MEMORIU TEHNIC DE RELEVEU DE ARHITECTURA

MONUMENT PENTRU EROII CAZUTI IN PRIMUL RAZBOI MONDIAL

SATUL CORBII MARI

COLECTIV DE LUCRU:
BUTAN MADALINA, grupa 55B
NISTOR BOGDAN, grupa 55B
PATRASCOIU IOANA, grupa 55B

DENUMIREA MONUMENTULUI : Monument pentru eroii cazuti in Primul Razboi Mondial

AMPLASAMENT : Judetul Dambovita, Comuna Corbii Mari, Satul Corbii Mari, gradina publica
din fata Primariei
LOCALIZARE : G.P.S.: 44O32’46.6” N, 25O29’42.0”E
STATUTUL DE PROPRIETATE : Proprietar actual: Primaria satului Corbii Mari
INAUGURARE : 31 octombrie 1920
CTIROR/ FINANTATOR : locuitorii satului Corbii Mari
AUTOR : arh. Rudolf Habick (din Bucuresti)
TIPUL MONUMENTULUI : Monument comemorativ

DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI (vezi si Documentatie_fotografica>Docum_fotografica_Imagini de context)

Satul Corbii Mari este resedinta comunei Corbii Mari, aflata in Judetul Dambovita.
Amplasamentul propriu-zis al monumentului este parcul din fata primariei, avand adresa de
G.P.S. 44O32’46.6” N, 25O29’42.0”E.

Pe lotul alaturat la nord primariei se afla o biserica, de asemenea monument istoric. Celelalte
constructii invecinate au regim de inaltime parter, astfel ca in imaginea de ansamblu predomina
vegetatia.

Parcul in care este situat monumentul are o forma alungita, marginit pe toate laturile de strazi,
cea din vest fiind una secundara, putin circulata. Intrarile principale in parc (acesta fiind
inconjurat de garduri) se afla pe un ax perpendicular pe directia alungita a parcului, ax pe care
este situat si monumentul. Din imaginile de satelit mai vechi observam ca a fost extinsa zona
pavata din centrul parcului, realizandu-se, de asemenea, o fantana arteziana si un loc de joaca
pentru copii in partea de nord. Vegetatia este dispusa perimetral si cuprinde gazon si brazi,
acestia formand spre strada principala si primarie un front continuu. Zona centrala pavata se
extinde in zona plantata prin alveole cu banci.

Monumentul ocupa centrul parcului si este orientat aproximativ cardinal. Este flancat de doua
tunuri, orientate, ca si fatada cea mai decorata a monumentului, catre strada principala si
primarie, desi spatiul pavat mai mare al parcului se afla in partea opusa. Terenul prezinta o
usoara inclinatie de la nord la sud.

DESCRIEREA ISTORICA
Monumentul este inchinat eroilor decedati in Primul Razboi Mondial, din satele ce compuneau
comuna Corbii Mari - Corbii Mari si Podul Corbencii, satul Vadul Stanchii apartinand in acea
perioada de comuna Corbii Ciungi. Este consemnat in monografie faptul ca pana la data
inaugurarii acestui monument (31 octombrie 1920), nu mai exista niciunul in intreg judetul
Vlasca.
“In razboiul pentru intregirea neamului din 1916 – 1918 au luat parte un numar de 342 luptatori
din toate satele ce compun comuna. Au pierit pe campul de lupta un locotenent si 76 grade
inferioare, sergenti, caporali si soldati.
Locotenentul Priboianu Mircea s-a distins prin acte de bravura pe frontal dobrogean; a fost
avansat locotenent si decorat cu “barbatie si credinta”. In amintirea eroilor cazuti in razboiul din
1916- 1918 pentru intregirea neamului, a fost ridicat in aceasta comuna un monument, in
centrul satului, chiar in fata primariei. Initiativa a pornit de la un comitet, format in acest scop, in
frunte cu fostul judecator Marin Toader, in acea vreme titular al judecatoriei Corbii Mari.
Lucrarea a fost executata de catre arhitectul Rudolf Habick din Bucuresti, prin cheltuiala
locuitorilor din satul Corbii Mari, iar inaugurarea s-a facut in ziua de 31 octombrie 1920, cu
participarea intregii populatii a satului, a autoritatilor locale si a unui delegat al Ministerului de
Razboi, care cu prilejul acestei festivitati a tinut o cuvantare in care printer altele a remarcat si
faptul ca este primul monument ridicat, pana la acea data, in tot judetul Vlasca. ”

– MONOGRAFIA COMUNEI CORBII MARI DIN JUDETUL VLASCA, Tudor N. Visan (notar),
1947, Tipografia “Scrisul Romanesc” – Giurgiu.

In continuare, in document sunt enumerati eroii de razboi inscriptionati pe placa, cei ce au

participat la inaugurarea monumentului,
cei care au avut initiativa construirii acestuia si numele celor 354 de ostasi care au luat parte la
razboiul 1941 – 1945.

DESCRIEREA MONUMENTULUI (vezi si Documentatie_fotografica>Docum_fotografica_Imagini de ansamblu,detaliu)

Monumental reprezinta un ansamblu alcatuit din doua parti principale:

- Soclul, cu o forma aproape patrata in plan, alcatuit dintr-o serie de 5 trepte, ultima
avand forma de cruce. Este realizat din beton simplu, tencuit.
- Obeliscul, cu o secitune dreptunghiulara, alcatuit dintr-o serie de 7 piese suprapuse
(observabile dupa prezenta rosturilor dintre ele) ce corespund volumetriei obeliscului.
Din aceasta succesiune si din profilaturile fiecarei piese rezulta impartirea obeliscului in
doua registre: prima piesa constituie baza, legatura cu soclul –> registrul inferior:
baza, corp, capitel –> registrul superior: baza, corp, capitel. Toate piesele obeliscului
sunt realizate din marmura gri si asociate intre ele cu mortar (presupunem ca la interior
au un sistem de impiedicare a glisarii pe orizontala de tipul nituri metalice, sau piesele
sunt realizate astfel incat sa se imbine).
o Obeliscul este incheiat la partea superioara cu o piesa statuara din metal in
stare avansata de degradare.

Monumental este orientat cardinal. De asemenea, este usor inclinat spre vest, din cauza
tasarilor de teren.

Detaliile specifice sunt reprezentate de profilaturile pieselor capitel, iar corpul registrului inferior
prezinta pe laterale piramide plate. O alta piesa de detaliu este prezenta pe fatada orientata
est, o coroana cu flori si o ramura de laur central. Aceasta piesa pare sa fie dintr-un material
diferit de piatra obeliscului, probabil realizata dintr-un ciment turnat in matrita.

De asemenea, obeliscul prezinta 3 zone cu text:

- Fatada vest, corpul registrului inferior – T1;

- Fatada vest, corpul registrului superior – T2;
- Fatada est, corpul registrului inferior, incadrat de un contur sculptat – T3.

T1:

LOCOTENENT

PRIBOIANU. N. MIRCEA
T2:

ANGHEL SANDU, BÂDU GHEORGHE, BĂRĂCEANU GHEORGHE, BURCEA STAN,

BURCEA DRAGNE, CHIRAN ION, CAZACU CONSTANTIN, CAZACU GHEORGHE,
CÂRSTEA DUMITRU, CAZAN IONIȚĂ, CAZACU STAN, CATANĂ ILIE, DRĂGHICI DUMITRU,
DOGĂRESCU NICULAE, IOANA TUDOR, ION D. MATEI, ION DUMITRU, IONIȚĂ TUDOR,
IVAȘCU ION, IORGA DUMITRU, FILIP GHOERGHE, GRĂTIANU ION, GHEORGHE MARIN,
GRIGORE NICULAE, GHINEA DUMITRU, MĂRUNȚELU MARIN, MINCU VICTOR,
MIHALACHE I. BURCEA, MIRCEA VOICU, MIREA CONSTANTIN, MARIN GHEORGHE,
MORĂRECU DUMITRU, MILITARU DUMITRU, NIȚĂ NICOLAE, NEACȘU ȘTEFAN, NICA
STAN, NEDELCU ANDREI, OLARU NICULAE, OLARU ION, OLARU MIRICĂ, OLARU MARIN,
ONCICĂ PETRE, PÎRVU DUMITRU, PĂDURARU CĂLIN, PETRE CAZACU, RĂDUȚ ION,
RUȘESCU NICULAE, ROMAN MARIN, RĂSVANESCU GHEORGHE, STANCU VASILE,
STOICA DUMITRU, STANCIU ION, TUDORACHE STAN, VOICU MARIN, VLADU DOBRE,
VOINEA CONSTANTIN, VÂRTEJ CONSTANTIN, VOINEA RADU, NIȚĂ ION, RADU
CONSTANTIN.

MORTI

PENTRU

PATRIE

IN

RASBOIUL

PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

1916-1919

(-59 de nume)

T3:

RIDICAT

DIN INITIATIVA SI STARUINTA

DLUI MARIN TOADER ?U?EC??OR ????NTE

A AJUTAT DE DL

I.M.SERBANESCU – C.S. ????N??

TBESCU I. GOLO HARE – DL

NU – G.SPIRESCU – I. C. C????? NICU

L??CU – PL. N. STANESCU I.CONSTANTINESCU

N. POPESCU – R. HABRIK E. MATEICIUC

METODA DE RELEVARE (vezi si Jurnal fotografic_metoda relevare)

Conditiile realizarii masuratorilor:

Data: 12 Aprilie 2017

Conditii meteo: cer innorat, vant

Metoda de relevare presupune stabilirea unui sistem de referinta fata de care sa fie pozitionate
prin triangulatie cat mai multe puncte de pe monument (triangulatia foloseste doar lungimi,
astfel incat sa nu apara erori de unghiuri).

Sistemul de referinta pe care l-am folosit este alcatuit din doua axe. Fiind aproape imposibil ca
acestea sa fie perpendiculare, am masurat distanta dintre doua puncte de pe axe diferite,
obtinand astfel un triunghi caruia sa-i cunoastem toate laturile (unghiul dintre axe rezulta).

Observand imprejurimile am constatat ca nu putem utiliza tarusi de care sa legam sfoara de

zidar (deoarece monumental este aflat pe o mare suprafata pavata), astfel ca am ales cat mai
optim sa legam axele de stalpi de iluminat si copac respectiv gard si copac, verificand
orizontalitatea lor cu nivela.

Un pas oarecum concomitent cu trasarea axelor a fost marcarea planului de referinta

(Waagriss) pe monument (pe bucati de banda adeziva), astfel incat acesta sa fie cat mai
aproape de nivelul sistemului de axe. In stabilirea orizontalitatii planului de referinta Waagriss
am utilizat furtunul cu apa.

Am marcat apoi axele, pornind de la intersectia lor, din metru in metru.

Pasul urmator presupune masurarea propriu-zisa a cate doua distante de la fiecare punct
important de pe monument pana la doua puncte diferite de pe axe (triangulatia). Am inceput de
jos in sus cu fiecare din cele cinci baze ale monumentului. Pentru punctele aflate la nivel diferit
fata de sistemul de axe am utilizat firul cu plumb pentru a proiecta punctele la nivelul axelor, iar
cu polobocul am verificat pentru fiecare masuratoare orizontalitatea ruletei.

Mentionam ca inaltimea obiectului ne-a permis sa facem masuratori doar pana la baza
registrului superior (sub nivelul coroanei de pe fatada est).

Pentru stabilirea inclinatiei terenului ne-am raportat la Waagriss, utilizand nivela laser pentru a
proiecta planul de referinta in dreptul punctului din teren pe materialul negru al rucsacului (nu
am avut probleme de vizibilitate a laserului pentru ca cerul era innorat). Coborand firul cu plumb
pentru a asigura o masuratoare verticala am stabilit cota de nivel a punctului din teren. Am
repetat procedeul pentru patru puncte din teren corespunzatoare celor patru colturi ale primei
baze a soclului.

Avand situarea pe teren si volumetria generala, pasul urmator a fost masurarea dimensiunilor
direct pe monument, atat orizontale cat si verticale, pana la baza registrului superior al
obeliscului. Inaltimea pana la cornisa am determinat-o atat cu ruleta cat si prin estimare pe
fotografie facuta de la distanta mare, raportat la inaltimea omului.

Pentru forma profilaturilor am utilizat un ax vertical de referinta de la care am masurat distant

pana la diverse puncte de pe monument, utilizand firul cu plumb, ruleta si nivela.

In final, pentru intregirea contextului, am relevant pozitia celor doua tunuri prin triangulatie,
precum si dimensiunile acestora.

Ordinul maxim de eroare este de aproximativ 5mm.

CONSEMNAREA DEGRADARILOR (vezi si Documentatie_fotografica>Docum_fotografica_Imagini degradari)

La nivelul soclului de beton se intalnesc degradari mai accentuate decat la nivelul obeliscului
din piatra, din cauza materialului mai putin rezistent si al apropierii de sol, ceea ce a favorizat
urcarea oamenilor pe trepte. Materialul lipseste in special in colturi si pe muchii. Suprafata
soclului prezinta fisuri superficiale cauzate de infiltratii de apa si fisuri mai accentuate, avand
drept cauza tot infiltratiile de apa, dar marite prin actiuni mecanice.
La nivelul obeliscului de piatra, se poate observa ca inscriptiile sunt uzate cel mai probabil de
conditiile atmosferice iar pe fatada Est, in registrul inferior, nu sunt lizibile toate literele (vezi T3).
Exista fisuri ce incep la nivelul imbinarilor pieselor din piatra si mici bucati lipsa la nivelul
muchiilor.
Urmele de vandalism sunt cel mai vizibile pe fatada Sud si Est, monumentul fiind scrijelit pe
portiunea centrala.
Statuia de metal din varful monumentului (intr-o stare avansata de degradare) este vizibil
deformata (lipseste in mare parte) si prezinta urme de rugina.
Din punct de vedere al degradarilor biologice, cele mai multe se intalnesc pe fatada Nord, fiind
cea mai intunecata, deci cea pe care umezeala se usuca cel mai greu, fapt ce a favorizat
dezvoltarea coloniilor.