CUPRINS

ARGUMENT…………………………………………………………………………....1
INTRODUCERE……………………………………………………………………......2
CAPITOLUL I.NOŢIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI
NERVOS CENTRAL.....................................................................................................3
1.1 Notiuni de anatomie a sistemului nervos central........………………………….....3
1.2 Fiziologia sistemului nervos central.........................................................................6
CAPITOLUL II.ALCOOLUL-PREZENTARE GENERALA……………….…..8
2.1 Definiţia alcoolului................................................…………………………….…..9
2.2Clasificare si etiologia alcoolului……………………………………………….…11
2.3Forme clinice……………………………………………………………………....13
2.4Diagnostic………………………..………………………………………………...13
2.5Evolutie si pronostic……………………………………………………………….15
2.6 Tratament si complicatii…………………………………………………………….17
INGRIJIREA BOLNAVULUI VCU TOXICOMANIE ALCOOLICA DIN
MOMENTUL INTERNARII SI PÂNĂ LA EXTERNARE………………………..21
2.2.1 Internarea pacientului……………………………………………………………..23
2.2.2 Externarea pacientului…………………………………………………………….23
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
TOXICOMANIE ALCOOLICĂ……………………………………………………..…22
CAPITOLUL III .PREZENTAREA CAZURILOR
Cazul clinic nr 1……………………………………………………………………….…28
Cazul clinic nr 2 …………………………………………………………………………30
Cazul clinic nr 3………………………………………………………………………….35
Concluzii…………………………………………………………………………………42
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
 ARGUMENT

Nursingul înseamnă să ajuţi individul, fie acesta bolnav sau sănătos să-şi afle
calea spre sănătate sau recuperare, să ajuţi individul, fie bolnav sau sănătos, să-şi
folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea, cu condiţia ca
acesta să aibă tăria, voinţa sau cunoaşterea necesară pentru a o face şi să acţioneze în aşa
fel încât să îşi poarte singur de grijă cât mai curând posibil. Îngrijirea este un concept
fundamental în nursingul profesionist, este esenţa nursingului. Îngrijirea se spune în
latină "cură" care înseamnă a îngriji, a veghea, a ajuta la recuperarea sănătăţii, adică
îngrijire înseamnă a stabilii legături, a lega relaţii sociale, a fi gata să intri în relaţie cu
pacientul. Asistenta medicală este pregătită printr-un program de studiu care include
promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor, îngrijirea pacienţilor fizic, mental, a
celor cu deficienţe, indiferent de vârsta în orice unitate sanitară sau în orice situaţie la
nivel de comunitate.
Ultimii ani s-au caracterizat prin profunde transformări, care implicit s-au reflectat
şi în domeniul sănătăţii, modificându-se conceptul asupra a ceea ce trebuie să fie o
asistentă medicală. Originea termenului de "a asista stă la baza cuvântului asistentă, dar
în meseria noastră, a asista nu înseamnă a privi ca spectator, ci a ajuta bolnavul să
depăşească momentul de criză, de a îngriji cu fapta, cu vorba, cu sufletul. Asistenta
medicală îngrijeşte persoane sănătoase de diferite vârste având rol în educaţia pentru
conservarea sănătăţii şi prevenirea bolilor, precum şi persoane bolnave pentru care
îngrijirile constau în tratarea îmbolnăvirilor, recuperarea, dacă este cazul şi asistarea în
faza terminală.
Transformări importante s-au adus şi în ceea ce priveşte acordarea îngrijirilor în
cadrul conceptului sănătate-boală. Au fost date mai multe definiţii ale sănătăţii, printre
care şi cea dată de Marie Francoise Colliere, şi anume că: „sănătatea depinde de ce se va
dezvolta sau vă venii în contact cu viaţa biologică, dar ea este tot odată legată de sensul
pe care îl dă fiecare existenţei sale, raţiunii de a fi, locul său de ne înlocuit în societate şi
rolurile sale viitoare. Ea este tot odată în legătură cu valorile şi credinţele sale care vor
pune problema alegerii între viaţă şi moarte".

2
 CAPITOLUL I
NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI
NERVOS CENTRAL

1.1Noţiuni de anatomie a sistemului nervos central

Sistemul nervos central este împărţit în două componente majore reprezentate de
encefal şi măduva spinării.
Encefalul:
Este localizat în interiorul cutiei craniene şi este alcătuit din patru componente
principale reprezentate de:
a. Trunchiul cerebral;
b. Cerebelul;
c. Emisferele cerebrale;
d. Diencefalul.
În structura encefalului intră neuroni dar şi celule de susţinere ce alcătuiesc glia.
La nivelul encefalului se pot identifica două tipuri de substanţe: substanţa cenuşie ce
recepţionează şi reţine informaţii şi substanţa albă ce transportă impulsurile nervoase
către/şi de la nivelul substanţei cenuşii.

Emisferele cerebrale sunt în număr de două, fiecare emisferă controlând activitate

de la nivelul părţii controlaterale a corpului.
Ele sunt împărţite la rândul lor în şase lobi şi anume:
1. Lobul frontal;
2. Lobul parietal;
3. Lobul temporal;
4. Lobul occipital;
5. Insula Reil;
6. Sistemul limbic.
1
Cerebelul este localizat posterior şi inferior faţă de emisferele cerebrale şi este
alcătuit din două emisfere cerebeloase şi vermis.

1
1. - ,,Medicină internă pentru cadre medii’’ 1 Corneliu Borundel Ediţia a IV-a revizuită, Bucureşti, 2009.
3
 Trunchiul cerebral prezintă trei porţiuni: bulb, punte şi mezencefal (acesta este
alcătuit din pedunculii cerebrali şi coliculii cvadrigemeni).
Diencefalul este compus din mai multe componente şi anume:
 Talamus;
 Hipotalamus;
 Epitalamus;
 Subtalamus;
 Metatalamus.
Talamusul este localizat la nivelul ventriculului III, pe peretele lateral al acestuia
şi are forma unui ovoid.
Epitalamusul este alcătuit din comisura albă posterioară, glanda epifiză şi trigonul
habenular.
Măduva spinării:
Este o structură de formă tubulară localizată la nivelul canalului vertebral şi se
întinde de la foramen magnum până la vertebra lombară L1-L2.
În alcătuirea ei se regăsesc 31 de segmente. De la nivelul fiecărui segment i-au
naştere o pereche de nervi spinali. Fiecare nerv spinal prezintă o rădăcină motorie şi una
senzitivă, ambele luând naştere de la nivelul măduvei spinării. Dimensiunea măduvei este
de aproximativ 43 de cm lungime la femeie şi 45 de cm la bărbat, şi are o greutate de 35-
40 de grame. Prezintă patru feţe reprezentate de: o faţă anterioară, o faţă posterioară şi
două feţe laterale.
Atât măduva spinării cât şi encefalul sunt învelite la exterior de meninge.
Meningele este alcătuit din trei foiţe reprezentate de dură mater (extern), arahnoidă
(mijlociu) şi pia mater (intern). Rolul lui este de a proteja măduva şi encefalul
funcţionând asemănător unei bariere împotriva a numeroşi agenţi patogeni.
Lichidul cefalorahidian sau LCR circulă în jurul encefalului şi măduvei spinării,
rolul său fiind de a le proteja şi de a le hrăni.

1.2Noţiuni de fiziologie a sistemului nervos central

4
 Sistemul nervos central este reprezentat, după cum am prezentat anterior, din
măduva spinării şi encefal.
Encefalul are un rol major în controlul diferitelor funcţii ale organismului precum
motilitatea, sensibilitatea, gândirea, memoria, vorbirea. Măduva spinării este conectată cu
encefalul prin intermediul trunchiului cerebral şi prezintă două funcţii principale şi
anume: funcţia de centru reflex şi funcţia de conducere.
Encefalul este împărţit în mai multe regiuni, fiecare având o funcţie specifică (de
exemplu, lobul frontal deţine funcţiile cognitive şi memoria). Măduva spinării şi neuronii
sistemului nervos central au responsabilitatea de a transmite bidirecţional mesaje între
encefal şi sistemului nervos periferic.
Deşi encefalul şi măduva spinării lucrează împreună pentru a controla diverse
funcţii ale organismului, anumite reflexe pot avea loc doar prin intermediul măduvei
spinării, fără implicarea nici unei structuri aparţinând encefalului. Orice leziune de la
nivelul măduvei spinării sau de la nivelul encefalului poate determina afectarea unor
funcţii variate controlate de acestea.2

2– „Psihiatrie” V. Predescu Ed. Medicală, Bucureşti, 1976

5
 CAPITOLUL II
ALCOOLUL – PREZENTARE GENERALĂ

2.1 Definiţa alcolismului

Alcoolismul - este o boală nu un viciu. Este o boală progresivă, fizică, mentală şi
spirituală, incurabilă marcată de obsesia de a bea, în ciuda răului fizic produs de
consumul de alcool; este o boală a negării (eu nu sunt alcoolic în ciuda tuturor
evidenţelor) alcoolismul ca orice boală nu face discriminări, nu ţine cont de vârstă, sex,
cultura, educaţie, religie, proveninţa socială sau mediu de viaţă. (Big Book, din 1989
scrisă de alcoolici anonimi.
După OMS - starea de boală, afecţiunea sau maladia reprezintă un dezechilibru în
corp, este vorba de un dezechilibru la nivelul organismului ale cărui funcţii nu mai sunt în
parametri optimi desfăşurării unei activităţi.

2.2 Clasificare si etiologie

Cea mai răspândita este clasificarea lui Jellinek 1960, care descrie mai multe
tipuri de alcoolism specificându-le caracteristicile:
a. Alcoolismul alfa - presupune o dependenţă psihologică faţă de alcool la care
subiectul recurge "simptomatic" şi episodic, în situaţii de stres sau ca urmare a
unor suferinţe fizice, în scop tranchilizant şi euforizant.
b. 3
Alcoolismul beta - presupune o perioadă îndelungată de ingestie care are drept
urmare apariţia unor complicaţii somatice (digestive, hepatice, neurologice).
c. Alcoolismul gama - care se caracterizează prin apariţia dependenţei ce obligă la
creşterea progresivă a dozelor.
d. Alcoolismul delta - semnifică consumul continuu de alcool, reducerea sau
suprimarea lui pentru un timp foarte scurt (1 - 2 zile) ducând la apariţia
simptomatologiei de sevraj.

3- ,,Alcoolismul’’ Dr. Ioan Biberi Editura Medicală Bucureşti, 1966.

6
 e. Alcoolismul epsilon - superpozabil cu dipsomania gravă (prin dipsomanie
înţelegându-se alternanţa unor perioade de consum abuziv cu perioade de
abstinenţă).
Etiologia
Numeroase teorii încearcă să explice etiologia alcoolismului referindu-se în
special la factorii genetici, biochimici, factorii de mediu sociali şi la cei ce ţin de tipul de
personalitate.
Factorii genetici:
Implicaţi în determinarea răspunsului la etanol şi contribuind implicit la instalarea
consumului abuziv, factorii genetici au constituit obiectul a numeroase studii. Deşi
incidenţa alcoolismului în familiile consumatorilor abuziv de alcool variază considerabil,
în diferitele cercetări natura familială a tulburărilor este susţinută de studii mai recente.
Factorii biochimici:
Cercetările privind modificările biochimice induse de alcool la nivelul sistemului
nervos central au urmărit elucidarea unor aspecte privind toleranţa şi dependenţa la
această substanţa. S-a emis ipoteză conform căreia, toleranţa la efectul hipnotic al
alcoolului s-ar datora rezistenţei membranei neuronale la efectul destabilizator al
etanolului (etanolul producând modificări membranare cu alterarea permeabilităţii).
Factorii de mediu şi psiho-sociali:
Au o contribuţie importantă în geneză alcoolismului. Situaţiile psiho-
traumatizante pe care le-au trăit în copilărie, formele de privare parentală (deces, divorţ)
sunt des întâlnite în istoricul alcoolicului cronic. Familia dezorganizată sau aparent
organizată dar disfuncţională favorizează iniţierea precoce în consumul abuziv de alcool,
un rol important revenind anturajului şi prieteniilor, iar influenţele culturale de microgrup
întăresc predilecţia pentru alcool. Uşurinţa cu care pot fi procurate băuturile alcoolice, ca
şi obiceiurile consumării în grup şi la diferite ocazii, au un rol favorizant în consumul
excesiv de alcool. Anumite profesii pot antrena subiecţii la consum de alcool.
Personalitate premorbidă:
Personalitatea premorbidă a alcoolicului constituie obiectul a numeroase cercetări.
Se acceptă că nu există un profil unic de personalitate caracteristic alcoolicilor, ei
reprezentând o populaţie destul de eterogenă. Totuşi personalitatea de tip instabil,

7
insuficient maturizată din punct de vedere afectiv, emoţional pare a fi cea mai frecventă
printre alcoolici.
2.3 Forme clinice:
Intoxicaţia alcoolică acută sau beţia este provocată de ingestia ocazională de
băuturi alcoolice în cantitate mai mică săi mai mare, tulburările provocate de intoxicaţie
nu se instalează brusc ci treptat, şi sunt direct proporţionale cu cantitatea de alcool
ingerata şi cu capacitatea de rezistență individuală la faptele toxice ale alcoolului.
Se caracterizează printr-o stare de excitaţie de intensitate hipomaniacală:
 Euforie;
 Expansivitate;
 Logoree;
 Lipsa controlului de sine şi a convenientelor.
Beţia simplă:
Se întâlneşte cel mai des şi apare după ingestia ocazională de alcool, tabloul clinic
cuprinde nu numai tulburări psihice, ci şi somatice, tulburările somatice pot ajunge în
funcţie de gravitatea intoxicaţiei, până la comă şi moarte, la început bolnavul are un
sentiment de bună dispoziţie, de optimism vesel glumeşte, vorbeşte mult, gesticulează
îmbrăţişează pe cei din jur, este exagerat de gelos, treptat devine arţăgos începe să îi
înjure pe cei din jur sare la bătaie pentru că progresiv chiar dacă nu mai continuă să bea,
să se instaleze tulburări neurologice evidente: tulburări de echilibru în ortostatică şi în
mers, vorbire dizartrică vorbire de unul singur. La o anumită cantitate de alcool ingerata
intoxicatul devine somnolent, obnubilat, apoi cade într un somn profund cu caracter
comatos.
Beţia patologică:
Este tot o formă de intoxicaţie acută care se întâlneşte mai rar, la aceştia
intoxicaţia alcoolică provoacă tulburări psihice mult mai grave, aceşti indivizi pot
prezenta stări de confuzie, crize de furie de violenta sau de depresie melancolică. În
cursul acestor stări intoxicale poate comite acte deosebit de grave: lovirea sau chiar
uciderea unor persoane întâlnite întâmplător, alteori sinuciderea.
4
În beţiile patologice este frecvent necesară administrarea de sedative dintre care
de elecţie sunt benzodiazepinele – Diazepam 10-20 mg per os, neuroleptice cu acţiune

4- ,,Riscurile consumului de alcool’’ Dr. Vladimir Belis Editura Medicală Bucureşti, 1981.
8
rapidă din grupul butirofenonelor, Haloperidol 5-10 mg per os sau injectabil. Izolarea şi
imobilizarea mecanică a pacientului sunt necesare dar şi în acelaşi timp pot avea efect
creşterea anxietăţii şi agresivităţii.

2.4 Diagnostic
A.Criterii de diagnostic pentru intoxicaţia cu alcool (DSM IV):
a. Ingestie recentă de alcool.
b. Modificări comportamentale sau psihologice dezadaptative semnificative clinic
(de ex, comportament sexual sau agresiv inadecvat, labilitate afectivă,
deteriorarea judecăţii, funcţionarea socială sau profesională inadecvată) care apar
în cursul său la scurt timp după ingestia de alcool.
Unul (sau mai multe) din următoarele semne, apărând în cursul său la scurt timp după
uzul de alcool:
 Dizartrie;
 Incoordonare;
 Mers nesigur;
 Nistagmus;
 Deteriorarea atenţiei sau memoriei;
 Stupor sau comă.
Simptomele nu se datorează unei condiţii medicale generale şi nu sunt explicate
mai bine de altă tulburare mentală.
B. Diagnostic diferenţial:
Intoxicaţia alcoolică:
 Intoxicaţia cu sedative, hipnotice, anxiolitice - nu există în istoricul recent
consumul de alcool şi halena alcoolică;
 Tulburarea mentală datorată unei condiţii medicale generale - disfuncţia este
consecinţă directă a unei condiţii medicale dacă istoricul, datele de laborator sau
examenul de laborator sprijină acest diagnostic.
Abstinenţa alcoolică:
 Abstinenţa de sedative, hipnotice şi anxiolitice - nu există istoricul consumului şi
întreruperii consumului de alcool;

9
  Tulburarea mentală datorată unei condiţii medicale generale - disfuncţia este
consecinţă directă a unei condiţii medicale dacă istoricul, datele de laborator sau
examenul de laborator sprijină acest diagnostic.
Tulburări induse de alcool:
 Tulburări mentale primare (tulburarea de personalitate antisocială, schizofrenia,
tulburarea bipolară, tulburarea depresivă majoră, tulburări anxioase, disfuncţii
sexuale, tulburări de somn) - există şi alte simptome care îndeplinesc criteriile
fiecărei tulburări în parte;
 Delirul, dementă, tulburarea amnestică datorate unei condiţii medicale generale -
se pun în evidenţă modificările clinice şi paraclinice.

2.5 Evoluţie şi prognostic:

Primul episod de intoxicaţie alcoolică intervine, de obicei, în anii adolescentei, iar

dependența se instalează intre 25-40 de ani.
Intoxicaţia cu alcool cuprinde mai multe faze:
 În prima fază, de creştere a concentraţiei de alcool, individul prezintă o dispoziţie
euforică, logoree sau dimpotrivă, iritabilitate, izolare;
 Când concentraţia de alcool este la un nivel destul de mare (200-300 mg/dl), este
posibil ca bolnavul să intre într-un somn profund (faza de anestezie);
 Atunci când concentraţia de alcool în sânge este foarte ridicată (300-400 mg/dl),
se poate produce inhibarea respiraţiei şi a pulsului şi intrarea în comă.
În linii mari, evoluţia tulburării de dependenţă şi a abuzului de alcool se
caracterizează prin perioade de abstinenţă, urmate de perioade de băut controlat, din nou
abuz de alcool şi problemele legate de acesta.
Alcoolismul induce o serie de condiţii medicale (neurologice, digestive,
cardiovasculare, s.a) şi psihiatrice (delir, dementă, tulburare amnestică, tulburare
psihotică, tulburare afectivă, tulburare anxioasă, tulburare sexuală, tulburare de somn).
5
Tulburările mentale primare aflate pe axa I ce se întâlnesc adeseori în
comorbiditate cu dependenţa sau abuzul de alcool sunt: tulburarea de personalitate

5– „Aspecte toxicologice-clinice şi medico legale în etilism V. Beliş” Ed. Medicală, Bucureşti, 1982.

10
antisocială, schizofrenia, tulburarea bipolară, tulburarea depresivă majoră, tulburările
anxioase.

Complicaţii somatice:
Consecinţele medicale ale uzului de alcool reprezintă una dintre cele mai
importante probleme de sănătate publică. Alcoolul are efecte directe deosebit de
importante asupra diferitelor organe şi ţesuturi. La consumatorii cronici de alcool apar
importante modificări fiziologice şi morfologice ce se manifestă printr-un răspuns
anormal la alcool, medicamente, toxine şi chiar la nutrienţii obişnuiţi. Aproape toate
ţesuturile şi organele sunt vulnerabile la efectele alcoolului. Aproape toate consecinţele
medicale ale uzului de alcool sunt reversibile odată cu abstinența.
Complicaţiile neurologice ale consumului de alcool:
Dementa alcoolică: este impropriu denumită ca atare după unii autori întrucât este
datorată, pe lângă efectul toxic direct al alcoolului, unor multiple deficienţe nutriţionale şi
vitaminice induse de alcoolismul cronic, ca şi unor repetate traumatisme cranio-cerebrale.
Apare la alcoolicii cronici (foşti heavy-drinkers) după mulţi ani de degradare şi
marginalizare socială.
Accident vascular cerebral: cele mai frecvente accidente vasculare cerebrale la
alcoolici sunt de natura hemoragică, embolică şi trombotică şi se datorează prezenţei
hipertensiunii, dislipidemiei, bolii aterosclerotice şi/sau coagulopatiilor. Prezenţa unei
coagulopatii poate să fie de asemenea responsabilă pentru incidenta crescută a
hematoamelor subdurale la cei ce suferă un traumatism cranio-cerebral.
Crizele epileptice simptomatice (rum fits): crizele comiţiale legate de uzul de
alcool sunt de obicei generalizate, apar fără aura, la scurt timp (6 - 8 ore) după
întreruperea uzului şi pot anunţa instalarea sevrajului. Uzul cronic de alcool şi
întreruperile repetate ale acestuia duc la scăderea pragului de apariţie al crizelor
comiţiale. Riscul crizelor comiţiale este proporţional cu cantitatea de alcool administrata.
Tulburări cerebeloase: intoxicaţia alcoolică duce la tulburări de coordonare şi
modifică abilităţile motorii - tulburări de echilibru.
Complicaţiile gastro - intestinale ale consumului de alcool:
Efectele alcoolului asupra ficatului: toxicitatea alcoolului asupra ficatului se
datorează utilizării preferenţiale a alcoolului de către celulele hepatice ca şi "combustibil

11
preferat". Chiar şi o cantitate mică de alcool perturba gluconeogeneza şi duce la şuntarea
metabolizării unor cantităţi de carbohidraţi în grăsimi. Deteriorarea hepatică începe cu
transformarea steatozică a ficatului (ce are loc la prezenţa unor nivele constante de alcool
în sânge de 80mg/dl), urmată de hepatita alcoolică şi de fibroza perivenulară şi în ultima
fază de către ciroză. Utilizarea cronică de alcool exacerbează hepatita infecţioasă şi
interferă cu succesul tratamentului. Combinaţia dintre alcoolism şi hepatită C cauzează
creşterea toxicităţii hepatice la nivele superioare celor aşteptate simplului efect aditiv al
celor două.
Efectele alcoolului asupra stomacului: alcoolul favorizează colonizarea
stomacului cu bacilul Helicobacter Pilory. Acesta produce amoniac şi favorizează astfel
colonizarea bacteriană ce duce la gastrita şi ulcer - în special asociate cu consumul de vin
şi bere. Prin urmare, deşi alcoolul cauzează gastrita hemoragică, nu este direct
responsabil de apariţia bolii ulceroase. Alcoolul poate acţiona concomitent cu
Helicobacter Pilory la întârzierea vindecării şi la agravarea unui ulcer deja prezent.
Alcoolul este responsabil de o incidenţă crescută a refluxului esofagian şi a perturbării
peristalticii normale secundar neuropatiei autonome. Concentraţiile crescute de alcool în
sânge duc la o evacuare gastrică întârziată a bolului solid şi la o accelerare a evacuării
porţiunii lichide din bolul alimentar.
Efectele alcoolului asupra intestinului subţire: intestinul subţire este expus la
concentraţii ridicate de alcool în timpul uzului de alcool. Acest fapt duce la schimbări în
structura celulară, metabolismul şi circulaţia intestinului subţire. Alcoolul predispune la
eroziunea hemoragică a vililor intestinali şi la duodenita. Acestea, în combinaţie cu
accelerarea motilităţii, cauzează deficiența absorbţiei unor importanţi nutrienţi ce pot
duce la o varietate de afecţiuni medicale.
Efectele alcoolului asupra colonului: hipertensiunea portală datorată disfuncţiei
hepatice, poate duce la apariţia hemoroizilor. Alcoolul de asemenea cauzează scăderea
activităţii non-propulsive colonice şi creşterea motilităţii propulsive, ceea poate exacerba
boala hemoroidală.
6
Efectele alcoolului asupra pancreasului: alcoolul poate cauza scăderea enzimelor
pancreatice datorită fragilităţii structurilor de stocare celulare. Acest fenomen se traduce
prin inflamaţia peretelui ductal ce blochează ductul pancreatic şi conduce astfel la

6
– „Droguri concomitente cu alcoolul, tutunul, cafeaua Dr. C. Stavros” Ed. Medicală, Bucureşti, 1992
12
stimularea producţiei enzimatice. Combinaţia acestor procese duce la apariţia pancreatitei
cronice şi acute. Prin episoade recurente de pancreatită ce se manifestă prin insuficiența
exocrină şi endocrină, se poate ajunge la diabet zaharat, absorbţia deficitară şi deficienţa
de vitamine liposolubile (A, D, D2, E, K, F).
Complicaţiile cardio-vasculare ale consumului de alcool:
Modificările cardiace datorate consumului de alcool: 25 % dintre pacienţii cu uz
cronic de alcool prezintă o formă de boală cardio-vasculară. Patogeneza este, în primul
rând, datorată pe seama toxicităţii alcoolului asupra fibrei musculare striate ce duce la
inflamaţia musculaturii cardiace, cardiomiopatie, aritmii şi anomalii ale ventriculului
stâng.
Cardiomiopatia alcoolică: cardiomiopatia reprezintă afectarea miocardului
(muşchiului inimii). Dependenţa alcoolică poate duce la două tipuri de disfuncţii
cardiace: tiamin-dependenţa (boala beri-beri alcoolica) sau tiamin-independenţa
(cardiomiopatia alcoolică). Fiziopatologia cardiomiopatiei alcoolice este încă
necunoscută. La cei cu uz cronic de alcool (de obicei mai mult de 10 ani de consum) se
întâlneşte frecvent hipertrofia miocardica şi grade variate de fibroză miocardică şi
perivasculară. Cel mai frecvent simptom este dispneea urmată de tuse, în special
nocturnă.
Sindromul toxic cardiac datorat consumului de alcool: acest sindrom constă în
perturbarea ritmului sau a conducerii cardiace (în special tahicardii supraventriculare),
asociată cu un consum masiv de alcool la persoane fără alte tulburări (boli) cardiace
preexistente. Cea mai frecventă aritmie este fibrilaţia atrială ce se converteşte spontan la
ritm sinusal într-o perioadă de 24 de ore. Sindromul este recurent, dar evoluţia sa este
benigna iar tratamentul antiaritmic nu este de obicei necesar. Mecanismul de apariţie a
sindromului toxic cardiac nu este pe deplin elucidat, dar ipotezele existente includ
secreţia excesivă de epinefrină şi norepinefrina, creşterea nivelului sanguin de acizi graşi
şi acţiunea indirectă a acetaldehidei (metabolitul primar al alcoolului).
Hipertensiunea datorată consumului de alcool: în urma uzului de alcool pot
rezulta creşteri uşoare ale nivelului tensiunii arteriale, în special dacă tensiunea variază
de-a lungul timpului. O cantitate de 1g/kgc/zi alcool, timp de 5 zile, este suficientă pentru
o creştere semnificativă a tensiunii arteriale, în special la persoanele deja hipertensive.
Hipertensiunea apare frecvent în sevrajul alcoolic, chiar şi la cei fără istoric de

13
hipertensiune şi poate constitui o complicaţie serioasă a acestuia. Tipul de băutură
alcoolică consumat, rasă şi vârsta pot influenţa impactul consumului de alcool asupra
tensiunii arteriale. De exemplu, consumul de bere, vin, sake şi whisky sunt mai frecvent
asociate cu creşterea tensiunii arteriale. De asemenea persoanele cu vârste peste 50 de ani
sunt mai susceptibile la efectele alcoolului asupra tensiunii arteriale.
Complicaţiile pulmonare datorate consumului de alcool: intoxicaţia alcoolică
poate duce la depresie respiratorie complicată cu aspiraţie şi pneumonita chimică şi/sau
infecţioasă. Tahipneea este rezultatul infecţiei, alcalozei respiratorii dată de disfuncţia
hepatică sau de sevrajul alcoolic.
Complicaţiile hormonale şi sexuale datorate consumului de alcool: concentraţia
hormonilor: paratiroidian, insulina, adenocorticotropina, prolactina, cortizol şi
hormonului de creştere pot fi alterate de către consumul de alcool. La bărbaţi se observă,
secundar scăderii producţiei de testosteron, diminuarea numărului şi motilităţii
spermatozoizilor, disfuncţie sexuală, infertilitate. În cazul disfuncţiei hepatice avansate,
cu secreţie anormală de estrogen, pot apare atrofia testiculară şi ginecomastia. La femei
se poate instala menopauza prematură şi poate să apară ciclu neregulat, dismenoree şi
metroragie datorate malnutriţiei şi coagulopatiilor. Cantităţi precum o singura unitate (12
gr de alcool pur) /săptămâna pot duce la scăderea fertilităţii la femei.

2.6 Tratament:
Tratamentul alcoolismului constituie o problemă psihiatrică, dar în acelaşi timp,
privind prin prisma problemelor somatice şi a implicaţiilor de ordin social şi psihologic
este o problemă a medicului de medicină generală, a nursei în comunitate, a neurologului
şi internistului, a psihologiei şi nu în ultimul rând a asistentului de psihiatrie.

Tratamentul profilactic:
7
Educaţia sanitară vizează combaterea tendinţelor de consum şi abuz de alcool la
toate vârstele. Alcoolismul determină malnutriţie maternă şi consecutiv encefalopatie
etanolică, cu retard psihosomatic. Combaterea obiceiului de a da alcool copiilor întâlnit
chiar în perioada de sugar, când pentru a-i, calmă, li se dă să sugă o batistă înmuiată în
ţuică, alcoolul are consecinţe nefaste asupra dezvoltării psihosomatice a copilului.

7 ,,Alcoolul – viciu sau boală”, Doboș, F. articol apărut în ziarul ROMÂNIA LIBERĂ, 15 ferbruarie 2011
14
 Prevenirea comportamentului deviant la copii şi tineri, a conduitelor antisociale,
printr-o viaţă echilibrată. Mediul familial dezorganizat, neînţelegerile dintre soţi,
alcoolismul unuia sau a ambilor părinţi, determina dezechilibrul psiho afectiv la copii şi
tineri. Formarea unei personalităţi dezarmonice, cu comportament deviant, narcofilie,
comiterea unor acte antisociale sau rezultatul carentelor de ordin educativ şi lipsei de
supraveghere.

Tratamentul curativ:
Planul terapeutic va fi realizat împreună cu pacientul (soţul, soţia când se poate)
obiectivele vor fi prescrise, iar pacientului i se va cere să-şi ia răspunderea pentru
realizarea lor. Aceste obiective trebuie să privească nu numai băutura, ci de asemenea, şi
orice altă problemă corelată de sănătate, de căsnicie, de muncă sau de adaptare socială.
Obiectivul pe termen scurt trebuie să fie uşor de realizat de exemplu obişnuinţa completă
timp de două săptămâni. În acest fel, pacientul se poate simţi gratificat de succesul rapid.
Informaţiile despre efectele consumului masiv de alcool constituie un factor important în
tratament.

Tratamentul igieno-dietetic:
 Aport crescut de lichide până la 3,5 litri pe 24 h administrat per os sau pe cale
parenterală;
 Alimentaţia bogată în vitamine, hiperproteică şi hipercalorică, cu mese
administrate în cantităţi reduse şi dese;
 Repaus la pat cu supraveghere pe durata stărilor de sevraj.

Tratamentul medicamentos:
Tratamentul medicamentos este oportun în orice stadiu şi se realizează cu o paletă
largă de medicamente (psihotrope, tonice-reborant, hepatotrope, anticomitiale,
vasotrope). O primă etapă a tratamentului medicamentos începe printr-o cură de
dezintoxicare, adică combaterea sevrajului şi limitarea eventualelor tulburări date de
sevraj, prin administrare de tranchilizante: Diazepam, Napoton, Xanax, vitaminoterapie
cu vitamine din grupul B, PP; neuroleptice sedative şi incisive: Plegomazin, Haloperidol
care se administrează şi în cazul fenomenelor confuz – onirice şi delirante.

15
 Tratamentul psihoterapeutic:
Psihoterapia poate fi individuală sau de grup şi constă în susţinerea psihică a
pacientului care are probleme cu consumul de alcool. Terapia de grup - este o metodă
terapeutică des folosită având rezultate bune. Aproximativ 10 pacienţi se întâlnesc regulat
împreună cu unul sau mai mulţi membri ai personalului. Scopul este de a-i face să-şi
observe propriile probleme oglindite în alţi şi să găsească modalităţi mai eficiente de a le
rezolva. Ei câştigă încredere pe măsură ce membri grupului se străduiesc împreună să-şi
reorganizeze viaţa fără alcool. Este o metodă de terapie a alcoolicilor anonimi.
Terapia de susţinere - dacă nu există disponibilităţi pentru terapia de grup, sau
dacă pacientul nu accepta, un terapeut sau un psiholog pot oferi sprijin psihologic
individual, scopul este de al ajuta pe pacient să facă faţă problemelor din viaţă fără a
apela la alcool.
Terapia comportamentală - în cadrul acestei terapii, pacienţilor li se pot arăta
casete video în care sunt filmaţi ei însuşi în stare de ebrietate; pot fi învăţaţi să bea fără să
dea paharul peste cap, li se pot arăta cum să identifice impulsurile de a bea şi cum să
găsească aste căi prin care să le răspundă.

Tratamentul nursing:
Are două obiective:
Obiectivul pe termen scurt care este menit să corijeze simptomatologia prezenta la
un moment dat (insomnii, nelinişte, tremurături, deshidratare, tulburări de
comportament). Se pun diagnostice nursing precise cu intervenţii la obiect şi ţinte realiste
pentru un interval de cca. o săptămână.
8
Obiectivul pe termen lung de a păstra abstinenta pe timp cât mai îndelungat, de
preferinţă ani, intervenţiile sunt de genul psihoterapiei şi eventual de corectare a
tulburărilor de personalitate şi de caracter ale pacientului.
Pentru reuşita obiectivului pe termen lung este imperios necesară colaborarea cu
persoane semnificative pentru pacient.

8
www.sfatulmedicului.ro

16
 ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU TOXICOMANIE ALCOOLICĂ
DIN MOMENTUL INTERNĂRII ŞI PÂNĂ LA EXTERNARE

2.2.1. Internarea pacientului în spital

Examinarea pacientului este cea mai importantă etapă a procesului de îngrijire,
aceasta fiind punctul de plecare pentru asistentă, în procesul complex de îngrijire ce va
urma a fi implementat. Aceasta cuprinde:
 Interviul
 Examenul clinic obiectiv
 Investigaţii paraclinice şi de laborator
Prima etapă şi cea mai importantă, este:
Culegerea datelor
Din interviu, putem afla:
- Vârsta
- Motivele internării – durere, anemie, paloare, etc.
- Antecedentele heredo-colaterale – mediul în care acesta trăieşte, condiţii de viaţă.
- Antecedentele personale fiziologice – se va aprecia gravitatea problemelor anterioare
şi repercursiunile lor asupra condiţiilor de viaţă.
- Reacţia la spitalizare – nelinişte, frică, plâns, agresivitate
- Suportul familial – nivelul de afecţiune al neamurilor, frecvenţa vizitelor, dorinţa
participării la procesul de îngrijire.
- Istoricul bolii – debut, evoluţie, simptome, repercursiuni
Examenul clinic obiectiv vizează:
• Coloraţia tegumentelor – paloare
• Aspectul general – conformaţie, înălţime, greutate, .
Investigaţii paraclinice şi de laborator
• Examene de sânge Hemoglobină, Leucocite, Hematii, Glicemie
Probleme cu care se poate confrunta pacientul toxicomanie alcoolică la internare:
- 9
Potenţial de alterare a nutriţiei (deficit) prin: refuzul de a se alimenta, reacţii la
spitalizare, durere

9
– „Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă” Ed. Medicală, Bucureşti, 2000
17
- Potenţial de infecţie ( infecţii nosocomiale, igienă deficitară)
- Potenţial de accidentare
- Perturbarea somnului cauzat de durere, , tratamente
- Anxietate
- Probleme de tranzit intestinal (diaree datorată deshidratării, constipaţie post-partum)
Obiectivele vizează:
- asigurarea condiţiilor de mediu
- diminuarea neliniştii
- diminuarea manifestărilor de dependenţă
- prevenirea complicaţiilor
- prevenirea accidentelor

Asigurarea condiţiilor igienice şi de securitate pacientului internat

- Aplicăm măsuri de prevenţie a infecţiilor nosocomiale (curăţenie, dezinfecţie,
sterilizare, izolare)
- Este absolut necesară purtarea echipamentului de protecţie
- Nu se vor lăsa medicamente la îndemâna pacientului
- Asigurăm condiţii de microclimat (salon bine aerisit, temperatură, umiditate, luminozi-
tate)
- Asigurăm securitatea pacientului (plasăm patul departe de surse de căldură, folosim
paturi cu bare de protecţie, îndepărtăm obiectele tăioase)
- Asigurăm igiena obiectelor sanitare şi a lenjeriei de pat şi corp
- După cum îi permite vârsta, încurajem activităţile normale individuale : mers,
îmbrăcat, dezbrăcam, igienă, alimentaţie.

Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative

- Observăm starea generală
- Măsurăm funcţiile vitale: puls, tensiune, respiraţie, temperatură
- Măsurăm funcţiile vegetative: auz, văz, simţul tactil, mobilitate, etc.
- Observăm tegumentele şi mucoasele
- Monitorizăm comportamentul

18
Alimentaţia bolnavului
- Planificarea meselor si gustarilor trebuie făcută în corelaţie cu schema de administrare
a tratamentului

Administrarea medicamentelor
- Abordarea va fi una gentilă, calmă, explicăndu-i pacientului procedurile, , eventual, îi
putem înmâna instrumente nesterile inofensive, pentru a se familiarizează cu acestea.
- La indicaţia medicului, administrăm tratamentul medicamentos.

Spălătura gastrică:
Definiţie:Prin spălătura gastrică înţelegem evacuarea conţinutului stomacal şi
curăţirea mucoasei de exudate şi substanţe străine.
Scop:Explorator
Terapeutic:
 Evacuarea conţinutului stomacal toxic.
Indicaţii:
 Intoxicaţii alimentare sau cu substanţe toxice;
 Stază gastrică însoţită de procese fermentative;
 Pregătirea preoperatorie în intervenţiile de urgenţă sau pe stomac;
 Pregătirea pentru examen gastroscopic.
Contraindicaţii:
 Intoxicaţii cu substanţe caustice;
 Hepatite cornice; varice esofagiene;
 Îmbolnăviri cardio-pulmonare decompensate;
 Ulcer gastric în perioada dureroasă;
 Cancer gastric.
Pregătiri:
Materiale:
1. 10
De protecţie:
 Două sorturi din material plastic;
 Muşama, traversă;

10 - ,,Tehnica îngrijirii bolnavului’’ Carlo Mozes Editura Medicală Bucureşti, 2009.

19
 Prosoape.
2. Sterile:
 Sonda gastrica Faucher;
 Două seringi de 20 ml;
 Casoleta cu mănuşi de cauciuc;
 Pensă hemostatică.
3. Nesterile:
 Cană de sticlă sau metal de 5L;
 Pâlnie, apă caldă la 25-26 grade;
 Recipient pentru captarea lichidului (găleată, lighean);
 Scaun.
4. Medicamente:
 Cărbune animal, alt antidot la indicaţia medicului.
Pacient:
a. Pregătire psihică: se anunţă şi se explică importanţa examenului şi a colaborării
sale;
b. Pregătirea fizică:
 Se aşează pacientul pe scaun şi se protejează cu un prosop în jurul gâtului;
 Se aşează sortul de cauciuc;
 Se îndepărtează proteza dentară (dacă este cazul);
 I se oferă tăviţă renală şi este rugat să şi-o ţină sub bărbie (pentru captarea salivei
şi pentru imobilizarea pacientului).
Execuţie:
 Asistenta se spală pe mâini, îmbracă mănuşi sterile şi sortul de cauciuc;
 Umezeşte sonda, se aşează în dreapta pacientului şi îi fixează capul între mană şi
torace;
 Cere pacientului să deschidă gura, să respire adânc;
 Introduce capătul sondei până la peretele posterior al faringelui cât mai aproape
de rădăcina limbii invitând pacientul să înghită;
 Prin deglutiţie sonda pătrunde în esofag şi prin mişcări blânde de împingere
ajunge în stomac (la marcajul 40-50 cm la arcada dentară);

20
  La capătul liber al sondei se adaptează pâlnia şi se aduce la nivelul toracelui
pacientului;
 Se verifică temperatura lichidului de spălătura şi se umple pâlnia;
 Se ridică pâlnia deasupra capului pacientului;
 Înainte ca ea să se golească complet, se coboară cu 30-40 cm sub nivelul
epigastrului în poziţie verticală pentru a se aduna în ea lichidul din stomac;
 Se goleşte conţinutul pâlniei în vasul colector;
 Se repetă operaţia până ce lichidul este curat, limpede, fără resturi alimentare sau
substanţe străine;
 Se îndepărtează pâlnia şi se pensează capătul liber al sondei după care se extrage
cu atenţie, pentru a se împiedica scurgerea conţinutului ei în faringe, de unde ar
putea fi aspirat de pacient.
Pregătirea produsului pentru examenul de laborator:
Dacă spălătura s-a efectuat pentru eliminarea unor substanţe toxice ingerate
accidental sau voluntar, tot ceea ce s-a evacuat din stomac se va păstra pentru examinarea
de către medic, iar un eşantion va fi trimis la laborator.
Îngrijirea ulterioară a pacientului:
 I se oferă un pahar cu apă să-şi clătească gura;
 Se şterg mucozităţile de pe faţă şi bărbie;
 Se îndepărtează tăviţa renală şi şortul;
 Se aşează pacientul în poziţie comodă.

Ecografia:
Ultrasonografia, este lipsită de orice efect nedorit, asupra organismului. În acelaşi
timp, ultrasonografia a lărgit sfera posibilităţilor de diagnostic, fiindcă în afară de
plămâni şi oase toate celelalte organe beneficiază de examenul ecografic.
11
Pregătirea bolnavului pentru examinări ecografice este minimală. În ecografia
abdominală imaginea poate fi deranjată prin interpunerea gazelor din tubul digestive. Din
acest motiv, este bine dacă în preajma examinării, bolnavul primeşte o medicaţie

– „Ghid de nursing” 11 L. Titircă Ed. Viaţa Medicală, 1992.

21
absorbantă a gazelor, sau la nevoie i se administrează un purgativ. Cu cel puţin 12 ore
înainte de examinare bolnavul rămâne nemâncat.
La examinarea organelor din micul bazin, inclusiv a organelor genitale feminine,
bolnavul trebuie să fie cu vezica urinară umplută, ceea ce asigură examinatorului
vizibilitate mai bună în spatele vezicii urinare. Vezica umplută reprezintă o adevărată
fereastra sonică pentru examenul ecografic al organelor genitale feminine. În vederea
acestui scop, cu 2-3 ore înainte de examinare, asistenta va servi bolnavul cu 500-700 ml
lichide şi se va supraveghea ca bolnavă să-l consume în timp util.Va atrage atenţia
bolnavei, că până la examinare să nu-şi golească vezica, asigurând astfel reuşita
examenului. În cazul sarcinilor înaintate, nu este nevoie de umplerea vezicii urinare.
Examinarea celorlalte organe (cordul, vasele mari, rinichii, glanda mamară,
tiroida etc.) nu necesită nici o pregătire. Asistenta trebuie să arate bolnavului că
examinarea este lipsită de orice pericol şi nu este însoţită de nici un inconvenient, pentru
a-l priva pentru obsesii inutile.
Majoritatea examinărilor se fac în decubit dorsal, uneori bolnavul trebuie întors
după dispoziţia medicului puţin la stânga (ecografia cardiacă) sau adus în decubit lateral
stâng (ecografia splinei sau a rinichiului stâng) sau în decubit lateral drept (ecografia
vezicii biliare şi a căilor biliare); examenul rinichilor se face în decubit ventral. Pentru
evidenţierea mai bună a regiunii lombare, sub abdomenul bolnavului se aşează o pernă
mai tare sau chiar un sul improvizat dintr-o pătură.
Prin ultrasonografie se pun în evidenţă afecţiunile valvulare ale inimii, bolile
congenitale ale acesteia, tumorile intracardiace, pericarditele, tumorile ficatului, chisturile
şi tumorile pancreasului, numeroase afecţiuni renale şi ale organelor genitale masculine şi
feminine, precum şi ale unor glande endocrine: suprarenalele, tiroida şi altele.

2.2.2 Externarea

Regimul igieno-dietetic precum și exercitiul fizic au o buna influentă dacă este efectuat
cu un bun autocontrol si regulat. Iși administrează singur medicatia prescrisa, ascultă
sfatul medicului si al asistentei.respectă regimul alimentar.

22
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
CU TOXICOMANIE ALCOOLICĂ

Asistenta medicală trebuie să-l cunoască îndeaproape pe pacient şi să stabilească

raporturi de încredere reciprocă. Din momentul internării, primul contact al bolnavului cu
spitalul, prima injecţie, felul cum este primit, au o mare importanţă pentru o evoluţie
bună a procesului patologic. Tratamentul bine şi conştiincios aplicat, administrarea
medicaţiei, adresarea unui cuvânt încurajator şi blând, chiar în situaţia în care pacientul
este agitat, agresiv constituie premise de evoluţie favorabilă a bolii.
Cadrele medicale trebuie să vegheze asupra ambianței în care stau bolnavii (igiena
saloanelor, a păturilor, igiena personală a bolnavilor) căutând să realizeze un climat cald,
contribuind la realizarea unui sentiment de siguranţă. Rolul asistentei medicale nu este
numai de a administra medicaţia şi a recolta analize, ci şi de a convinge bolnavul de
eficacitatea tratamentului. De asemenea asistenta are obligaţia de a face educaţie sanitară
pacienţilor şi familiilor acestora în orele de vizită.
După perioade lungi de spitalizare, alcoolicul prezintă: dezinteres pentru viitorul
său şi al familiei, pierderea iniţiativei, incapacitate de readaptare la viaţa profesională şi
familială. Sentimentul de izolare pe care bolnavul îl resimte atât în spital cât şi în afară
este deseori cauză care provoacă reluarea consumului abuziv de alcool; aşadar i se va
asigura alcoolicului o atmosferă de confort psihic: îl vom încuraja, îi vom insufla o
atitudine optimistă, îl vom încuraja cu prietenie şi înţelegere, fără ca aceasta să însemne
toleranță faţă de viciul său.
În concluzie, în orice acţiune terapeutică, asistenta medicală va trebui să-i creeze
bolnavului un mediu cât mai asemănător cu cel din afara spitalului, să nu îl facă să se
simtă izolat, respins de societate.
Provocarea de vărsături şi spălătură gastrică cu carbine activate (în soluţie de
bicarbonat de sodiu 5%) sau doze succesive de cafea concentrată este posibilă în formele
uşoare.
În formele severe se va transporta pacientul de urgenţă la spital.
Dacă este necesar se va executa reanimarea cardio-respiratorie în timpul
transportului;

23
 La indicaţia medicului asistenta medicală va monta o perfuzie cu soluţii
macromoleculare, Glucoză 5% şi bicarbonat de sodiu. Se va injecta Vitamina B6 (3-4
fiole i.v. -fiole a 250 mg), Vitamina B1 i.v. -fiole a 100 mg, Hidrocortizon, Diazepam 1-2
fiole i.v. sau i.m. în caz de agitaţie.
Contraindicaţii: Morfină, Plegomazinul, Barbituricele.
O mare importanţă socială şi medico-legală o are recoltarea sângelui pentru
alcoolemie. Nu se va dezinfecta pielea cu alcool la locul prelevării decât cu sublimat,
oxicianura în lipsa cu apă simplă.
În caz de comă, spălătura gastrică este permisă după intubaţia traheală.
Asistenta medicală va aplica tratamentul prescris de medic: tratamentul comei
toxice, al insuficienței respiratorii şi circulatorii acute, corectarea tulburărilor funcţionale.
În mod accidental şi copii mici pot fi victime ale intoxicaţiei cu alcool.

24
 CAPITOLUL III
STUDII DE CAZ

Cazul clinic nr. 1:

Culegere date:
 Nume şi prenume: V.C;
 Data naşterii: 16.12.1950;
 Vârsta: 68 ani;
 Sex: M;
 Domiciliul:Jud gorj Loc Tg -Jiu;
 Religie: ortodoxă;
 Ocupaţie: pensionar;
 Nivel educaţie: studii medii;
 Data internării: 03.01.2019;
 Data externării: 15.01.2019;
 Motivele internării: iritabilitate, transpiraţii, agresivitate, agitaţie psihomotorie;
 Alergii: nu se cunoaşte alergic la nici un medicament;
 AHC: fără importanţă, neagă boli cardiovasculare, boli infecto-contagioase;
 APP: apendicectomie, colecistectomie, HTA;
 Grup sangvin: AII;
 Rh:, +’’;
 Obişnuinţe de viaţă: fumător 15 - 20 ţigări/zi, consumator de alcool, neagă
consumul de droguri;
 Istoricul bolii: pacient de 68 de ani, cunoscut secţiei noastre de acum 2 ani când a
fost internat pentru o tulburare afectivă mixtă pe fond toxico-carenţial. Domnul V.C
afirmă că ingeră băuturi alcoolice, tutun de mai mulţi ani, prima internare fiind în anul
2000, de când se internează anual pentru tratament. A încercat să renunţe la alcool, dar de
6 luni a reînceput să consume băuturi alcoolice tari, ajungând la 1 litru pe zi.
 Investigaţii efectuate:
a) Examen de boli interne:
 Clinic: gingivoragii la periaj;

25
 Obiectiv: examen clinic în limite normale;
 Biologic: ficat mărit de volum, citoliză uşoară, trombocitopenie uşoară, anemie
uşoară normocromă;
 Diagnosticul: comportament addictiv pe fondul consumului de alcool şi tutun,
steatoză hepatică toxică, anemie uşoară;
b) Examen psihologic:
 Buletin de examinare;
 Consultări: dizarmonic ansamblul structural în contextul toxicofiliei etanolice.
Actualmente dispoziţie depresivă severă cu nivelul de anxietate severă (după
scara Beck) cu nivel de anxietate severă (scara STAI).
 Dificultăţi adaptive socio-profesionale şi familiale;
 Toleranţa scăzută la frustrare cu marcate tendinţe de interpretare, izolare de
societate, trăirea dureroasă a solitudinii;
 Multiple preocupări hipocondriac-cenestapate şi tendinţe psihastene;
 Inabilităţi în gestionarea conflictelor cu gânduri de inutilitate existenţială, fără idei
suicidare. Tendinţa de a amplifica importanţa evenimentelor negative.
c) Examen psihiatric:
 Facies cu note triste, mimică şi gestică hipomobile;
 Discretă disartrie, tremor al membrelor superioare, consum etanolic abuziv în
antecedente psihiatrice sau confuzii onirice, neagă sevraje complicate. Anxietate
marcată, dificultăţi de controlare, dismnezii de fixare şi evocare disproxexie,
randament util diminuat. Labilitate emoţională toleranţă scăzută, la frustrare cu
crize de scurt circuit;
 Tulburări hipnice mixte, apetit mult redus cu scădere în greutate.
d) Consult neurologic:
 Subiectiv: pacient cunoscut cu un consum cronic etanolic, se prezintă pentru
crampe ale musculaturii moletului drept;
 Obiectiv neurologic: limitarea, MAS lombare Lasegie negativ bilateral durere la
700.
 Dismetrie la probele de coordonare ale membrelor inferioare;
 ROT achiliene abolite bilateral.
e) Diagnostic - Toxicomanie alcoolică:
26
 Recomandări:
 Magne B6, 3 x 1 pe zi alternând cu Cal-C-Vita 1 – 0 – 1;
 Milgamma N 1 – 1 - 1 alternativ cu Thiogamma 600 mg. 1 – 0 – 0;
 Arcoxia 90 mg. 1 – 0 - 0 - 5 zile;
f) Ecografie:
 Ficat cu reflectivitate crescută, difuz imunogen cu diametru: lob drept 162 mm.,
lob stâng 92 mm., lob caudat 35 mm., Vena Portă - 13 mm;
 Colecist transonic, splină de 125 mm ax lung, rinichi – aspect ecografic normal;
 Pancreas inabordabil.
Analize de laborator:
-Glucoza 91mg/dl
-uree 34mg/dl
-creatinina 0,8mg/dl
-colesterol 164mg/dl
-Trigliceride 154mg/dl
-G.P.T 44 u.i
-G.O.T 50 u.i

27

Diagnostic nursing
Dezechilibru nutriţional hidro-
electrolitic şi acido-bazic legat de
sevrajul etilic manifestat prin:
greţuri, vărsături, scădere
ponderală, deprinderi alimentare
deficitare, transpiraţii profunde,
scaune diareice.
Alterarea respiraţiei din cauza stării Pacientul va avea 16 – 18 -Asigur pacientului condiţii de îngrijire:
de agitaţie psiho-motorie
manifestată prin dispnee de tip
polipneic 25-30 respiraţii/minut.
Plan de îngrijire pentru pacientul V.C:
Obiectiv nursing
Pacientul va fi
reechilibrat hidro-
electrolitic şi acidobazic
în primele 7 zile şi pe tot
parcursul internării prin
dietă adecvată.
Pacientul va fi echilibrat
nutriţional începând din
prima zi de internare.
resp/min şi nu va
prezenta dispnee peste 24 200C, umiditate;
de ore.
Intervenţii nursing Evaluare
-Am asigurat pacientului un salon curat, -ziua 1
bine aerisit, cu lumina şi temperatura Pacientul prezinta
corespunzătoare (18 0C) şi am greturi si varsaturi
recomandat regim igieno-dietetic; Ziua a 2-a
-Am asigurat pacientului o igienă Pacientul după o zi
riguroasă pentru a evita complicațiile; de tratament cu
-Am respectat regulile de asepsie şi antiemetice nu mai
antisepsie în implementarea oricărei prezintă greţuri şi
îngrijiri; vărsături.
-Am izolat pacientul de restul pacienţilor Ziua a3-a
cu potenţial infecţios; pacientul prezintă
-Hidratez pacientul cu 2.000 ml/24 ore; tegumentele elastice
-Ofer pacientului alimente şi lichide la care confirmă o
intervale scurte de timp. hidratare adecvată.
-Măsor funcţiile vitale.
-Se continuă
salon curat, temperatura moderată 18- reechilibrarea
pacientului.
-Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative; -Pacientul respira
28

Alterarea somnului din cauza
orelor puţine de somn manifestată
prin insomnie, agitaţie în timpul
zilei.
-Asigur pacientului o poziţie care să-i fără dificultate.
favorizeze respiraţia;
-Educ pacientul şi îl învăţ cum să
efectueze gimnastică respiratorie;
-Monitorizez în permanenţă pacientul;
-Comunic în permanență cu pacientul;
-Rog familia să-I fie alături şi să îl
susţină;
-Liniştesc pacientul explicându-i că
echipa medicală îi stă în permanenţă la
dispoziţie.
Asigurarea unui somn -Am aerisit salonul; Ziua 1
corespunzător din punct -Am liniştit pacientul şi am comunicat în -Pacientul este agitat
de vedere calitativ şi permanentă cu acesta; si prezinta insomnie
cantitativ. -Am asigurat pacientului lenjerie curată, Ziua a 2 -a
pat confortabil, lumina semiobscură; -Pacientul este mai
-Am rugat ceilalţi pacienţi din salon să puţin agitat în timpul
păstreze liniştea; zilei;
-Am oferit pacientului un pahar de lapte Ziua a 3-a
cald înainte de culcare; -Se îmbunătăţeşte
-Am supravegheat calitatea şi cantitatea, durata şi calitatea
29
 somnului. somnului pacientul
este foarte linistit.
Lipsa autonomiei în acordarea Pacientul va avea -Am ajutat pacientul să facă baie sau dus, Ziua 1
îngrijirilor igienice din cauza stării tegumente şi mucoase sau îi efectuez toaleta pe regiuni; -Pacientul participă
de agitaţie psiho-motorie integre pe tot parcursul -Am pregătit cadă şi am asigurat la efectuarea
manifestată prin necoordonarea internării, va fi capabil temperatura camerei (20-220C) şi a apei autoîngrijirilor
mişcărilor. să-şi acorde îngrijiri (37-380C); Ziua a 2-a
igienice autonome peste -Pentru efectuarea toaletei pe regiuni am -Pacientul este
10 zile. pregătit salonul şi materialele, am capabil să-şi
protejat patul cu muşama şi aleza şi efectueze îngrijirile
pacientul cu paravan, convingând-o cu igienice şi să se
tact şi blândeţe să accepte; îmbrace singur
-După baie ajut pacientul să se îmbrace, Ziua a 3-a
să se pieptene, să-şi facă toaleta bucală, -Pe tot parcursul
să-şi taie unghiile. internării pacientul
nu a prezentat escare,
iar tegumentele au
rămas curate şi
integre.

30
 Evaluare finală:
Pacient în vârstă de 68 de ani, cu antecedente psihiatrice, se internează pentru
nelinişte psiho-motorie, transpiraţii, tremor al extremităţilor, tahicardie, iritabilitate,
greţuri, vărsături, insomnii mixte.
Se externează cu indicaţiile:
 Psihoigienă;
 Interzicerea consumului de alcool;
 Evitarea psiho-traumelor.
 Continuarea tratamentului cu:
 Coaxil 1 – 1 – 1 minim 3 luni;
 Carmabazepină 200 mg. 1 – 1 – 1 tb. /zi 1 an;
 Viplex 1 – 1 – 1 cps. /zi 1 lună;
 Antalcoplant 20 – 0 – 0 pic. /zi, 1 an.
Educaţia pacientului:
Informaţii privind consecinţele sociale şi de sănătate, de scurtă durată şi de lungă
durată ale consumului de alcool şi tutun.
Formarea unor valori şi atitudini pozitive faţă de un stil de viaţă sănătos. Exemplu
de pacienţi alcoolici, care s-au lăsat şi au avut un stil de viaţă normal.
Discutarea şi analizarea rolului influenţei grupului, a familiei şi a mass-mediei în
formarea şi menţinerea atitudinii faţă de alcool. Încercarea de a intra într-un grup, în care
consumul de alcool nu este una din privilegiile grupului (Alcoolicii Anonimii).
Discutarea modului în care alcoolul poate diminua performanţele şcolare,
profesionale.
Discuţia se bazează pe rolul negativ pe care îl are alcoolul în viaţa profesională şi
decăderea, lipsa de respect din partea colegilor.
Dezvoltarea deprinderilor de severitate şi de a face faţă presiunii grupului
(deprinderea de a spune nu). Să nu se lase influenţat de membrii grupului care consumă
alcool şi de a fi stăpân pe sine.
Dezvoltarea abilităţilor de luare a deciziilor, de gândire critică şi management a
stresului. Trebuie să-şi dea seama de rolul negativ pe care la avut asupra sa şi gândirii sale.
Desfăşurarea de activităţi de recreere sănătoase cum sunt: sportul, muzica, artele
plastice, activităţi de club. Îndrumarea pacientului spre anumite hobby-uri sau activităţi .

31
 Cazul clinic nr. 2:
Culegere date:
 Nume şi prenume: D.P;
 Data naşterii: 13.06.1975;
 Vârsta: 43 ani;
 Sex: M;
 Domiciliul:Jud Gorj Loc Tg-Jiu;
 Religie: ortodoxă;
 Ocupaţie: şomer;
 Nivel educaţie: studii medii;
 Data internării: 14.01.2019;
 Data externării: 21.01.2019;
 Motivele internării: tremur generalizat, stare generală alterată, halucinaţii auditive
şi vizuale, facies hiperemiat vultuos, mucoase umede şi palide, apatie, insomnie.
 Alergii: neagă;
 AHC: tată alcoolic decedat, frate alcoolic;
 APP: hepatita cronică cianotică;
 Grup sangvin: BIII;
 Rh:, -’’;
 Obişnuinţe de viaţă: fumător, consumator de alcool;
 Istoricul bolii: pacient cu vechi antecedente psihiatrice cu repetate internări în
serviciul psihiatrie. Se internează cu simptomatologia de mai sus pentru tratament
de specialitate.
Analize de laborator:
-hemoglobina 13g%
-hematocrit 42g%
-leucocite 5900mm
-glicemie 96mg%
-T,.G.O 55 U.I
T.G.P 68U.I
-VSH 10mm/1h

32
 Plan de îngrijire pentru pacientul D.P:
Diagnostic Obiectivnursing Intervenţii nursing Evaluare
nursing
Vulnerabilitate Pacientul să nu -Asigur suport fizic şi psihic pacientului; Ziua 1
faţă de pericole prezinte -Ajut pacientul să-şi satisfacă nevoile Pacientul prezinta anxietate
legat de procesul vulnerabilitate faţă fundamentale;
bolii manifestat de pericole. -Asigur pacientului microclimat corespunzător; Ziua a 2-a
prin risc de -Schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori În urma intervenţiilor cu rol
accidente, risc de este nevoie; propriu pacientul nu a prezentat
complicaţii. -Monitorizez funcţiile vitale; vulnerabilitate faţă de pericole pe
-Supraveghez în permanenţă pacientul pentru a toată durata spitalizării.
preveni plecările din salon;
-Îndepărtez obstacolele din calea pacientului Ziua a 3-a
atunci când se deplasează. Pacientul se simte linistit si este in
sigurantă.

Perturbarea stării Pacientul să fie -Servesc pacientului masa la ore fixe, temperatura În urma intervenţiilor cu rol propriu
de nutriţie legat de alimentat şi adecvată, prezentate atrăgător pentru stimularea pacientul este alimentat şi hidratat
tulburări de hidrata apetitului; corespunzător nevoilor sale.
dispoziţie, corespunzător -Aerisesc salonul înaintea servirii mesei;

33
manifestată prin nevoilor sale pe -Educ pacientul privind importanţa unei alimentaţii
refuzul de a se toată durata echilibrate pentru reuşita tratamentului;
alimenta şi hidrata. spitalizării. -Măsor greutatea corporală;
-Calculez bilanţul intrare-ieşire;
-Liniştesc pacientul din punct de vedere psihic;
-Stabilesc împreună cu pacientul un plan zilnic de
menţinere a sănătăţii: alimentaţie, îngrijiri de bază,
somn, exerciţii, igienă, comunicare, recreere.
Somn insuficient Pacientul să -Supraveghez în permanenţă pacientul; Ziua 1
calitativ şi prezinte un somn -Planific o prezenţă de jumătate de oră pe zi în Pacientul nu a dormit suficient si
cantitativ legat de atât calitativ cât şi preajma pacientului pentru discuţii libere; se simte obosit
agitaţia cantitativ pe toată -Ajut pacientul să-şi exprime liber sentimentele,
psihomotorie, durata spitalizării. temerile; Ziua a 2-a
manifestată prin -Învăţ pacientul exerciţii de relaxare; Pacientul a reusit sa doarmă 7 ore
ochi încercănaţi, -Stabilesc împreună cu pacientul un orar de somn si este linistit
apatie. şi odihnă;
-Determin pacientul să facă mişcare, exerciţii fizice Ziua a 3 -a
cu regularitate; În urma intervenţiilor cu rol propriu
-Observ şi notez în F.O calitatea, orarul somnului, pacientul a prezentat un somn atât
gradul de satisfacere al celorlalte nevoi. calitativ cât şi cantitativ pe toată
durata spitalizării.

34
Incapacitatea de a Pacientul să -Schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori
efectua îngrijiri prezinte o igienă este nevoie; Ziua 1 si a 2-a
igienice riguroasă. -Respect regulile de asepsie şi antisepsie în Pacientului I s-a efectuat igiena
manifestată prin efectuarea oricărei îngrijiri; totala
igienă defectuoasă. -Explic pacientului importanţa menţinerii unei
igiene riguroase pentru evitarea complicaţiilor; Ziua a 3-a
-Ajut pacientul în satisfacerea nevoii; În urma intervenţiilor cu rol propriu
-Ajut pacientul să-şi schimbe atitudinea faţă de pacientul prezintă o igienă
boala să; riguroasă.
-Masez membrele superioare şi inferioare ale
pacientului pentru a favoriza circulaţia;
-Deservesc pacientul la pat cu tot ce are nevoie.

Dificultate de a se Pacientul să se -Ajut pacientul prin efectuarea mişcărilor în scopul În urma intervenţiilor cu rol propriu
îmbrăca şi poată îmbrăca şi satisfacerii nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca; pacientul se poate îmbrăca şi
dezbrăca legat de dezbrăca fără -Pun la dispoziţia pacientului lenjerie de corp dezbrăca.
simptomele bolii dificultate. curata;
manifestată prin -Supraveghez pacientul să prezinte o ţinută
ţinută corespunzătoare în concordanţă cu anotimpul;
necorespunzătoare. -Schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori
este nevoie;

35
 -Încurajez în permanenţă pacientul;
-Ajut pacientul în satisfacerea nevoii pentru a evita
accidentele nedorite.

Alimentaţie Pacientul să -Am evaluat în permanenţă capacitatea de Ziua 1

inadecvată prezinte o deglutiţie; Pacientul este inapetent
calitativ şi alimentaţie atât -Am administrat oral alimente lichide şi semi
cantitativ datorită calitativa cât şi solide - cantităţi mici la interval mici; Ziua a 2-a si a 3-a
externării, cantitativă pe -Educ soţia pacientului cu privire la regimul ce Pacientul a prezentat o alimentaţie
manifestată prin toată durata trebuie urmat de pacient; atât calitativa cât şi cantitativă pe
refuz de a se spitalizării dar şi -Îl învăţ să folosească mâna stânga pentru toată perioada spitalizării.
alimenta. după externare. susţinerea celei drepte;
-Realizăm meniul, împreună cu soţia pacientului,
în funcţie de preferinţele pacientului.

36
 Evaluare finală:
Pacient în vârstă de 43 de ani, cu antecedente psihiatrice, se internează pentru:
tremur generalizat, stare generală alterată, halucinaţii auditive şi vizuale, facies hiperemiat
vultuos, mucoase umede şi palide, apatie, insomnie.
Se externează în stare ameliorată cu următoarele recomandări:
 Psiho-igienă;
 Interzicerea consumului de alcool;
 Evitarea psiho-traumelor;
 Continuarea tratamentului prescris;
 Revenirea la control periodic.
Educaţia pacientului:
Informaţii privind consecinţele sociale şi de sănătate, de scurtă durată şi de lungă
durată ale consumului de alcool.
Formarea unor valori şi atitudini pozitive faţă de un stil de viaţă sănătos. Exemplu
de pacienţi alcoolici, care s-au lăsat şi au avut un stil de viaţă normal.
Discutarea şi analizarea rolului influenţei grupului, a familiei şi a mass-mediei în
formarea şi menţinerea atitudinii faţă de alcool. Încercarea de a intra într-un grup, în care
consumul de alcool nu este una din privilegiile grupului (Alcoolicii Anonimii).
Discutarea modului în care alcoolul poate diminua performanţele şcolare,
profesionale.
Discuţia se bazează pe rolul negativ pe care îl are alcoolul în viaţa profesională şi
decăderea, lipsa de respect din partea colegilor.
Dezvoltarea deprinderilor de severitate şi de a face faţă presiunii grupului
(deprinderea de a spune nu). Să nu se lase influenţat de membrii grupului care consumă
alcool şi de a fi stăpân pe sine.
Dezvoltarea abilităţilor de luare a deciziilor, de gândire critică şi management a
stresului. Trebuie să-şi dea seama de rolul negativ pe care la avut asupra sa şi gândirii sale.
Desfăşurarea de activităţi de recreere sănătoase cum sunt: sportul, muzica, artele
plastice, activităţi de club. Îndrumarea pacientului spre anumite hobby-uri sau activităţi
recreative cu care să-şi ocupe timpul. Evitarea grupului în care se consumă alcool în timpul
liber sau întâlniri de grup.

37
 Cazul clinic nr. 3:
Culegere date:
 Nume şi prenume: N.A;
 Data naşterii: 23.08.1968;
 Vârsta: 50 ani;
 Sex: M;
 Domiciliul:Jud Gorj Loc Tg -Carbunesti;
 Religie: ortodoxă;
 Ocupaţie: vulcanizator;
 Nivel educaţie: studii superioare;
 Data internării: 16.01.2019;
 Data externării: 22.01.2019;
 Motivele internării: vorbire incoerență, tulburări de echilibru, tahicardie,
transpiraţie, halucinaţii severe;
 Alergii: neagă;
 AHC: neagă;
 APP: neagă;
 Grup sangvin: 0I;
 Rh:, -’’;
 Obişnuinţe de viaţă: consumă alcool în cantităţi mari, fumător;
 Istoricul bolii: pacientul acuză simptomatologia de mai sus, se internează pentru
investigaţii şi tratament.
 Analize de laborator:
-glicemie 85mg/dl
-Uree 38mg%
-Creatinina0,7mg/dl
-Colesterol 200mg/dl
-Trigliceride 175mg/dl
-G.P.T 45 u.i
-G.O.T 48 Uu.i
-G.G.T 39 u.i

38
 Plan de îngrijire pentru pacientul N.A:
Diagnostic Obiectiv Intervenţii nursing Evaluare
nursing nursing
Nelinişte Pacientul să fie -Liniştesc bolnavul cu privire la natura intervenţiilor; Ziua 1
psihomotorie echilibrat fizic -Pregătesc fizic şi psihic pacientul în vederea oricărei tehnici la care va fi Pacientul este agitat si
datorită şi psihic. supus; prezinta halucinatii
etilismului -Asigur o atmosferă caldă, manifest empatie faţă de bolnav şi răspund
cronic prompt la chemările lui; Ziua a 2-a
manifestată -Asigur o ambiantă în care să fie respectată intimitatea pacientului; Pacientul s-a mai
prin anxietate, -Arăt toleranţă şi multă răbdare; linistit
bufee de -Asigur condiţii de mediu adecvate: salon curat, aerisit, luminos,
agitaţie, temperatura constantă de 18 0C, umiditate 45 %, linişte, pat confortabil, Ziua a 3-a
halucinaţii. lenjerie curată; În urma intervenţiilor
-Amplasez pacientul în salon în funcţie de starea, afecţiunea şi cu rol propriu
receptivitatea sa la alte boli; pacientul este
-Iau măsuri de evitare a infecţiilor, urmăresc şi apreciez corect potenţialul echilibrat fizic şi
infecţios, aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de psihic.
infecţie;
-Informez şi stabilesc împreună cu pacientul şi aparţinătorii planul de
recuperare a stării de sănătate şi de creştere a rezistenţei organismului;
- -Învăţ aparţinătorii cum să îngrijească pacientul după externare.

39
Alimentaţie şi Pacientul să fie -Observ semnele de deshidratare şi ameliorarea lor după administrarea Ziua 1
hidratare prin echilibrat perfuziilor; Pacientul refuza sa se
deficit datorită hidroelectrolitic. -Fac bilanţul lichidelor perfuzate şi al celor eliminate; manance
alcoolismului, -Supraveghez atent: tensiunea arterială, pulsul, comportamentul
manifestată pacientului; Ziua a 2-a si a 3-a
prin -Calculez numărul de calorii în funcţie de diferite stări patologice – adaug În urma intervenţiilor
necesitatea 13 % pentru fiecare grad de temperatură peste 37oC; 20-30% pentru cu rol propriu
ajutorului în agitaţie, convulsii, distrucţii celulare; pacientul este
satisfacerea -Conştientizez pacientul asupra importanţei regimului alimentar în echilibrat
nevoii. menţinerea sănătăţii; hidroelectrolitic.
-Explorez preferinţele pacientului asupra alimentelor permise şi interzise;
-Servesc pacientul cu alimente la o temperatură moderată, la ore regulate
şi prezentate atrăgător;
-Învăţ pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar şi
echivalentele cantitative şi calitative ale principiilor alimentare în vederea
înlocuirii unui aliment cu altul.
Eliminare Pacientul să -Schimb lenjeria de pat după fiecare eliminare; Ziua 1
neadecvată prezinte -Asigur igiena locală riguroasă după fiecare eliminare; Pacientul a urinat
datorită eliminări în -Asigur aport lichidian adecvat în funcţie de bilanţul hidric; foarte putin
procesului limite -Stabilesc un orar al eliminărilor; Ziua a 2-a si a 3-a
bolii fiziologice. -Formez deprinderi de eliminare la ore fixe;

40
manifestată -Trezesc pacientul din somn pentru a urina; În urma intervenţiilor
prin -Învăţ pacientul poziţia adecvată, care favorizează golirea completă a cu rol propriu dar şi
incontinenţă vezicii; delegat pacientul
urinară. -Învăţ pacientul exerciţii de întărire a musculaturii perineale şi contracţia prezintă eliminări în
muşchilor posteriori ai planşeului pelvin pentru a împiedica defecarea cât limite fiziologice.
şi contracţii ale muşchilor anteriori ai planşeului pelvin pentru a opri
micţiunea;
-Contracţia muşchilor se face înainte şi după micţiune timp de 4 secunde
apoi relaxarea lor se repeta de 10 ori;
-Oprirea jetului urinar în timpul micţiunii şi reluarea eliminării de mai
multe ori.
Necoordonarea Pacientul să se -Pregătesc psihic pacientul în vederea oricărei tehnici de îngrijire. În urma intervenţiilor
mişcării poată mobiliza. -Planific un program de exerciţii de mers în funcţie de capacitatea cu rol propriu
datorită pacientului; pacientul se poate
etilismului -Învăţ pacientul să utilizeze diferite aparate de susţinere pentru activităţi mobiliza.
cronic, cotidiene;
manifestată -Ajut pacientul să facă bai calde, exerciţii fizice, îi fac masaje la nivelul
prin crize extremităţilor;
paroxistice de -Evaluez gradul de confuzie şi observ schimbările de comportament,
tip comiţial. orientându-l regulat în timp şi spaţiu;
-Solicit pacientul să se îmbrace, vorbindu-i clar, cu respect şi răbdare,

41
 respectând ritmul acesteia;
-Explic în limbaj inteligibil gesturile pe care trebuie să le facă pentru a se
îmbrăca;
-Aşez obiectele în cameră în aceeaşi ordine tot timpul, iar hainele în
ordinea folosirii lor şi solicit pacientului la dezbrăcare să le pună în
ordine inversă.
Comunicare Pacientul să -Liniştesc bolnavul cu privire la starea sa explicându-i scopul şi natura Ziua 1
ineficientă la comunice intervenţiilor; Pacientul nu comunica
nivel eficient cu -Familiarizez bolnavul cu mediul său ambiant; cu echipa de ingrijire
senzomotor şi echipa medicală -Asigur un mediu de securitate, liniştit; Ziua a 2-a
afectiv datorită şi familia. -Cercetez posibilităţile de comunicare ale bolnavului; Pacientul este mai
mediului -Furnizez mijloace de comunicare; linistit si a inceput sa
spitalicesc, -Învăţ bolnavul să folosească mijloace de comunicare conform comunice cu echipa
manifestată posibilităţilor sale; Ziua a 3-a
prin tulburări -Ajut pacientul să se orienteze în timp, spaţiu şi referitor la propria pacientul comunica
de limbaj, de persoană. eficient cu echipa
atenţie, de medicală şi familia.
memorie.

42
 Evaluare finală
Pacient în vârstă de 50 de ani, se internează pentru: vorbire incoerentă, tulburări de
echilibru, tahicardie, transpiraţie, halucinaţii severe.
Se externează în stare ameliorată cu următoarele recomandări:
 Psiho-igienă;
 Interzicerea consumului de alcool;
 Evitarea psiho-traumelor;
 Continuarea tratamentului prescris;
 Revenirea la control periodic.

43
 CONCLUZII

A vindeca sau cel puţin a uşura suferinţa a fost din totdeauna scopul practicilor
medicale. Atenţia acordată de către asistentă medicală este foarte importantă, dacă ne
gândim că patul constituie universul restrâns al bolnavului, timp de zile, uneori săptămâni.
Ea trebuie să intre în "pielea bolnavului" pentru a înţelege nu numai ce vrea acesta, ci şi
care sunt nevoile sale, pentru a-l menţine în viaţă şi pentru a-l ajuta să-şi recâştige
încrederea. Bolnavul care solicită asistenţă medicală îşi încredinţează sănătatea şi uneori
viaţa în mâinile celor ce-l îngrijesc.
Responsabilitatea noastră este de a-i asigura sprijinul de care are nevoie pentru a
face o alegere în mod raţional. Scopul îngrijirilor este de a reda pacientului o stare de bine,
de independenţă în desfăşurarea activităţilor cotidiene şi pregătirea pentru reintegrarea
familială şi profesională a pacientului. Educaţia sanitară a întregii populaţii pentru
prevenirea efectelor dăunătoare ale alcoolului asupra stării de sănătate, deoarece este mai
bine şi mai puţin costisitor să previi decât să tratezi.
Asistentă, ca membru al echipei de îngrijire, participă la îngrijirea bolnavilor în
diferite faze ale bolilor, atât în spital cât şi în comunitate. Asistenta medicală ieşind din
spital, din casa unui bolnav bătrân, va simţi mulţumirea sufletească că a reuşit să-şi pună
pregătirea şi pasiunea în folosul omului şi a vieţii, şi cea mai nobilă răsplată pentru
activitatea desfăşurată este convingerea că este de folos semenilor.
Alcoolul în România:
a) Alcoolul adolescentin:
În perioada mai-iunie 2006, la nivelul municipiului Bucureşti, a fost realizată o
anchetă pe bază de chestionar în rândul elevilor din clasele IX - XII, ce a avut drept scop
determinarea consumului de alcool în rândul adolescenţilor; 82 % dintre liceeni au afirmat
că obişnuiesc să bea numai la ocazii. De asemenea, 6,8 % dintre ei au afirmat că nu au
consumat niciodată băuturi alcoolice şi numai 1,7 % s-au declarat că fiind consumatori
zilnici.
Comportamentul elevilor în ceea ce priveşte consumul de alcool este similar cu cel
al familiilor din care provin, 72% dintre aceştia afirmând că în familiile lor se consumă
alcool numai la ocazii speciale (aniversări, petreceri).
Doar 2,4 % dintre subiecţi au afirmat că în familia lor nu se consumă niciodată
alcool, în timp ce 5,8 % apreciază ca acesta este consumat zilnic. În ceea ce priveşte

44
anturajul, peste jumătate (57,5%) dintre elevii chestionaţi susţin că doar o mică parte din
grupul de prieteni consuma frecvent alcool.
Motivele care au stat la baza consumului de alcool au fost în principal curiozitatea
(47 %) şi plăcerea (42%). Chestionaţi cu privire la destinaţia banilor de buzunar, marea
majoritate (67,2 %) au declarat că îi folosesc pentru procurarea produselor alimentare, iar
28,7 % achiziţionează alte produse (haine, accesorii vestimentare, cărţi etc.). Numai 2,5%
dintre respondenţi utilizează banii de buzunar pentru cumpărarea băuturilor alcoolice.
România se afla printre cei mai mari consumatori de alcool din Europa, se arată
într-un raport al Institutului Britanic de studii privitoare la alcool. În România, adulţii
consumă mai mult de 18,5 litri de alcool pe an, în timp ce media în Uniunea Europeană se
situează în jurul a 15 litri. Respectiv, această situaţie a sporit majorarea mortalităţii
generale a populaţiei, negativ a influenţat asupra situaţiei demografice din teritoriu, a sporit
violenţa şi agresivitatea familială, suicidele etc.. Prevalenţa morbidităţii prin alcoolism
cronic constituie 1276,1 (2006) comparativ cu 1292,0 (2005). Prevalenţa psihozelor
alcoolice – 25,6 (2005-19,5).
Incidenţa prin psihoze alcoolice constituie 19,6 (2005 – 14,1). Majoritatea
oamenilor consideră că ei beau cu moderaţie şi cred că atât timp cât nu se îmbată sau nu
sunt dependenţi de alcool, nu există probleme. După datele statistice, 1 european din 4
consumă o cantitate periculoasă de spirtoase, care provoacă probleme grave de sănătate.
Este evident, că consumul de băuturi alcoolice este un fenomen larg răspândit
printre contingentele de populaţie, inclusiv printre persoanele de gen feminin. Populaţia
feminină din zonele urbane mai des decât din zonele rurale, conform sondajului, au afirmat
că au consumat băuturi alcoolice pe parcursul ultimei luni, respectiv 62.2, în comparaţie cu
57,1%.
Situaţia consumului de alcool printre persoanele de gen masculin este şi mai
agravată. În fiecare zi consumă alcool conform raportării 3,8 la sută dintre bărbaţi, faţă de
0,7 la sută dintre respondenţi femei. Bărbaţii consumă alcool 1-2 ori pe săptămână mai
Alcoolul Economic:
Cu banii cheltuiţi de romani pe alcool s-ar fi putut cumpăra 230.000 dintre cele mai
scumpe variante ale Daciei Logan. De asemenea, cu aceiaşi bani, s-ar putea achiziţiona
peste 5.700 de garsoniere la un preţ mediu. Nu în ultimul rând, piaţa băuturilor alcoolice
valorează mai mult decât cea a fondurilor de investiţii mutuale, estimată la 1,7 miliarde de
euro şi este aproximativ la acelaşi nivel cu cea a leasingului. Iar cele 2,3 miliarde de euro
înseamnă 2,5% din PIB-ul naţional.

45
 BIBLIOGRAFIE

1. Carlo Mozes - ,,Tehnica îngrijirii bolnavului’’ Editura Medicală Bucureşti, 2009.

2. Corneliu Borundel - ,,Medicină internă pentru cadre medii’’ Ediţia a IV-a revizuită,

Bucureşti, 2009.

3. Doboș, F. ,,Alcoolul – viciu sau boală”, articol apărut în ziarul ROMÂNIA

LIBERĂ, 15 ferbruarie 2011.

4. Dr. C. Stavros – „Droguri concomitente cu alcoolul, tutunul, cafeaua” Ed. Medicală,

Bucureşti, 1992.

5. Dr. Ioan Biberi - ,,Alcoolismul’’ Editura Medicală Bucureşti, 1966.

6. Dr. Vladimir Belis - ,,Riscurile consumului de alcool’’ Editura Medicală Bucureşti,

1981.

7. L. Titircă – „Ghid de nursing” Ed. Viaţa Medicală, 1992.

8. L. Titircă – „Urgenţe medico-chirurgicale” Ed. Medicală, Bucureşti, 2000.

9. V. Beliş – „Aspecte toxicologice-clinice şi medico legale în etilism” Ed. Medicală,

Bucureşti, 1982.

10. V. Predescu – „Psihiatrie” Ed. Medicală, Bucureşti, 1976.

11. www.sfatulmedicului.ro

46
 ANEXE

Fig nr .1

Fig nr 2.Encefalul

47
 Fig nr.3 Alcoolul

Fig nr .4 Efectele alcoolului

48
 Fig nr.5 zonele afectate de alcool

Fig nr.6 Efectele abuzului de alcool asupra organismului

49