Mecanismul fundamental de funcţionare a sistemului nervos este actul reflex sau reflexul.

Reflexul reprezintă reacţia de răspuns a centrilor nervoşi la stimularea unei zone receptoare.
Neuronii ganglionilor sistemului nervos periferic şi ai substanţei cenuşii a sistemului nervos central
fac contact între ei prin sinapse formând lanţuri neuronale, numite arcuri reflexe, care determină
conducerea influxului nervos într-un sens bine definit. Un arc reflex reprezintă un lanţ neuronal
interpus între receptor şi efector, care trece printr-un centru nervos.
Cel mai simplu arc reflex este format din doi neuroni: senzitiv şi motor. În majoritatea
cazurilor, neuronii senzitivi şi cei motori sunt legaţi prin neuronii intercalari sau asociativi. Primul
neuron (aferent) este localizat în ganglionul spinal sau în ganglionul senzitiv al nervului cranian.
Prelungirile periferice ale acestor neuroni trec în componenţa nervului spinal sau cranian unde la
periferie se termină cu receptorii care asigură recepţia. Prin prelungirile centrale neuronul aferent
face legături sinaptice cu neuronul II senzitiv (intercalar) situat în coarnele posterioare ale
substanţei cenuşii a măduvei spinării. Axonii acestui neuron în cadrul sistemului nervos central
(măduva spinării, encefalul) se conectează cu al treilea neuron – neuron motor, efector. Prelungirile
neuronului III părăsesc sistemul nervos central în componenţa nervului spinal sau al nervului
cranian, prin care ajung la efector.
Prin urmare, baza anatomică a actului reflex este arcul reflex alcătuit din cinci componente
anatomice: receptorul, calea aferentă, centrii nervoşi, calea eferentă şi efectorul. La nivelul
receptorilor are loc transformarea energiei excitantului în influx nervos. În funcţie de tipul
excitantului, se deosebesc cinci tipuri principale de receptori, şi anume:
- mecanoreceptori – detectează deformările mecanice ale receptorului sau ale celulelor
vecine;
- termoreceptori – sesizează schimbările de temperatură. Unii receptori fiind specializaţi
pentru senzaţia de cald, alţii – pentru senzaţia de rece;
- nociceptori sau receptori ai durerii – detectează lezările tisulare, indiferent dacă acestea
sunt de natură fizică sau chimică;
- chemoreceptori – detectează gustul (situaţi în cavitatea bucală), mirosul (situaţi în
cavitatea nazală), nivelul oxigenului în sângele arterial, concentraţia dioxidului de carbon şi,
probabil, a altor substanţe importante în biochimia organismului.
După localizare se deosebesc:
- exteroceptori – la nivelul tegumentelor;
 - proprioceptori – la nivelul aparatului locomotor, perceptând excitaţiile din capsulele
articulare, ligamente, muşchi, tendoane, fascii;
- interoceptori – la nivelul viscerelor şi al vaselor sangvine. Percep modificările
componenţei chimice a mediului intern al organismului şi a presiunii din organe şi ţesuturi. Aceste
structuri reprezintă receptori ai sensibilităţii generale.

Controlul medular Substanţa cenuşie medulară este zona de integrare a reflexelor medulare motorii,
continuu controlată de centrii superiori Semnalele senzitive da la periferie intră în măduvă prin rădăcinile
posterioare, unde produc un răspuns local excitator, facilitator sau reflex sau ajung la centrii superiori
nervoşi sau chiar spre unele niveluri medulare mai înalte. Măduva este sediul unor reflexe prin care se
realizează întreaga activitate motorie la nivel medular. a. Refl exul mio tat i c („stretch-refl ex” sau reflex
ul d e înti nd ere) este reflexul fusului muscular, descris de Sherrington şi este singura cale monosinaptică
a unui sistem senzitivo-motor de feed-back. El este declanşat de întinderea muşchiului, respectiv de
întinderea fusului muscular. Întinderea fusului muscular determină excitarea receptorilor primari
(terminaţia anulospirală) şi a celor secundari (eflorescenţa Ruffini) de la care excitaţia pleacă prin
aferenţele de tip Ia şi respectiv IIa către motoneuronul alfa homonim (adică corespunzător muşchiului de
la care vine impulsul), iar acesta va comanda contracţia muşchiului (a fibrelor extrafusale). Contracţia
musculară apărută reduce întinderea muşchiului, vorbindu-se astfel de un feedback negativ. După
Matthews (1991), stretch-reflex-ul are două componente: 1.un răspuns rapid care are o latenţă foarte
scurtă (30ms), dat de circuitul neuronal medular 2. un răspuns cu o latenţă mai lungă (50-60 ms) care
implică şi structurile nervoase superioare inclusiv cortexul. S-a mai descris pentru acest reflex existenţa a
2 tipuri de răspunsuri.Astfel: „răspunsul dinamic” –reflexul miotatic dinamic- este dat de excitaţia
receptorului primar care răspunde la schimbarea de lungime a fusului chiar de o fracţiune de micron
(dacă schimbarea de lungime s-a oprit, impulsurile dispar) Receptorii secundari ca şi cei primari, în cazul
în care s-a produs alungirea şi aceasta se menţine, determină un „răspuns static”-reflexul miotatic static-,
generat de impulsurile continue produse atâta timp cât starea de alungire se menţine. 25 Răspunsurile
statice sau dinamice ale fusului sunt în continuu controlate de nervii eferenţi gama dinamic sau static.
Primul inervează fibra fusală cu sac nuclear, iar al doilea pe cea cu lanţ nuclear. Excitaţia venită de la
motoneuroni gama prin eferenţele gama creşte mult răspunsul dinamic, respectiv static al fusului
muscular. O stare de uşoară excitare gama, dar continuă, determină fusul muscular să emită în continuu
impulsuri către motoneuronul alfa. Fusul muscular poate fi stimulat deci pe două căi: 1. prin întinderea
muşchiului întreg, deoarece odată cu întinderea fibrelor extrafusale se produce şi întinderea fusului;
2.dacă fibrele extrafusale sunt la lungime normală, dar fibrele intrafusale sunt contractate (calea gama),
acestea fiind la capetele fusului vor întinde receptorii intrafusali care sunt centrali, efectul fiind acelaşi ca
şi când am întinde tot fusul. Reflexul miotatic negativ apare atunci când muşciul este brusc scurtat din
starea de alungire în care fusese adus. Este mai mult un reflex inhibitor, static şi dinamic, cu efecte exact
opuse celui clasic. Deci reflexul miotatic negativ se opune scurtării bruşte a muşchiului.