea  genereaza in prima faza

proceselor si a randamentelor; posibile confuzii,
 creeaza si dezvolta o baza de date dificultati in utilizarea

detaliata si relevanta. aparaturii, prelucrari si
interpretari eronate.
5. Instruire  imbunatateste receptivitatea salariatilor  presupune costuri;
fata de problematica vizand securitatea
si sanatatea in munca;  obliga la scoaterea din
productie, pe anumite
 personalul operational devine constient perioade, a celor care
de justetea responsabilitatilor care ii participa la programe de
revin; instruire;
 conduce la cresterea randamentului  poate sa conducă la

salariatilor; remanieri de personal.
 contribuie la reducerea numarului

accidentelor de munca si bolilor
profesionale.
6. Perceptie publica  genereaza o crestere a increderii în
calitatea managementului organizatiei;
 demonstreaza interes si grija pentru

securitatea si sanatatea salariatilor;
 reflecta o anticipare a legislatiei si nu o

reactie la legislatie.
7. Certificare  furnizeaza o dovada si o garantie a
indeplinirii angajamentelor asumate prin
politica de securitate si sanatate in
munca.
8. Altele  favorizeaza obtinerea unor autorizatii  poate genera o
specifice; rezistenta la schimbare
din partea personalului
 faciliteaza comunicarea si colaborarea operational.
cu investitorii, societatile de asigurare
etc.
Ca urmare a implementarii politicii companiei privind securitatea si sanatatea in munca si a masurilor de prevenire si protectie,
numarul accidentelor de munca scade in mod constant si decisiv.
Implementarea Managementului Securitatii si Sanatatii in Munca intr-o economie bazata pe

Cunoastere
Implementarea sistemelor de management al SSM. este facilitata de cadrul legal deja existent rezultat prin
transpunerea directivelor europene in legislatia româneasca si armonizarea legislatiei nationale in domeniul
SSM cu cea europeana
Principalele obstacole in calea procesului de implementare a sistemelor de management al S.S.M. sunt

implicarea insuficienta a unor angajatori in acest proces, din cauza lipsei
unei intelegeri a acestei probleme si a avantajelor pe care le poate avea
implementarea si functionarea unui astfel de sistem; perceptia de catre
angajatori si angajati a problemelor de ssm., in general, si a
implementarii unui sistem de management al ssm., in particular, mai mult
ca o obligatie impusa de legislatie, decât ca modalitate de prevenire
destinate eliminarii sau reducerii riscurilor de accidentare si imbolnavire
profesionala.
Actiunile pregatitoare cu privire la implementarea sistemului de

management al SSM vizeaza pregatirea angajatorului si a angajatilor pentru elaborarea acestui sistem de
management.
In cadrul acestei etape trebuie avute in vedere urmatoarele actiuni:
i) participarea personalului cu atributii in domeniul

ssm. la cursuri de formare si perfectionare de profil
(legislatie, auditul s.s.m., evaluarea riscurilor,
managementul s.s.m.), organizate de institutiile
specializate; precum si participarea managerilor la
acest gen de cursuri, având in vedere faptul ca acestia vor avea de jucat un rol deosebit de important in
asigurarea functionarii eficiente a viitorului sistem de management al ssm.;
ii) documentarea corespunzatoare privind cerintele implementarii sistemului de management al ssm., prin
parcurgerea unor publicatii de specialitate, inclusiv studierea referentialului si a ghidului de implementare;
iii) asigurarea consultantei de specialitate pentru elaborarea si implementarea sistemului, consultanta pentru
care trebuie contractate numai institutii cu experienta recunoscuta in domeniul ssm.
■ Elaborarea sistemului de management al ssm.:
i) in cadrul acestei etape se realizeaza o analiza initiala care are rolul sa ofere imaginea stadiului actual al
unitatii din punct de vedere al ssm.; analiza initiala trebuie sa cuprinda in principal: evaluarea riscurilor de
accidentare si imbolnavire profesionala; auditarea de conformitate cu prevederile legislatiei in domeniul s.s.m.
ii) pe baza rezultatelor acestor actiuni angajatorul va defini politica si obiectivele de s.s.m.; in functie de
aceste elemente se planifica si celelalte elemente ale sistemului de management.
■ Implementarea sistemului de management al ssm trebuie condusa pe patru directii:
I) asigurarea implicarii active a tuturor angajatilor prin: stabilirea structurii sistemului si a responsabilitatilor;
identificarea si acoperirea necesarului de instruire si competenta pentru angajatii de la fiecare nivel al unitatii
sectorului HORECA; stabilirea si mentinerea unor cai eficiente de consultare si comunicare cu angajatii, in
probleme de s.s.m.
II) stabilirea si mentinerea unor cai eficiente de comunicare cu organisme exterioare unitatii;
III) documentarea corespunzatoare a cerintelor sistemului si stabilirea tuturor aspectelor necesare privind
controlul documentelor si al datelor;
IV) stabilirea unor masuri eficiente pentru prevenirea si controlul riscurilor generate de activitatea unitatii (in
special situatiile de urgenta) sau care pot fi induse din exterior prin achizitionarea de bunuri si servicii sau
activitatile desfasurate de contractanti; stabilirea unor masuri eficiente pentru prevenirea si controlul riscurilor
generate de activitatea unitatii (in special situatiile de urgenta) sau care pot fi induse din exterior prin
achizitionarea de bunuri si servicii sau activitatile desfasurate de contractanti.
OHSAS 18001 este modelul de sistem de management

privind sanatatea si securitatea ocupationala cu cea mai larga
recunoastere internationala.
OHSAS 18001:2008 are aceeasi structura ca si ISO 14001,
dar este compatibil si cu alte modele de sisteme de
management. Acest fapt simplifică implementarea lui in cadrul
organizatiilor
Standardele din seria SR OHSAS 18000, ca de altfel toate standardele, se bazează pe rezultatele conjugate ale ştiinţei, tehnicii
şi experienţei şi au drept scop promovarea avantajelor optime ale comunităţii.
Dincolo de definiţia oficială, practica a simplificat definiţia standardului plecând mai mult de la utilitatea acestuia. Astfel, un
standard reprezintă un limbaj comun care promovează circuitul metodologiilor aplicabile în contextul realizării unui
scop, serviciilor, valorilor și criteriilor de compara ție între beneficiarul final / cumpărător şi furnizor / vânzător şi protejează
bunăstarea generală. Această definiţie este construită pe rolul şi scopul standardelor şi stabileşte importanţa standardelor pentru
orice companie plasându-le, împreună cu reglementările legale, în rândul documentelor de referinţă externe care trebuie să stea
la baza politicilor şi practicilor companiilor .
OHSAS 18001 este un document pentru audit/certificare, nu o cerinţă legală sau un ghid de implementare. OHSAS
18001 este un standard internaţional care precizează cerinţele pentru un sistem de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale, pentru ca o societate să-şi poată gestiona (reduce) riscurile sănătăţii şi securităţii ocupaţionale şi să-şi
îmbunătăţească performanţele manageriale (OHSAS - Occupational Health and Safety Assessment Series - Sănătate şi
Securitate în Muncă din seria de evaluare).
OHSAS 18001 se aplică societăţilor a căror activitate presupune riscuri de sănătate şi securitate ocupaţională şi vor să-
şi motiveze angajaţii şi să-şi reducă cheltuielile determinate de eventuale accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale.
Relaţionare elemente – sistem de muncă, în cadrul managementului SSO
Trebuie remarcat faptul că acest standard nu face specificări ale criteriilor de performanţă, nici nu prevede specificaţii
detaliate pentru proiectarea unui Sistem de Management. În schimb, sistemul este orientat către reducerea şi prevenirea
accidentelor de muncă, precum şi a accidentelor urmate de pierderi de vieţi, pierderi de resurse şi consum de timp.
OHSAS 18001 a fost dezvoltat pentru a fi compatibil cu standardele pentru Sisteme de Management de Calitate (ISO
9001) şi Mediu (ISO 14001). Este ceea ce s-a urmărit, ca orice organizaţie/companie care îşi dezvoltă propriul Sistem de
Management conform unuia dintre standardele de mai sus, să poată implementa foarte uşor şi prevederile celorlalte două
standarde într-un sistem integrat.
Ca şi standardele ISO pentru Calitate şi Mediu, şi standardul pentru Sănătate şi Securitate Ocupaţională se bazează, în
funcţionarea sa, pe integrarea proceselor în bucla Plan-Do-Check-Act (Planifică-Derulează-Controlează-Acţionează), punând un
accent deosebit pe îmbunătăţirea continuă.
BIBLIOGRAFIE
[1] * * * Legea securității și sănătății în muncă nr.319/2006.

[2] * * * Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 aprobate prin HG 1425/2006 cu completările și modificările
ulterioare.
[3] * * * OHSAS 18001:1999 Occupational health and safety management systems – Specification, British Standard
Institution, 1999.
[4] * * * OHSAS 18001:1999 – Amendment 1:2002, Occupational health and safety management systems – Specification,
British Standard Institution, 2002.
[5] * * * OHSAS 18002:2000 Occupational health and safety management systems – Guidelines for the implementation of
OHSAS 18001, British Standard Institution, 2000.
[6] * * * OHSAS 18002:2000 – Amendment 1:2002, Occupational health and safety management systems – Guidelines for the
implementation of OHSAS 18001, British Standard Institution, 2002.
[7] * * * The Use of Occupational Safety and Health Management Systems în the Member States of the European Union,
Experiences at company level, European Agency for Safety and Health at Work, 2002.
[8] * * * www.protectiamuncii.ro – site-ul Punctului Focal România al Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în
Muncă.
[9] * * * Revista STANDARDIZAREA – colecția anilor 2005-2011.
[10] * * * Directiva europeană 89/391/CE directiva cadru.
[11] * * * Directiva europeană 98/37/CE evaluarea riscurilor asociate lucrului cu mașini.
[12] * * * Standardul EN ISO 12100.
[13] * * * Standardul EN1050 - transpus în EN ISO 14121.
[14] * * * Standardul BS 8800.
[15] * * * www.inspectmun.ro
[16] * * * www.mmssf.ro
[17] * * * www.ms.ro
[18] * * * www.asro.ro
[19] * * * Prevenirea riscurilor în activităţile de mentenanţă (editor, Mircea BEJAN), ISBN 968-606-543-174-4, Editura MEGA,
Cluj Napoca, 2011.
[20] * * * Evaluarea riscurilor (editor, Mircea BEJAN), ISBN 978-973-662-395-0 ; ISBN 978-973-1868-41-7, Editura UTPRES Cluj
Napoca, 2008, Editura MEGA, Cluj Napoca, 2008.

00 - Suport de Curs Rsvti - A - Draft 28.05.2019

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

00 - Suport de Curs Rsvti - A - Draft 28.05.2019

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Program de instruire : OPERATOR RSVTI – Modul A

OPERATOR RESPONSABIL CU SUPRAVEGHEREA TEHNICĂ A

_ TEMATICA ȘI CERIN ȚELE MINIME pentru AUTORIZAREA ISCIR a OPERATORULUI RSVTI_

FURNIZOR DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR: SOCIETATEA......................... București Pag 1 din 116

OCUPAŢIA: operator responsabil cu supravegherea tehnică a

Lista unităţilor de competenţă

Unităţi de Abordare în programul

FURNIZOR DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR: SOCIETATEA......................... București Pag 3 din 116

6. Verificarea instalaţiilor în timpul Stilul de muncă

6.1. Instalaţii sub presiune: Postul necesită a fi onest şi incoruptibil, exigent,

FURNIZOR DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR: SOCIETATEA......................... București Pag 4 din 116

0. RSVTI – Profil ocupațional -

RSVTI la orice persoană juridică cu activitate de produc ție / servicii

De asemenea, întocmirea de documenta ții necesare

Atributiile din cadrul Biroului de Investiţii, sunt de

FURNIZOR DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR: SOCIETATEA......................... București Pag 6 din 116

Rolul operatorului RSVTI pe un șantier de construc țiii

Toti angajații de pe șantier sunt obligați să respecte aceste reguli

Operatorii RSVTI, pe un șantier de construc ție

FURNIZOR DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR: SOCIETATEA......................... București Pag 7 din 116

Rolul operatorului RSVTI în Marile Centre Comerciale cu depozite proprii de mărfuri

Toti angajații sunt obligați să respecte aceste reguli și operatorul

FURNIZOR DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR: SOCIETATEA......................... București Pag 8 din 116

În funcție de dotarea și profilul ”centrului comercial” RSVTI verifică scările

Operatorii RSVTI, în ”centrele comerciale” verifică:

FURNIZOR DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR: SOCIETATEA......................... București Pag 9 din 116

Operatorii RSVTI, în ”Parcurile de agrement” verifică:

FURNIZOR DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR: SOCIETATEA......................... București Pag 10 din 116

Operatorii RSVTI, la ”instala ții de transport pe cablu”

FURNIZOR DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR: SOCIETATEA......................... București Pag 11 din 116

Grup hidrofor pentru bloc

0.2. Profilul ocupa țional comun al RSVTI

FURNIZOR DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR: SOCIETATEA......................... București Pag 12 din 116

Două concluzii se desprind cu eviden ță:

FURNIZOR DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR: SOCIETATEA......................... București Pag 13 din 116

SCHI ȚĂ DE PROFIL OCUPA ȚIONAL bazat pe sarcinile operatorului RSVTI

”Angajator” Reprezentantul ”Angajatorului”

” Șef Punct de lucru 1” ” Șef Punct de lucru n”

Să permită numai funcționarea

FURNIZOR DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR: SOCIETATEA......................... București Pag 14 din 116

Să efectueze admiterea funcționării

Să solicite eliberarea avizului

Să ia măsurile necesare și să se asigure că

Să anunțe de îndată ISCIR-IT și

FURNIZOR DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR: SOCIETATEA......................... București Pag 15 din 116

Să solicite în scris conducerii punctului de lucru

Să solicite autorizarea funcționării numai a

Să verifice existența documentelor înso țitoare

Declarație de conformitate Certificat de garanție Manual de operare Instrucțiuni de service

Să întocmească și să actualizeze permanent eviden ța

Să instruiască și să examineze personalul de

FURNIZOR DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR: SOCIETATEA......................... București Pag 16 din 116

Să asigure existența la fiecare loc de muncă a

Să informeze reprezentantul ”Angajatorului” desemnat cu

Să propună în scris conducătorului punctului de lucru,

Să verifice și să vizeze registrele de eviden ță a

Să confirme/accepte lucrările de instalare, montare la

FURNIZOR DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR: SOCIETATEA......................... București Pag 17 din 116

Să urmărească / asigure pregătirea

Să participe la cercetarea avariilor sau a

FURNIZOR DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR: SOCIETATEA......................... București Pag 18 din 116

Să fie prezent, în termen

Să informeze în scris ISCIR - IT , în