 Capul radiusului (Caput radii).

Este un segment de cilindru plin, concav superior, mai înalt în

porțiunea medială. Când se execută mișcări de rotație ale antebrațului, capul se poate palpa sub
epicondilul lateral al humerusului. Are o față superioară articulară, numită foseta capului
radial (Fovea articularis capitis radii), care se prezintă ca o depresiune în formă de cupă și se
articulează cu capitulul humerusului (Capitulum humeri) formând articulația humeroradială
(Articulatio humeroradialis). Conturul capului, rotund, este numit circumferința articulară a
capului radiusului (Circumferentia articularis capitis radii) este și ea articulară; ea este mai
înaltă în partea medială (5-7 mm) decât în restul ei (3 mm) și servește pentru articulația cu ulna,
la nivelul incizurii radiale a ulnei (Incisura radialis ulnae), formând articulația radio-ulnară
proximală (Articulatio radioulnaris proximalis).

 Colul radiusului (Collum radii) situat distal de cap este o porțiune îngustă care leagă capul de
corp; este oblic îndreptat de sus în jos și latero-medial, formând cu capul și diafiza un unghi
obtuz deschis lateral.

 Tuberozitatea radiusului (Tuberositas radii) este o proeminență ovoidală, situată sub col, în
prelungirea marginii anterioare a radiusului; pe ea se inserează tendonul mușchiului biceps
brahial (Musculus biceps brachii). Cele două extremități (proximală și distală) ale tuberozității
radiusului se continuă cu câte o creastă; creasta distală este mai proeminentă și se continuă
inferior cu marginea anterioară a radiusului. Aceste creste sunt numite rădăcinile tuberozității
radiusului, care o mare importanță în rezistența osului la solicitările din timpul mișcărilor de
supinație și flexie.

Extremitatea sau epifiza inferioară

(distală)[modificare | modificare sursă]
Extremitatea sau epifiza inferioară (distală) este mult mai voluminoasă de cât cea superioară și
comparată cu o piramidă trunchiată patrulateră, ce prezintă patru fețe și o bază. Ea se poate explora
aproape în întregime.

 Fața medială (fața ulnară) a epifizei inferioare este triunghiulară, formată prin lărgirea crestei
interosoase, și prezintă o scobitura transversală, concavă sagital, numită incizura ulnară a
radiusului(Incisura ulnaris) care se articulează cu circumferința articulară a capului ulnei
(Circumferentia articularis capitis ulnae) de pe capul ulnei, formând articulația radio-ulnară
distală (Articulatio radioulnaris distalis). Pe marginea sa inferioară se inseră un fibrocartilaj
triunghiular.

 Fața laterală a epifizei inferioare situată în continuarea feței corespunzătoare a radiusului este
prevăzută cu două șanțuri pentru trecerea tendoanelor mușchiului abductor lung al
policelui (Musculus abductor pollicis longus) și mușchiului extensor scurt al policelui (Musculus
extensor pollicis brevis). Această față se continuă în jos cu o puternică apofiză orientată distal,
numită procesul stiloid(Processus styloideus radii), care se poate inspecta și palpa. Acest
proces coboară mai jos decât procesul stiloid al ulnei (element important de diagnostic clinic în
fracturile epifizei distale ale radiusului) și pe el se prinde ligamentul colateral radial al carpului
(Ligamentum collaterale carpi radiale) din articulația radiocarpiană. Deasupra procesului stiloid
pe fața laterală a epifizei inferioare a radiusului se inseră mușchiul brahioradial (Musculus
brachioradialis).

 Fața posterioară a epifizei inferioare este despărțită de cea laterală printr-o creastă puternică,
în continuarea marginii posterioare a osului. Ea prezintă mai multe creste verticale, care
delimitează șanțuri paralele. Prin șanțuri alunecă tendoanele mușchilor extensori ai mânii și ai
 degetelor. La mijlocul feței posterioare se găsește o creastă verticală, mai aproape de procesul
stiloid, numită tuberculul dorsal(Tuberculum dorsale radii) care este adesea palpabilă sub
piele. Acest tubercul împarte fața posterioară în două șanțuri. Lateral de tubercul dorsal se află
un șanț prin care trec tendoanele mușchilor extensori radiali ai carpului (Musculus extensor
carpi radialis longus, Musculus extensor carpi radialis brevis); medial de tubercul dorsal se află
alt șanț subdivizat printr-o creastă verticală mai mică în alte două șanțuri: unul lateral mai mic și
mai adânc pentru lungul extensor al policelui (Musculus extensor pollicis longus) și
unul medial mai larg și mai puțin adânc, pentru tendoanele extensorului degetelor (Musculus
extensor digitorum) și extensorului indexului (Musculus extensor indicis).

 Fața anterioară a epifizei inferioare este ușor concavă de sus în jos, continuă fața
corespunzătoare a corpului; pe ea se inseră mușchiul pătrat pronator (Musculus pronator
quadratus).

 Fața inferioară a epifizei inferioare sau baza extremității inferioare, numită și fața articulară
carpiană (Facies articularis carpalis sau Facies articularis carpi radii) este triunghiulară, vârful ei
se prelungește lateral pe procesul stiloid; ea este fața prin care radiusul se articulează cu oasele
carpului. Ea este concavă și subîmpărțită printr-o creastă mică antero-posterioară, în
două fațete articulare secundare: una laterală, triunghiulară, care se articulează cu scafoidul, și
alta medială, patrulateră, care se articulează semilunarul.

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

 Victor Papilian. Anatomia omului. Ediția a XII-a. 2006
 Viorel Ranga. Anatomia omului. Vol. II – Membrele. Editura Cerma, 2002
 Sobotta Atlas of Human Anatomy. Volume 1 Head, Neck, Upper Limb. 14th ed 2006
 Gray's Anatomy. The Anatomical Basis of Clinical Practice. Susan Standring. 40th Edition 2008
 Pocket Atlas of Human Anatomy. Based on the International Nomenclature. Heinz Feneis. 4th
edition 2000
 Atlas of Anatomy (Latin Nomenclature). Anne M. Gilroy. Thieme 2009
 Waldeyer. Anatomie des Menschen 17. Auflage. 2003

Vedere anterioară
 

Vedere posterioară