Colegiul Tehnic Henri Conda Târgu-jiu

Proiect pentru susținerea examenului de certificare a calificării

profesionale

Calificare: Tehnician ,operator, tehnică de calcul

Profesor coordonator:
Vaihel Adrian Mihai Candidat:
Giosu Ion Darius
 Colegiul Tehnic Henri coanda Târgu-jiu

Condensatoarul

Profesor coordonator:
Vaihel Adian Mihai Candidat:
Giosu Ion Darius
 Cuprins
Argument....................................................................................................................................2
Capitolul I Noțiuni generale.......................................................................................................4
Capitolul 1.1- Condensatorul plan.....................................................................................................7
Capitolul II – Gruparea condensatoarelor..................................................................................8
Capitolul 2.1. Gruparea condensatoarelor in serie.............................................................................8
Capitolul 2.2 Gruparea condensatoarelor in paralel ( derivatie).........................................................9
Capitolul III – Parametri de functionare ai condensatoarelor..................................................10
Cpitolul 3.1. Capacitatea nominală CN-[F].....................................................................................10
Capitolul 3.2. Toleranţa t [%]..........................................................................................................10
Capitolul 3.3. Tensiunea nominală UN [V]......................................................................................10
Capitolul 3.4. Tangenta unghiului de pierderi tg δ...........................................................................11
Capitolul 3.5. Coeficientul de variaţie cu temperatura [ K-1 ].........................................................11
Capitolul 3.6. Rezistenţa de izolaţie Riz [ Ω ].................................................................................11
Capitolul 3.7. Intervalul temperaturilor de lucru (Tmin - Tmax) [°C].............................................12
Capitolul 3.8. Elemente parazite L,R...............................................................................................12
Capitolul IV – Divizorul de tensiune capacitiv........................................................................13
Capitolul V – Structura constructiva a condensatorului...........................................................13
Capitolul 5.1. Condensatoare ceramice monostrat (disc sau plachetă).............................................14
Capitolul 5.2. Condensatoare ceramice multistrat............................................................................14
Capitolul 5.3. Condensatoare cu folii de aluminiu şi folii plastice...................................................15
Capitolul 5.4. Condensatoare cu folii metalizate.............................................................................15
Capitolul 5.5. Condensatoare electronice.........................................................................................16
Capitolul VI – Marcarea condensatoarelor..............................................................................17
Anexe.......................................................................................................................................19
Bibliografie..............................................................................................................................20

1
 Argument
Descoperirea si studierea legilor si teoremelor electromagnetismului in urma cu un
secol si jumatate au deschis o era noua a civilizatiei.
Mecanizarea proceselor de productie a constituit o etapa esentiala in dezvoltarea
tehnica a proceselor respective si a condus la uriase cresteri ale productivitatii muncii.
Datorita mecanizarii s-a redus considerabil efortul fizic depus de om in cazul
proceselor de productie, intrucat masinile motoare asigura transformarea diferitelor
forme de energie din natura in alte forme de energie direct utilizabile pentru actionarea
masinilor, uneltelor care executa operatiile de prelucrare a materialelor prime si a
semifabricatelor.
Dupa etapa mecanizarii, omul indeplineste in principal functia de conducere a
proceselor tehnologice de productie. Operatiile de conducere necesita un efort fizic
neglijabil, in schimb necesita un efort intelectual important. Pe de alta parte unele
procese tehnice se desfasoara rapid, incat viteza de reactie a unui operator uman este
insuficienta pentru a transmite o comanda necesara in timp util.
Se constata astfel ca la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de productie devine
necesar ca o parte din functiile de conducere sa fie transferate unor echipamente si
aparate destinate special acestui scop, reprezentand echipamente si aparate de
automatizare. Omul ramane insa cu supravegherea generala a functionarii instalatiilor
automatizate si cu adoptarea deciziilor si solutiilor de perfectionare si optimizare.
Prin automatizarea proceselor de productie se urmareste asigurarea tuturor conditiilor
de desfasurare a acestora fara interventia operatorului uman. Aceasta etapa presupune
crearea acelor mijloace tehnice capabile sa asigure evolutia proceselor intr-un sens
prestabilit, asigurandu-se productia de bunuri materiale la parametri doriti.
Etapa automatizarii presupune existenta proceselor de productie astfel concepute incat
sa permita implementarea mijloacelor de automatizare, capabile sa intervina intr-un
sens dorit asupra proceselor asigurand conditiile de evolutie a acestora in deplina
concordanta cu cerintele optime.
Lucrarea de fata realizata la sfarsitul perioadei de perfectionare profesionala in cadrul
liceului, consider ca se incadreaza in contextul celor exprimate mai sus. Doresc sa fac
dovada cunostintelor dobandite in cadrul disciplinelor de invatamant:,,Bazele
automatizarii’’ ,,Electronica analogica’’ ,,Electronica digitala’’.

2
Lucrarea cuprinde capitole conform tematicii primite. Pentru realizarea ei am studiat
materialul biografic indicat precum si alte lucrari stiintifice cum ar fi: carti si reviste de
specialitate, STAS-ul.
În acest fel am corelat cunostintele teoretice si practice dobandite in timpul scolii cu
cele intalnite in documentatia tehnica de specialitate parcursa in perioada de elaborare
a lucrarii de diploma.

3
 Capitolul I Noțiuni generale
Un condensator este un dispozitiv electric pasiv format din două armături conductoare
separate între ele printr-un material izolant (dielectric). Prin conectarea la o sursă de
tensiune pe armăturile conductoare apar sarcini electrice egale şi de semn contrar.
Parametrul cu care caracterizăm din punct de vedere electric condensatorul se numeşte
capacitate electrică. Unitatea de măsură, în sistemul internaţional, pentru capacitatea
electrică este Faradul (notat F). Simbolurile convenţionale din schemele electrice
echivalente pentru condensatoare sunt prezentate în tabelul de mai jos , fiind
prezentate si diferite tipuri de consdensatoare in (figura 1) :

Capacitatea, principala caracteristică a condensatorului reprezintă raportul dintre

sarcina care se acumulează între două armături conductoare şi diferenţa de potenţial
care apare între cele două armături. Din punct de vedere constructiv un condensator
este alcătuit dintr-un mediu (izolator) dielectric plasat între două armături conductoare.
Capacitatea unui condensator plan prezentat in ( figura 2) are urmatoarea expresie :

Schema electrica echivalenta a unui condensator are urmatoarea expresie , schema

reprezentativa fiind prezentata in figura urmatoare ( figura 3):

4
 Figura 3. Schema electrica echivalenta

Inversul capacităţii C se numeşte elastanţa şi se notează cu S:

Din punct de vedere constructiv, un condensator este alcătuit dintr-un mediu izolator
(dielectric) plasat între două armături conductoare. Cele mai uzuale tipuri de
condensatoare sunt: plane, cilindrice şi sferice. Capacitatea unui condensator plan are
expresia:

unde: ε este permitivitatea mediului; S =(L x l) - aria unei armături; d - distanţa dintre
armături.
Condensatoarele pot fi cu dielectric solid :
 sticlă,

 ceramică,

 hârtie,
sau cu dielectric oxid metalic - condensatoare electrolitice cu:
 Al,

 Ta,
cu dielectric gazos :
 Aer,

 Gaze
şi cu dielectric lichid.
Ţinând seama de aspectul constructiv putem enumera câteva tipuri de condensatoare:

5
 1. plane
2. paralelipipedice
3. tubulare
4. cilindrice si multe alte tipuri de condensatoare.
În cazul în care condensatorul este alimentat cu o anumită tensiune, în general cu
variaţie în timp, curentul ce parcurge condensatorul este direct proporţional cu variaţia
tensiunii la bornele sale, (∆u), în raport cu variaţia timpului, (∆t), multiplicată cu
valoarea capacităţii, C:

În cazul în care tensiunea u(t) este constantă în timp, curentul care parcurge
condensatorul este nul. Aceasta corespunde situaţiei atingerii regimului permanent
într-un circuit alimentat în curent continuu (DC); în această situaţie, un condensator
este echivalent cu un circuit deschis, deoarece variaţia tensiunii este nulă:

ondensatorul liniar prezintă o dependenţă q - U liniara (fig. 4.a) adică q = CU . Pentru

condensatoare liniare şi neparametrice, mărimile C şi S sunt constante, cu valori ce nu
depind de q sau U. Condensatorul neliniar prezintă o dependenţă q - U neliniară (fig.
4.b). Capacitatea acestora este variabilă în funcţie de tensiunea continuă aplicată la
borne. Se utilizează în circuite de filtrare selectivă, comanda mecanică (din cazul
condensatoarelor reglabile) fiind înlocuită cu o comandă electrică, şi anume tensiunea
continuă aplicată.

6
Capitolul 1.1- Condensatorul plan
Prezentarea condensatorului plan fiind prezentat in (figura 2).
Capacitatea unui condensator plan are expresia:

unde

 εo reprezintă permitivitatea absolută a vidului; εo =8,854 10-12 F/m

 εr permitivitatea relativă a dielectricului.
 A=L×l aria armăturilor
Observaţie: Elementele conductoare sunt specifice domeniului electronic, atât pentru
realizarea interconectării componentelor, precum şi în structura oricărei componente
electronice. Între oricare două elemente conductoare (trasee de cablaj, conductoare,
terminale, etc) există capacităţi parazite (nedorite) care influenţează mai mult sau mai
puţin funcţionarea componentelor circuitelor. În acest sens se poate spune că un
condensator este o componentă electronică pasivă realizată în scopul obţinerii unei
capacităţi concentrate într-un spaţiu cât mai mic. Din punct de vedere constructiv
întâlnim condensatoare fixe şi variabile:
 reglabile;

 ajustabile (semireglabile).

7
 Capitolul II – Gruparea condensatoarelor
Gruparea condensatoarelor este o operaţie care se efectuează ori de câte ori este nevoie
de anumite valori ale capacităţii şi de care nu dispunem la acel moment. Există două
modalităţi de grupare a condensatoarelor şi anume :
1. în serie (in cascada)
2. în paralel (derivaţie).

Capitolul 2.1. Gruparea condensatoarelor in serie

La acest tip de grupare, condensatoarele se leagă unul după celălalt ca în (figura 5).
La gruparea serie fiecare condensator are aceiaşi sarcină q datorită fenomenului de
influenţă electrostatică, dar în schimb, diferenţa de potenţial pe fiecare condensator
este diferită, fiind invers proporţională cu capacitatea condensatoarelor astfel:

Capacitatea echivalentă la bornele AB, a acestei grupări este capacitatea acelui

condensator astefel in cat înlocuind gruparea şi având aplicată între armături o
diferenţă de potenţial U egală cu suma diferenţelor de potenţial aplicate
condensatoarelor din grupare – se încarcă cu aceiaşi sarcină q:

Înlocuind vom obţine:

sau dacă împărţim relatia prin q obtinem urmatoarea relatie:

unde C reprezintă capacitatea echivalentă a gruparării în serie a condensatoarelor.

Pentru cazul în care legăm n condensatoare, atunci relaţia devine:

8
Observaţie: Legarea condensatoarelor în serie este justificată mai ales atunci când se
folosesc tensiuni mari, pe care un singur condensator nu le-ar putea suporta. Pentru
două condensatoare înseriate formula 9 devine:

Capitolul 2.2 Gruparea condensatoarelor in paralel ( derivatie).

Aceasta grupare se realizează legând împreună într-un punct (în punctul A de exemplu)
câte o armătură a fiecărui condensator şi în alt punct (de exemplu în punctul B)
celelalte armături ale condensatoarelor, ca în (figura .6.) de mai jos.
În cazul acestui tip de grupare, se observă că fiecare condensator este conectat la
aceiaşi diferenţă de potenţial U şi va avea corespunzător sarcina:

Capacitatea echivalentă ce trebuie determinată este capacitatea acelui condensator care

pus în locul grupării şi având la borne diferenţa de potenţial U se încarcă cu o sarcină
egală cu suma sarcinilor cu care s-au încărcat condensatoarele din grupare: Deci la
bornele AB vom avea:

înlocuind vom obţine relația:

Dacă împărţim relaţia cu U rezultă capacitatea echivalentă a grupării condensatoarelor

în paralel ca fiind egala cu :

Pentru n condensatoare grupate în paralel vom avea:

9
 Capitolul III – Parametri de functionare ai condensatoarelor
Principalii parametrii ai condensatoarelor sunt :
1. Capacitatea nominală notată „CN masurată in [F]-(farazi)”
2. Toleranţa notată t [%]
3. Tensiunea nominală notată „UN masurata in [V]-(volți)”
4. Tangenta unghiului de pierderi notata „tg δ”
5. Coeficientul de variaţie cu temperatura masurată în „[ K-1 ]- (koulomb la -1)”
6. Rezistenţa de izolaţie notată „Riz [ Ω ]-masurata in (ohm)”
7. Intervalul temperaturilor de lucru masurată în „(Tmin - Tmax)-[°C]-(grade
celsius)”
8. Elemente parazite „L,R”

Cpitolul 3.1. Capacitatea nominală CN-[F]

Capacitatea nominala reprezintă valoarea capacităţii care se doreşte a se obţine în
procesul de fabricaţie şi se marchează în general pe corpul condensatorului. Valorile
nominale sunt cuprinse în seriile de valori dar pentru valori mari se pot fabrica şi valori
în afara seriilor (este cazul condensatoarelor electrolitice).

Capitolul 3.2. Toleranţa t [%]

Toleranta reprezintă abaterea relativă maximă a valorii reale a capacităţii
condensatorului faţă de valoarea sa nominală. La fel ca la rezistoare, seriile de valori
nominale sunt legate de toleranţa condensatorului. De exemplu valoarea 270pF poate
aparţine seriilor E12 şi E24. Pentru toleranţe de 1%, seria E96 nu există această
valoare ci 274 pF. Totuşi, mai ales pentru componente SMD se fabrică condensatoare
cu toleranţe reduse şi cu valori nominale din seriile „mari” E6, E12, E24, La
condensatoarele electrolitice şi la unele condensatoare ceramice de tip II se precizează
de obicei toleranţe nesimetrice (de ex. -20%, +80% ).

10
Capitolul 3.3. Tensiunea nominală UN [V]
Tensiunea nominală este tensiunea continuă maximă sau cea mai mare valoare efectivă
a tensiunii alternative care se poate aplica în regim continuu de funcţionare la bornele
condensatorului. Depinde de rigiditatea dielectricului şi de caracteristicile constructive
ale condensatorului.

Capitolul 3.4. Tangenta unghiului de pierderi tg δ

Tangenta unghiului de pierderi se defineşte ca raportul dintre puterea activă disipată de
condensator şi puterea reactivă a acestuia. Pe scurt, exprimă pierderile în condensator.
Dacă se foloseşte circuitul echivalent al condensatorului din (figura 7) tangenta
unghiului de pierderi are expresia:

Capitolul 3.5. Coeficientul de variaţie cu temperatura [ K-1 ]

Coeficientul de variație cu temperatura se defineşte prin relaţia :

În cazul unei variaţii liniare a capacităţii cu temperatura se poate folosi relaţia:

unde mărimile au următoarea semnificaţie:

 C25 -valoarea capacităţii la temperatura de referinţă T25 ( 25 °C ) C

 valoarea capacităţii la o temperatură T (de lucru)

Capitolul 3.6. Rezistenţa de izolaţie Riz [ Ω ]

Rezistența de izolație se defineşte ca raportul dintre tensiunea continuă aplicată unui
condensator şi curentul ce străbate acel condensator la un minut după aplicarea
tensiunii. Valori uzuale pentru Riz sunt ( 100 MΩ - 100GΩ ) cu observaţia că Riz

11
depinde de condiţiile de măsură. În locul rezistenţei de izolaţie se pot da uneori în
catalog alţi parametri. Astfel pentru unele condensatoare se dă constanta de timp de
izolaţie τiz =Riz⋅CN [s], iar pentru condensatoarele electrolitice se dă curentul de fugă
If=UN / Riz.

Capitolul 3.7. Intervalul temperaturilor de lucru (Tmin - Tmax) [°C]

Intervalul temperaturilor de lucru se defineşte ca intervalul de temperatură în care
condensatorul poate funcţiona un timp îndelungat. Acest interval depinde în principal
de natura dielectricului, dar şi de celelalte materiale utilizate la realizarea
condensatorului.

Capitolul 3.8. Elemente parazite L,R

Orice condensator prezintă elemente parazite de tip inductiv şi rezistiv, elemente ce
depind de structura constructivă şi de materialele folosite. Se poate da următoarea
schemă echivalentă valabilă pentru o clasă mare de condensatoare:

Semnificaţia elementelor din figura de mai sus respectiv (figura .8.) sunt următoarele:
 rs rezistenţa armăturilor şi terminalelor

 L inductanţa armăturilor terminalelor

 Rp rezistenţa de pierderi în dielectric

 Riz rezistenţa de izolaţie

Schema din (figura 8-a) poate fi echivalată cu o schemă serie (figura 8-b) unde Res şi
Ces au valorile date de urmatoarele formulele:

12
Această modelare ne dă o imagine asupra comportării condensatorului în gama de
frecvenţă. Se observă că, lucrând la frecvenţe diferite, capacitatea echivalentă CES
variază. Este posibil ca, depăşind pulsaţia de rezonanţă caracterul capacitiv să se
transforme în caracter inductiv (capacitate negativă).

Capitolul IV – Divizorul de tensiune capacitiv.

Divizorul de tensiune este un circuit liniar simplu având la ieşire o tensiune Uieşire
care reprezintă o parte din tensiunea aplicată la intrare. Aplicaţiile divizoarelor de
tensiune sunt multiple, fiind utilizate în electronică sau la construcţia
transformatoarelor de măsură. Divizorul de tensiune poate fi realizat cu rezistoare
(divizor de tensiune rezistiv) sau cu condensatoare (divizor de tensiune capacitiv).
Divizorul de tensiune capacitiv este realizat dintr-o reţea de două sau mai multe
condensatoare (figura 9).
Datorită fenomenului de influenţă electrostatică, pe fiecare condensator vom avea
sarcina q.

sau :

Capitolul V – Structura constructiva a condensatorului.

Structura constructivă generală a condensatoarelor este dată în figura urmatoare,
(figura 11).

13
Referitor la modul de aranjare a terminalelor există două mari clase de componente cu
terminale axiale, adică sunt plasate în lungul axei componentei şi radiale practic de
aceeaşi parte a capsulei componentei.
În continuare se prezintă prin desene structura constructivă pentru câteva tipuri de
condensatoare:
1. Condensatoare ceramice monostrat (disc sau plachetă),
2. Condensatoare ceramice multistrat,
3. Condensatoare cu folii de aluminiu şi folii plastice,
4. Condensatoare cu folii metalizate,
5. Condensatoare electrolitice

Capitolul 5.1. Condensatoare ceramice monostrat (disc sau plachetă)

Condensatoare ceramice monostrat (disc sau plachetă) prezentate in (figura 10)

(a) Disc (b) Condensator plat

Capitolul 5.2. Condensatoare ceramice multistrat

Condensatoarele ceramice multistrat sunt prezentate in gifura urmatoare (figura 11)

14
(a) pentru tehnologia SMD;
(b) cu terminale pentru inserţie.

Capitolul 5.3. Condensatoare cu folii de aluminiu şi folii plastice

Condensatoarele cu folii de aluminiu şi folii plastice sunt cel mai întâlnite tipuri, sunt
cu polistiren sub denumirea comercială stiroflex şi condensatoarele cu hârtie.
La acest tip de condensator se utilizează câte două folii de dielectric şi două folii de
aluminiu pentru realizarea bobinei circulare.

Datorită variantei tehnic posibile de a face contactarea armăturilor, acestea se

contactează de regulă într-un singur loc. Acest fapt duce la circulaţia curentului din
punctul de contact cu armătura în lungul acesteia, care are formă de spirală, generând

15
astfel fluxuri magnetice şi astfel inductanţă parazită foarte mare. Prin contactarea în
mai multe zone se poate reduce semnificativ inductanţa..

Capitolul 5.4. Condensatoare cu folii metalizate

Condensatoarele cu folii metalizate sunt cele mai întâlnite tipuri sunt cu poliester sau
mai precis polietilentereftalat cu denumirea comercială mylar sau pe scurt PET. Un alt
tip foarte întâlnit este condensatorul cu polietilenă metalizată. Cele două au denumirile
generice MKT, respectiv MKP. La această variantă de condensator, spre deosebire de
condensatoarele cu folii, la realizarea bobinei se utilizează numai două folii metalizate
cu un strat subţire de aluminiu, depus prin procedee de evaporare în vid. Datorită
variantei de contactare cu metalizări la capete se obţin inductanţe parazite mici. Înainte
de metalizare bobina se poate presa, rezultând o formă ce se poate introduce într-o
carcasă paralelipipedică sau se poate mula în aceeaşi formă.

Capitolul 5.5. Condensatoare electronice

Condensatoarele electrolitice reprezintă o categorie specială în cadrul
condensatoarelor, deoarece funcţionarea lor se bazează parţial pe procese
electrochimice, ceea ce impune cunoaşterea modului de realizare al acestora. Fiind
polarizate, borna pozitivă se va numi anod, iar cea negativă catod. Cele mai întâlnite
tipuri sunt cele cu oxid de aluminiu şi pentaoxid de tantal şi mai recent pentaoxid de
niobiu.

16
 a) Principiul de realizare
b) Structura constructiva
c) Detalii

In figura de mai sus avem prezentat structura constructivă a condensatoarelor

electrolitice cu tantal, cu electrolit solid, tip picătură.

Capitolul VI – Marcarea condensatoarelor

Codificarea condensatoarelor SMD paralelipipedice (chip) şi cu tantal.
Pentru codificarea acestora, la fel ca la rezistoarele SMD, este larg întâlnită convenţia
de 7 notare ce utilizează miimea de inch, unitate numită mil. 1 mil =1/1000 inch. Un
inch este egal cu 25,4 mm. Se obişnuieşte să se aproximeze 40 mils=1mm, ceea ce
înseamnă că se transformă milimetrii în mils prin înmulţire cu 40. De exemplu
3mm=120 mils., 0,5mm=20 mils, etc.
In figura 14 avem prezentat cotele rezistorului SMD paralelipipedic tip chip.
De exemplu, condensatorul cu codul 1206 are, conform convenţiei de notare,
aproximativ latura mare L de 120 mils=3mm şi latura mică W de 60 mils=1,5mm.
Celelalte cote (H şi T) sunt definite în foile de catalog Codificarea condensatoarelor
electrolitice SMD cu (penta) oxid de tantal şi cu (penta)oxid de niobiu, pe scurt numite

17
condensatoare cu tantal şi cu niobiu, este realizată în sistem metric. Pe placa de
laborator se găsesc doar două variante constructive: 6032 (capsulă tip C) şi 7343
(capsulă tip D). Aceste capsule au dimensiunile 6,0 mm x 3,2 mm şi 7,3 mm x4,3 mm
respectiv.
Condensatoare ceramice.
Observaţie: Există două mari categorii de dielectric ceramic folosite uzual în fabricaţia
condensatoarelor: dielectric ceramic de tip I şi dielectric ceramic de tip II. Unii
fabricanţi consideră în clasificare şi un anumit tip III, tip pe care îl ignorăm acum.
Proprietăţile dielectricilor determinate de natura lor chimică sunt date în tabelul 1, iar
în tabelul 2 sunt date câteva utilizări specifice pentru condensatoarele ceramice
monostrat.

Codificarea dielectricilor ceramici de tip I se face după mai multe normative şi

standarde. O codificare este cea simplă, de exemplu N750 ce înseamnă coeficient de
variaţie cu temperatura negativ de -750 ppm/°C. Cea mai stabilă ceramică de tipul I

18
este cea simbolizată COG sau NP0 cu coeficientul de temperatură (TCC) nul cu o
abatere de ±30 ppm/°C.
Pentru condensatoarele ceramice de tip II se folosesc coduri alfanumerice. Conform
EIA – Standard RS198B, se foloseşte un cod de forma L1CL2: - L1, prima literă,
semnifică limita inferioară de temperatură, utilizându-se codul: Z = 10°C, Y = - 30°C,
X = - 55°C; - C, cifra, semnifică limita superioară de temperatură, utilizându-se codul:
4 = 65°C, 5 = 85°C, 6 = 105°C, 7 = 125°C; 8=150 °C – L2, a doua literă, exprimă
abaterea maximă relativă a capacităţii cu temperatura în procente, faţă de valoarea
capacităţii la 25°C; se utilizează codul: A=±1; B=±1,5; C=±2,2; D=±3,3; E=±4,7;
F=±7,5; P=±10; R=±15; S=± 22; T=+22/-33; U=+22/-56; V=+22/-82. De exemplu un
condensator de tip X7R, are o abatere maximă a capacităţii cu temperatura de ±15%,
în intervalul de temperatură [-55,125]°C. Alte variante Z5U, Y5V, X8R.

Anexe
Figura .2. Condensatorul plan

Figura .5. Conecatarea serie a condensatoarelor

Figura .6.Gruparea condensatoarelor in paralel.

19
Figura .9.Divizorul de tensiune capacitiv

Bibliografie
1. file:///C:/Users/BOROACA/Downloads/117037704-Condensatoare.pdf
2. http://www.cetti.ro/v2/curs_ccp/materiale_ccp/CONDENSATOARE/Condensa
toare_2013_revG.pdf
3. .Cătuneanu V. ş.a., Tehnologie electronică, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti 1984
4. Svasta P. ş.a., Componente pasive, Rezistoare, Cavaliotti, 2007.
5. Svasta P, Golumbeanu V, Condensatoare, Editura UPB, 1997
6. Svasta P. ş.a., Tehnologie electronică, Componente pasive (îndrumar de
laborator) editura UPB 1990.
7. Svasta P. ş.a., Componente electronice pasive - probleme, editura UPB, 2005.
8. *** Condensatoare, diverse cataloage.
9. Svasta P. s.a , Componente electronice pasive - Întrebări şi răspunsuri, editura
UPB, 1996

20
21