Capitolul al V-lea

Cercetarea și interpretarea datelor

Proiecte educaţionale de stimulare a incluziunii şi comunicării interculturale

Prezenta cercetare s-a desfășurat la Școala Gimnazială Izvoarele și Scoala Gimnazială I.

Gh. Duca Țigănești în anul școlar 2018 – 2019 în perioada 1. X .2018 – 31. VI .2019.

În cercetare au fost implicați elevii a două scoli gimnaziale: clasa I cu un efectiv de 22

elevi: 10 băieți și 12 fete dintre care 3 elevi de etnie rromă , a IIa cu un efectiv de 20 elevi: 8
băieți și 12 fete dintre care 2 elevi de etnie rromă, și a IIIa cu un efectiv de 18 elevi: 10 băieți și
8 fete dintre care 3 elevi de etnie rromă de la Scoala Gimnazială Izvoarele a constituit eșsmtionul
exerimental, iar clasele I cu un efectiv de 16 elevi: 10 băieți și 6 fete dintre care 3 elevi de etnie
rromă , a IIa cu un efectiv de 21 elevi: 10 băieți și 11 fete dintre care 3 elevi de etnie rromă și a
IIIa cu un efectiv de 16 elevi: 6 băieți și 10 fete dintre care 3 elevi de etnie rromă de la Școala
Gimnazială Țigănești a contituit eșantionul de control.

Scopul cercetării

Scopul prezentei cercetării a fost dezvoltarea abilităţilor de comunicare în cadrul clasei de

elevi, reducerea riscului marginalizării și inegalității sociale precum şi oferirea de oportunități
egale în cadrul colectivului şcolar.

Obiectivele cercetării

Obiectivele cercetării:

- proiectarea, organizarea şi desfăşurarea unor demersuri didactice, care să dezvolte

abilităţile de comunicare ale elevilor şi să formeze un comportament asertiv;

-dezvoltarea toleranței prin activități specifice ca joc de grup, teme de discuție

-dezvoltarea abilităților de relaționare socio – emoționale prin acceptarea și respectarea

diversității
 -stabilirea unei legături afective între elevi și profesori

Ipoteza cercetării

Ipoteza cercetării: prin valorificarea unei viziuni didactice moderne, interactive se

determină dezvoltarea abilităţilor de comunicare și socializare ale elevilor, relaţionarea
interpersonală pozitivă şi creșterea gradului de toleranță concomitent cu reducerea riscului
marginalizării și inegalității sociale.

Variabilele cercetării:

- Variabila independentă:

- dimensiunea eșantionelor propuse pentru experiment

- activitătle de înățare

- metode si tehnici de lucru

- Variabilele dependente:

- nivelul de dezvoltare al abilităţilor de comunicare ale elevilor;

- nivelul de dezvoltare a relaţiilor interpersonale;

- nivelul toleranței

Cercetarea practic-aplicativă s-a desfăşurat la Școala Gimnazială Izvoarele și Scoala

Gimnazială I. Gh. Duca Țigănești în anul școlar 2018 – 2019 în perioada 1. X .2018 – 31. VI .
2019.

Eşantionul de subiecţi utilizat a fost compus din levii a două scoli gimnaziale: clasa I cu
un efectiv de 22 elevi: 10 băieți și 12 fete dintre care 3 elevi de etnie rromă , a IIa cu un efectiv
de 20 elevi: 8 băieți și 12 fete dintre care 2 elevi de etnie rromă, și a IIIa cu un efectiv de 18
elevi: 10 băieți și 8 fete dintre care 3 elevi de etnie rromă de la Scoala Gimnazială Izvoarele a
constituit eșsmtionul exerimental, iar clasele I cu un efectiv de 16 elevi: 10 băieți și 6 fete dintre
care 3 elevi de etnie rromă , a IIa cu un efectiv de 21 elevi: 10 băieți și 11 fete dintre care 3 elevi
de etnie rromă și a IIIa cu un efectiv de 16 elevi: 6 băieți și 10 fete dintre care 3 elevi de etnie
rromă de la Școala Gimnazială Țigănești a constituit eșantionul de control.

Design-ul experimental a fost unul de tip intrasubiecţi, comparaţiile realizându-se între

performanţele elevilor din cele două scoli, înregistrate în diferite momente de timp. Eşantionul
experimental a fost structurat în jurul următoarelor problematici: autocunoaştere; comunicarea
prin cuvânt şi culoare; comunicarea asertivă - modalitate de gestionare a conflictului, toleranță și
egalitate de șansă în cadrul grupului. Acestea au avut ca suport didactic texte literare, filme,
situaţii concrete de viaţă, jocuri, discuții etc.

Școala Gimnazială Țigănești a constituit eșantionul de control.

Metodica cercetării

La baza cercetării s-a aflat un sistem metodologic compus din: metoda experimentului,
metoda observaţiei sistematice, metoda observației și autoobservaţiei, metoda analizei
portofoliilor/ a produselor elevilor (fişele, posterele, cărţile create de ei).

Metoda experimentul (numit şi metoda observaţiei provocate) a constituit principala

metodă de investigare în prezenta cercetare Această metodă presupune producerea sau
schimbarea deliberată a fenomenelor educaţionale în vederea studierii lor aprofundate. în conditii
favorabile si, a identificarii, observarii, cuantificarii și evaluarii factorilor care le influenteaza sau
le determina.

Totodată este și metoda care produce datele, furnizeaza fapte provocate special pentru
experimentul cercetarii.

Testarea ipotezei cercetării a impus organizarea şi desfăşurarea unui şir de experimente

didactice şi parcurgerea următoarelor etape.

Etapa preexperimentală/pretest

În etapa preexperimentală am stabilit eşantionul unic de subiecţi implicaţi în această cecetare

pedagogică, am stabilit nivelul abilităţilor de comunicare al elevilor şi atitudinea lor
comportamentală utilizând ca modalităţi de lucru jocul de grup, desenul, discuțiile.
 Astfel cercetarea a început prin a-i invita pe elevi din clasa I să-și deseneze colegii, la clasa a
IIa am invitat elevii să deseneze un copac în care să scrie numele colegilor cu care se joaca cel
mai frecvent, iar la clasa a IIIa am cerut copiilor să scrie în cinci rânduri o descriere a celui mai
bun coleg/ prieten.

Aceste activitâți inițiale au fost aplicate ambelor eșantioane.

În etapa experimentală/experimentul formativ propriu-zis am decis să folosesc

proiectul educațional: „Fac și eu parte din colectivul clasei , fiind vorba de elevi din
ciclul primar cu vârste cuprinse între 7-10 ani. Un alt argument il reprezintă perioada mail lungă
de analiză a comportamentelor elevolor din grupul țintă – semestrul I, an scolar 2018- 2019 cât și
implicarea parinților, psihologului școlii și altor cadre didactice. Proiectul are ca scop integrarea
socială a copiilor marginalizaţi în cadrul colectivul clasei de catre colegii lor sau
automarginalizaţi; fie pe criteriu etnic sau cultural. Acest proiect va fi desfășurat o dată pe
săptămână – timp de o oră - după terminarea cursurilor.

Intervenţia se va face în mod treptat şi monitorizată de cadrele didactice, psiholog,

implicate în acest proiect prin observare directă, conversatie, discuții.

Eșantionului de control am aplicat o strategie didactică diferită în sensul că am planificat

săptămânal, în cadrul orelor de dezvoltare personală, activități de autocunoaștere, de dezvoltare a
comunicării în interorul grupului prin activitate individuală: fișe de lucru, ascultare de povești,
jocuri didactice, dar și activități în perechi, discuții etc.

În acest caz, intervenția se va face direct, feedback-ul oferit fiind imediat, după fiecare
activitate. Monittorizarea se va face de cadrul didactic care va susține activitatea.

Etapa post experimentală/etapa de control/posttest cu scop de evaluare a rezultatelor

experimentului am propus organizarea unei excursii tematice pe o perioadă de două zile încheiată
cu o discuție pe tema: Și eu sunt tolerant și acceptarea. Prin aceast proiect ne propunem să
implicăm în activitatea de la clasă şi pe părinţii voluntari care vor participa alături de copiii lor în
mod activ la desfăşurarea proiectului propus.
Obiectivul principal al proiectului este să facilităm cunoaşterea interculturală între
diferitele etnii din comuna Izvoarele, respectiv comuna Ţigăneşti, judeţul Teleorman.
 La încheierea experimentului am aplicat aceeași activitate atât eșantionului experiment
cât și celui de control. Activitatea s-a numit Copacul Prieteniei si a constat în desenarea unui
copac pe un duplex in care copii au lipit postituri cu numele prietenilor noi pe care si i-au facut
în cadul activităților experimentului.

Verificarea la distanţă sau retestul, va fi aplicată la începutul noului an şcolar 2019- 2020
şi va stabili soliditatea şi durabilitatea achiziţiilor elevilor în ceea ce priveste toleranța și
acceptarea după perioada de vacanţă.

Instrumente de cercetare utilizate: proiectul educațional, grila de observare.