Instituţia publică Universitatea de Stat de Medicină şi

Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

Catedra Medicină militară şi a calamităţilor

Referat

Tema: Caracteristica pierderilor umane în calamități.

Conducător:
Asistent universitar
Bulgac Anatolie
Doctor în Medicină

A efectuat:
Novac Sabina
Studentă anul IV,
Medicină 1, gr. M1510

Chişinău 2018
 Cuprins
1. Introducere.
2.Caracteristici generale ale calamităților.
3.Clasificarea calamităților.
4.Pierderile umane după cutremur.
5.Pierderi umane în inundații,tornade,uragane,furturni.
6.Ciuma,Marea epidemie de gripă,HIV/Sida,Foamea.
7.Concluzie.
8.Bibliografie.
 Introducere
În evoluţia sa, societatea a fost deseori afectată de efectele dezastruoase ale unor
fenomene naturale care, apărute prin surprindere, au creat un volum mare de victime
omeneşti şi de distrugeri de bunuri şi valori materiale. Aceste fenomene naturale cu
urmări tragice pentru colectivitate de oameni şi animale au fost denumite calamități.
În prezent, pe lângă riscurile apariţiei acestor fenomene naturale, societatea
contemporană se confruntată şi cu riscurile determinate de unele activităţi umane, ce
devin periculoase dacă nu sunt supravegheate.
Evoluţia ştiinţei de-a lungul timpului a permis oamenilor de a prognoza aproximativ
majoritatea calamităţilor naturale şi a atenționat că omul trebuie să fie gata să le înfrunte
odată cu declanşarea lor, prin crearea resurselor necesare pentru o acţionarea mai
eficientă şi, nu în ultimul rând, prin instruirea permanentă a populaţiei privind protecţia
ei în situaţii de acest gen.
Caracteristici generale.
Atât calamităţile naturale cât şi catastrofele care vin pe neașteptate la anumite
intervale de timp sau accidental asupra unor zone diferite de pe glob şi care pot
cuprinde colectivităţi umane mari și care au urmări dezastruoase, sunt considerate
situaţii excepţionale (dezastre).
Situaţie excepţională - întreruperea condiţiilor normale de viaţă şi activitate a
populaţiei la un obiect sau pe un anumit teritoriu în urma unei avarii, catastrofe,
calamităţi cu caracter natural sau biologico-social, care conduc sau pot conduce la
pierderi umane şi materiale;
În concepţia protecţiei civile pentru determinarea sensului noţiunii de „situaţie
excepţională” se utilizează termenii de:
Catastrofă - în traducere din grecescul “catastrophos” – transformare, distrugere,
înfrângere militară. La etapa dată este privită ca o avarie de mari proporţii provocată de
factori naturali, tehnogeni, epidemici, conflictuali şi care e urmată de mai pierderi
materiale şi umane.
Calamitate naturală - fenomen distructiv natural sau antropo-natural la
producerea căruia este iminent pericolul pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, pentru
obiectele economiei naţionale şi pentru mediul ambiant.
Pentru analizarea catastrofelor naturale trebuie luate în vedere anumite componente
cauzale ca:

 Creșterea exponențială a numărului populației globului terestru

 Ridicarea nivelului de trai a populației cu acumulare de valori, ce duce la

pierderi economice mai mari în cazul catastrofelor

 Concentrația mare a populației în anumite regiuni (Tokio 30 milioane loc.)

ridică de asemenea gradul pierderilor umane
 Industrializarea zonei de coastă, sau turismul în regiunile expuse
catastrofelor

 Prin anumite construcții, ca diguri limitând zona inundabilă pe cursul

unui râu

 Schimbarea climatică la care după anumite studii ar contribui și lipsa

suficientă de protecție a mediului înconjurător (ecologie).

Clasificarea dezastrelor (catastrofelor)

Tipul: Caracteristica:
Origine: - Naturale.
- Artificiale (tehnologice şi sociale).
Tipuri de - Naturale.
dezastre: - Tehnologice.
- Sociale.
- Ecologice.
Dezastrele -Uragane, furtuni, taifunuri, furtuni de zăpadă şi grindină.
naturale: - Inundaţii, ploi torenţiale
-Cutremure.
- Erupţii vulcanice.
- Secetă cu incendii şi foamete.
- Avalanşe, căderi de gheţari, alunecări de teren.
- Maree gigante.
- Dezastre bacteriologice: epidemii
Dezastrele -Incendii.
artificiale - Explozii.
cauzate de -Accidente de circulaţie fluvială, aeriană, feroviară.
activitate a -Accidente în transportul de materiale periculoase.
oamenilor: - Accidente nucleare.
- Accidente industriale.
- Acţiunele teroriste.
- Contaminările masive ale atmosferei.
- Tulburările civile.

După - Catastrofele moderate: numărul de victime este cuprins între

numărul de 25 şi 99, din care 10-50 victime sunt spitalizate.
victime: - Catastrofele medii: numărul de victime este cuprins între 100 şi
999, din care de la 50 pînă la 250 de victime sunt spitalizate.
- Catastrofele majore: numărul de victime depăşeşte peste
1000, din care peste 250 sunt spitalizate.
După -Nivelul I: o singură localitate (cu raza mai mică de 1 km).
numărul de Resursele locale sanitare sunt suficiente şi accesibile rezolvării
localităţi situaţiei.
implicate în - Nivelul II: cîteva localităţi (cu raza între 1 şi 100 km). Sunt
focar: necesare implicări de resurse sanitare din alte sectoare sau
raioane vecine pentru rezolvarea definitivă a situaţiei.
- Nivelul III: o regiune sau un sector întreg (cu raza mai mare de
100 km). Sunt necesare implicări şi ajutor la nivel de Guvern*

Cutremurile.

Cutremurile de pământ sunt fenomene naturale provocate de : mişcările scoarţei

pământului (mişcări tectonice),erupţii vulcanice,alunecările de teren,prăbuşirea unor
peşteri sau a unor grote, etc.
Din totalul cutremurilor produse, cele mai multe, aproximativ 70 % , sunt de origine
tectonică.
În funcţie de durata şi densitatea lor, cutremurile pot avea urmări dezastruoase prin:
- distrugerea sau avarierea construcţiilor;
- apariţia incendiilor;
- declanşarea unor alunecări de teren sau avalanşe;
- blocarea cursurilor de apă curgătoare, urmată de formarea unor lacuri de acumulare
permanente sau temporare;
- formarea unor valuri marine care pot acţiona distrctiv;
- producerea unor perturbări atmosferice;
- producerea unor efecte psihice cu urmări grave în comportarea indivizilor sau
grupărilor umane;
- posibilitatea apariţiei unor epidemii.
Locul de producere al cutremurului (focarul) poate fi : de suprafaţă,
intermediar ( 50-250 km.) s-au la adâncime (250-700 km). Punctul de la suprafaţa
pământului aflate chiar deasupra focarului se numeşte EPICENTRU.

În secolul XX ,în întreaga lume sunt cunoscute peste 30 de asemenea

cutremure deosebit de violente în care şi-au pierdut viaţa peste 3 milioane de oameni,
mai mult de 12 milioane au fost răniţi şi peste 30 milioane au rămas fără adăpost.

Cel mai puternic cutremur şi cele mai mari distrugeri, deosebit de grave pe
plan mondial, s-au produs la începutul secolului XXI, mai exact în ziua de
26.12.2004, în Indonezia cu epicentrul în Sumatra. Cutremurul cu o magnitudine de 9
grade pe scara RICHTER, a format cele mai mari valuri “TSUNAMI” , cu înălţimea
de peste 20 m. Acestea au devastat plajele celor 11 ţări aflate în zonă, cele mai
afectate fiind Indonezia, Thailanda, India, Şri-Lanka, Malvine suferind pierderi
umane estimate la aproximativ 300 mii din care 150 mii numai în Indonezia.
 Se estimează că forţa cutremurului a fosat atât de mare încât nu se poate
echivala cu aproximativ 1 milion de bombe atomice de tip “ Hirosima”.
În afara pierderilor umane care au afectat 52 de ţări (mulţi fiind turişti din
diferite state ale lumii) au rezultat şi mulţi sinistraţi, de ordinul milioanelor, din care
copii aproximativ 1,5 milioane.

În 23 ianuarie 1556, un puternic cutremur s-a înregistrat în provincia Shaanxi,

din nordul Chinei. Catastrofalul cutremur a fost estimat că a avut o magnitudine de 8
grade și a produs 830.000 de victime.

Pe 26 decembrie 2004, un cutremur cu magnitudinea de 9,3, cu epicentrul în vestul

coastelor Sumatrei, din Indonezia, a provocat un Tsunami devastator în mai multe țări
din sudul Asiei. Catastrofa a dus la moartea a peste 225.000 de oameni.
Cutremurele care au afectat grav ţara noastră și România în secolul XX au fost
cele din 1940 şi 1977.
Cutremurul din 10.11.1940,cu intensitatea de 7,4 grade Richter, a fost deosebit
de puternic, provocând moartea a peste 1000 de persoane şi rănirea a aproximativ
4000. S-au produs mari distrugeri în părţile centrale şi de sud ale Moldovei şi în zona
subcarpatică a Munteniei.
Cutremurul din 04.03.1977, cu magnitudinea de 7,2 grade Richter, a cuprins o
zonă seismică vastă fiind propagat pe direcția centru și sudul țării (epicentrul fiind în
zona Vrancei,România). Acest cutremur a provocat un număr foarte mare de victime :
1541 morţi şi 11275 de răniţi şi pagube materiale imense.
Cutremurele de mai mică intensitate cu urmări mai puţin importante au avut
loc în uemătorii ani,ultimul fiind o săptănînă în urmă. Acestea au avut magnitudinea
cuprinsă între 3,6-5,6 grade Richter.
În data de 28 septembrie 2018, un seism puternic, de magnitudinea 7,5, a zguduit
Insulele Sulawesi, în centrul Indoneziei, care a provocat 3 valuri Tsunami. Aproximativ
5.000 de persoane sunt date dispăurute, iar în jur de 1.760 și-au pierdut viața.Căutările
încă sunt active iar numărul decedaților crește.

Inundațiile

INUNDAŢIILE – pot fi denumite ca fenomen de sporire extremă a apei din râuri,

bazine acvatice din cauza ploilor torenţiale, topirii zăpezilor şi gheţii.

Din moment ce majoritatea populației trăiește în apropierea malurilor unui râu, lac sau
ocean, inundațiile sunt o amenințare majoră pentru sute de milioane de oameni, cauzînd
pierderea vieților, proprietăților, contaminarea apei potabile, distrugerea recoltelor și
lanurilor. Totuși, ele pot produce soluri bogate unde recoltele se pot reface. Ele pot
declanșa și alte hazarde ca alunecari de teren.
 În 1887, China s-a confruntat cu un alt val de inundaţii masive cauzate de căderi de
ploi abundente, care s-au soldat cu moartea a circa 2 milioane de oameni.

Din cauza taifunului Nina, alte 230.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în
inundaţiile care s-au format după.

În 1931, inundaţiile din China au făcut între 3,7 şi 4 milioane de victime, fiind
considerate cele mari inundaţii ale secolului XX şi unul dintre cele mai grave dezastre
naturale din lume.

Cele mai grave inundaţii din lume:

China 1931 4.000.000 victime

China 1887 2.000. 000 victime

China 1938 700.000 victime

China 1975 231.000 victime

Indonezia 2004 230.000 victime

China 1935 145.000 victime

Olanda 1530 peste 100,000 victime

Vietnam 1971 100.000 victime

China 1911 100.000 victime

În ultimii ani în R.Moldova cele mai mari precipitaţii au avut loc la:

26-27.08.1994 – ploi cu intensitatea de 40 mm/h şi vânt puternic au contribuit la

inundarea a o serie de localităţi din regiunile Hînceşti, Străşeni, Orhei, Teleneşti,
Cimişlia.
Cel mai mult a avut de suferit s. Călmăţui de pe urma unei viituri cu o înălţime de
3,5-4 m. Datele au arătat că în această regiune în decurs de 10 ore au căzut precipitaţii
cu un volum de 270 mm(27 mm/h), debitul rîuleţului Călmăţui atingînd 450 m3/sec.
În seara zilei de 6 iulie 2010 a cedat digul de protecție anti-viitură amplasat
limitrof de s. Nemțeni, ceea ce a provocat inundația luncii Leușeni cu suprafața de 3800
ha, unde sunt amplasate localitățile Cotul Morii, Obileni și Sărăteni.
Decedați nu au fost înregistrați.
 Uraganele, tornadele și furtunile.

Uraganul este un ciclon tropical cu viteză mare de deplasare.

Ciclonul India, 1839
Pe 25 noiembrie 1839, ciclonul India, a afectat provincia Andhra Pradesh din India. A
generat trombe de apa de 12 metri, distrugand un sat complet si cea mai mare parte
din vasele din zona. S-a estimat ca au murit 300.000 de oameni

Uraganul Galveston din 1900

Acesta a fost cel mai distrugător dezastru natural care a lovit SUA. Circa 8.000 de
oameni şi-au pierdut vieţile pe 8 septembrie 1900. Uraganele de pe mare erau
observate de pe nave, şi pentru că telegraful fără fir era abia la începuturi, nu a fost
timp de avertizare.

Marea ”explozie” a naturii din 3-4 aprilie 1974.

Cea mai terifiantă demonstrație a naturii a cuprins 148 de tornade care au străbătut 13
state americane în doar 24 de ore. Peste 5.000 de oameni au fost răniți, iar alte 330 de
persoane și-au pierdut viața.

Uraganul Katrina din 2005

Katrina a fost cel de-al şaselea uragan pe scara forţei şi cel care a costat cel mai mult
SUA, din cauza distrugerilor. Uraganul a ajuns la maxim pe 28 august 2005, vântul
ajungând la 281 km pe oră! Peste 2.000 de oameni au murit atunci.

Uraganul Florence,cel mai recent uragan,din 14 septembrie 2018, a lovit

coasta americană,soldată cu 5 decedați și alte pagube material.

Furtunile sunt parcele organizate de aer cald și umed care au fost forțate să se ridice și
să producă fulgere și tunete. Furtunile pot crea mai multe fenomene periculoase:
ploaie torențială, vînturi puternice, grindină, fulgere și tornade.

Cel mai recent a fost anunțat Cod roșu de furtună în Italia. Inundații în mai multe
zone,cele mai agravate fiind Veneția și Sicilia. Bilanțul deceselor cauzate de inundațiile
masive ce au lovit Italia a urcat până la 29.
 Acestea sunt doar o mică parte dintre mulțimea calamităților ce se soldează cu
pierderi umane,numărul cărora depinde de caracterul,amploarea și gravitatea fenomenului
distrugător.

Natura şi-a demonstrat de mai multe ori de-a lungul istoriei nu doar puterea
creatoare, dar şi forţa distrugătoare, atât prin intermediul catastrofelor naturale, cât şi a
viruşilor şi bacteriilor care au ucis milioane şi milioane de oameni.

Epidemile, foametea şi catastrofele naturale au devastat omenirea.

Moartea Neagră

"Moartea Neagră" mai numită și Ciuma ,a fost una dintre cele mai violente
pandemii din istoria lumii, care a redus drastic populaţia Europei, continent pe care s-a
răspândit în Europa începând din 1347.

În doar patru ani, boala a ucis peste 75 milioane de oameni, adică o treime din
numărul locuitorilor Europei. Dacă pentru contemporanii săi, "Moartea Neagră" a fost
un mister, după secole, teoria cea mai larg acceptată este cea conform căreia a fost vorba
despre o pandemie de ciumă.

Arma ei de atac era puricele, care ajungea dintr-o regiune în alta, cu ajutorul
omniprezentului şobolan.

Marea epidemie de gripă

Marea epidemie de gripă a cunoscut două valuri, cel dintâi izbucnind la începutul
anului 1918, iar al doilea, în vara aceluiaşi an, după ce virusul a suferit mutaţii.. Gripa
nu s-a limitat la o singură ţară, astfel că până în primăvara lui 1919, când s-a terminat,
atacase cea mai mare parte a Europei şi tot teritoriul Statelor Unite, lăsând în urmă circa
40 de milioane de morţi.

(HIV)Sida
Sindromul Imunodeficienţei Dobândite (SIDA) este o boală provocată de virusul
imunodeficienţei umane (HIV), care se răspândeşte prin intermediul sângelui infectat,
prin contact sexual cu persoane infectate, transmiţându-se şi de la mamă, la făt.

Boala se manifestă prin infecţii grave care determină pierderea accentuată în

greutate, afecţiuni ale creierului şi ale sistemului nervos central.
 Până în prezent, cercetătorii nu au descoperit nici o modalitate de vindecare a bolii,
însă există tratamente avansate care au transformat SIDA dintr-o maladie terminală,
într-una cronică.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii estima că în 2006 au sfârşit din cauza urmărilor

acestei boli circa 2,9 milioane de persoane, numărul celor infectaţi pe plan mondial
apropiindu-se de 40 de milioane iar numărul celor infectați pe plan mondial de 39,5
milioane.

Foametea
Foametea acest flagel necunoscut în zilele noastre, a lovit cu putere continentul
european din primele secole ale evului mediu, până în secolul al XVIlI-lea în Europa
occidentală, iar în regiunile Europei răsăritene până către mijlocul secolului al XIX-lea.

Foametea este un fenomen în care o mare parte a populației unei regiuni sau unei
țări este atât de prost hrănită, încât moartea prin inaniție devine un fenomen obișnuit.

În ciuda resurselor foarte mari economice și tehnologice ale lumii

moderne, foametea mai lovește numeroase regiuni ale planetei, în special țările în curs
de dezvoltare unde domnește sărăcia. Foametea este de asociată în mod natural
cu recoltele proaste din perioadele de secetă, ploi abundente, epidemii, lipsă de provizii
și în mod artificial cu războiul și genocidul.

În ultimele câteva decenii, a apărut o interpretare mult mai nuanțată care leagă
foametea de condițiile economice și politice dintr-o anumită zonă. Agențiile umanitare
apreciază gravitatea stării de foamete conform unei scări a foametei.

Foametea din anii 1946-1947 din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a

fost o perioadă de deprivare alimentară majoră la nivelul populației de la est de Prut,
consecință a unui complex de cauze: distrugerile agriculturii provocate de război,
seceta, impactul determinant al măsurilor sovietice de supracolectare de produse
alimentare, distrugerea modului tradițional de viață, ascunderea adevărului despre
situația reală și lipsa de reacție a statului față de nevoile oamenilor.

În legătură cu numărul de decese datorat foametei, se vehiculează diverse

cifre, de la 200.000 și mai mult. A fost o evidentă creștere a nivelului mortalității în
anul 1947 față chiar de anul 1946.

Marea foamete din China (1876) A fost cea mai cumplită foamete din istoria
umanităţii, cauzată de o secetă care s-a abătut asupra provinciilor din nordul Chinei în
anii 1876-1878 şi care a produs între 9 şi 13 milioane de decese.

Însă din păcate acest fenomen devastator,persist și acum în unele țări,mai ales în
India și Africa.
 Războiul.
Războiul este un conflict armat în care fracţiunile aflate în conflict sunt segmente
ale populaţiei aceleiaşi sau a diferitor ţări,imperiu sau diviziune politică. În general,
acestea au ca sursă lupta pentru controlul puterii în stat. Conflictul poate avea cauze
religioase, etnice sau economice.

Aceasta este o listă incompletă de războaie după numărul de morți provocate. Nu

sunt incluse în această listă toate războaiele care au cauzat peste 1 milion de morți.
Aproximativ 3023 de războaie au fost înregistrate în istoria scrisă a omenirii.

 60.669.200 - 84.589.300 – Al Doilea Război Mondial (1939 – 1945)

 30.000.000–60.000.000 – Invaziile mongole (1206 - 1324) (500 000 de

victime (6-7% din populația rusilor) numai în timpul Invaziei mongole în Rusia
Kieveană

 36.000.000-40.000.000 - Perioada celor Trei Regate (184 - 280)

 25.000.000 – Dinastia Qing cucerește dinastia Ming (1616 – 1662)

 24.000.000 - Cucerirea Imperiului Aztec de către spanioli (1519 - 1632)

 21.000.000 – Rebeliunea Taiping (dec. 1850 – aug. 1864)

 20.000.000-35.000.000 - Al Doilea Război Chino-Japonez(1931 - 1945)

 16.563.868-40.000.000 – Primul Război Mondial (1914 – 1918)

 16.000.000 – Rebeliunea lotusului alb (1794 – 1804)

 15.450.000 - Războaiele romano-germanice (113 - 596)

 13.000.000-36.000.000 – Rebeliunea lui An Lushan (755 – 763)

 10.000.000 – Revolta sprâncenelor roșii (9 – 24)

 8.000.000–12.000.000 – Revolta Dungan (1862 – 1877)

 9.500.000 – Războiul Civil Chinez (1927 - 1949)

 8.400.000 - Cucerirea Imperiului Inca de către spanioli (1533 - 1572)

 7.000.000–20.000.000 – Cuceririle lui Timur Lenk (1370 - 1405)

 5.000.000–9.000.000 – Războiul Civil Rus și intervenția străină (1917 –

1922)
 Concluzie :
Analizând cele etalate mai sus, observăm că în urma calamităților produse în
ultimele secole, numărul pierderile umane este destul de înalt.
Ideea generală este că, multe din dezastre sunt create sau stimulate spre declanşare de
către activitatea dăunătoare a omului asupra mediului înconjurător.

Activitatea umană a avut de-a lungul timpului, prin dezvoltarea tehnologică pe care
a cunoscut-o în ultimul secol, un impact deosebit asupra mediului ambiant.
Din păcate, efectele industrializării intensive, precum şi dezvoltarea majoră a
reţelelor de transport au generat numeroase catastrofe de proporţii şi continuă să
constituie o permanentă ameninţare la adresa mediului înconjurător, oamenilor şi
bunurilor materiale.
 Numărul calamităților în ultima sută de ani a crescut considerabli iar gravitatea
acestora,atinge unde tot mai înalte ceea ce duce la un număr mare pierderi umane.
Sumând toate pierderile suferite în urma celor mai mari și răsunătoare dezastre,datele
arată în felul următor :
 celor mai puternice cutremure se soldează cu peste 3 milioane de
decese, 12 milioane de răniți și 30 mln.au rămas fără adăpost.
 Consecințele inundațiilor enumerate mai sus sunt de 9 mln de victime,
dintre care 2,5 mln. decedați, 6 mln de persoane rămase fără adăpost și
sute de mii de răniți.
 Ciuma a luat viața a aproximtiv 75 mln de oameni din toată lumea.
 Hiv/Sida și foamea rămîn încontinuare a fi în topul celor mai
dezastruoase fenomene ce provoacă zilnic decese.
 Războaiele sunt considerate cea mai monstruoasă calamitate cun un
bilanț înspăimîntător al pierderilor umane,iar cel mai grav este că
acesta este cauzat de om.
Este clar că pentru a stopa sau pentru a micşora daunele dar și pentru protejarea vieții
sale și nu în ultimul rând a celor din jur, omul trebuie să-şi analizeze minuțios acţiunile
sale, să prevadă urmările unor pași până a le întreprinde, să folosească raţional
resursele naturale, să protejeze mediul înconjurător, să ţină cont de faptul că
declanşarea unei situaţii excepţionale poate provoca declanşarea altor asemenea situaţii
şi că el trebuie să fie gata în orice moment să le prevadă, să le stopeze sau să le facă
faţă.
 Bibliografie:
1. http://library.usmf.md/old/downloads/ebooks/Urgente_medicale_ghid_practic_Crivceanschi
i_2009/Capitolul_XIV_p.(470-478).pdf
2. 100 Великих Катастроф 20 века, Москва 2000;
3. http://www.isujcv.ro/Pagini/Inspectia%20de%20prevenire/Serviciul%20protectie,%20pregatire%20si
%20educatie%20preventiva%20a%20populatiei/PREGATIREA%20POPULATIEI/TEME/NOTIUNI%20GEN
%20DESPRE%20DEZASTRE.pdf
4. https://www.realitatea.net/calamitatile-naturale-din-asia-pacific-au-provocat-moartea-a-2-000-de-
oameni-intr-o-saptamana_631802.html
5. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/calamitatile-de-la-sfarsitul-evului-mediu-ciuma-
foametea-si-razboiul
6. „Fenomene ale naturii”, enciclopedie LA ROUSSE, Bucureşti 2003;
7. https://adevarul.ro/locale/satu-mare/victimele-celor-mai-mari-calamitati-dinistorie-petrecute-urma-
43-ani-satu-mare-fost-omagiate-1_5192224a053c7dd83f9900db/index.html
8. https://www.descopera.ro/natura/4173810-cele-mai-cumplite-dezastre-naturale