SCHIMBARI CLIMATICE

Schimbarile climatice reprezintă una din cele mai mari provocări cu care ne confruntăm in
prezent. Pe langa variabilitatea naturala a climei, activităţile umane (arderea combustibililor fosili,
schimbarea folosinţei terenurilor, etc.) contribuie semnificativ la cresterea concentratiilor emisiilor
de gaze cu efect de sera în atmosfera (dioxid de carbon, metan, protoxid de azot, hidrofluorocarburi,
perfluorocarburi, hexafluorura de sulf), determinand schimbarea compoziţiei acesteia şi încălzirea
climei.
Impactul schimbǎrilor climatice se reflectă în: creşterea temperaturii medii cu variaţii
semnificative la nivel regional, diminuarea resurselor de apă pentru populaţie, reducerea volumului
calotelor glaciare, creşterea nivelului oceanelor, modificarea ciclului hidrologic, modificări în
desfăşurarea anotimpurilor, creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenelor climatice extreme,
reducerea biodiversităţii.
Pentru România, efectele schimbărilor climatice asupra agriculturii, silviculturii, gospodăririi
apelor şi aşezărilor umane reprezintă o preocupare tot mai însemnată. Modificarea condiţiilor
climatice regionale şi locale va influenţa ecosistemele, aşezările umane şi infrastructura.
Evenimentele meteorologice extreme (furtuni, inundaţii, secete) îşi vor putea face apariţia
mai frecvent iar riscurile şi pagubele aferente pot deveni mai semnificative. Zonele afectate de secetă
s-au extins în ultimele decenii în România. Zonele cele mai expuse secetei se află în sud-estul ţării,
dar aproape întreaga ţară a fost afectată de secetă prelungită. Împreună cu inundaţiile, perioadele
îndelungate de secetă duc la pierderi economice însemnate în agricultură, transporturi, alimentarea
cu energie, gospodărirea apelor, sănătate.
În 1992 Romania a semnat Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor
Climatice (UNFCCC), ratificata prin Legea nr 24/1994, angajându-se să acţioneze pentru
stabilizarea concentratiilor gazelor cu efect de sera in atmosfera la un nivel care să impiedice
perturbarea antropica a sistemului climatic. Deasemenea, România a semnat Protocolul de la Kyoto
în 1999 fiind prima Parte aflată pe Anexa I a UNFCCC care l-a ratificat prin Legea nr 3/2001.
Valoarea angajamentului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră asumat de România pentru
perioada 2008 - 2012 este de 8%, considerând nivelul emisiilor din anul 1989 drept nivel de
referinţă.
In Romania, Directiva 2003/87/CE privind stabilirea schemei de comercializare a
certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră a fost implementată începând cu anul 2007 (data
aderării la UE). Aceasta este un instrument creat pentru a sprijini Statele Membre în vederea
promovării reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod eficient din punct de vedere
economic, pentru indeplinirea angajamentelor sub Protocolul de la Kyoto.
Directiva 2003/87/CE a fost transpusa in legislatia romana prin Hotărârea Guvernului nr
780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de
seră, urmata de o serie de acte normative cum ar fi HG nr. 60/2008 pentru aprobarea Planului
national de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 și
2008-2012, OM nr. 1474/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea şi operarea
registrului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, OM nr. 1897/2007 pentru pentru aprobarea
procedurii de emitere a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2008-
2012, etc.
Pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, în decembrie 2008 Parlamentul European a
adoptat pachetul legislativ "Energie – Schimbări climatice" prin care la nivel European s-a stabilit
realizarea a 3 obiective pe termen lung:
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020 (faţă de anul 1990) şi
cu 30% în situaţia în care se ajunge la un acord la nivel internaţional;
 - o pondere a energiilor regenerabile în consumul final de energie al UE de 20% până în anul
2020, incluzând o ţinta de 10% pentru biocombustibili din totalul consumului de combustibili
utilizaţi în transporturi.
- creşterea eficienţei energetice cu 20% până în anul 2020.
Directiva 2009/29/CE de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătăţirii şi
extinderii sistemului comunitar de comercializare a certificatelor de emisie de gaze cu efect de seră,
face parte din pachetul legislativ şi se va aplica tuturor Statelor Membre începând cu anul 2013 (EU
ETS post - 2012).
În pofida tuturor eforturilor globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră,
temperatura medie globală va continua să crească în perioada următoare, fiind necesare măsuri cât
mai urgente de adaptare la efectele schimbărilor climatice. Întrucât reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră într-un orizont de timp apropiat nu implică o atenuare a fenomenului de încălzire
globală, adaptarea la efectele schimbărilor climatice trebuie să reprezinte un element important al
politicii naţionale. In acest sens, a fost adoptat OM nr. 1170/2008 pentru aprobarea Ghidului privind
adaptarea la efectele schimbărilor climatice – GASC.
Pe teritoriul judetului Calarasi exista 4 operatori economici care intra sub incidenta Directivei
2003/87/CE privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect
de seră (EU ETS).
Operatorii economici cu activităţi care intra sub incidenta Directivei EU - ETS:
- SC Comceh SA , Calarasi
- SC Donalam SRL, Calarasi
- SC Saint Gobain Glass Romania SRL, Calarasi
- SC Silcotub SA, punct de lucru Calarasi
Cei patru operatori detin autorizatii privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada
2008-2012, emise de catre ARPM Pitesti.
In ceea ce priveste Directiva 2009/29/CE de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea
îmbunătăţirii şi extinderii sistemului comunitar de comercializare a certificatelor de emisie de gaze
cu efect de seră, in urma inventarului din noiembrie 2009, nu au fost identificati alti agenti
economici care sa intre sub schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de
sera.