You are on page 1of 16

1.

Infarctul pulmonar:
Def: Necroza unei poțiuni a parenchimului pulmonar ca urmare a obliterării bruște și
complete a unei ramuri din artera pulmonară, de către un tromb sau embol.
Macro: Teritoriul interesat are o culoare roșie datorită vascularizației marcate a
țesutului pulmonar. Zona de infarct are o formă conică cu baza spre periferie și vârful
spre hil. Culoare roșie –maronie. La periferie este bine delimitat de parenchimul
pulmonar normal adiacent.

2. Pericadita fibrinoasă:
Def: Inflamație fibrinoasă a pericardului, caracterizată prin depunerea de fibrin pe
suprafața acesteia în diferite situații patologice (infarct de miocard , TBC).
Macro: miocard de aspect normal , pericard îngroșat, neregulat , cu depozite de
fibrin pe suprafață, comparabil cu “limbă de pisică”

+
3. Leiomiomul uterin:
Def. Reprezintă cea mai frecventă tumoră benignă a corpului uterin, cu origine în
fibrele musculare netede din miometru și se dezvoltă ca urmare a hiperestrogenismului.
Macro: tumora este fie unică, fie multiplă și apare sub forma unor noduli de
dimensiuni variabile, bine delimitați, neîncapsulați, de aspect fasciculat pe secțiune, culoare
cenușie-albicioasă și consistență crescută. Se localizează intramural, submucos sau subseros.

4. Carcinom de col uterin:


Def. : Reprezintă cea mai frecventă tumoră malignă a tractului genital feminin.
Vârsta medie de apariţie este de 50 ani. În ceea ce privește etiologia tumorii, s-a demonstrat
o relaţie cu infecţia cu Virusului Papiloma Uman (HPV- Human Papillomavirus), mai ales
cu subtipurile 16 și 18.
Macro : tumora poate avea aspect nodular, ulcerat, polipoid (papilar), infiltrativ.
Mărimea leziunii este variabila, culoarea este albă-cenușie; tumora sângerează cu ușurinţă la
atingere. Cele mai multe tumori se dezvoltă în zona de transformare.
5. Teratomul matur ovarian:
Def.: este o tumoră relativ frecventă și caracteristică pacientelor tinere. Ea
prezintă două variante: chistul dermoid și teratomul matur propriu-zis, care de obicei este
solid. Din punct de vedere clinic, se poate complica cu torsiunea pediculului, ruptura
tumorii, cu diseminarea conținutului tumoral în cavitatea abdominală și dezvoltarea
consecutivă a unei peritonite.
Macro: chistul dermoid este reprezentat pe secțiune de o cavitate uniloculară, cu
pereți netezi dar îngroșați și cu un conținut de sebum, fire de păr, uneori structuri dentare
și țesut osos.Teratomul matur este o formaţiune solidă pe secțiune, cu numeroase chisturi
mai mici și uneori focare de hemoragie.

6. Chistadenomul mucinos al ovarului:


Def: tumoră benignă rară, ce se dezvoltă din epiteliul de suprafață al ovarului, ce
prezintă o metaplazie mucinoasă.
Macro: tumoră chistică de dimensiuni foarte mari, de obicei multiloculară, dar
uneori uniloculară, cu diametrul ce poate ajunge până la 30 de centimetri, cu suprafaţa
externă netedă, conținutul este gelatinos, de culoare galben-verzuie; în unele cazuri însă,
conținutul este lichidian, sero-citrin.
7. Leptomeningită purulentă:
Def. : Inflamație acută exudativă, purulentă cauzată de bacterii sau virusuri
(Pneumococ, Neisseria meningitidis etc)
Macro: Leptomeningele este îngroșată, îmbinată cu exudat purulent de culoare
gălbuie.Vasele sunt dilatate și proeminente, astfel apare un edem perivascular.

8. Aortoscleorză cu anevrism și tromboză parietală:

Def.: Ateroscleroza este boală cronică cu caracter distrofic, care constă în


depunerea de lipide în intima aortei, sub formă de plăci, numite ateroame, înconjurate
de un proces de scleroză.
Tromboza: reprezintă coagularea sângelui în vase și cord, în timpul vieții, ceea
ce duce la formarea unei particule solide, denumită tromb.
Anevrism: dilatație a peretelui vascular, circumscrisă, cu tendința la creștere
Macro: Placa ateromatoasă este de culoare galbenă, proeminentă , rotundă sau
ovalară, cu diametrul de 1-2 cm. Observăm trombul care este aderent de peretele
aortei, obstruând lumenul parțial (tromb parietal) este solid, friabil, mat, neregulat
uscat și prezintă zone de culoare violacee, alternând cu benzi de culoare albicioasă.
9. Hiperplazie benignă de prostată:

Def: leziune benignă, non-neoplazică și foarte frecventă a prostatei, care se


dezvoltă dupa vârsta de 50 ani, datorită unor tulburări hormonale și care determină
creșterea în volum a prostatei.
Macro: noduli ce interesează de obicei ambii lobi laterali ai glandei, prin creșterea
lor producând comprimarea uretrei prostatice și tulburări de micțiune. Nodulii sunt
bine delimitați, au consistență crescută și culoare cenușie. Netratată, poate produce
infecții urinare recurente și insuficiență renală.

10. Bronhopneumonia :

Def: reprezintă o inflamație acută a bronșiilor și bronșiolelor, cu extensie


secundară la nivelul alveolelor, produsă de diferiți agenți patologici.
Macro: focare multiple de condensare a parenchimului pulmonar, ce interesează
mai mulți lobi, uneori bilateral; focarele de condensare au culoare roșie-violacee,
consistență crescută, cu tendința de confluare; în jur se observă parenchim pulmonar
normal aerat, uneori cu emfizem compensator.
11. Bronșiectazie:
Def: Dilatarea permanentă anormală a bronșiilor determinată de pierderea
țesutului muscular și elastic în contextul unor infecții cronice necrotizante. Aceasta poate fi
congenitală (la copiii cu fribroza chistică, stări de imunodeficiență) sau dobândită (post-
infecțios, boli autoimune sistemice, obstrucții bronșice prin corpi străini sau tumori), cel mai
frecvent localizată în lobii inferiori, uni- sau bilateral.
Macro: plămânul are o suprafață neregulată în aria afectată, iar pe secțiune se
identifica multiple cavități (bronșii dilatate), rotunde sau ovalare, de diamentru variabil, cu
perete gros, fibros, gri-albicios și conținut muco-purulent, asociate cu modificări ale
parenchimului pulmonar adiacent (arii de condensare sau de fibroză). În formele avansate se
poate ajunge la înlocuirea în totalitate a parenchimului pulmonar prin dilatații bronșice
nefuncționale.

12. Carcinomul pulmonar de tip central:


Def: cea mai frecventă tumoră malignă epitelială, dezvoltată în plămân, cu origine
la nivelul mucoasei bronșice, ce prezintă metaplazie pavimentoasă și displazie.
Dezvoltarea ei este în legătură directă cu fumatul. Are un prognostic mai bun decât
celelalte subtipuri microscopice.
Macro: nodul imprecis delimitat, de culoare albă-cenușie, localizat cel mai
frecvent central; pe suprafața de secțiune, se observă arii de necroză și hemoragie.

++
13. Infarct miocardic acut:
Def: reprezintă necroza unei porțiuni a țesutului miocardic, survenită în urma
obliterării bruște și complete a unei ramuri a arterei coronare (prin tromboză sau
embolie).
Macro: zonă de culoare palidă-gălbuie, proeminentă, de consistentă moale,
înconjurată de un lizereu congestiv (bandă de culoare roșie-violacee, de grosime
variabilă, reprezentată de inflamație de demarcație) și bine delimitată de țesutul
miocardic adiacent.

14.Tuberculoză miliară:

Def. Apare prin disemninarea hematogenă a bacililior Koch.


Macro: Se prezintă sub forma a multiple leziuni nodulare de dimensiuni mici de 2-3
mm, bine delimitate, culoare gălbuie, asemănătoare semințelor de mei, răspândite pe
întreaga suprafață a plămânului afectat.
15.Tuberculoză cavernoasă

Def.: inflamație cronică granulomatoasă, produsă de Mycobacterium tuberculosis.


În plămân, leziunea poate apare în forma primară sau postprimară a infecției.
• Tuberculoza primară Primoinfecție – complexul primar tuberculos
Ranke-Ghon:
- afectul primar = nodul situat in campul mijlociu, zona subpleurala (zona
cea mai bine aerata)
- limfangita tuberculoasă
- limfadenita tuberculoasă
• Tuberculoza secundară (postprimară)
Ca urmare a reactivării focarelor Simon, in unele stări fiziologice (pubertate,
sarcină) sau unele stări patologice (inf virale, silicoză, etc).
Se caracterizează cu formare de caverne.
Macro: formațiuni relativ bine delimitate, de culoare albă, cu centrul necrozat,
reprezentat de un material alb. Observăm o cavitate apicală, care apare prin drenarea
cazeumului din nodulul apical printr-o bronșie și eliminarea la extreior prin vomică.
Cavitățile incomplet evacuate au perete subțire tapetat cu resturi de material cazeios.
Cavernele vechi au pereții mai groși, cu firboză perilezională și suprafața internă netedă.

16. Ulcer gastric cronic:

Def. : Pierdere de substanță a mucoasei gastrice, care depășește musculara


mucoasei; se localizează mai frecvent pe mica curbură și antrul piloric.
Macro: ulcerație rotundă sau ovală, de dimensiuni diferite, bine delimitată; pliurile
mucoasei gastrice adiacente iradiază spre zona de ulcerație; fundul ulcerației este neted și
prezintă adesea semne de hemoragie.
17. Carcinom gastric difuz

Def: Este o tumoră epitelială malignă, care se dezvoltă din mucoasa gastrică, mai
frecvent după vârsta de 55 ani, la sexul masculin.Factori favorizanți: sarea, alcoolul,
fumatul etc.
Macro: formațiune tumorală vegetantă, ulcerativă sau infiltrativă, de consistență
crescută și culoare albicioasă, care infiltrează peretele gastric.La forma infiltrativă: perete
îngroșat cu aspect moale, gelatinos.

18. Polipul vilos intestinal


Def. Este o tumoră benignă. Tumoră voluminoasă (> 3cm. Polipul
adenomatos poate fi pediculat (baza de implantare lungă și subțire) , sau sesil
(baza largă și scurtă de implantare))
Cel mai frecvent adenom al intestinului datorită mucoasei intestinale care are
structura viloasă. Este o neoformație pediculată sau sesilă, cu suprafața
neregulată, vegetantă , (deseori poate fi ulcerată)
19. Ciroză hepatica
Def: leziune hepatică difuză și ireversibilă, în care se produce distrugerea arhitecturii
lobulare a ficatului, urmată de remanierea parenchimatoasă, cu formarea unor noduli
(pseudolobuli) înconjurați de septuri fibroase. Cea mai frecventă cauză o reprezintă
intoxicația alcoolică; ciroza poate fi produsă însă și de infecții virale, mecanisme
autoimmune.
Macro: ficat micșorat în volum și greutate, marginea anterioară ascuțită, consistență
crescută, cu noduli de diferite dimensiuni, vizibili pe suprafața externă și de secțiune,
înconjurați de septuri fibroase.

20. Pancreatita acută necrotică- hemoragică

Def: denumită și „marea dramă abdominală” este o leziune gravă, ce apare la persoane
de vârstă mijlocie, mai frecvent obeze și de sex feminin; se datorează activării
intrapancreatice a enzimelor pancreatice, în diferite situații, precum obstrucție a ductului
pancreatic, reflux biliar, intoxicație alcoolică, șoc, infecții, traumatisme, hipotermie. Poate fi
foarte severă, cauzând deces sau poate evolua spre o pancreatită cronică.
Macro: pancreas mărit în dimensiuni, pe suprafața externă cu zone de hemoragie (de
culoare roșie-violacee), zone de necroză, de culoare cenușie și zone de steatonecroză
(necroza țesutului adipos, de culoare albgălbuie)
21.Hemangiomul cavernos al ficatului

Def: tumoră mezenchimală benignă, de origine vasculară, ce se poate dezvolta în diferite


organe.
Macro: formațiune tumorală nodulară, relativ bine delimitată, de culoare roșie și
consistență spongioasă

22. Hemoragia cerebrală

Def: Hemoragia reprezintă ieșirea sângelui din lumenul vasului sanguin în mediul
extern sau într-o cavitate a corpului.
Macro: În encefal se observă o cavitate umplută cu sânge coagulat de culoare brună,
cafenie.
Cauze: traumatisme, HTA, boli infecțioase, boli a sistemului sanguin
23. Adenocarcinomul de endometru

Def: adenocarcinomul endometrioid (Tipul I) reprezintă cel mai frecvent tip


microscopic de carcinom endometrial. Adenocarcinomul endometrioid apare la o
vârstă medie de 60 de ani, cele mai multe paciente fiind în postmenopauză, deși poate
apare și la femei tinere sau mult mai în vârstă. Se dezvoltă mai ales la rasa albă, pe un
endometru hiperplazic, într-un context hiperestrogenic, este de obicei bine
diferenţiat microscopic, invazia în miometru este limitată, fără emboli tumorali în
vasele limfatice, are răspuns bun la tratament și deci un prognostic bun.
Macro: tumoră vegetantă, de culoare cenușie, cu focare hemoragice și necrotice, de
obicei cu consistenţă friabilă. Pe măsură ce crește în dimensiuni, tumora produce
creșterea în volum a corpului uterin și invazia miometrului adiacent și a colului uterin.

24. Carcinomul renal

Def: numită și tumora Grawitz sau hipernefromul, reprezintă o tumoră epitelială


malignă frecventă, mai ales la adulți și la sexul masculin.
Macro: formațiune tumorală solidă, care ocupă și distorsionează parenchimul renal și
se dezvoltă de obicei la polul superior renal; tumora are culoare cenușie-galbenă, este aparent
bine delimitată și are pe secțiune arii de hemoragie și necroză.
25. Litiaza renală

Def.: Afectiune care se caracterizează prin formarea de calculi la nivelul rinichiului.


Macro: Rinichi mărit în volum. Observăm calculi de dimensiuni variabile, care duce la
distrugerea a țesutului renal. Ca și complicatii mecanice apare hidronefroza, datorită
obstruării căilor urinare și imposibilitatea evacuării urinii.

26. Carcinom mamar infiltrativ


Este o tumoră solidă, de culoare gri-albicioasă, cu o consistență crescută, dură. În stadii
avansate apare retracția mamelonului, ca urmare infiltrării tumorale a ductelor galactofore.
Tegumentul are aspect de coajă de portocală.
27. Glioblastom
Def: tumoră cerebrală malignă agresivă, caracteristică persoanelor adulte, ce se dezvoltă
mai ales în substanța albă a emisferelor cerebrale, de novo sau prin dediferențierea unui
gliom astrocitic preexistent. Tumora are un prognostic foarte rezervat, cu supraviețuire de
aproximativ 1 an de la stabilirea diagnosticului.
Macro: nodul imprecis delimitat, de culoare alb-cenușie, frecvent pe secțiune cu arii de
hemoragie și necroză.

28.Hidronefroză, carcinoma urotelial


Def: denumit și carcinom tranzițional, reprezintă o tumoră epitelială malignă, cu
origine în epiteliul tranzițional al vezicii urinare, ce se dezvoltă mai frecvent la bărbați, cu
vârsta de peste 50 ani.
Macro: formațiune vegetantă, friabilă, ce sângerează ușor, de dimensiuni
diferite.Cauzând obstrucție s-a format o retenție urinară, care a dus la dilatarea bazinetului, a
calicelor și astfel s-a produs atrofia parenchimului renal și creșterea rinichiului în dimensiune.
29.Osteosarcom
Def.: Osteosarcomul (sarcomul osteogenic) este o tumoră malignă în care celulele
tumorale produc os tumoral. Localizarea osteosarcomului (in ordinea frecvenței) : metafiza
distală femur, metafiza proximală tibie, humerus, maxilar, iliace.
Macro: Tumora este mare, voluminoasă, hemoragică, cu degenerări chistice
Celulele tumorale se răspândesc în cavitatea medulară, distrug cortilaca osului, ridică
periostul și invadează țesuturile moale.

30.Rinichi de șoc
Se formează din cauza căderii bruște a tensiunii arteriale, produsă în timpul unui șoc.
Rinichiul este mărit în volum, corticala este palidă, iar medulara devine hiperemică
31.Rinichi polichistic
Def.: Rinichiul polichistic de tip adult este caracteristic în boala polichistică renală
cu transmitere autozomal dominantă (ADPKD), cauzată de mutații genetice.
Boala asociază și anomalii extrarenale : chisturi hepatice, pancreatice, splenice, pulmonare,
anevrisme cerebrale "berry" și prolaps de valvă mitrală.
Macro: Ambii rinichii sunt măriți de volum și în greutate, ajungând la dimensiuni
impresionante, comprimând organele abdominale.
Suprafața externă a rinichilor este deformată, cu aspect boselat, iar pe secțiune, la nivelul
corticalei, medularei și pelvisului renal, se constată numeroase formațiuni chistice, sferice
sau alungite, cu dimensiuni cuprinse între 0,5 - 5 cm în diametru, cu un conținut sero-citrin,
hemoragic sau gelatinos și perete subțire, uneori transparent. Între formațiunile chistice se
observă parenchim renal redus, atrofiat prin compresiune, dar constituit din nefroni
funcționali.

SOK SIKERT! ☺ SUCCES! ☺

You might also like