CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………......2
CAPITOLUL I.NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI
NERVOS CENTRAL.....................................................................................................3
1.1 Noţiuni de anatomie a sistemului nervos central........………………………….....3
1.2 Fiziologia sistemului nervos central.........................................................................6
CAPITOLUL II.EPILEPSIA-PREZENTARE GENERALA……………….…..8
2.1 Definiţia epilepsiei................................................…………………………….…..9
2.2Clasificare si etiologia epilepsiei……………………………………………….…11
2.3tTablou clinic……………………………………………………………………....13
2.4Diagnostic………………………..………………………………………………...13
2.5Evolutie si pronostic……………………………………………………………….15
2.6 Tratament si profilaxie…………………………………………………………….17
INGRIJIRI GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI CU EPILEPSIE ……..21
2.2.1 Internarea pacientului………………………………………………………………..…..21
2.2.2 Externarea pacientului…………………………………………………………….23
2.2.3 Educatie pentru sanatate………………………………………………………………….25
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU EPILEPSIE
CAPITOLUL III .PREZENTAREA CAZURILOR
Cazul clinic nr 1……………………………………………………………………….…28
Cazul clinic nr 2 …………………………………………………………………………30
Cazul clinic nr 3………………………………………………………………………….35
Concluzii…………………………………………………………………………………48
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
 INTRODUCERE

Bolnavii epileptici ridică şi în prezent probleme de reabilitare, de reîncadrare în

familie, societate, comparativ cu bolnavii cu alte infirmităţi corporale. Dacă în Evul Mediu
bolnavul epileptic era total marginat social, fiind considerat "demonizat", în prezent acesta
este încă frustrat la alegerea profesiei, la alegerea şi primirea funcţiilor, la încadrare, etc,
faţă de cei valizi şi cu aceeaşi pregătire; în acceaşi măsură epilepticului îi sunt limitate
posibilităţile de participare la activităţi culturale, sportive, artistice, jocuri distractive, etc.
Toate acestea, ca şi tendinţa de izolare cauzată de anxietate, de tema de a nu face criză, fac
din epileptic un om retras, singuratic, care se simte excomunicat din multe satisfacţii şi
bucurii ale vieţii.

După unii autori numeroasele influenţe stresante şi de frustrare pe care le întâmpină

bolnavul de epilepsie se exercită asupra lui mult mai sever şi mai nefavorabil, în formarea
unei personalităţii şi a unui comportament vicios, decât boala însăşi. Această situaţie poate
şi trebuie să fie combătută eficient prin educaţia sanitară, care se adresează în aceeaşi
măsură bolnavului cât şi anturajului acestuia. În special o instruire adecvată anturajului ar
duce la popularizarea ideii că epilepsia, departe de a fi o boală ruşinoasă, este o afecţiune
ca oricare alta; ar face mai eficientă supravegherea bolnavului privind respectarea dietei şi
a regimului de viaţă prescris; ar duce, nu în ultimul rând, la înlăturarea sentimentului de
condamnare, de marginalizare resimţit de bolnav şi în consecinţă, la creşterea calităţii vieţii
bolnavului.

1
 CAPITOLUL I
NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI
NERVOS CENTRAL

1.1 Noţiuni de anatomie a sistemului nervos central

Totalitatea organelor alcătuite predominant din ţesut nervos specializat în
recepţionarea, transmitera şi prelucrarea tuturor excitaţiilor sau informaţiiilor culese din
mediul intern formează sistemul nervos
NEURONUL reprezintă unitatea anatomo-funcţională a sistemului nervos.
Este alcătuit din:
 axon-prelungire de obicei unică şi lungă, prin care influxul nervos pleacă de la
celula;
 dentrite-prelungiri scurte, prin care influxul vine la celula;
Fibra nervoasă este continuarea axonului şi este constituită dintr-un fascicul de
neurofibrile, numite cilindrax, învelit sau nu de o teacă de mielina.
Prin intermediul fibrelor nervoase se realizează legatura între doi neuroni, legătura care
poartă denumirea de sinapsă. Circulatia influxului nervos la nivelul sinapsei se face intr-o
singură direcţie, de la cilindrax spre dentrite și corpul celular. Energia care circulă de-a
lungul fibrei nervoase se numeşe influx nervos.
1
Funcţia de baza a sistemului nervos este de a menţine legătura dintre organism și mediul
înconjurător şi de a regla activităţile tuturor ţesuturilor, organelor şi sistemelor care
alcătuiesc organismul. In raport cu aceste două funcţii principale, sistemul nervos, deşi
unitar, este subîmpărţit, pentru necesităţi didactice în două părţi:
-sistemul nervos somatic sau al vieţii de relaţie, care asigură legătura organismului cu
mediul extern
-sistemul nervos vegetativ sau autonom, care asigură coordonarea funcţionarii organelor
interne. Atât structural, cât şi funcţional, între aceste două sisteme există legături foarte
strânse.

1
- „ Anatomia şi fiziologia omului” Albu R. M. Editura Corint, Bucureşti.
2
 2
Sistemul nervos central este împărţit în două componente majore reprezentate de
encefal şi măduva spinării.
Encefalul:
Este localizat în interiorul cutiei craniene şi este alcătuit din patru componente
principale reprezentate de:
a. Trunchiul cerebral;
b. Cerebelul;
c. Emisferele cerebrale;
d. Diencefalul.
În structura encefalului intră neuroni dar şi celule de susţinere ce alcătuiesc glia. La
nivelul encefalului se pot identifica două tipuri de substanţe: substanţa cenuşie ce
recepţionează şi reţine informaţii şi substanţa albă ce transportă impulsurile nervoase
către/şi de la nivelul substanţei cenuşii.

Emisferele cerebrale sunt în număr de două, fiecare emisferă controlând activitate

de la nivelul părţii controlaterale a corpului.
Ele sunt împărţite la rândul lor în şase lobi şi anume:
1. Lobul frontal;
2. Lobul parietal;
3. Lobul temporal;
4. Lobul occipital;
5. Insula Reil;
6. Sistemul limbic.
Cerebelul este localizat posterior şi inferior faţă de emisferele cerebrale şi este
alcătuit din două emisfere cerebeloase şi vermis.
Trunchiul cerebral prezintă trei porţiuni: bulb, punte şi mezencefal (acesta este
alcătuit din pedunculii cerebrali şi coliculii cvadrigemeni).
Diencefalul este compus din mai multe componente şi anume:
 Talamus;
 Hipotalamus;

2
- „ Anatomia şi fiziologia omului” Albu R. M. Editura Corint, Bucureşti.

3
  Epitalamus;
 Subtalamus;
 Metatalamus.
Talamusul este localizat la nivelul ventriculului III, pe peretele lateral al acestuia şi
are forma unui ovoid.
Epitalamusul este alcătuit din comisura albă posterioară, glanda epifiză şi trigonul
habenular.
Măduva spinării:
Este o structură de formă tubulară localizată la nivelul canalului vertebral şi se
întinde de la foramen magnum până la vertebra lombară L1-L2.
În alcătuirea ei se regăsesc 31 de segmente. De la nivelul fiecărui segment i-au
naştere o pereche de nervi spinali. Fiecare nerv spinal prezintă o rădăcină motorie şi una
senzitivă, ambele luând naştere de la nivelul măduvei spinării. Dimensiunea măduvei este
de aproximativ 43 de cm lungime la femeie şi 45 de cm la bărbat, şi are o greutate de 35-40
de grame. Prezintă patru feţe reprezentate de: o faţă anterioară, o faţă posterioară şi două
feţe laterale.
Atât măduva spinării cât şi encefalul sunt învelite la exterior de meninge.
Meningele este alcătuit din trei foiţe reprezentate de dură mater (extern), arahnoidă
(mijlociu) şi pia mater (intern). Rolul lui este de a proteja măduva şi encefalul funcţionând
asemănător unei bariere împotriva a numeroşi agenţi patogeni.
Lichidul cefalorahidian sau LCR circulă în jurul encefalului şi măduvei spinării,
rolul său fiind de a le proteja şi de a le hrăni.

1.2Noţiuni de fiziologie a sistemului nervos central

Sistemul nervos central este reprezentat, după cum am prezentat anterior, din
măduva spinării şi encefal.
Encefalul are un rol major în controlul diferitelor funcţii ale organismului precum
motilitatea, sensibilitatea, gândirea, memoria, vorbirea. Măduva spinării este conectată cu
encefalul prin intermediul trunchiului cerebral şi prezintă două funcţii principale şi anume:
funcţia de centru reflex şi funcţia de conducere.

4
 Encefalul este împărţit în mai multe regiuni, fiecare având o funcţie specifică (de
exemplu, lobul frontal deţine funcţiile cognitive şi memoria). Măduva spinării şi neuronii
sistemului nervos central au responsabilitatea de a transmite bidirecţional mesaje între
encefal şi sistemului nervos periferic.
3
Deşi encefalul şi măduva spinării lucrează împreună pentru a controla diverse
funcţii ale organismului, anumite reflexe pot avea loc doar prin intermediul măduvei
spinării, fără implicarea nici unei structuri aparţinând encefalului. Orice leziune de la
nivelul măduvei spinării sau de la nivelul encefalului poate determina afectarea unor
funcţii variate controlate de acestea.

3
Ibidem
5
 CAPITOLUL II.EPILEPSIA PREZENTARE GENERALA

2.1 Definiţia epilepsiei.

Epilepsia este o suferinta cronica cerebrala manifestata prin crize epileptice

recurente, spontane datorate hiperexcitabilitatii, descarcarii paroxistice neuronale.
Epilepsia este o boala ereditara multifactoriala, determinata de defecte genetice
implicate in controlul echilibrului excitatie-inhibitie; apare astfel o scadere a functiei
inhibitorii,excitatie neuronala depasind limitele fiziologice, adica apare “terenul
convulsivant”. Epilepsia este o stare patologică care a fost cunoscută încă în perioadele
îndepărtate ale istoriei omenirii, fiind atestată identificarea ei în preistorie.
Sindromul epileptic (epilepsia simtomatica)reprezinta manifestarea clinica prin crize
epileptice a unor boli neurologice-tumori cerebrale,accidente vasculare
cerebrale,malformatii vasculare cerebrale,infectii(meningite si meningoencefalita,abccesul
cerebral,tromboflebita cerebrala).traumatisme cranio-cerebrale sau extraneurologice-
intoxicatii,boli metabolice.
Criza epileptica-este un episod brusc,stereotip de manifestare motorie , senzitiva,
senzoriala,comportamentala si/sau modificare a starii de constienta ce se datoreaza
activarii bruste , necontrolate a unei populatii neuronale.
Crizele epileptice repetate apar la intervale scurte de timp (minute, ore) separate de
intervale de nomalitate clinica (interval liber)
Starea de rau epileptic (status epileptic)-crize repetate neintrerupte de revenirea la
realitate (fara interval liber)
Crize epileptice morfeice (hipnice)-sunt crizele care apar in timpul somnului
4Convulsiile sunt manifstari care apar in contextul crizei epileptice caracterizate prin
contractii musculare:
-tonice fara deplasarea segmentelor corpului
-clonice cu miscare ritmica, stereotipa sau arhaica a segmentelor corpului

4
“ Epilepsiile. C-Arsene, L. Popoviciu ”.

6
 -convulsiile se datoreaza descarcarii paroxistice a neuronilor cu functie motorie, de
miscare.
2.2 Etiologia si clasificarea epilepsiei

Etiologia epilepsiei trebuie considerata ca fiind în multe cazuri, multifactorială: un teren

genetic predispozant la care se asciaza o leziune organica cerebrala si, probabil, un factor
precipitant acut.

1.Ereditare:

 -anomalii cromozomiale (trisomii,cromozom inelar, sindrom de cromozom X

fragil)
 -anomalii ale ADN mitocondrial
 -anomalii metabolice:leucodistrofii, lipidoze, aminoacidopatii, profiria acuta
intermitenta, deficit de piridoxina, boala Wilson , pseudohipoparatiroidismul

2.Dobandite: Prenatale:
 factori exogeni ce actioneaza asupra mamei in timpul sarcinii
 -leziuni ischemice cerebrale intrauterine
 -infectii intrauterine ale sistemului nervos central (rubeola, toxoplasmoza)
 -intoxicatii medicamentoase materno-fetale
Neonatale:

 -incopatibilitate de Rh
 -encefalopatii hipoxice sau ischemice dupa nasteri distocice
 -traumatisme obstetricale ale fatului in timpul nasterii
 -infectii meningoencefalice bacteriene (hemofilus,listeria)
 -dereglari metabolice (hipoglicemie, hipocalcemie etc.)
Postnatale:
a) infectii cerebrale:
-parenchimatoase: encefalite virale (herpetice), abccese cerebrale (bacteriene,
tuberculoase), parazitare, boli prionice;
-menigeale: bacterien -asociate Sida prin: infectii oportuniste, limfom cerebral, infarct
cerebral, encefalopatie, droguri, sevraj la alcool, tulburari electrolitice; risc crescut de
recurenta
7
b) traumatisme:
-risc de aparitie a crizelor epileptice posttraumatice tardive (dupa minimum o saptamana de
la traumatism)
-factor de risc crescut pentru traumatisme severe: contuzie cerebrala, hematom subdural
c)tumorile cerebrale:
Crizele epileptice variaza ca risc de aparitie, frecventa si aspect clinic in functie de: tipul
histologic al tumorii, și mai frecvente in tumori cu evolutie lenta.
d) intoxicatii:
Alcool –la 5-15 % dintre alcoolici
5
Circumstante:-sevraj la marii bautori
-crize recurente legate de intoxicatia alcoolica cronica
-poate fi asociata cu traumatisme craniene si poate agrava evolutia altor forme de epilepsie.
-aport crescut de neuroleptice, antidepresive, antidiabetice orale sau insulina, penicilina,
antihistaminice
-sevraj la anticonvulsivante, amfetamine, opiacee
-consum de cocaina, amfetamina, canabis
e) boli vasculare cerebrale:

-crize epileptice recurente tardive, adevarata epilepsie de cauza vasculara apare mai
frecvent la copii, dar constituie principala cauza de epilepsie simptomatica la varstnic
-apar ,in majoritatea cazurilor ,in primii 2 ani ce urmeaza suferintei cerebrale vasculare
-secundare infarctelor cerebrale sau hemoragiilor cerebrale
f) boli ale sistemului imunitar:
-lupus eritematos diseminat
-miastenia gravis
-deficit primar de Ig A
-scleroza multipla
g) boli degenerative:
-pana la 40 % dintre crizele cu debut tardiv apar asociate bolii Alzheime
-pot debuta cu mioclonii

5 – “ Crizele Epileptice”.C. Arsene , I. Stoica

8
-apar tardiv in evolutia bolii si sunt un factor de prognostic rezervat

Clasificarea epilepsiei
Clasificarea crizelor convulsive:
1,.Crize parţiale sau cu debut focal,cu simptomatologie elementară (fără tulburări de
conştiinţă)
 motorii
 vegetative
2.Cu simptomatologie complexă - secundar generalizate - cu tulburări de conştiinţă
 psihomotorii
 intelectuale
 ideaţionale
 afective
 exclusiv alterarea conştiinţei
3.Cu simptomatologie compusă (simptome elementare şi complexe)
II.Crize generalizate - fără debut focal
1.Neconvulsive (PM)
 crize astatice
 absenţe tipice sau atipice
 crize epileptice comotoase, fără convulsii
2.Convulsive
 miclonice
 clonice
 tonice
 tonico-clonice (convulsii majore)
 absenţe
III.Crize unilaterale sau predominant unilaterale
 clonice
 tonice
 tonico-clonice

9
 IV .6Crize eratice ale nou-născutului (convulsii variabile tonice, clonice sau tonico-
clonice, unilaterale, alternante sau generalizate)
V.Stările de rău epileptic
Criza parţial simplă  include criza motorie jacksoniană şi o varietate de criză
senzorială în care fenomenele sunt limitate, conştiinţa nu este afectată.
Criza parţial complexă sau “epilepsie de lob temporal”. Este adesea precedată de o
criză parţială simplă ce durează câteva secunde şi care poate lua forma unor halucinaţii
olfactive, gustative, vizuale, auditive sau a unor senzaţii corporale. Pacientul poate
prezenta modificări de gândire, percepţie sau emoţie, conştiinţă, tulburări.
Criza tonico-clanică generalizată este criza epileptică obişnuită, cu instalare bruscă,
fazele tonică şi clanică şi o perioadă privată de mai multe minute, în timpul cărora
pacientul nu poate fi trezit.
Criza mioclanică, atonică este criza cu contracţii mioclanice extinse sau atacuri de
cădere şi care nu pune probleme psihiatrului.
Absenţa este tipul clinic ce cere ca trăsătură cardinală tulburarea de conştiinţă.
Atacurile încep brusc, fără aură, au o durată de ordinul secundelor şi se termină brusc.

2.3 Tabloul clinic

Forme clinice epilepsia generalizată:
 criza majoră (Grand-mal)
 criza minoră (Petit-mal)

Epilepsie localizată:
 motorie;
 senzitivă
 vegetativă
 forme particulare

a)Criza paroxistică majoră are mai multe faze:

I.prodomul
II.aura epileptică

6
– “ Crizele Epileptice”.C. Arsene , I. Stoica

10
III.accesul convulsivant
IV.faza stertoroasă

I.Prodomul
De obicei precede cu câteva ore sau zile instalarea crizei. Apar manifestări de tip motor,
senzitiv, vegetativ, tulburări psihice. Bolnavii sunt conştienţi de aceste simptome.
Simptomele care apar în prodom, de tip motor-mioclonii localizate într-un anumit segment,
de tip vegetativ (căscat, strănut, mestecat involuntar), de tip senzitiv (amorţeli), tulburări de
auz (acufene), tulburări de vedere (puncte strălucitoare), gust, miros neplăcut, tulburări
psihice, depresie, indispoziţie, anxietate, euforie, nelinişte.

II.Aura
Aura epileptică are o durată foarte scurtă şi prezintă particularităţi individuale. Bolnavul
poate să-şi ia primele măsuri de precauţie.
Manifestări: tulburări ale analizatorului olfactiv, gustativ, senzitiv, motor. Aura nu apare
întotdeauna. Debutul este în general brutal, cu paloare bruscă, strigăt şi pierderea
cunoştinţei precum şi prăbuşirea bolnavului.

III.Accesul convulsivant
Accesul convulsivant are două faze: una tonică, scurtă, care durează 20-30 de secunde
cu contractura generalizată, ochii imobili, pupile midriatice, abolirea reflexului fotomotor
şi a reflexului cornean, cianoza, apnee – prin contractura diafragmului, emisiuni
involuntare de urină şi materii fecale, şi o faza clonică.
Faza clonică – bolnavul prezintă contracturi succesive şi ritmice de scurtă durată,
generalizate, urmate de muşcarea limbii şi apariţia la nivelul gurii a unei spume abundente
şi uneori sangvinolente. Faza clonică durează 1-2 minute.

IV.Faza stertoroasă
Durează de la câteva minute până la câteva ore. Bolnavul se află într-un somn profund
(comatos), musculatura este relaxată, reflexele fotomotor cornean şi reflexele osteondioase
sunt abolite. Poate exista reflexul Babinski lateral.

11
 Uneori crizele se repetă la nesfârşit – crize “subinrante”, instalându-se starea de rău
comiţial, care constituie o urgenţă medicală – exitusul putându-se produce prin edem
pulmonar acut, edem cerebral sau hemoragii cerebrale.
b) Criza paroxixtică minoră (petit mal, absenţe)
Accesul este de scurtă durată (câteva secunde), suprimarea conştiinţei nu este urmată de
cădere şi convulsii. Bolnavul îşi întrerupe brusc activitatea, devine palid, scapă obiectele
din mâini, stă împietrit, apoi îşi reia activitatea fără a avea cunoştinţa crizei.
La copil se pot întâlni frecvente crize de genul absenţelor, chiar până la 50-100/zi –
pienolopsia.
c)Epilepsia motorie – paroxisme convulsive localizate la nivelul unui segment al
corpului (faţă, membre). Bolnavul este conşient de aceste crize (secuse motorii de
contractură – crize Jacksoniene, urmate sau nu de o criză majoră).
d)Epilepsia senzitivă – crize jacksoniene senzitive: amorţeală, răceală, fierbinţeală, cu
posibilitate de extindere. Criza durează puţin (până la un minut), bolnavul este conştient.
e)Epilepsia vegetativă – localizată la nivelul hipotalamusului, este manifestată prin
tulburări sub formă de accese vasomotorii: căldură, răceală, tulburări de culoare: paloare,
roşeaţă, cianoză, crize de salivaţie, epigastrologii, crize ambulatorii motorii, chiar
complexe, cu deplasarea bolnavului.
f)Echivalenţa comiţială – localizată la nivelul unui lob temporal. Bolnavul prezintă
stări de vis, halucinaţii, crize ambulatorii motorii, chiar complexe cu deplasarea
bolnavului.

2.4 Dignostic, evolutie si pronostic

A.7Diagnosticul pozitiv se precizează pe baza:
 aspectului clinic
 traseului EEG
 pneumoencefalogramei gazoase (vizualizarea sistemului intraventricular prin
introducere de aer)
 arteriografiei selective
 echografiei

7
- “ Epilepsiile C. Arsene, L. Popoviciu ”.

12
  radiografiei craniene simple (pentru localizare)

.B. Diagnosticul diferenţial se face cu:

Convulsiile febrile – frecvenţe la copilul de 1-3 ani. În primel ore de la declanşarea
febrei, puseul febril este mare: 40-41 grade C. Copilul prezintă o singură criză, nu respectă
succesiunea fazelor din criza epileptică.
Crize de spasmofilie (tetanie) – se pot însoţi de pierderea cunoştinţei, cădere, dar nu
respectă succesiunea fazelor din criza epileptică, nu prezintă faza stertoroasă, nu are semne
neurologice.
Crize dismetabolice – are tablou semnificativ: bolnavul este flămând înainte de cădere,
este anxios, neliniştit, are transpiraţii reci. Glicemia este scăzută. EEG normal.
Crize uremice – ureea este crescută, bolnavul prezintă antecedente renale. Crizele sunt
tipice, nu respectă succesiunea din criza epileptică, nu prezintă amnezia crizei. EEG
normal.
Crize de pierdere a cunoştinţei cu contracturi tonico-clonice după acţiunea unor factori:
electroşocm cu electrocuţie, insolaţie (edem cerebral). Criza nu prezintă toate fazele din
criza epileptică, factorii care acţionează se cunosc.
Epilepsia alcoolică.
Crizele de isterie – prezenţe mai frecvente la femei, sunt declaraţi de factori psihici, în
prezenţa anturajului pentru a impresiona. Îşi alege locul pentru cădere. Poate fi scoasă din
criză prin excitanţi puternici (udare cu apă, ciupire, pălmuire, compresiune pe oase). Nu
are semne neurologice, nici modificări EEG.

2.5Evoluţia şi prognosticul

Depind de gravitatea leziunilor cerebrale, aplicarea corectă a tratamentului şi condiţiile de

asistenţă medico-socială aplicată bolnavului. Evoluţia, deşi de durată sau cronică, este
puternic influenţată de aplicarea judicioasă a tratamentului şi corecta folosire a
complexului de măsuri recuperatorii.

2.6 Tratament si profilaxie.

13
 Prin tratarea epilepsiei se urmăreşte obţinerea încetării crizelor epileptice, fără afecrtarea
funcţiilor de relaţie şi vegetativi ai organismului.
Mijloace de tratament folosite:
 igieno – dietetice (profilactice)
 medicale
 chirurgicale
Conduita igieno-dietetică:
- abţinerea totală de la consumul de băuturi alcoolice care generează şi favorizează
apariţia manifestărilor epileptice, precum şi substanţe şi droguri epileptogene.
- evitarea consumului excesiv de lichide şi sare – favorizează apariţia dezechilibrelor
hidro-electrolitice.
- alimentaţie obişnuită fără excluderea grăsimilor, regimul cetogen este considerat
anticonvulsivant.
- evitarea atmosferi combinate şi expunerea îndelungată la temperaturi ridicate
(accentuează hipoxia cerebrală).
- îndepărtarea factorilor care scad pragul de excitabilitate encefalică, ami ales la copii
(vegetaţii adenoidiene, focare septice, parazitoze intestinale, corectarea dezechilibrelor
endocrino-umorale).
- supravegherea proceselor febrile la copiii cu predispoziţie convulsivantă.

Tratamentul medicamentos
8
Tratamentul medicamentos este diferentiat pentru fiecare bolnav, este administrat
fără întrerupere ani de zile şi după dispariţia fenomenelor paroxistice.
Tratamentul de elecţie în paroxismele de tip “grand mal”
Fenobarbitalul (luminalul) – anticonvulsivant – în doză mică 0,10 g seara (dacă crizele
sunt nocturne) sau dimineaţa (dacă crizele sunt diverse) sau fracţionat în 2-3 prize – doza
este mai mare: 0,20 – 0,30 g/24 h. Dezavantajul terapiei cu fenobarbital – somnolenţa – se
corectează cu doze mici de amfetamină, efedrină. Efecte secundare: edeme ale feţei,
dermatită, eritematoasă, leziuni cutanate buloase (fenomene alergice).
Hidantoina (fenitoina) doza la adult este de 0,30 – 0,50 g/24 h.

8
- „ Farmacologie” Enescu L. Editura "Dimitrie Cantemir” Tg.Mureş.

14
 Primidona – doză de 1,50 – 2 g/24 h. Potenţează efectele fenobarbitalului, de aceea nu
se asociază cu aceasta.
Fenurona (fenilacetiluree) – doză de 1,50 – 2 g/24h.
Efecte toxice: deprimarea funcţiilor hematogene. Se asociază cu fenobarbitalul şi
hidantoina, pentru reducerea riscului toxic (doza de 0,60 g/zi).
Tratamentul de elecţie în crizele “petit mal”
Trimetadiona: 0,90 – 2 g/zi în doze fracţionate. Stimulează apetitul şi creşte capacitatea
de muncă. Criza dispare în decurs de 72 h. Nu se asociază cu hidantoina. Se mai
recomandă: Diazepamul (doxepine), Carbomazepinul, Temezon (atalactamida).
Medicaţia discontinuă
Săruri de brom (0,50 – 1 g/zi), 3 – 6 zile/lună în mod discontinuu.
Acetazalamida (0,50 – 3 g/zi), 3 – 6 zile/lună
Sulfat de magneziu – inhibă excitabilitatea neuronală, efect antiedematos. Se
administrează I.V. 3 – 6 zile/lună în soluţie de 25%, 10, 20 ml.
Pneumoterapia cerebrală – se extrage 30 – 70 ml LCR şi se introduce aceeaşi cantitate
de aer, de 2 – 3 ori în 3 – 6 luni.
Neuroleptice minore sau majore. Neuleptil în cazul tulburărilor psihice.
Tratamentul stării de rău epileptic constă în:
-asigurarea unui microclimat confortabil (imobilizarea în decubit lateral cu capul în
extensie, aspirarea secreţiilor).
-se administrează I.V. 1 – 2 fiole Diazepam sau Haloperidol şi se continuă cu
fenobarbital I.M. 0,80 f în două prize la interval de 4 h, apoi (după 4 h) se administrează
Procaină 1% asociat cu 25 mg Levomepromazină în perfuzie endovenoasă glucozată 45%
sau perfuzie cu barbiturice.
Se mai poate folosi sulfatul de magneziu sau calciu bromat I.V., clisma de cloral hidrat
1%, 4 – 6 f, refrigeraţie cu pungă de gheaţă pe vasele mari, puncţie rahidiană
decompresivă. La nevoie, aspiraţia secreţiilor bronhice, cort de oxigen, combaterea
edemului pulmonar cu Strofantină, vitamine, Acth.
Trartament chirurgical
Tratamentul cauzat de înlăturare a unui focar lezionar abordabil chirurgical, se aplică
numai dacă tratamentul simptomatic medicamentos aplicat corect este nesatisfăcător.
Tulburări psihice în epilepsie
15
 Formele clinice în boala epileptică comportă o amplă variabilitate a tulburărilor psihice
interparoxistice, care nu pot fi corelate cu frecvenţa sau vârsta de apariţie a manifestărilor
critice.
Modificări psihice limită sau “caracter epileptic” în care se remarcă tendinţa la detaliere
şi perseverenţă ideatorie, oscilaţii afective disforice, suspiciozitate, exaltarea sentimentului
religios.
Epilepsia psihopatiformă – bolnavii prezintă tulburări de comportament, cu păstrarea
discernământului asupra intervenţiilor sociale, dar cu insuficientă capacitate de frânare
asupra pornirilor instinctiv – emoţionale.
Psihoza epileptică – cu tulburări, manifestări ale discernământului asupra propriei
persoane şi ale interrelaţiilor sociale. Se constată accentuarea şi a vâscozităţii ideatorii, a
iritabilităţii explozive, un deficit accentuat al funcţiilor de cunoaştere (tulburări de diferite
grade ale percepţiei, atenţiei, memoriei, raţionamentului).
Demenţa epileptică – involuţie progresivă a funcţiilor de cunoaştere şi afective, datorită
deteriorării ireversibile a substratului morfo-funcţional encefalic.
Coeficientul cel mai ridicat de stări demenţiale se întâlneşte în populaţia copiilor
epileptici.

Profilaxia :
– urmareste mentinerea si promovarea sanatatii, precum si prevenirea imbolnavirii:
-evitarea traumatismelor craniene
-evitarea consumului de alcool
-respectarea unui regim regulat al meselor si evitarea abuzului de dulciuri concentrate
-evitarea activitatilor ce se insotesc de hiperventilatie, mai ales la copii de varsta scolara
la care activitatile sportive trebuie sa evite astfel de forme.
-evitarea consumului sau abuzului de produse alimentare cu effect excitant sau toxic
nervos: cafea, ciocolata, alcool
*profilaxia secundara-reprezinta interventiile curative- pentru traramentul bolilor si
prevenirea agravarii sau a complicatiilor :
-evitarea activitatilor profesionale sau recreative care presupun conditii ce ar genera
accidente in cazul producerii unei crize : lucrul la inaltime ,cu surse de foc sau electricitate,

16
cu arme de foc ,in conditii de temperaturi sau zgomote excessive, conducerea mijloacelor
de transport, sporturi ca alpinism sau ski etc.
- in aceasta grupa se incadreaza si o situatie speciala: conducerea
autovehiculelor.Privitor la acesta problema, legislatia variaza de la tara la tara, dar
consideram rationala atitudinea care interzice conducerea autovehiculelor de catre bolnavul
epileptic, indiferent de forma de epilepsie, restrictive ce trebuie mentinuta pana la
minimum 2 ani (in functie de caz) dupa ultima criza.

ÎNGRIJIRIRI GENERALE ACORDATE PACIENŢILOR CU EPILEPSIE

2.2.1 Internarea pacientului cu epilepsie

Internarea în spital constituie un eveniment important în viata oricarui bolnav ; el se
desparte de mediul său obisnuit iar în stare de infirmitate sau semi infirmitate , este nevoit
să recurgă la ajutorul oamenilor straini .
Astfel , personalul care primeste bolnavul in spital trebuie să ţină seama şi să-l
menajeze cât mai mult . Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul .
Acest prim contact este hotarator pentru castigarea increderii ei , factor indispensabil
pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnava si personalul de ingrijire , in
vederea recastigarii sanatatii celei internate .
Greselile facute cu ocazia internarii , greu de reparat mai tarziu , provoaca ingrijorarea
si neincrederea bolnavei , ceea ce va dauna procesului de vindecare .
Din acest motiv , este important ca personalul serviciului de primire sa dovedeasca de
la inceput cea mai mare atentie si preocupare fata de bolnava nou-sosita .
Internarea in spital se face pe baza biletului de internare emis de medicul specialist
.Bolnava internata este inscrisa in baza de date computerizata .Aici se completeaza foaia de
observatie clinica si datele de identitate .
Bolnava va fi examintă la internare de medicul de garda . În acest scop , acesta va
culege datele anamnestice de la bolnavă , date pe care le va trece în foaia de observaţie a
bolnavei .
Hainele si efectele vor fi inregistrate in vederea inmagazinarii pe perioada cat bolnava
va fi internata . Pentru hainele preluate si depuse la magazie , se va elibera bolnavei un bon
17
de preluare , iar obiectele de valoare vor fi predate insotitorului sau depuse la administratia
spitalului cu un proces verbal , din care un exemplar se preda bolnavei .
Pastrarea hainelor trebuie facuta cu grija , indiferent de starea lor .Chiar din
momentul preluarii , bolnava trebuie sa vada ca efectele ei sunt tratate cu grija.
Bolnava adusa in sectie va fi dirijata intr-unul din saloane , de catre asistenta unde i
se va arata patul . Cu aceasta ocazie , asistenta ii va prezenta si colegele ei de camera ,
creand de la bun inceput o atmosfera calda intre bolnavele vechi si bolnava nou-intrâta
Dupa ce i s-a aratat patul , inainte de a se culca , bolnava va fi initiata asupra
regulamentului de ordine interioara al spitalului .
I se vor arata locul si modul de functionare a robinetelor de apa si closetelor , modul de
functionare a aparatelor semnalizatoare , obligatiile ei in timpul spitalizarii , drepturile ei ,
precum si raporturile pe care trebuie sa le aiba cu personalul sectiei , atragandu –i - se
atentia sa adreseze cu curaj toate cererile si plangerile asistentei sau medicului de salon .
Dupa ce bolnava a fost culcata in pat , asistenta ii completeaza foaia de temperatura ,
ii masoara temperatura , ii ia pulsul .Datele obtinute le noteaza in foaia de temperatura
Asistenta instiinteaza apoi pe asistenta principala despre bolnava nou-sosita, care va
nota numele si datele personale ale bolnavei impreuna cu diagnosticul de intenare in
registrul de internare al sectiei .

Asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu epilepsie

Toaleta bolnavei constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de

vindecare .Toaleta zilnica a bolnavei trebuie executata in conditii de liniste si confort .
Inainte de interventia chirurgicala , bolnava trebuie supusa unei bai generale , efectuata in
mod normal de cel putin o data pe saptamana.
Dupa interventia chirurgicala , toaleta bolnavei va fi efectuata la pat , constand in
spalarea intregului corp pe regiuni , descoperind progresiv numai partea care se va spala . 9
Asistenta va avea grija ca temperatura din salon sa fie de cel putin 20 grade si sa nu fie
curenti de aer rece . Se umple ligheanul 2/3 cu apa calda si se controleaza temperatura apei
cu ajutorul temometrului de baie sau cu cotul ca sa nu fie prea calda .

9
„ Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali”. Titircă L. -

18
 Se indeparteaza una din perne , iar cealalta se acopera cu o musama , pentru a o
proteja de umezeala , peste musama asezandu-se un prosop sau un cearsaf .
Ordinea in care se va efectua toaleta sa fie respectata : se va incepe intotdeauna cu fata
, apoi urmeaza gatul , membrele superioare , partea anterioara a toracelui , abdomenul ,
partea posterioara a toracelui , regiunea sacrata , coapsele , membrele inferioare si la sfarsit
organele genitale si regiunea perianala .

Supravegherea pacientei cu epilepsie

Asistenta are in vedere asigurarea unei pozitii comode pacientei cu epilepsie si anume
: in decubit dorsal, asigurandu-se astfel relaxarea musculaturii abdominale . Schimbarea
pozitiei la interval de maxim 2 ore este un aspect important in prevenirea escarelor .
Asistenta asigura conditii de mediu adecvate : camera aerisita , temperatura adecvata ,
schimba lenjeria de pat si corp ori de cate ori este nevoie ; program de liniste pe timp de zi
si mai ales noaptea , umidifica incaperea .
Pentru evitarea anxietatii , asistenta stimuleaza increderea pacientei in fortele proprii ,
ii explica importanta si necesitatea tuturor interventiilor si investigatiilor in ceea ce priveste
boala si evolutia acesteia .

Injectia intramusculara
Injectia intramusculara constituie introducerea unor solutii izotonice, uleioase sau a unei
substante coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa.
Scop: introducerea in organism a unor substante medicamentoase.
Locuri de electie: Regiunea superoexterna fesiera, deasupra marelui trochanter; fata
externa a coapsei, in treimea mijlocie; fata externa a bratului in muschiul deltoid.
Materiale necesare:
Tava medicala cu: musama si aleza, tavita renala, casoleta cu tampoane sterile de vata
sau comprese din tifon; lampa de spirt, seringi sterilizate si uscate de marime
corespunzatoare cantitatii substantei de administrat; medicamentul de injectat (solutii
apoase, uleioase, pulberi uscate solubile in apa distilata sau ser fiziologic) in flacoane
inchise; alcool, eter, benzina iodata sau tinctura de iod, pile pentru deschiderea fiolelor; cel
putin trei ace de marimi diferite, inarmate cu mandrin; pensa antomica sau pensa Pean;

19
medicamente pentru eventualele accidente: adrenalina, efedrina, cardiotonice, calciu,
Romergan, etc.
Tehnica executarii injectiei intramusculare
- Se pregatesc materialele si instrumentele necesare si se transsporta langa bolnav (cu
tava sau masuta).
Pregatirea psihica si fizica a bolnavului; stabilirea locului injectiei
- Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii;
- Se aseaza bolavul in decubit ventral, lateral, pozitie sezand sau in picioare
- Se descopera locul de electie;
Pentru injectie in regiunea fesiera, se repereaza urmatoarele puncte:
- punctul Smarnov, la un lat de deget deasupra marelui trochanter si inapoia lui.
- punctul Bertlhelemey, la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne ale liniei
care uneste splina iliaca antero-posterioara cu extremitatea superioara a santului interfesier.
- zona situata deasupara liniei care uneste splina iliaca posterioara cu marele trochanter.
Pentru pozitia sezand, injectia se efectueaza in toata regiunea fesiera, deasupra punctului
de sprijin.

- spalare pe maini cu apa curenta si sapun;

- Dezinfectarea mainilor cu alcool;
- Se monteaza seringa in conditii de asepsie perfecta.
- Se verifica fiola, se incarca seringa cu substanta de injectat, se elimina bulele de aer
- Se schimba acul, indepartandu-l pe cel cu care a fost aspirata substanta si se adapteaza
un ac potrivit pentru injectie
- Se degreseaza locul injectiei cu un tampon de vata cu eter si se dezinfecteaza cu alt
tampon cu alcool
- Se invita bolnavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit.
- Se intinde pielea intre policele si indexul sau mediul mainii stangi.
- Se inteapa perpendicular pielea, patrunzand (4 - 7 cm) cu rapiditate si siguranta cu acul
montata la seringa.
-10 Se verifica pozitia acului prin aspirare.

10
- „ Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor Baltă G.”.
20
 - Se injecteaza lent lichidul.
- Dupa injectare se scoate acul cu seringa, acoperind locul cu un tampon cu alcool.

- se arunca la cos desurile de injectie (fiole golite, tampoane de vata).

- se spala imediat seringa, acele folosite, cu apa si detergenti;
- se dezinfecteaza dupa o clatire abundenta si se pregateste pentru sterilizare

- durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri a acestuia. Se impune
retragerea acului si efectuarea injectiei in alta regiune.
- paralizie prin lezarea nervului sciatic
- hematom prin inteparea unui vas.
- supuratie asptica datorata unor substante care nu sunt resorbite.
- ruperea acului - se extrage pe cale chirurgicala;

Injectia intravenoasa
-reprezinta introducerea unei solutii medicamentoase in ciculatia venoasa. Pe aceasta
cale se introduc solutii izotermice si hipertronice care nu sunt caustice pentru testul
muscular sau subcutanat.
Nu se introduc solutii uleioase – produc embolii grasoase si consecutiv moartea.
Injectia intravenoasa se efectueaza prin punctia venoasa si injectarea medicamentului
intravenos.
Locul de electie – venele de la plica cotului
Incarcarea seringii din flacon ( cu dop de cauciuc)
Materiale necesare :
-2-3 ace de 25 mm.diametru, de 6/10, 7/10
-fiole, flacoane cu substante de administrat
-1-2 seringi de unica folosinta
-tampon cu alcool
-garou.
Tehnica :-asistenta isi spala mainile

21
 -se aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu bratul in extensie, pe o mica perna protejata de
musama, aleza sau prosop
-se alege locul punctiei
-se dezinfecteaza locul punctiei
-se leaga garoul
-se leaga punctia venoasa
-se controleaza daca acul este in vena
-se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea usoara a garoului
-se injecteaza lent, tinand seringa in mana stanga, iar cu policele mainii drepte se apasa
pe piston
-se verifica, periodic, daca acul este in vena
Incidente si accidente:
-injectarea solutiei in tesutul perivenos, manifestata prin tumefierea tesuturilor, durere
flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante iritante
-valuri de caldura, senzatia de uscaciune in faringe
-hematom prin strapungerea venei
-ameteli, lipotomie, colaps.
Interventii :
-se incearca patrunderea acului in cumenul vasului, continuandu-se injectia sau se
incearca alt ac
-injectarea lenta
-se intrerupe injectia
-se anunta medicul

2.2.2 Externarea pacientei cu epilepsie

Momentul plecarii bolnavei este stabilit de medicul primar sef de sectie . În legatură
cu aceasta, asistenta are o serie de sarcini . Astfel , ea va aduna toata documentatia relativa
la bolnava pe care o va pune la dispozitia medicului de salon , in vederea formarii epicrizei
. Asistenta va fixa cu bolnava ora plecarii , pentru a-i putea asigura alimentatia pana in
ultimul moment .Va verifica mai departe daca hainele cu care a venit sunt corespunzatoare
anotimpului .

22
 Daca acestea nu sunt corespunzatoare , va lua legatura cu familia bolnavei, cerand sa
fie aduse hainele potrivite . Asistenta aprofundeaza cu bolnava indicatiile primite de la
medic si cuprinse in biletul de iesire .
Va lamuri in special prescriptiile relative la regimul dietetic , insistand asupra
variabilitatii posibile de alimentatie in cadrul regimului . Va verifica mai departe daca
bolnava si-a insusit in mod corespunzator tehnicile , necesar pentru continuarea
tratamentului prescris la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se prezinte neaparat la
control .
Asistenta va insoti bolnava pana la magazia de efecte unde o va ajuta sa-si primeasca
hainele . Tot asistenta va prelua de la bolnava si efectele spitalului .
Inainte de a-si lua ramas bun , asistenta va verifica daca bolnava are biletul de iesire si
reteta prescrisa pentru tratamentul postspitalicesc . Bolnava trebuie sa fie urmarita de grija
ocrotitoare a asistentei pana la parasirea spitalului .

2.2.3 Educaţia pentru sanatate :

Sanatatea femeii are importanta deosebita pentru indeplinirea rolului sau social .
Educatia pentru sanatate incepe de la varste foarte tinere si trebuie adaptata fiecarei etape
fiziologice din viata femeii ..
Femeia trebuie sa pastreze in continuare o igiena riguroasa , sa fie informata cu
privire la riscul, a transmiterii unor boli pe aceasta cale si mai ales complicatiile pe care
aceste boli le au asupra sanatatii , in general si a aparatului genital in spacial .
Când femeia se hotaraste să devină mama , ea trebuie sa consulte un specialist si
acest lucru este foarte important cand in familie exista probleme de ordin genetic sau alte
boli cu transmitere ereditara .
Asistenta medicala poate fi un ajutor pretios pentru femeia preocupata de
transformarile care se produc in organismul ei ca o sursa de informatii , sfatuitor si sprijin
emotional in aplicarea tratamentului de substitutie .
Consultarea medicului in anumite situatii este necesara , controlul de specialitate , de
asemenea , pentru a preveni unele afectiuni favorizate de incetarea functiei de protectie a
hormonilor .

23
 Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu epilepsie

Persoana cu epilepsie este adesea dezavantajată total. Unele studii pe pacienţii

epileptici arată că aceştia au dificultăţi serioase cu serviciul. Numeroşi pacienţi suferă mai
mult datorită concepţiilor greşite şi prejudecăţilor altor persoane în legătură cu epilepsia,
decît afecţiunii ca atare. Problemele apar la şcoală, la locul de muncă şi în viaţa de familie.
Pot fi afectate perspectivele de căsătorie. În cadrul îngrijirii persoanelor cu epilepsie este
important a se încerca reducerea acestor neînţelegeri şi a susţine pacientul şi familia sa.
În îngrijirea pacientului cu epilepsie se va ţine seama de faptul că acesta este adesea
pus în situaţii dificile cauzate de declanşarea crizelor în cele mai diferite locuri. Vom
discuta cu pacientul pentru a-l face să înţeleagă reacţia celor din jur, şi să o accepte pe cât
posibil.
Pacientul va trebui să-şi accepte suferinţa şi eşecurile cauzate de boală, să înţeleagă că
în afara perioadelor de rău sunt normali, la fel ca ceilalţi, că această problemă nu-I face
infimi.
Va primi explicaţii referitoare la tratament, la boală, la necesitatea de a se prezinta
periodic la medic.
Importante sunt discuţiile cu familia, care va fi învăţată cum să se poarte cu ei în
cazurile de declanşare a crizelor şi după. Pacienţii cu epilepsie au mare nevoie de suprotul
familiei. Împreună, familia şi pacientul, vor trebui să depăşească această situaţie, să o
accepte, să nu se culpabilizeze. Faptul că se culpabilizezază îi face să aibă un comprtament
forate grijului şi supraprotectiv.
În îngrijirea bolnavului epileptic se ţine seama de faptul că această boală creează
anxietate, temă de a nu face crize. Din această cauză există tendinţa de izolare,
modificându-şi comportamentul, devenind răutăcioşi. Pacientul cu epilepsie va fi susţinut
şi integrat în grupuri, unde este acceptat, ţinându-se seama şi de indicaţiile medicale, forma
de epilepsie, vârstă.
Se urmăreşte diminuarea reactivităţii convulsivante a creierului şi o încadrare socială
corespunzătoare. Tratamentul medicamentos trebuie să fie accesibil şi eficient, inofensiv
pentru organism, inofensiv pentru organism.

24
 CAPITOLUL III PREZENTAREA DE CAZURI

Cazul clinic nr I
PACIENTA: M.D.
VÂRSTA: 35 ani
DOMICILIUL: Jud Gorj,Tg-Jiu
NAŢIONALITATE: română
RELIGIA: ortodoxă
OCUPAŢIA: vanzator comercial
STARE CIVILĂ: căsătorită
NIVEL EDUCATIE:studii medii;
SEX:F
Data internarii:05.03.2019
Data externarii:10.03.2019
Diagnostic internare:epilepsie
Motivele internarii: Bolnava acuză:-cefalee,-insomnie,-irascibilitate,-astenie fizica şi
psihica marcată,-anxietate,-creşterea frecvenţelor crizelor caracterizate prin cădere cu
pierderea cunoştintei, contracţii tonico-clonice, spumă rozata la gura, pierdere involuntara
de urina.
-stare generala uşor alterată
Profilul pacientei:
Doamna M.D este de profesie vânzător comercial, este casatorita de 5 ani şi are un copil.
Locuieşte impreună cu soţul şi copilul in condiţii bune intr-un apartament cu 3 camere, au
un mariaj armonios, echilibrat.
Studii a terminat Liceul Economic.
Temperamental este o persoana activă, ii plac excursiile impreună cu familia şi prietenii,
pescuitul, grădinaritul.
Nu prezintă proteze, instrumente ajutătoare, alergiii.
Antecedente medicale:

25
 Din antecedentele heredo-colaterale retinem:-tatal aparent sanatos,-mama aparent
sănătoasă.
Antecedente personale:-nu are
Nu prezinta alergii medicamentoase.
Istoricul bolii: Boala a debutat la varsta de 7 ani cu crize generalizate tonico-clonice ce
apareau de obiceila trezirea din somn.A fost apoi internata la spital pentru investigatii,
stabilirea diagnosticului si a tratamentului

Examenul fizic:
-stare generala: usor alterata
-tip constitutional: stenic
-stare de nutritie: deficitara
-elemente fizice: inaltime 1,72 cm; greutate 55 kg
-tegumente normale
-sistemul ganglionar normal
-transpiratii
-sistem osteo-articular si muscular- integru, articulatii mobile, troficitate buna, coloana
vertebrala fara deformari, nedureroasa la percutie, membre mobile, fara edeme.
Aparatul respirator:
-torace normal conformat, sonoritati pulmonare normale
-respiratie tahipneica superficial
Aparatul cardio-vascular:
-zgomote cardiace ritmice, bine batute, fara suflu supraadaugat
-soc apexian palpabil in spatial V intercostal stang pe linia mediocalviculara stanga
-puls palpabil in toate punctele periferice
-A.V 70/min
T.A 150/75 mmHg
Aparatul digestiv:
-abdomen suplu, fara cicatrice
-nedureros la palpare
-fara aparare musculara
-fara hernie
26
-zgomote intestinale prezente
-ficat normal
-splina nepalpabila, nepercutabila
-pancreas fara simptomatologie dureroasa
Aparatul urinar:
-loje renale libere, nedureroase la percutie
-mictiuni fiziologice
-urina normala macroscopica
-diureza 1200 ml/zi
Sistemul nervos:
-pacienta este orientata temporo-spatial
-nu prezinta tulburari psihice evidente
EXAMENE PARACLINICE:
Recoltarea sângelui pentru:
uree = 18 mg%
glicemie = 137 Mg Hb = 12,26 g% USH = 31/46 mm Calcemie = 8,6 mg% L = 10.800 mc
Probe hepatice:
Tymol = 4 UML
ZnSO4 = 14 USH
Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ
Recoltarea urinii pentru examenul de urină:
albumină/absent
glucoză/absent
sediment:rare epitelii plate
rari cilindri hialino granuloşi

27

DIAGNOSTIC DE NURSING
Alimentatie ineficienta si
inadecvata datorita evolutiei
bolii manifestata prin
nerespectarea orarului meselor
si prin satietate rapida la
cantitati mici de alimente.
Perturbarea somnului datorita
mediului de spital manifestat
prin insomnie,stres, neliniste
PLAN DE ÎNGRIJIRE ziua 1
OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME SI INTERVENŢII DELEGATE EVALUARE
Pacienta să aiba o -Explic pacientei importanța regimului alimentar;-Calculez Pacienta a înţeles
alimentatie necesarul de calorii pe 24 h; importanţa regimului şi îl
echilibrata, -Asigur hidratarea corespunzătoare; respectă incă din prima zi
respectarea -Servesc pacientul cu alimente la o temperatură moderată, la ore de internare.
meselor zilnice regulate;
-Las pacienta să-şi aleagă alimentele după gust, respectând
contraindicaţiile regimului;
-Măsor greutatea corporală.
Administrez medicaţia prescrisă de medic (vitamine)
Pacienta sa -Învăţ pacienta să practice tehnici de relaxare, exerciţii respiratorii; Pacienta prezintă un somn
beneficieze de un -Observ şi notez orarul somnului, gradul de satisfacere celorlalte atât calitativ şi cantitativ.
somn cantitativ si nevoi;
calitativ. -Asigur un climat de linişte şi confort;
-Aerisesc salonul;
-Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care-i pot
determina disconfortul.
Administrez medicaţia prescrisă de medic.
Ziua a 2-a
DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME INTERVENŢII DELEGATE EVALUARE
NURSING

Diminuarea mobilitatii Pacienta -Am ajutat pacienta să facă baie sau dus, sau îi efectuez toaleta pe regiuni; Pacienta se simte
fizice datorita crizei beneficieze de un -Pentru efectuarea toaletei pe regiuni am pregătit salonul şi materialele, aparent bine,
epileptice si mediu de -După baie ajut pacientul să se îmbrace, să se pieptene, să-şi facă toaleta comunica cu
consumului indelungat siguranta fara bucală, să-şi taie unghiile. pacientele din
de alcool manifestate accidente, -ajut si suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor organismului, salon.Starea de
prin incapacitate de a- inlaturarea starii -asigur conditii de mediu adecvate , pentru a evita pericolele prin accidente, depresie s-a diminuat
si coordona miscarile, de anxietate. incurajez pacienta
anxietate si izolare Administrez medicatia prescrisa de medic

Perturbarea stării de Pacienta să fie Educ pacienta privind importanţa unei alimentaţii echilibrate pentru reuşita Pacienta este
nutriţie legat de alimentata şi tratamentului; alimentata şi hidratata
tulburări de dispoziţie, hidratata -Măsor greutatea corporală; corespunzător nevoilor
manifestată prin corespunzător pe -Calculez bilanţul intrare-ieşire; sale.
refuzul de a se toată durata -Liniştesc pacientul din punct de vedere psihic;
alimenta şi hidrata. spitalizării. -Stabilesc împreună cu pacienta un plan zilnic de menţinere a sănătăţii:

29
 alimentaţie, îngrijiri de bază, somn, exerciţii, igienă, comunicare, recreere.
Pacienta să nu Administrez medicatia prescrisa de medic
Vulnerabilitate faţă de Pacienta nu a prezentat
prezinte Asigur suport fizic şi psihic pacientului;
pericole legat de vulnerabilitate faţă de
vulnerabilitate -Ajut pacientul să-şi satisfacă nevoile fundamentale;
procesul bolii pericole pe toată
faţă de pericole -Asigur pacientului microclimat corespunzător;
manifestat prin risc de durata spitalizării.
-Schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie;
accidente, de Pacienta se simte
-Monitorizez funcţiile vitale;
complicaţii linistita si este in
-Supraveghez în permanenţă pacientul pentru a preveni plecările din salon;
sigurantă
-Îndepărtez obstacolele din calea pacientului atunci când se deplasează

Ziua a 3-a

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME SI INTERVENŢII DELEGATE EVALUARE

NURSING

Cunoştinţe Pacienta să Sfătuiesc pacienta să renunţe la obiceiurile dăunătoare (alcool, tutun cafea); Pacienta a acumulat
insuficiente despre cumuleze cât mai -Sfătuiesc pacienta să reducă grăsimile, prăjelile şi să consume cât mai multe cunoştinţe noi, cu
boală- lipsa de multe informații cu fructe şi legume; privire la metode de
cunoștiințe pacienta privire la boală, -Furnizez pacientei informaţii clare, cu privire la boala; prevenire a bolii şi
solicită informaţii cu evoluţie, metode de -Informez pacienta de importanta controlului medical periodic; -Verific dacă noţiuni despre boală
privire la, metode de prevenire pacienta a înţeles clar mesajul transmis Administrez la timp medicatia
prevenire. prescrisa de medic

30
Eliminare Pacienta să prezinte -Schimb lenjeria de pat după fiecare eliminare; Pacienta prezintă
neadecvată datorită eliminări în limite -Asigur igiena locală riguroasă după fiecare eliminare; eliminări în limite
procesului bolii fiziologice. -Asigur aport lichidian adecvat în funcţie de bilanţul hidric; fiziologice.
manifestată prin -Stabilesc un orar al eliminărilor;
incontinenţă urinară. -Formez deprinderi de eliminare la ore fixe;
şi contracţii ale muşchilor anteriori ai planşeului pelvin pentru a opri
micţiunea;
-Contracţia muşchilor se face înainte şi după micţiune timp de 4 secunde apoi
relaxarea lor se repeta de 10 ori;

Comunicare Pacienta să -Liniştesc pacienta cu privire la starea sa spunându-i că nu e nimic grav; Pacienta a căpătat
ineficientă a nivel comunice eficient -Comunic în permanență cu pacienta; încredere şi comunică
afectiv cauzata de cu familia -Dau posibilitatea pacientei să îşi exprime temerile; cu personalul medical şi
frica de a nu se -Asigur pacienta ca echipa medicală de îngrijire îi stă la dispoziție la nevoie. cu familia.
îmbolnăvi dificultate Administrez medicația prescrisă.
în exprimare

31
Cazul clinic nr 2

Culegerea informatiilor :
Date de identificare :
Nume : D
Prenume :L
Varsta : 34 ani
Data nasteri :14.12.1984
Sex: masculin
Nationalitate :Romana ;
Domiciliu :Jud Gorj,Com Scoarta;
Data internari : 28.01.2019
Data externari : 03.02 .2019
Diagnostic clinic :Epilepsie (criza grand mal)
Situatie familiala si sociala :casatorit cu 2 copii, agricultor
Motivul internarii :Pacientul acuza :cefalee ,cianoza ,respiratie zgomotoasa, vertij ,sputa
abundenta la nivelul gurii, incontinenta urinara si fecala
Antecedente personale :Epilepsie tip grand mal de peste 5 ani
Traumatism cranio cerebral in copilarie
Antecedente heredo-colateraleale: tatăl si mama aparent sănătoasi.
Conditii de viata: medii (locueste intr-o casa cu 4 camere ,fara apa curenta, incalzire
sobe)
Obisnuinte de viata :fumator, consumator de alcool ocazional
Istoricul bolii: Aflam de la sotie ca in dimineata zilei de 28.01.2015 pacientul in urma
unei suparari ,prezinta o criza epileptica .A chemat salvarea si l-a dus la spital .Sotia spune
ca pacientul sufera de epilepsie (tip grand mal) de peste 5 ani .Pacientul prezinta sputa
abundenta la nivelul guri ,cefalee , ameteli , durerii musculare.
Observare initiala :Pacientul pare ametit , confuz, durere de cap , durere musculara ,
respiratie zgomotoasa ,
TA = 120/70 mmHg
Puls = 75 p/min
Temperatura =37 °C
Respiratie=17 r/min
Nu prezinta alergii medicamentoase
 Inaltime=168 cm
Greutate =55 kg
Explorari paraclinice
Denumirea analizei Valorii obtinute Valorii normale

VSH 14 mm/h 8-18 mm / h

TRIG 45 mg/dl 35-170 mg /dl

Uree 21 mg/dl 10 – 40 mg/dl

Gulcoza 94 mg/dl 75 – 110 mg/dl

Na 139 mmol/l 135 – 150 mmol/l

Creatinina 1,38 mg 160 mg

AST 45 U/I 0 -37 U/I

ALT 41 U/I 4 - 40U/I

Recoltarea urinei pentru examenul de urină:

albumină/absent
glucoză/absent ;sediment :rare epitelii plate
Examen radiologic – fara anomalii traumatice
Tomograf computerizat cranio cerebral - fara leziuni porttraumatice cranio cerebrala
la examinarea activa
EEG polivârfuri urmate de desincronizare lentå de 1-3 s, apoi ritm recrutant de 10 c/s
– unde lente hipervoltate de 6-8 c/s, ce se suprapun peste ritmul recrutant
EKG

33
 PLAN NURSING
Ziua 1
Diagnostic Obiective Intervenţii autonome si delegate Evaluare
nursing
Nelinişte Pacientul să fie -Liniştesc bolnavul cu privire la natura intervenţiilor; În urma
psihomotorie echilibrat fizic şi -Pregătesc fizic şi psihic pacientul în vederea oricărei tehnici la care va fi supus; intervenţiilor cu rol
datorită crizei psihic. -Asigur o atmosferă caldă, manifest empatie faţă de bolnav şi răspund prompt la propriu pacientul
epileptice chemările lui; este echilibrat fizic şi
manifestată prin -Asigur o ambiantă în care să fie respectată intimitatea pacientului; psihic.
anxietate, bufee -Arăt toleranţă şi multă răbdare;
de agitaţie, - -Amplasez pacientul în salon în funcţie de starea, afecţiunea şi receptivitatea
halucinaţii. sa la alte boli;
-Învăţ aparţinătorii cum să îngrijească pacientul după externare.
Dificultate in a Pacientul sa Nu las pacientul niciodata singur Pacientul este echilibrat
respira,cauzata de prezinte cai Asez pacientul in decubit dorsal pe un plan dur. din punct de vedere
criza epileptica respiratorii Introduc între dinți, pe partea laterală, un obiect moale (de cauciuc sau orice respirator.
alt material textil), o batistă rulată.
manifestata prin permeabile si o
Nu fortez deschiderea maxilarului in timpul convulsiei, Pacientul nu prezinta
cianoza ,apnee. buna respiratie. Desfac cravata, gulerul, centura
complicatii
Întorc capul într-o parte pentru a ajuta pacientul sa respire si sa nu-si aspire
saliva in arborele bronsic
Diagnostic nursing Obiective Interventii autonome si delegate Evaluare

Perturbarea stării de Pacientul să fie -Servesc pacientului masa la ore fixe, temperatura adecvată, prezentate În urma intervenţiilor cu
nutriţie legat de alimentat şi atrăgător pentru stimularea apetitului; rol propriu pacientul
tulburări de hidrata -Aerisesc salonul înaintea servirii mesei; este alimentat şi hidratat
dispoziţie, corespunzător -Educ pacientul privind importanţa unei alimentaţii echilibrate pentru reuşita corespunzător nevoilor
manifestată prin nevoilor sale tratamentului; sale.
refuzul de a se pe toată durata -Măsor greutatea corporală;
alimenta şi hidrata. spitalizării. -Calculez bilanţul intrare-ieşire;
-Liniştesc pacientul din punct de vedere psihic;
-Stabilesc împreună cu pacientul un plan zilnic de menţinere a sănătăţii:
alimentaţie, îngrijiri de bază, somn, exerciţii, igienă, comunicare, recreere.
Somn insuficient Pacientul să -Supraveghez în permanenţă pacientul; În urma intervenţiilor cu
calitativ şi cantitativ prezinte un -Planific o prezenţă de jumătate de oră pe zi în preajma pacientului pentru rol propriu pacientul a
legat de agitaţia somn atât discuţii libere; prezentat un somn atât
psihomotorie, calitativ cât şi -Ajut pacientul să-şi exprime liber sentimentele, temerile; calitativ cât şi cantitativ
manifestată prin cantitativ pe -Învăţ pacientul exerciţii de relaxare; pe toată durata
ochi încercănaţi, toată durata -Stabilesc împreună cu pacientul un orar de somn şi odihnă; spitalizării.
apatie. spitalizării. -Determin pacientul să facă mişcare, exerciţii fizice cu regularitate;

35
 -Observ şi notez în F.O calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere al
celorlalte nevoi.
Ziua a 3-a

Diagnostic Obiective Interventii autonome si delegate Evaluare

nursing

Pacientul sa nu mai - Favorizeaza adaptarea pacientului la noul mediu Pacientul este echilibrat
Anxietate fie anxios. - Identific cu pacientul cauza anxietatii si factorii psihic, isi exprimă deschis
moderată cauzată Să beneficieze de o declansatori temerile, emoţiile, nevoile.
de necunoasterea stare de confort psihic - Ajut pacientul sa-si recunoasca anxietatea
prognosticului în termen de 2-3 zile - Asigur un program zilnic pentru a-i permite pacientului
bolii manifestată sa-si exprime certitudinile si sa fie sigur de prezenta cadrului
prin teamă, medical
neliniste. - Raspund la intrebarile pacientului, ii ofer un climat de
siguranta.

.Lipsa Ca pacientul sa -am explicat pacientului ca trebuie sa evite alcoolul, Pacientul a inceput sa
cunostintelor dobandeasca deprindrei cafeaua, tutunul, stresul, activitatea fizica solicitanta, mediile coopereze normal
despre boala si atitudini legate de toxice, poluantii atmosferici

36
ameliorarea sanatatatii -am distribuit material video si brosuri cu privire la boala sa.
sale
Invat pacientul tehnici de relaxare

-Administez medicamentatia prescrisa de medic.

37
 Cazulul clinic nr 3
Culegerea informatiilor:
Date de identificare :
- Nume : M
- Prenume :A
- Varsta : 50 ani
- Data nasteri :05.10.1969
- Sex: feminin
- Nationalitate :Romana
- Domiciliu : Tg-Carbunesti, Jud. Gorj
- Religie: ortodox
Data internari : 20.04.2019
Data externari :26.04 .2019
Diagnostic clinic:: epilepsie ( criza grand mal)
Diagnostic secundar : diabet zaharat tip II (hipoglicemie)
Situatie familiala si sociala : casatorita, pensionara,
Motivul internari : pacienta acuza : cefalee, insomnie, irascibilitate, durere musculara,
ameteala , piele rece ,HTA, cianoza, incontinenta urinara si fecala,apnee,
Antecedente personale :epilepsie grand mal de 2 ani
:diabet zaharat tip II de peste 3 ani
Antecedente heredo-colaterale: in familie sunt persoane cu bolii cronice
Conditii de viata: medii (locueste intr-o casa cu 2 camere )
Obisnuinte de viata : consuma cafea
Istoricul boli : pacienta cunoaste sectia noastra din internarile anterioare . Este adusa de
familie in urma unei crize de epilepsie,pacienta suferind si de diabet zaharat tip II. Criza
declansanduse pe fondul unui conflict de familie.Pacineta a urmat tratament antiepileptic
cu Depakine 3cp/zi si Carbamazepina 2 cp/zi.
Observare initiala :pacientul inconstient ,prezinta : ameteala, confuzie, durere de cap,
durerii musculare , amnezia crizei, piele rece,transpiratii , cianoza , incontinenta urinara si
fecala
TA= 170/80mmHg
Temperatura= 37,1°C
Puls= 79p/min
Respiratie= 17 r/min
Inaltime =160 cm
Greutate =54 kg
Nu prezinta alergii medicamentoase
Explorarii paraclinice
Recoltarea sângelui pentru VDRL-RBW = negativ
Examenul sumar de urina :
Ph=5
Densitate =1015
albumină/absent
glucoză/prezenta
sediment:rare epitelii plate
Examen radiologic – fara anomalii traumatice
Tomograf computerizat cranio cerebral -
EEG
EKG :
Examen FO :- angiopatie hipertensiva

39
 PLAN DE NURSING

Diagnostic de
Obiective Intervenţiile asistentei autonome si delegate Evaluare
nursing

Ziua 1 Pacienta sa - supraveghez permanent pacienta, mai ales atunci cand e in criza, Pacienta isi urmeaza
Respiratie dificila
prezinte o -la nevoie administrez oxigen, tratamentul ,este
datorita crizei
respiratie normala -educ pacienta sa evite factorii declansatori ai crizelor epileptice, cooperanta cu personalul
epileptice
in urmatoarele 24 -invat pacienta sa faca exercitii respiratorii , de ingrijire, a invatat
manifestata prin
de ore -sa aiba posturi adecvate, care sa favorizeze respiratia, exercitii de respiratie,a
apnee
-sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta,mese inlaturat obiceiurile
copioase) daunatoare.

Oboseala cauzata Pacienta sa Identific cu pacienta metode de diminuare a hipersomniei Hipersomnia si oboseala
de efectele beneficieze de un Creez un climat de incredere,incurajez si linistesc pacienta pentru a-si sunt ameliorate
adverse ale numar de ore de recapata echilibru psihic
medicamentelor somn Elaborez un program de activitate care sa corespunda stari pacientei(
manifestata prin corespunzator plimbari)Aerisesc salonul
somnolenta,slabici varstei Monitorizez functiile viate si vegetative,
une Administrez medicamente indicate de medic: Lorazepam iv 1,5 mg/kg
Diagnostic nursing Obiective Interventii autonome si delegate Evaluare

Ziua a 2-a Pacienta să se -Ajut pacientul prin efectuarea mişcărilor în scopul satisfacerii În urma intervenţiilor
poată îmbrăca şi nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca; cu rol propriu pacienta se
Dificultate de a se
dezbrăca fără -Pun la dispoziţia pacientului lenjerie de corp curata; poate îmbrăca şi
îmbrăca şi
dificultate -Supraveghez pacientul să prezinte o ţinută corespunzătoare în dezbrăca.
dezbrăca legat de
concordanţă cu anotimpul;
bola manifestată
-Schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie;
prin ţinută
-Încurajez în permanenţă pacientul;
necorespunzătoare

Ignoranta fata de Pacienta sa Identific obiceiurile si deprinderile gresite ale pacientei Pacienta a dobandit
dobandirea de noi dobandeasca Stimulez dorinta de cunoastere obiceiuri , atitudini si
cunostinte, cauzata atitudini obiceiuri Motivez importanta acumulari de noi cunostinte deprinderi noi despre
de lipsa interesului si deprinderi noi Tin lectii de formare a deprinderilor igienice,alimentatie rationala boala
de a invata (Alimentatie echilibrata, cu scopul de a furniza ratia calotica necesara A acumulat noi
Pacienta sa
manifestata prin 35-40 cal/kg.corp/24 ore, sa consume lichide (2 l/zi) cunostinte,cunoaste
acumuleze noi
cunostinte ratia alimentara cu :proteine13-15% :lipide30-35% :glucide50%(250- semnele prodromale
cunostinte
insuficiente despre 300g/24 ore)
boala Invat pacienta sa recunoasca semnele prodromale :poate aparea cu
cateva zile sau cateva ore inainte crizei manifestata prim migren, :stare
de rau nedefinita ,tulburari de comunicare ,furie ,euforie ;

41
 Invat pacienta sa urmeze medicatia recomandata de medic pentru a i se
reduce ca frecventa si intesitate crizele

Ziua a 3-a
Diagnostic nursing. Obiective Interventii autonome si delegate Evaluare

Incapacitatea de a Pacienta să -Schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie; În urma
efectua îngrijiri prezinte o igienă -Respect regulile de asepsie şi antisepsie în efectuarea oricărei îngrijiri; intervenţiilor cu rol
igienice manifestată riguroasă -Explic pacientului importanţa menţinerii unei igiene riguroase pentru propriu pacienta prezintă
prin igienă evitarea complicaţiilor; o igienă riguroasă
defectuoasă -Ajut pacienta în satisfacerea nevoii;
-Ajut pacienta să-şi schimbe atitudinea faţă de boala să;

Alimentaţie Pacienta să -Am evaluat în permanenţă capacitatea de deglutiţie; Pacienta a prezentat o

inadecvată calitativ prezinte o -Am administrat oral alimente lichide şi semi solide - cantităţi mici la alimentaţie atât calitativa
şi cantitativ datorită alimentaţie atât interval mici; cât şi cantitativă pe toată
externării, calitativa cât şi -Educ soţul pacientei cu privire la regimul ce trebuie urmat de pacienta; perioada spitalizării.
manifestată prin cantitativă -Îl învăţ să folosească mâna stânga pentru susţinerea celei drepte;
refuz de a se -Realizăm meniul, împreună cu soţul pacientei, în funcţie de preferinţele
alimenta. acesteia.

42
 CONCLUZII

Un loc aparte în tratarea pacientului cu epilepsie îl ocupă psihoterapia. De puterea

de convingere a asistentului/asitentei medicale depinde ca pacientul să accepte necesitatea
tratamentului şi să-l urmeze cu permanenţă. Atmosfera de calm şi simpatie pe care va şti să
o creeze în jurul pacientului, îl vor face pe acesta să-şi recapete optimismul şi încrederea în
viaţă.
Astfel asistentul medical discută permanent cu pacientul, pentru a nu-I confirma
sentimentele de respingere, dă relaţii despre tratament, modul de administrare, îl ajută în
găsirea unor activităţi prin care să se simtă valoros, în comunicarea cu familia. Răspunde la
întrebările familiei, stimulând-o să rămână în contact cu bolnavul, să nu-l respingă, să-l
accepte aşa cum este.
Totodată asistentul medical va informa medicul despre starea pacientului, dacă este
agitat sau liniştit, dacă se alimentează suficient, dacă întreţine relaţii şi contacte cu cei din
jurul lui, dacă doarme noaptea.
De asemenea va avea grijă ca pacientul să fie supravegheat permanent, deoarece
crizele epileptice se pot declanşa oricând.
Bolnavul de epilepsie e un bolnav cu risc, de aceea el va fi îngrijit şi observat nu
numai în timpul crizelor, cât şi în afara acestora.
Asistentul medical va urmări ca bolnavul să păstreze regimul igieno-dietetic impus
pe tot cursul spitalizării. Fără consum de cafea, alcool, sare, lichide în exces, deoarece
consumul acestora poate precipita apariţia crizelor. Asistentul medical va comunica zilnic
la vizită medicului, eventualele modificări survenite în evoluţia şi prognosticul bolii.
Urmăreşte evoluţia bolii sub tratamentul anticonvulsivant şi sedativ.
La externare, bolnavului I se explică necesitatea de a urma tratamentul
anticonvulsivant permanent, să meargă la control periodic. El va cunoaşte împrejurările
periculoase ce trebuie evitate la locul de muncă, cât şi în viaţa particulară, cum ar fi
primejdia focului, a apelor libere, a înălţimii, conducerii autovehiculelor. Se va insista
asupra pericolului de a consuma băuturi alcoolice, cafea şi asupra importanţei evitării
stresurilor şi suprasolicitărilor.
Datoria asistentului medical este să-l convingă pe pacient că poate să ducă o viaţă
normală sau cel puţin apropiată de normal.
 BIBLIOGRAFIE

1. Albu R. M. - „ Anatomia şi fiziologia omului” Editura Corint, Bucureşti.

2. Baltă G. - „ Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor”.

3. C. Arsene, L. Popoviciu - “ Epilepsiile”.

4. C. Arsene , I. Stoica – “ Crizele Epileptice”.

5. Enescu L. - „ Farmacologie” Editura "Dimitrie Cantemir” Tg.Mureş.

6. Titircă L. - „ Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii medicali” ,

Editura Viaţa Medicală Românească.

7. Titircă L. - „ Ghid de nursing ”Editura Viaţa Medicală Românească.

8. Titircă L. - „ Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali”.

9. Nota Curs – Neurologie si Nursing in Neurologie.

49
54