Boerescu Adrian

Gr. 201

Sisteme Administrative Comparate

Romania Austria
 In ambele state se aplica principiul separatiei puterilor in stat
România
 Puterea Legislativa; Puterea Executiva ; Puterea Judecatreasca
Austria
 Puterea Legislativa; Puterea Executiva ; Puterea Judecatreasca
Parlamentul este bicameral
Austria
Parlamentul este bicameral format din doua camere Nationalrat si Bundesrat.
Romania
Parlamentul este bicameral format din doua camere Camera Deputatilor și
Camera Senatului

Puterea executiva este exercitata de catre Cabinet care este condus de

Prim-Ministru /Cancelarul Federal
Austria.
Cancelarul Federal este imputernicit sa coordoneze Cancelaria Federala.Acesta
este numit de Presedintele Federal.Constitutia nu precizeaza un cadru al
responsabilitatilor sale. Are o functie foarte importanta :realizarea politicii
guvernamentale si are drept constitutional de a propune Presedintele Federal.
Cancelarul federal este lider al majoritatii partidelor din Parlament.
Acesta poate numi si demite ministrii.
Romania
In România executivul este dualist, format din Preşedintele Republicii şi Guvern,fiecărei
autorităţi fiindui stabilite atribuţii specifice, pe care le exercită relativ independent.
Alături de Preşedintele Republicii şi de Guvern mai includem în puterea executivă ceea
ce Constituţia numeşte Administraţie publică:
-ministerele şi alte organe de specialitate
-autorităţi administrative autonome
-consilii locale
-primari
-consilii judeţene
-prefecţi
 dispune de 26 de ministere

Sistemele administrative sunt descentralizate.

Austria.
Austria este o republica federala parlamentara formata din 9 landuri.Fiecare land are
Constitutie , Parlament si Guvern propriu.Landurile au autonomie regionala,
financiara si de decizie.

România
  Este organizat sub aspect administrativ în comune, orașe și județe
 Comuna este condusă de un consiliu local și primar ales.
 Orașul condusă de un consiliu local și de un primar ales
 Județul este condus de un consiliu județean și de un prefect numit de guvern
41 de județe+municipiul-capitala București

Initiative legilative au membrii Parlamentului si Guvernului.

Austria .
Initiativa legislativa in Austria au Parlamentul si Guvernul. Propunerile legislative
sunt transmise catre Nationalrat ca motiuni si sunt inscrise in propunerile guvernelor
federale. Bundesrat-ul poate propune motiuni legislative catre Nationalrat prin
intermediul reprezentantilor guvenelor federale. Fiecare propunere primita de la
Nationalrat este transmisa catre Bundesrat. Acesta poate sa analizeze si sa critice
propunerile primite in sens constructiv. Daca Nationalrat-ul insista asupra propunerii si
argumenteaza propunerea e trimisa spre a fi promulgata.

Romania
Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau
unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi
manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din
judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie
să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. Guvernul
îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera
competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată. Deputaţii, senatorii şi cetăţenii
care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în
forma cerută pentru proiectele de legi.

Comisiile parlamentare pot invita ministrii/secretari de stat sa participe la

dezbateri.
Austria.
La nivel federal comisiile parlamentare pot invita ministrul titular de resort sa
participe la discutii direct ori prin reprezentanti.Propunerile formulate la nivelul
comisiilor sunt prezentate in plenul sedintelor parlamentare atunci cand comisia
considera ca acestea sunt complete. Deciziile comisiilor sunt aprobate prin vot.
Romania
Camera Deputaţilor constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau
alte comisii speciale. Se pot constitui, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune
cu Senatul. Comisiile permanente sunt formate dintr-un număr de 11 - 33 de deputaţi, cu excepţia
Comisiei pentru regulament, care se compune din câte un reprezentant al fiecărui grup
parlamentar. Numărul membrilor comisiilor permanente se stabileşte, pentru fiecare caz, de
Camera Deputaţilor.
Ambele state au functionari permanenti in aparatul de stat.
Austria .
Austria face o distinctie clara intre fuctionarii publici angajati pe termen lung
prin contracte si personalul angajat pe baza de contract individual bilateral.
Functionarii publici nu au dreptul la greva. Personalul angajat pe baza de contract
individual bilateral isi desfasoara activitatea portivit legii private.

Romania
)In Romania funcţiile publice se clasifică după cum urmează:
a) funcţii publice generale şi funcţii publice specifice;
b) funcţii publice din clasa I, funcţii publice din clasa a II-a, funcţii publice din
clasa a III-a;
c) funcţii publice de stat, funcţii publice teritoriale şi funcţii publice locale.
Funcţiile publice generale reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor
cu caracter general şi comun tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, în vederea
realizării competenţelor lor generale.
Funcţiile publice specifice reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor
cu caracter specific unor autorităţi şi instituţii publice, stabilite în vederea realizării
competenţelor lor specifice, sau care necesită competenţe şi responsabilităţi specifice.

Autoritatea judecatoreasca este independenta , orientata doar pe cadrul

legislativ.
Austria .
Sistemul administrativ este strict incadrat de lege asfel incat orice actiune
administrativa trebuie sa fie in mod precis reglementata de lege. Judecatorii pot fi mai
degraba transferati decat demisi.Ei pot sa isi exprime liber activitatea. Toate Curtile in
Austria sunt Curti Federale.Exista trei niveluri ale justitiei:
Curtile de la nivel de district , Curtile de la nivel de land, Curtile de jurati.
Instanta superioara este Curtea Superioara la nivel de district sau land, iar cea mai
inalta instanta este e Curtea Suprema din Viena.
Controlul administrativ este realizat de Curtea Constitutionala daca problemele sunt de
natura constitutionala sau de Inalta Curtea Administrativa si Birourile Administrative
Independente daca problemele sunt de alta natura

Romania
În România, autoritatea judecătorească se compune din instanțele judecătorești
(Judecătoriile, Tribunalele, Tribunalele Specializate, Curțile de Apel și Înalta Curte de
Casație și Justiție), Curtea Constitutionala, Consiliul Superior al Magistraturii.

Executivul fundamenteaza bugetul.

Austria.
Fundamnetarea bugetului este una din cele mai importante activitati la care
participa si membrii Nationalratului.Guvernul Federal trebuie sa elaboreze un proiect
de buget federal pentru a fi aprobat de Nationalrat cu zece saptamni inainte de
sfarsitul anului in curs.

Romania

Elaborarea proiectului de buget este una din cele mai importante activități a
guvernului care trimite proiectul spre dezbatere Comisiei pentru buget, finanţe şi
bănci a Camerei Deputaţilor şi a Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi
piaţă de capital a Senatului, după care este dezbatut și votat în Parlament și trimis
spre promugare Presedintelui.

Existenta unui sistem mixt de taxe, acestea se colecteaza atat la nivel

central cat si local.
Austria.
In principiu guvernele landurilor isi asigura singure resursele financiare din
taxele percepute , dar nu exista lege care sa specifice sistemul de aplicare si
distributia taxelor. Programele landurilor sunt finantate din taxele aplicate la nivel de
land si intr-o proportie semnificativa de taxe mixte aplicate in colaborare cu Guvernul
Federal.

Romania.
Resursele financiare ale comunitatilor provin din : Proiecte finantate de Guvernul
Central , diverse taxe locale, taxe pe proprietate , imprumuturi.

Sisteme administrative comparate

Astfel, în cadrul unei reorganizări administrativ-teritoriale se pot face regrupări sau se
pot diviza teritorii şi se pot introduce sau desfiinţa niveluri teritoriale. Reorganizarea
poate fi însoţită şi de redefinirea unor competenţe de administrare. În situaţia actuală
a României problemele care se pun sunt diverse şi privesc nu doar stabilirea de noi
niveluri administrative, ci şi o reaşezare a limitelor şi a modului de agregare a unor
teritorii.
O serie de măsuri ar trebui gândite şi puse în practică, pornind de la analizarea
limitelor actualelor judeţe, atribuirea de noi competenţe autorităţilor locale, anticiparea
impactului legislativ, reglarea cadrului electoral sau identificarea nevoii de formare a
unui corp de experţi pentru administraţie. În practică, acest principiu al centralizării
este atenuat prin deconcentrare și descentralizare.
Deconcentrarea reprezintă diminuarea puterii centrale prin acordarea unei autorităţi
publice locale, ai căror titulari sunt numiţi de puterea centrală, a dreptului de a lua
decizii pe plan local . Se renunţă la repartizarea puterii de decizie a guvernului, în
favoarea unor agenţi locali (fie că se numesc prefecţi, fie că poartă alte denumiri)
repartizaţi, numiţi de guvern în unităţile administrativ-teritoriale
Deosebiri
Autoritatea executivă
 i
Danemarca
 Autoguvernarea locală se realizează prin “consilii” la nivel de municipalităţi şi la
nivel de districte, între ele neexistând relaţii de subordonare
 Groenlanda și Insulele Feroe sunt și ele parte/regiune din Danemarca, dar au un
statut autonom, beneficiind de guvernare proprie. Acestea sunt subordonate
ministerului apărării din Danemarca
 Fiecare regiune are un Consiliu format din 41 de membri. O responsabilitate
importantă constă colectarea taxelor.
Controlul administrației publice
Administrația teritorială

Sistemul administrativ model

pentru România
Danemarca
România
 Administrația Prezidențială
 Administrația Guvernamentală
 Ministerele
 Autoritățile administrative autonome
Danemarca
 Guvern
 Ministere
 Monarh
 Ambele țări au o constituție scrisă
 Prezența separării puterilor în stat
 Parlamentul reprezintă unica autoritate legiuitoare
 Parlamentul este ales prin vot
 Partidele politice sunt reprezentative
Danemarca
• Autoritatea executivă se exercită în numele monarhului de către primul ministru și de
miniștrii cabinetului, fiecare administrând un portofoliu. Cabinetul, primul ministru și
ceilalți miniștri formează în ansamblul lor guvernu
• 19 ministere formeaza Cabinetul Primului Ministru
În România executivul este dualist, format din Preşedintele Republicii şi Guvern,fiecărei
autorităţi fiindui stabilite atribuţii specifice, pe care le exercită relativ
independent.Alături de Preşedintele Republicii şi de Guvern mai includem în puterea
executivăceea ce Constituţia numeşte Administraţie publică :
-ministerele şi alte organe de specialitate
-autorităţi administrative autonome
-consilii locale
-primari
-consilii judeţene
-prefecţi
 dispune de 26 de ministere
Asemănări
România - Danemarca
 Danemarca dispune pe lângă Curtea Supremă de Justiție încă două curți: Înalta
Curte de Est și de Vest și Curțile Legale
 În România, autoritatea judecătorească se compune din instanțele judecătorești
(Judecătoriile, Tribunalele, Tribunalele Specializate, Curțile de Apel și Înalta Curte
de Casație și Justiție) , Ministerul Public și
 Principiul descentralizării
 Principiul subsidiarității
 Principiul autonomiei locale
 Principiul legalității
 Principiul separării puterilor în stat
 Monarhie constituțională parlamentară
Deosebiri Autoritatea legislativa România - Danemarca

Organizarea curentă a administraţiei publice din România

Concluzii
Administrația centrală
Administrația locală
Acest tip de scenariu este irealizabil, deoarece majoritatea statelor din Europa centrală
și de est sunt state unitare a căror structură internă
este concepută pe principiul centralizării, reprezentând un ansamblu unic de instituţii
şi putere de control asupra autorităţilor publice centrale aspura autorităţilor locale.
Reformă administrativ-teritorială
În Danemarca s-au introdus reforme importante privind structura administrativ-
teritorială. Unde în 2007 s-a decis să existe 5 regiuni și 98 de comune. Cea mai
importantă responsabilitate a regiunilor o constituie serviciile sanitare care este
finanțat în primul rând de bugetul național. Regiunile nu pot impune taxe, însă au
responabilitatea de a colecta taxele de la cetățeni.
Prin urmare, descentralizarea în Danemarca este foarte puternică, astfel încât,
autoguvernarea locală se realizează prin “consilii” la nivel de municipalităţi şi la nivel
de districte, între ele neexistând relaţii de subordonare. Astfel, pensiile sunt plătite de
Consiliul Local, dar plăţile sunt rambursate anterior din bugetul de stat autorităţilor
locale. Resursele financiare adiţionale constă din taxe, rambursări, subvenţii, încasări
directe de la beneficiarii serviciilor, împrumuturi şi lichidităţi disponibile în cont.
Descentralizarea o face statul, adică cedează în mod voluntar din atribuţiile sale altor
niveluri de administrare, cu scopul de a-şi eficientiza funcţionarea şi a stimula
creşterea economică şi dezvoltarea socială.
Scenariul privind administraţia publică din România
 Danemarca are Parlament unicameral ( Folketing) format din 175 de membri, pe
când România are Parlament bicameral (Senat și Camera Deputaților) format din
136 de senatori și 329 de deputați
 Parlamentul danez este împărțit în comisii Permanente și Temporare iar
Parlamentul României este împărțit în comisii permanente, speciale și de
anchetă.

Danemarca
 Este organizată în cinci regiuni și 98 de comune
 Danemarca este împărţita în “districte” şi “municipalităţi”
 Principii privind organizarea administrației publice
 Principiul descentralizării
 Principiul autonomiei locale
 Princincipiul deconcentrării serviciilor publice
 Principii constituționale
 Principiul legalității
 Principiul subsidiarității
 Principiul echității
 Principiul separării puterilor în stat