CUPRINS

Introducere..................................................................................................................2
Cap.I.Anatomia si fiziologia intestinului subtire si gros........................................3
I.1.Intestin subtire......................................................................................................3
I.2.Intestin gros..........................................................................................................5
Cap.II.DATE GENERALE DESPRE BOALA .OCLUZIA INTESTINALA........7
2.1Definitie ocluzia intestinala...................................................................................7
2.2.Etiologia si clasificarea.....................................................................................15
2.3.Simptomele........................................................................................................21
2.4.Formele clinice...................................................................................................21
2.5. Diagnosticul......................................................................................................34
2.6Tratamentul ocluziilor..............................................................................50
INGRIJIREA PACIENTULUI CU OCLUZIE INTESTINALA DIN MOMENTUL
INTERNARII SI PANA LA EXTERNARE
2.2.1 Internarea pacientului in spital…………………………………………………..14
2.2.2 Asigurarea condiţiilor igience şi de securitate a pacientului internat………….…..14
2.2.3 Supravegherea funcțiilor vitale si vegetative ……………………………………...15
2.2.4 Alimentația bolnavului……………………………………………………………..15
2.2.5 Administrarea medicamentelor…………………………………………………….16
2.2.6 Recoltarea de produse biologice si patologice ………………………………….…17
2.2.7 Educație pentru sanatate. Profilaxia…………………………………………….….17
2.2.8 Externarea pacientului……………………………………………………………...
Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu ocluzii intestinale.................52
Cap.III.Prezentari de caz....................................................................................54
1.Prezentare de caz nr.1......................................................................................54
2.Prezentare de caz nr.2......................................................................................59
3.Prezentare de caz nr.3.......................................................................................63
Concluzii...........................................................................
Bibliografie..........................................................................................

1
 ARGUMENT

Lucrarea de fata nu vrea sa fie decat o prezentare sub forma de conspecte pe baza
unei vaste bibliografii referitoare la urgentele medico-chirurgicale.
Scopul lucrarii este analiza tacticii chirurgicale in urgenta si a rezultatelor
terapeutice imediate în ocluziile intestinale.
Personal, am simtit permanent nevoia unei asemenea lucrari de sinteza pentru ca
viata oricarui cetatean poate fi amenintata, la un moment dat, de o suferinta aparuta
brusc, care-l duce într-o situatie critica acuta ce trebuie rezolvata de serviciul
sanitar cu promtitudine si deosebita competenta.
In mod traditional, oamenii au definit sanatatea în diferite moduri: o persoana de
conducere va spune ca sanatatea inseamna practicarea cu regularitate a unui
complex de exercitii si asigurarea unor mese pregatite cu atentie pentru mentinerea
unei greutati normale si a unei conditii fizice bune.
Sanatatea fizica se refera la starea organismului si la raspunsurile acestuia în
fata vatamarilor si a bolilor. Pentru mentinerea unei conditii fizice bune, a unei
sanatati fizice este important sa adoptam acele conduite ce ne confera o bunastare
fizica, de exemplu: evitarea tigarilor, a consumului de alcool si alimentatia
moderata.
Punctul de vedere modern este acela ca sanatatea are câteva dimensiuni:
emotionala, intelectuala, fizica, sociala si spirituala, fiecare contribuind la conditia
de bunastare a unei persoane.
Ocluzia intestinala continua mereu sa fie o cauza frecventa a internarilor de
urgenta în sectiile de chirurgie viscerala abdominala si este un factor foarte
important în morbiditatea si mortalitatea intraspitalicesca.
Sectia de Chirurgie ofera o gama variata si spectaculoasa de pacienti ce au
nevoie de ingrijiri.
INTRODUCERE

2
 Ocluzia intestinală este una din marile urgenţe chirurgicale, care dacă nu este
diagnosticată la timp, poate avea consecinţe nefaste. În stadiul incipient, de multe ori,
diagnosticul este incorect pus, ceea ce duce la complicaţii severe.
Asistenta medicală este persoana care poate ajuta oamenii în situații de criză prin
funcţiile sale individuale şi de colaborare cu intregul colectiv medical.
Sentimentul “empatie” trebuie să fie primordial, iar speranţa şi optimismul trebuie
aratate si transmise celui bolnav.
Pentru pacientul cu ocluzie intestinală, rolul asistentei medicale este important şi
de lungă durată atât în pregătirea preoperatorie cât şi după intervenţia chirurgicală.
De multe ori, evoluţia unei boli cum este şi ocluzia intestinală se hotărăşte în
câteva minute; de felul cum asistenta medicală ştie cum să acţioneze la indicaţiile
medicului sau din proprie initiative, depinde deseori modul de evoluţie a bolnavului.
Cunoștintele dobandite pe parcursul celor trei ani , m-au ajutat de-a lungul
practicii de specialitate , desfasurata in spitalul Judetean de Urgente Tg-Jiu , sa pot
actiona cu profesionalism , alaturi de echipa de ingrijire din cadrul sectiei de chirurgie .
Desfășurându-mi activitatea profesională pe secţia de chirurgie am întâlnit multe
cazuri de ocluzie intestinală şi mi-am dat seama de importanţa recunoaşterii precoce a
simptomatologiei bolii, de rolul asistentei medicale în acordarea îngrijirilor de nursing
pacienţilor suferinzi de această boală.

CAP.I. DATE GENERALE DESPRE BOALA

3
 1.1 Notiuni de anatomie si fiziologie a intestinului subtire si gros
Intestinul subtire : segmentul cel mai lung al tubului digestiv ( peste 4 m ) , se intinde de
la pilor la valvula ileo-cecala prin care se deschide in intestinul gros.
Este diferentiat in trei segmente : duoden , jejun si ileon.
- Duodenul : portiunea initiala , fixa , a intestinului subtire , are lungimea de 25-
30 cm , forma de potcoava si cuprinde in concavitatea sa capul pancreasului.
Fiziologic : duodenul are doua functii principale : motorie si secretorie.

- Jejuno- ileonul : are un calibru mai mic si umple cea mai mare parte a cavitatii
peritoneale. Are tot patru straturi : mucoasa , submucoasa , musculara si adventice.

Fiziologic are trei functii : motorie , secretorie si de absortie , care se exercita pe o

foarte mare suprafata datorita vilozitatilor intestinale.

1.2 Intestinul gros: este segmentul terminal al tubului digestiv ; incepe de la valvula ileo-
cecala si se termina cu anusul. Se distinge de intestinul subtire prin volumul mult mai
mare si prin cele trei benzi musculare longitudinale , taenia coli.
Lungimea lui variaza intre 1.5 m si 3 m. Intestinul gros este impartit in urmatoarele
segmente : cecul , colonul ascendent , colonul transvers , colonul descendent , colonul
sigmoid si rectul.
Fiziologic are functia de motricitate , secretie si absortie. Un rol important in
fiziologie si patologie il are flora intestinala.
Dintre glandele anexe ale tubului digestiv , un rol important in hemoragia digestiva
superioara il are ficatul.

Calibrul intestinului gros prezintă o scădere progresivă incepând de la cec spre

sigmoid cu aproximativ 5 cm la cec si 2,5 cm la sigmoid dar in mod normal sau condiţii
patologice, există modificări de calibru prin spasme sau dilatări, creând astfel dificultăţi
in investigarea colonului si mai ales in punerea diagnosticului.
Intestinul gros se deosebeşte de intestinul subţire prin mai multe caracteristici
exterioare:
• este mai scurt dar mai voluminos decât intestinul subţire;
• se dispune sub formă de cadru, de unde şi numele de cadru

4
 • este parcurs de nişte benzi musculare, numite teniile colonului,
în număr de trei la cec, colon ascendent, transvers şi descendent, două la colonul
sigmoid; dispar la rect;
• prezintă umflături transverse numite haustre, separate între ele
prin şanţuri transverse care proemină în lumenul intestinului sub formă de plici
semilunare ale colonului;
• prezintă ciucuri grăsoşi de culoare gălbuie, numiţi apendici epiploici, în jurul
teniilor musculare.
Intestinul gros este subîmpărţit în cec, colon şi rect. La rândul său colonul în
segmente: colonul ascendent, transversal, descendent şi sigmoid.
Cecul
Are formă de sac inchis in interior, iar superior se continuă cu colonul ascendent,
pe peretele postero-intern la unirea dintre cec si ascendent se află joncţiunea ileocecală
prevazută cu un sfincter, numită valvula lui Bauhil. La aproximativ 2 cm sub aceasta se
află inserţia apendicelui vermicular.
Cecul poate fi invelit in intregime de către peritoneu, situaţie intraperitoneală sau
poate fi acoperit numai pe faţa anterioară, situaţie când cecul este situat retroperitoneal,
cu toate acestea cecul este considerat una dintre cele mai mobile părţi ale colonului
alaturi de transvers şi sigmoid.
El este situat de obicei in fosa iliacă dreaptă dar poate fi situat şi inalt lombar,
prerenal sau jos in micul bazin.
Ca aspect exterior el prezintă trei benzi musculare inguste care işi au punctul de
plecare la nivelul inserţiei apendicelui şi insoţesc colonul pe toată intinderea lui.
Aceste benzi musculare sunt dispuse anterior iar celelalte postero intern şi
extern.Aceste benzi determină formarea de boreluri suprapuse sau trei coloane de
umflături.
Din punct de vedere radiologic cecul poate fi impărtit in două:
-fundul cecal;
-corpul cecului.

5
 Faţa anterioară a cecului vine în raport cu peretele anterior al abdomenului, faţa
posterioară vine în raport cu fosa iliacă, muşchiul psoas iliac şi nervul femural, care trece
la acest nivel.
Prin orificiul ileo-cecal ileonul se deschide în cec, la nivelul acestui orificiu se află
valvula ileocecală cu rol de supapă între intestinul subţire şi gros. La 2-3 cm sub orificiul
ileo-cecal se află un orificiu oval numit orificiul apendiculo-cecal prin care apendicelese
deschide în cec (are şi el o valvulă).
Colonul
Începe la nivelul valvulei ileo-cecale şi se termină în dreptul vertebrei S3. Din fosa
iliacă dreaptă urcă spre faţa viscerală a ficatului (colon ascendent). La acest nivel coteşte
formând flexura colică dreaptă, de la care începe colonul transversal care străbate
transversal cavitatea abdominală până la nivelul splinei. Ajuns la acest nivel, coteşte din
nou, formând flexura colică stângă (colon descendent).
Ultima porţiune a colonului, în formă de „S”, coboară în bazin (colonul sigmoid),
unde, în dreptul vertebrei S3, se continuă rectul.
Colonul ascendent măsoară 8-15 cm lungime.
Este situat intre inserţia valvulei ileocecale şi a unghiului hepatic. Este situat
retroperitoneal şi prin intermediul fasciei lui Toldt vine in contact cu pătratul lombelor şi
polul inferior inferior al rinichiului drept.
In afară, interior şi anterior, colonul ascendent vine in contact cu ansele intestinale.
Colonul ascendent este una dintre cele mai fixe porţiuni ale colonului. Configuraţia
exterioară este asemănătoare cu a cecului, cele trei bandelete musculare formează
boselurile iar in interior ele determină formarea pliurilor falciforme si a cavităţilor
haustrale.
Colonul transvers are o direcţie uşor oblică în sus spre stânga şi măsoară 40-60 cm.
Este cuprins între cele două flexuri ale colonului.
Este partea cea mai mobila a colonului, poseda un mezocolon cu marginea anterioara
inserata pe colon iar cea posterioara fixa, este inserata de la dreapta spre stanga pe

6
portiunea inferioara a rinichiului, de partea a doua a duodenului, corpul pancreasului si
partea superioara a rinichiului stang.
Acest mezocolon la extremitate dă naştere la două formaţiuni peritoneale şi anume
ligamentul frenocolic drept şi ligamentul frenocolic stâng care fixează cele două unghiuri
colice la peritoneul parietal. Ligamentul gastrocolic il solidarizează de stomac.
Configuraţia interioară şi exterioară este asemănătoare cu cea de la cec şi colon ascendent
cu singura deosebire că borelurile si haustrele diminuă ca volum.
Rectul se întinde de la locul de terminare a colonului sigmoid până la linia anorectală
care este circulară şi desparte zona mucoasă de zona cutanată a rectului.
Lungimea rectului este 11 – 15 cm iar diametrul transversal de 2,5 – 3 cm, in timpul
umplerii cu bariu se pot dubla diametrele şi apare fuziform dilatat în porţiunea mijlocie şi
ingustat la nivelul joncţiunii rectosigmoidiene şi la nivelul porţiunii perirenale.
In sens sagital rectul descrie o curbură superioară cu concavitatea anterior şi o curbura
inferioară cu concavitatea posterior iar in sens frontal o curbura inferioară cu concavitatea
spre dreapta.
Posterior vine in contact cu sacrul şi coccisul, feţele laterale sunt tapetate de peritoneu
iar anterior vine in contact cu organele genitale la femeie, prin fundul de sac al lui
Douglas, iar la bărbat este separet de vezica urinara tot prin acelaşi fund de sac.
Porţiunea perineală vine in raport cu fosa isteorectală şi uretra la barbat şi vaginul la
femei. Canalul anal are o lungime de aproximativ 3 cm, este delimitat superior de linia
anorectala si inferior de linia anoperineala.Diferenţa dintre rect şi anus: anusul reprezintă
doar un canal îngust şi scurt, înconjurat de un inel muscular care face joncţiunea cu
rectul, porţiune inferioară a intestinului gros, pe partea externă.
CAPITOLUL II. ASPECTE TEORETICE DESPRE BOALA
OCLUZIA INTESTINALA

2.1. Definiție

7
 Ocluzia intestinală se definește printr-o stare indusă de blocarea tranzitului prin
lumenul intestinal, de către un obstacol mecanic (ocluzii prin strangulare, prin obstrucție
sau prin compresie extrinsecă) sau funcțional (ocluzii paralitice sau spastice).
Ocluzia intestinală poate fi determinată de:
 tumori,
 torsiuni sau îngustări la nivelul intestinului,
 formarea de țesut cicatricial (adeziuni), acestea sunt numite obstrucții mecanice.
Ocluziile intestinale pot avea loc atunci când peristaltica intestinală (mișcările
tubului digestiv provocate de musculatura acestuia, facilitând propulsarea conținutului de
la acel nivel) se oprește din cauza inflamației sau infecției sau ca urmare a unui efect
advers la anumite medicamente.
Obstrucțiile mecanice de la nivelul intestinului subțire sunt cel mai frecvent
cauzate de formarea unui țesut cicatricial (adeziuni).
Alte cauze includ:
 herniile,
 boala Crohn,
 cancerul.
In intestinul gros, ocluziile mecanice sunt determinate cel mai frecvent de cancer.
Alte cauze sunt:
 torsiunea intestinală,
 îngustarea lumenului datorită diverticulitei sau bolilor intestinale inflamatorii,
 constipația severă, determinată de materii fecale întărite și de telescopare, o
porțiune a intestinului fiind cutată ca un telescop.

2.2. Simptomatologie și clasificare

Ocluzia intestinului subţire poate determina:
-crampe abdominale, care pot fi severe dacă alimentarea cu sânge este întreruptă
(strangulaţie)
- voma
- distensie abdominală.
Simptomele ocluziei intestinului gros includ:
8
 - durere abdominală, care poate fi severă dacă alimentarea cu sânge este întreruptă
(strangulaţie)
- distensie abdominală. O obstrucţie parţială la orice nivel în intestine poate
determina ocazional diaree.
O obstrucţie completă produce constipaţie şi o lipsă notabilă de gaze eliminate.
Simptomele ocluziei intestinale depind de localizarea acesteia.
Ocluzia intestinului subţire are următoarele simptome:
- durere abdominală. Majoritatea obstrucţiilor de la nivelul intestinului subţire
produc crampe abdominale localizate în jurul ombilicului. Dacă obstrucţia se menţine o
anumită perioadă de timp, durerea se poate ameliora din cauza faptului că intestinul nu
se mai contractă. Durere severă continua în zona respectivă poate indica întreruperea
fluxului sagvin la nivel intestinal. Acest proces este numit strangulaţie şi necesită
tratament de urgenţă
- vomă. Ocluzia intestinului subţire determina de obicei vomă. Culoarea vomei este
verde dacă obstrucţia este în porţiunea superioară a intestinului subţire şi maro dacă
obstrucţia este în porţiunea inferioară
- tulburări de tranzit intestinal. Constipaţia şi inabilitatea eliminării gazelor sunt
semne obişnuite de obstrucţie intestinală. Totuşi, în obstrucţia parţială, pot fi prezente
diareea şi tranzitul unor mici cantităţi de gaze. În cazul ocluziei complete, tranzitul
intestinal poate fi prezent dacă există materii fecale în aval de obstrucţie
- distensie abdominală. Obstrucţiile pot determina distensie abdominală în
abdomenul inferior. În obstrucţia completă, medicul poate să audă cu stetoscopul
zgomote de tonalitate înaltă, ascuţite. Zgomotul scade în intensitate odată cu încetinirea
tranzitului intestinal.
Ocluzia intestinului gros are următoarele simptome:
- durere abdominală. Obstrucţia intestinului gros determina dureri sub regiunea
ombilicală, durerea variind în intensitate. Durerea constantă, severă se întâlneşte în
întreruperea alimentării cu sânge a intestinului sau în cazul perforaţiei intestinale, acestea
fiind urgenţe medicale şi medicul trebuie informat imediat
- distensie abdominală. Distensia abdominală este localizată în jurul regiunii
ombilicale şi în regiunea pelvina
9
 - diareea sau constipaţia. Oricare din acestea poate să apară, în funcţie de cât mult
este obstrucţionat lumenul. Scaunul poate fi creionat
- vomă. Acest simptom nu este obişnuit în ocluzia intestinului gros (colonul).
Dacă voma apare, acest lucru se întâmplă în stadiile tardive ale afecţiunii
- obstrucţiile cauzate de cancer pot să determine apariţia unor simptome, cum ar fi
sânge în scaun, slăbiciune, pierdere în greutate şi inapetenta.
Ocluzia intestinală la nou - născuţi
Semnele cheie ale obstrucţiei intestinale la nou - născuţi sunt voma de culoare
verde şi lipsa apariţiei primului scaun, care este o substanţă negru
- verde, groasă numită meconiu.
Alte câteva afecţiuni pot determina aceleaşi simptome.

2.3. ETIOLOGIA
Ocluzia poate sa apara la toate varstele.
Cauzele care produc ocluzia sunt multiple.
Schematic, ele se pot grupa insa in doua categorii: cauze mecanice, atunci cand exista
un obstacol real care se opune trecerii continutului intestinului, si cauze functionale,
atunci cand exista tulburari ale motilitatii intestinului.
Dupa etiologie, ocluziile se impart prin urmare in ocluzii mecanice, si ocluzii
functionale.
OCLUZII MECANICE
Sunt cele a caror cauza este un obstacol anatomic. Acest obstacol poate fi realizat prin
doua mecanisme deosebite: prin astupare si prin strangulare.
Deosebirea fundamentala intre aceste doua categorii consta in faptul ca, prin astupare,
obstacolul micsoreaza sau inchide complet lumenul intestinului, fara sa influenteze
circulatia mezenterului, pe cand in strangulari, pe langa astuparea intestinului, se produce
si o comprimare a vaselor din mezenter.

OCLUZIILE FUNCTIONALE

10
 Sunt provocate de o dereglare a sistemului nervos, de cauze diferite.
Aceasta tulburare a dinamicii intestinului produce, fie paralizia intestinului(ocluzii
paralitice), fie un spasm(ocluzii spastice).
Motricitatea intestinului este o insusire intrinseca si este asigurata de prezenta
ganglionilor nervosi intraparietali. Variatiile ritmului dinamicii intestinului, in ceea ce
priveste frecventa si intensitatea contractiilor, sunt insa sub depenenta sistemului nervos
central.
In principiu, paralizia anselor corespunde excitatiei simpaticului, iar contractura
spastica excitatiei pneumogastricului.
In realitate, aceasta schematizare nu este in totul exacta, deoarece se stie ca si
simpaticul si pneumogastricul contin, atat fibre inhibitoare, cat si fibre acceleratoare.
Ocluziile functionale nu sunt deci rezultatul paraliziei unuia din acesti nervi ci,
dimpotriva, ele sunt produse totdeauna prin exagerarea unor impulsuri nervoase.
Unele dintre aceste impulsuri pot sa exagereze motricitatea si sa produca o ocluzie
spastica, altele sa inhibe motricitatea si sa produca o ocluzie paralitica.
In felul acesta se explica actiunea favorabila infiltratiilor novocainice ale lantului
simpatic, plexului solar sau mezenterului.
Infiltratia, intrerupand conductibilitatea nervoasa, elibereaza sistemul motor autonom
intraparietal de sub influenta unor impulsuri exagerate si intestinul poate
sa-si recapete motilitatea normala.
Cauzele care provoaca perturbarea dinamicii intestinului sunt foarte variate si adesea
greu de precizat.
Toate aceste cauze se pot imparti schematic in patru grupe:
1. Stimuli care pleaca de la nivelul intestinului sau din imediata vecinatate
2. Stimuli cu punct de plecare mai indepartat, ca in ocluziile din cursul colicilor
hepatice sau nefretice si a torsiunilor de organe.
3. Leziuni ale sistemului nervos central, medular sau cerebral(se cunosc ocluzii
dinamice psihogene)

11
 4. Intoxicatii exogene si endogene, toxicomanii, intoxicatii profesionale, uremie.
Impartirea in ocluzii mecanice si ocluzi functionale este valabila din punct de vedere
teoretic.
In practica, insa, aceste doua ocluzii sunt mixte, atat mecanice, cat si functionale.
Astfel, cand un obstacol intrerupe brusc tranzitul intestinului, el trezeste in acelasi timp
un reflex care provoaca, fie un spasm, fie o paralizie, care agraveaza sau completeaza
obstacolul mecanic.
Ocluziile prin corp strain sau chiar tumoare nu devin complete si acute decat in
momentul in care se supraadauga spasmul.
Tot interventia factorului functional explica dilataliile paradoxale care se observa uneori
dedesubtul obstacolului.
La randul lor, ocluziile functionale se complica aproape totdeauna cu un factor
mecanic: o cotitura a intestinului sau o rasucire a segmentului de intestin, devenit mai
greu prin retentia de lichid.

2.4. FIZIOPATOLOGIA

Oricare ar fi mecanismul de producere a ocluziilor, simptomele generale sunt aceleasi.

In ceeea ce priveste insa aspectul intestinului, acesta variaza si din punct de vedere
fiziopatologic, asa cum variaza si din punct de vedere anatomopatologic, in raport cu
mecanismul si cu faza in care se gaseste ocluzia.
Evolutia simptomelor generale intrece de cele mai multe ori evolutia leziunilor locale
si duce la moartea bolnavului inainte ca complicatiile locale sa fi avut timpul sa se
produca.
Perturbarile care se petrec in intreg organismul sunt atat de importante si grave, incat
moartea poate sa survina chiar in urma unei interventii chirurgicale bine executate, dupa
care se asteapta salvarea bolnavului.

12
 Scaderea masei sanguine si tulburarile centrale produc in primul rand perturbari
respiratoare si circulatoare(anoxemie, acapnie, polipnee), din care decurg anoxia tisulara
si un metabolism celular in anaerobioza.
Acest metabolism viciat are drept urmare liberarea de produsi intermediari, de substante
toxice, care vor adanci si mai mult tulburarile centrilor corticali.
Pe de alta parte, metabolismul in anaerobioza de la nivelul glandelor endocrine(in
special hipofiza si glandele suprarenale) va aduce grave tulburari in acest sistem, de pe
urma carora se vor resimti din nou, atat centrii superiori, cat si celelalte organe.
Prima modificare umorala dominanta este marirea concentratiei sanguine. Aceasta
hemoconcentratie se manifesta din primele ore printr-o hiperleucocitoza(numarul
leucocitelor se dubleaza) care dureaza putin, pentru a fi inlocuita cu o poliglobulie
persistenta care ajunge pana la 12 milioane de globule rosii, intovarasita si de cresterea
hemoglobinei.
Ureea sanguina este in primele ore 1-2 g, pentru a ajunge mai tarziu la 7-8g. Aceasta
hiperazotemie este datorita tulburarilor circulatoare initiale de la nivelul parenchimului
renal si al corticosuprarenalei, cu toate ca, de cele mai multe ori, ea se datoreste unei
acumulari si nu unei retentii, din moment ce eliminarile urinare azotate sunt crescute si
concentrarea foarte buna.
In afara de acestea, se noteaza la inceput un oarecare grad de alcaloza, pusa mai ales pe
seama hiperventilatiei pulmonare. Ea este inlocuita de o acidoza.
In mod normal, intestinul resoarbe 90% din continutul sau.
In ocluzii, functia de resorbtie este inhibata, incat o ansa destinsa nu resoarbe decat 10-
20%.
Mai tarziu, acestei secretii a intestinului i se adauga fuga plasmei, al carei rol este
hotarator in acumularea lichidelor din intestin in ocluzie.
Aceasta transsudare se face, atat spre lumenul intestinului, cat si in cavitatea
peritoneului.
Gazele au si ele diferite origini.

13
 O parte, 8% provin din fermentatiile intestinale, 10% difuzeaza din sange prin peretii
capilarelor, iar restul este aerul inghitit de bolnav.
Gravitatea unei ocluzii depinde de nivelul la care se gaseste obstacolul: cu cat acesta
este mai sus situat, cu atat distensia intestinului va fi mai mare si cu atat mai timpurie
aparitia simptomelor generale.
In ocluziile colonului tulburarile sunt aceleasi. Evolutia lor insa este mult mai inceata si
ca atare gravitatea lor mai redusa decat in ocluziile intestinului subtire.
Un factor de gravitate in ocluzii pare sa fie iritatia regiunii duodeno-pancreatice. O
serie de experiente au aratat ca legarea canalelor pancreatice intarzie moartea in ocluziile
inalte.
Daca intr-o ansa ileala joasa, exclusa, se introduce suc pancreatic sau fragmente de
glanda, animalul moare foarte repede.
La animalele la care s-a transplantat regiunea duodeno-pancreatica spre terminatia
ileonului, ocluziile inalte nu erau mai grave decat cele joase.
Un alt factor foarte important, atat in ceea ce priveste declansarea socului prin ocluzie,
cat si diferitele lui modalitati de aparitie si manifestare, este terenul pe care se dezvolta.
Tabloul clinic al socului prin ocluzie, ca si al socului traumatic de altfel, este sub
dependenta modului de reactie a organismului, in care rolul principal il are scoarta
cerebrala, ca prim organ influentat si ca organ de coordonare a tuturor functiilor din
organism.

2.5. FORMELE CLINICE

Se intalnesc forme de ocluzie tipica, in care toate simptomele sunt prezente. Acestea
pot avea insa un aspect acut sau subacut.
* Ocluziile acute se caracterizeaza prin inceputul brutal si agravarea rapida a tuturor
simptomelor, ducand la moarte in timp de 3 sau 4 zile.

14
 In ocluziile inalte ale intestinului subtire, care reprezinta forma cea mai tipica a
ocluziei acute, meteorismul poate sa lipseasca sau sa apara foarte tarziu si sa fie
neinsemnat.
* Ocluziile subacute se caracterizeaza, dimpotriva, printr-un inceput mai putin brutal
si prin evolutia mai inceata a simptomelor.
De multe ori simptomele precise de ocluzie nu apar decat dupa ce bolnavul a avut o
perioada de constipatie cronica si crize dureroase intermitente ca expresie a unei stari de
subocluzie.
Forma acuta sau subacuta a ocluziei nu este neaparat legata de localizarea obstacolului.
Cu toate ca se considera ca ocluziile intestinului subtire sunt acute, iar cele ale colonului
subacute, se intalnesc ocluzii acute pe colon si subacute pe intestinul subtire.
* Formele inselatoare.
Sub denumirea de forme inselatoare se grupeaza acele ocluzii in care lipseste un semn
caracteristic.
Durerile sunt in unele cazuri destul de slabe incat pot fi interpretate usor drept simple
colici gastro-intestinale.
Varsaturile pot sa lipseasca sau sa apara tarziu.
Ele pot fi inlocuite de o senzatie de greata. Am vazut ca in primele ore bolnavii pot
avea scaun, uneori diaree si sa emita chiar gaze. Aceste semne paradoxale se intalnesc
mai ales in ocluziile inalte.
Meteorismul si peristaltismul lipsesc , de asemenea, in ocluziile sus-situate, in care
abdomenul este scobit si inert.
In unele cazuri, chiar daca aceste semne sunt prezente, sunt greu de pus in evidenta,
cum se intampla la bolnavii grasi, unde sunt mascate de stratul de grasime subcutanata si
de epiploonul incarcat cu grasime.
Examenul radiologic consta in examinarea si luarea cliseelor in diferite pozitii: in
picioare(din fata si profil) si culcat(in decubit dorsal, ventral, lateral drept si stang),
pentru a putea urmari si compara deplasarile imaginilor clare si obscure din abdomen.

15
 Pozitia Trendelenburg, care lasand sa se deplaseze spre diafragma lichidul
intraintestinal pune mai bine in evidenta locul obstacolului, nu este ingaduita decat atunci
cand este indepartata orice banuiala de ansa pe cale de sfacel.
In mod normal exista zone clare, aerice: fundul stomacului, bulbul duodenului, colonul
ascendent, unghiurile colonului, colonul iliac.

2.6. DIAGNOSTICUL

Diagnosticul diferential trebuie sa urmareasca evitarea a doua greseli:

● sa se ia drept ocluzie o boala medicala(entero-colita, dizenteria, colica nefretica sau
hepatica, intoxicatia uremica, coma diabetica, o boala pulmonara acuta cu junghi
abdominal).
O parte din aceste boli sunt febrile de la inceput, ceea ce le deosebeste de ocluzie.
Celelalte se deosebesc prin localizarea si caracterul durerilor, prin diferitele iradiatii,
prin lipsa timpanismului si a miscarilor peristaltice.
Colica nefretica se va manifesta in plus printr-o hematurie macro sau microscopica, de
asemenea, uneori apare pe cliseul radiografic umbra unor calculi pe traectul bazinetului
sau uterului.
Colica hepatica se va deosebi de ocluzie prin traectul hepatic al bolnavului, prin punctul
chistic dureros si eventual prin prezenta umbrei calculilor pe cliseul radiografic.
Apendicita la batrani, afebrila, cu dureri in fosa iliaca si semne de ocluzie, poate fi usor
confundata cu o ocluzie adevarata.
La aceeasi confuzie se preteaza unele sigmoidite nestenozante, precum si unele anexite.
● O alta greseala consta in a lua drept ocluzie o bola chirurgicala care se intovaraseste
de un sindrom ocluziv.
Din aceasta categorie de boli fac parte hemoragiile interne, rasucirile unor organe(chist
de ovar torsionat, epiploon torsionat), dar mai ales pancreatita acuta hemoragica si
infarctul intestinului.
In aceste cazuri, de multe ori numai laparotomia este in stare sa precizeze diagnosticul.

16
 Confuzia nu constituie de fapt o greseala, deoarece interventia chirurgicala de urgenta
este indicata si in aceste cazuri.
In afara de acestea se pot comite si alte greseli.
O greseala grava consta in a lua drept strangulare herniara un sindrom ocluziv care de
fapt se petrece in abdomen.
Inceputul durerilor, ca si maximum de intensitate a acestora in abdomen si dimpotriva,
lipsa lor la nivelul herniei, fac posibil diagnosticul de sediu.
O greseala inversa consta in a nu recunoaste o hernie strangulata drept cauza ocluziei.
Greseala este posibila, dupa cum am vazut, in herniile femorale mici, la obezi, care nu
cunosteau existenta herniei.
Confuzia mai este posibila si atunci cand strangularea este latenta, fara dureri locale, la
bolnavi care se stiau purtatorii unei hernii si la care predomina simptomele abdominale.
Reiese din toate acestea importanta examinarii foarte atente a orificiilor herniare, pentru
descoperirea unei hernii mici strangulate, in prezenta oricarui sindrom ocluziv.
Un alt diagnostic diferential este acela intre peritonita si ocluzie.
Confuzia este posibila numai in stadiul de peritonita confirmata, cand in ambele cazuri
semnele functionale sunt aceleasi: dureri, varsaturi, oprirea tranzitului intestinului.
Semnele fizice difera insa si nu se va putea confunda rezistenta elastica localizata a
ocluziei cu contractura generalizata a peritonitei.
In afara de aceasta, febra este un simptom tarziu in ocluzii, pe cand in peritonite este un
semn de inceput.
Diferentierea este mai greu de facut in cazurile in care ambele sindroame se
completeaza: intr-un stadiu terminal al ocluziei peritonita se supraadauga acesteia, dupa
cum ocluzia complica peritonita in faza ei terminala. In aceste faze inaintate, diagnosticul
diferential pierde din importanta, deoarece in ambele cazuri interventia de urgentra se
impune, cu toate ca prognosticul este foarte intunecat.

* Ocluziile functionale pot fi paralitice si spastice.

17
 Ocluziie spastice, datorite unui spasm al intestinului, uneori localizat, alteori intins pe
tot intestinul, sunt greu de deosebit de o ocluzie mecanica.
Spasmul creeaza de fapt un obstacol deasupra caruia se acumuleaza lichide si gaze,
intocmai ca intr-o ocluzie mecanica.
Examenul clinic amanuntit poate descoperi cauza.
Tratamentul medical face sa dispara spasmul intestinului.

Ocluziile paralitice au simptome mai aparte: inceputul este treptat, meteorismul este
progresiv, dar complet inert, si cuprinde de la inceput intreg abdomenul.
De cele mai multe ori ele sunt datorite unei inflamatii care se exteriorizeaza prin
simptomele caracteristice(contractura, impastare, febra).
Alteori insotesc migratia unu calcul biliar sau pielo-uretral. Si in aceste cazuri
tratamentul cauzal face sa dispara ocluzia.

* Ocluziile mecanice se datoresc unei strangulari sau unei astupari a intestinului.

Diagnosticul diferential intre aceste doua forme este foarte important, deoarece ele cer o
conduita terapeutica deosebita.

6.3. DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC

Este uneori usor si chiar evident. Alterori insa trebuie analizate cu mult discernamant
toate datele culese din interogatoriu si din examenul clinic, pentru a banui numai cauza
ocluziei, pe care de multe ori numai laparotomia o poate preciza.
Una din notiunile cele mai importante, cu toate ca nu constituie totdeauna un argument
indiscutabil, este varsta, ocluziile avand cauze de predilectie in anumite epoci ale vietii.
• La nou nascut, de cele mai multe ori cauza ocluziei este o malformatie congenitala.
Imperforatia anala este usor de recunoscut.

18
 O clisma baritata va pune in evidenta o stenoza congenitala, absenta unui segment din
colon sau un megacolon congenital, ocluziv din primul moment.
Daca colonul este permeabil, ocluzia se gaseste pe intestinul subtire.
Cauza poate fi, in aceste cazuri, un volvulus datorit unei anomalii a peritoneului sau
atrezia intestinului.
• La un sugar la care, in plina sanatate, survine un sindrom ocluziv acut, cauza este, de
cele mai multe ori, o invaginatie.
Acest diagnostic este sigur daca pe langa semnele ocluziei se descopera o hemoragie a
intestinului, existenta unei tumori abdominale sau imagini radiologice caracteristice.
Invaginatia poate fi colica. Daca colonul apare liber la o clisma baritata, ea este situata
pe intestinul subtire.
In acest caz, cand nu exista nici unul dintre simptomele caracteristice
invaginatiei(hemoragii ale intestinului, tumoare), diagnosticul cauzal trebuie facut prin
deductie, prin eliminare, deoarece, ca si la adult, cauzele ocluziilor acute sunt multiple.
In prezenta unor semne de subocluzie, care in mod progresiv ajung la o ocluzie
completa, se impune diagnosticul de megacolon. Acesta confirma, atat clinic, cat si
radiologic, prin meteorismul enorm, caracteristic.
• La copil, ca si la adult, cauzele ocluziilor sunt multiple si diagnosticul etiologic este mai
greu de precizat.
Totusi, frecventa cauzelor nu este aceeasi in ambele epoci.
La copil, cele mai frecvente cauze ale ocluziei sunt invaginatia, apendicita, persistenta
diverticulului lui Meckel si tuberculoza intestinului.
Invaginatia intestinului la copilul mare imbraca de obicei o forma subacuta, spre
deosebire de forma acuta a sugarului si de forma cronica a adultului.
Exista totusi si la aceasta varsta forme acute.
Diagnosticul este usor in cazurile in care, ca si la sugari, hemoragia intestinala este
prezenta, se simte o tumoare sau se constata imagini radiologice caracteristice.

19
 La copilul mare insa hemoragiile sunt un simptom mai rar, iar controlul radiologic prin
clisma are o valoare mult mai redusa, din cauza frecventei mai mari a invaginatiilor ileo-
ileale pure.
Un diagnostic prezumtiv, poate fi totusi facut daca in antecedente se constata accidente
asemanatoare, mai putin grave, care s-au terminat prin dezinvaginare spontana.
In cazul cand ocluzia se insoteste de febra si aparare musculara localizata, cauza ei
poate fi apendicita sau mechelita.
Se poate banui originea mecheliana a ocluziei daca in antecedente se gaseste o
hemoragie intestinala sau se constata o anomalie a ombilicului.
O ultima ipoteza care se pune in ocluziile la copiii mai mari este tuberculoza
intestinului sau peritonita tuberculoasa.
In unele cazuri, boala este cunoscuta si tratata de mult timp.
Ocluzia nu este decat rezultatul unei indoituri a intestinului pe o coarda aderentiala.
De cele mai multe ori insa ocluzia este prima manifestare a unei tuberculoze a
intestinului care a evoluat pe tacute. In aceste cazuri diagnosticul etiologic poate fi facut
numai daca se gasesc in antecedente leziuni evidente de tuberculoza sau la examenul
clinic se descopera semne de peritonita tuberculoasa.
• La adult diagnosticul etiologic al ocluziilor este usor cand exista simptome
caracteristice.
In aceasta categorie intra: volvulusul sigmoidului, o tumoare a intestinului caracteristice,
fie clinic, fie la examenul radiologic, o invaginatie, un ileus biliar, o tuberculoza
cunoscuta de multa vreme sau o carcinoza a peritoneului.
Constatarea unei tumori abdominale sau abdomino-pelvine constituie un semn
important, desi chiar in aceasta eventualitate ocluzia poate sa nu se datoreasca neaparat
tumorii.
Ocluziile care se insotesc de febra se datoresc de obicei unui proces inflamator(o
apendicita simpla sau cu peritonita plastica)
De multe ori, cauza ocluziei este foarte greu de precizat.
In aceste cazuri se va face un examen foarte amanuntit.

20
 Se va cauta in primul rand sa se deosebeasca ocluzia intestinului subtire de aceea a
colonului, ocluzia prin strangulare de cea de obturatie.
Meteorismul localizat, asimetric, imobil si inert, cu o rezistenta elastica la pipait si
sonoritate timpanica la percutie, este semn de strangulare. Daca este tipic, se poate afirma
un volvulus. Ramane de precizat segmentul volvulat(colonul pelvin, intestinul subtire,
cecul).
In cazurile in care meteorismul nu are o localizare precisa, strangularea se datoreste, fie
invaginatiei, fie unei hernii interne strangulate.
Semnele precise de obturatie, aspectul meteorismului si peristaltismul viu trezesc in
primul rand ideea unei tumori.
• La batrani, cauza cea mai frecventa este cancerul colonului.
Diagnosticul este usor cand exista in antecedentele bolnavului o serie de accidente
dureroase cu oprirea mai mult sau mai putin evidenta a tranzitului.
Diagnosticul este mai greu daca ocluzia este primul simptom al unui cancer, care pana
atunci n-a avut nici un fel de manifestare.
Si in aceste cazuri, totusi, o cercetare amanuntita a trecutului descopera simptome care
fac sa se banuiasca un cancer: o constipatie, aparuta de putin timp, o slabilire importanta
fara alta explicatie.
In afara de acestea, la pipait se poate gasi o tumoare colica sau recto-sigmoidiana.
A doua cauza frecventa a ocluziei, la batrani, este volvulusul sigmoidului.
Acesta se recunoaste mai usor, dat fiind meteorismul considerabil, oblic si asimetric,
descriind o curba cu raza mare.
Examenul radiologic arata o ansa foarte destinsa, cu cele doua extremitati apropiate, la
nivelul carora clisma baritata se opreste net, descriind o spirala caracteristica.
Daca colonul este liber sediul ocluziei este pe intestinul subtire, unde, ca si la adult,
cauzele pot fi multiple.
Cu toate acestea, la batrani, si mai ales la femei, una din cauzele cele mai frecvente este
ileusul biliar.

21
 Uneori, semnele acestuia sunt destul de precise: trecut biliar si colecist si durere in doua
etape, din care una mai indepartata, in momentul constituirii fistulei colecisto-duodenale
si alta apropiata, cand se produce obturatia.
Aceasta ocluzie evolueaza uneori prin crize succesive.
Intre crize apar durerile, varsaturile si bolnavul emite gaze sau chiar materii fecale.
Meteorismul nu este prea important si este de obicei localizat, iar peristaltismul se
observa usor.
Crizele sunt violente, varsaturile timpurii si abundente, adeseori fecaloide, tranzitul este
complet intrerupt.
Starea generala se prabuseste.
Diagnosticul se apreciaza cand calculul se vede la examenul radiologic.
Un alt diagnostic care trebuie avut in vedere este apendicita, adesea ocluziva la batrani
diagnosticul este mai usor daca inflamatia apendicelui se insoteste de oarecare febra.
Colecistita este mai rar cauza ocluziei.

2.7.Tratamentul ocluziilor intestinale

În cazul unei obstrucţii intestinale parţiale sau totale, pacientul va fi internat în spital
pentru a fi tratat. Tratamentul începe cu măsuri suportive, de exemplu fluide intravenos şi
medicamente care să amelioreze simptomatologia, în aşteptarea posibilităţii rezolvării de
la sine a ocluziei. Dacă aceste tratamente eşuează sau este diagnosticată o ocluzie
completă de timpuriu, va fi necesar tratamnetul chirurgical pentru a îndepărta obstrucţia.
Pacientul primeşte antibiotice intravenos pentru prevenţia infecţiei. Dacă pacientul a
mai prezentat o ocluzie intestinală în trecut, poate să aştepte să vadă dacă simptomele se
ameliorează. Totuşi, acest lucru se face numai în cazuri certe sub supravegherea atentă a
medicului.
Pacientul va primi dieta cu lichide până la ameliorarea simptomelor:
- fluide administrate intravenos. Administrarea fluidelor ajuta la menţinerea
tensiunii arteriale la un nivel normal. Fluidele pot să conţină electroliţi care să echilibreze

22
balanţa mineralelor în organism. Antibioticele pot fi de asemenea administrate intravenos
pentru prevenţia infecţiei
- sonda nazogastrica. Fluidele şi gazul se acumulează pentru că nu pot trece dincolo
de obstrucţie. O sondă nazogastrica este trecută prin nas până în stomac pentru a elimina
fluidele şi gazul şi pentru a ameliora durerea şi presiunea.
- Mai puţin obişnuit, un tub intestinal este folosit în locul sondei nazogastrice
pentru eliminarea lichidelor din porţiunea superioară a intestinului subţire. Mişcările
normale ale stomacului şi intestinului (peristaltica) împing tubul până în intestinul subţire
de unde sunt îndepărtate lichidele şi gazul.
Alte forme de tratament nechirurgical pot fi încercate pentru ameliorarea
simptomelor, îndepărtarea obstrucţiei, sau pentru a permite îmbunătăţirea stării generale a
pacientului înainte de tratamentul chirurgical.
Aceste tratamente pot fi:
-clisme – folosind aer, bariu sau gastrografin, clismele pot îndepărta o obstrucţie
careapare când o porţiune a intestinului alunecă în interiorul altei porţiuni ca un telescop
(telescopare)
-stenturi –în unele cazuri de obstrucţie determinate de cancere inoperabile, medicii pot introduce
tuburi de metal expansibile numite stenturi în intestinul subţire sau gros pentrua permite
tranzitul intestinal.
Dacă tratamentul chirurgical este posibil, stentul poate fiintrodus în ideea ameliorării
stării generale a pacientului înainte de tratamentul chirurgical- medicamentele folosite
pentru ameliorarea durerii, greţei şi vărsăturilor. Pot fi folositeanumite medicamente care să
reducă secreţia gastrică.
Tratamentul chirurgical este necesar când cel medicamentos eşuează în rezolvarea obstrucţiei.
Tratamentul chirurgical este primul indicat în cazul ocluziei complete sau strangulaţie. În timpul operaţiei,
chirurgul îndepărtează obstrucţia sau porţiunea de intestin blocată. Tratamentul chirurgical pentru ocluzia
intestinală, inclusiv cea legată de diverticulita, boala Crohn , torsiunea intestinală şi unele cancere se face
deseorilaparoscopic.
După tratamentul chirurgical, poate fi necesară o colostoma (deschiderea alternativă a intestinului gros la
nivelul peretelui abdominal creată pentru evacuarea materiilor fecale) temporară sau definitivă. O obstrucţie
23
determinată de torsiunea intestinală poate fi tratată prin câteva metode, cum ar fi îndreptarea segmentului
răsucit. Acest tratament poate fi realizat pentru a întârzia tratamentul chirurgical.
Tratarea unei obstrucţii determinate de un cancer inoperabil se face de obicei cu stenturi alături de medicaţie
care să scadă cantitatea de lichide digestive.
Tratament ambulatoriu
Când medicul instruieşte pacientul să aştepte rezolvarea de la sine a unei obstrucţii parţiale, se iau măsuri
pentru tratamentul ambulator în vederea ameliorării disconfortului. Pacientul urmează instrucţiunile primite de
la medic, de obicei dieta cu lichide pentru a evita obstrucţia completă. Pacientul va urmări apariţia simptomelor
de obstrucţie completă, de exemplu:
- reaparitia durerii abdominale – durerea constantă, severă se întâlneşte în întreruperea alimentării cu sânge a
intestinului sau în cazul perforaţiei intestinale, acestea fiind urgenţe medicale şi medicul trebuie informat
imediat
- distensie abdominală
- tranzit intestinal oprit pentru materii fecale sau gaze.
În cazul tratamentului chirurgical pentru inalturarea unei obstrucţii, pacietul va fi
monitorizat pentru semne de infecţie. Medicul va fi informat când pacientul face febră,
zona din jurul plăgii chirurgicale este roşie şi fierbinte sau dacă se scurg lichide din plaga.
Multe cazuri de obstrucţie intestinală nu pot fi prevenite. Totuşi, o dietă bogată în fibre
vegetale şi apa poate preveni constipaţia şi posibil diverticulita, care poate determina
îngustarea intestinului gros. Deşi este importantă evitarea constipaţiei, nu se vor folosi în
exces laxative.
Constipaţia persistenta şi excesul de laxative sunt asociate cu obstrucţia determinată de
torsiunea colonului sigmoid sau cecului.
Pacientul căruia i se practică o colostoma în urma unui tratament chirugical pentru
obstrucţia intestinală va fi instruit cum să o îngrijească, să prevină infecţia şi ce dieta să
urmeze pentru a evita surplusul de gaz.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU OCLUZIE INTESTINALA DIN MOMENTUL
INTERNARII SI PANA LA EXTERNARE

24
2.2.1. Internarea pacientului în spital
Examinarea pacientului este cea mai importantă etapă a procesului de îngrijire,
aceasta fiind punctul de plecare pentru asistentă, în procesul complex de îngrijire ce va
urma a fi implementat. Aceasta cuprinde:
 Interviul
 Examenul clinic obiectiv
 Investigaţii paraclinice şi de laborator
Prima etapă şi cea mai importantă, este:
Culegerea datelor
Din interviu, putem afla:
- Vârsta
- Motivele internării – durere, anemie, paloare, etc.
- Antecedentele heredo-colaterale – mediul în care acesta trăieşte, condiţii de viaţă.
- Antecedentele personale fiziologice – se va aprecia gravitatea problemelor anterioare
şi repercursiunile lor asupra condiţiilor de viaţă.
- Reacţia la spitalizare – nelinişte, frică, plâns, agresivitate
- Suportul familial – nivelul de afecţiune al neamurilor, frecvenţa vizitelor, dorinţa
participării la procesul de îngrijire.
- Istoricul bolii – debut, evoluţie, simptome, repercursiuni
Examenul clinic obiectiv vizează:
• Coloraţia tegumentelor – paloare
• Aspectul general – conformaţie, înălţime, greutate, .
Investigaţii paraclinice şi de laborator
• Examene de sânge Hemoglobină, Leucocite, Hematii, Glicemie
Probleme cu care se poate confrunta pacientul ocluzie intestinala la internare:
- Potenţial de alterare a nutriţiei (deficit) prin: refuzul de a se alimenta, reacţii la
spitalizare, durere
- Potenţial de infecţie ( infecţii nosocomiale, igienă deficitară)
- Potenţial de accidentare

25
- Perturbarea somnului cauzat de durere, intervenţii, tratamente
- Anxietate
- Probleme de tranzit intestinal (diaree datorată deshidratării, constipaţie post-partum)
Obiectivele vizează:
- asigurarea condiţiilor de mediu
- diminuarea neliniştii
- diminuarea manifestărilor de dependenţă
- prevenirea complicaţiilor
- prevenirea accidentelor

2.2.2. Asigurarea condiţiilor igienice şi de securitate pacientului internat

- Aplicăm măsuri de prevenţie a infecţiilor nosocomiale (curăţenie, dezinfecţie,
sterilizare, izolare)
- Este absolut necesară purtarea echipamentului de protecţie
- Nu se vor lăsa medicamente la îndemâna pacientului
- Asigurăm condiţii de microclimat (salon bine aerisit, temperatură, umiditate, luminozi-
tate)
- Asigurăm securitatea pacientului (plasăm patul departe de surse de căldură, folosim
paturi cu bare de protecţie, îndepărtăm obiectele tăioase)
- Asigurăm igiena obiectelor sanitare şi a lenjeriei de pat şi corp
- După cum îi permite vârsta, încurajem activităţile normale individuale : mers,
îmbrăcat, dezbrăcam, igienă, alimentaţie.

2.2.3.Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative

- Observăm starea generală
- Măsurăm funcţiile vitale: puls, tensiune, respiraţie, temperatură
- Măsurăm funcţiile vegetative: auz, văz, simţul tactil, mobilitate, etc.
- Observăm tegumentele şi mucoasele
- Monitorizăm comportamentul

26
2.2.4.Alimentaţia bolnavului
- Planificarea meselor si gustarilor trebuie făcută în corelaţie cu schema de administrare
a tratamentului

2.2.5.Administrarea medicamentelor
- Abordarea va fi una gentilă, calmă, explicăndu-i pacientului procedurile, , eventual, îi
putem înmâna instrumente nesterile inofensive, pentru a se familiarizează cu acestea.
- La indicaţia medicului, administrăm tratamentul medicamentos
Tehnica sondajului Nazo-Gastric
Sondajul endonazal(nazo-gastric) este intotdeauna indicat in tratamentul ocluziei
itestinale ;pentru a combaterea si evacuarea lichidului de staza acumulat la nivelul anselor
intestinale.
Sondajul nazo-gastric reprezinta introducerea unui tub de cauciuc-sonda gastrica
Faucher sau Einhorn-prin cavitatea nazala in faringe si esofag ,pana in stomac.
Scop:
-recoltarea continutului stomacal sau a lichidului de varsatura in vederea evaluarii
functiei gastrice si intestinale ;
-pentru studierea functiei evacuatoare a stomacului
-pentru evacuarea continutului stomacal toxic
-evacuarea lichidului de staza
-combaterea distensiei abdominale
Materiale necesare:
-de protectie:doua sorturi din cauciuc sau din material plastic ,musama , aleza ,prosoape
-sterile :sonda Einhorn sau Miller –Abbot seringi de 20 ml,manusi sterile ,pense
hemostatice, eprubete.
-nesterile: tavita renala,punga colectoare,leucoplast
Dupa pregatirea materialelor si anuntarea pacientuldespre efectuarea tehnicii ;asistenta
trebuie sa pregateasca pacientul fizic si psihic.

27
 Pregatirea fizica si psihica a pacietului conasta in:
-informarea si explicarea necesitatii efectuarii tehnicii
-se aseaza pacientul pe un scaun cu speteaza cu spatele cat mai drept
-se protejeaza cu sortul de cauciuc
-de indeparteaza proteza dentara (daca este cazul)
-se aseaza tavita renala sub barbia pacientului pentru a capta saliva ce curge din cavitatea
bucala
-este rugat sa mentina tavita in aceasta pozitie
Tehnica :
- asistenta medicală se spală pe mâini cu apă şi săpun;
- îmbracă şorţul de cauciuc;
- îşi pune mănuşile sterile;
- măsoară cu ajutorul sondei distanţa dintre pavilionul urechii şi cavitatea nazală;
- umezeşte sonda pentru a favoriza alunecarea prin cavitatea nazală spre faringe şi
esofag;
- se aşează în dreapta pacientului şi îi fixează capul cu mâna stângă,ţinându-l între mână
şi torace;
- prinde cu mâna dreaptă extremitatea rotunjită a sondei ca pe un creion;
- cere pacientului să respire adânc, să fie calm şi cooperant;
- introduce capătul sondei până la peretele posterior al faringelui, cât mai aproape de
rădăcina limbii, invitând pacientul să înghită (cu ajutorul unei seringi în care s-a aspirat
apă);
- prin deglutiţie, sonda pătrunde în esofag şi este împinsă foarte atent spre stomac (45 –
55 cm);
- se verifică prezenţa sondei în stomac prin aspirarea conţinutului stomacal cu ajutorul
seringii sau insuflării de aer cu ajutorul unei seringi, în timp ce se ascultă cu stetoscopul
la nivelul abdomenului apariţia unor zgomote aerice ;
- se racordează sonda la punga colectoare;
- se fixează sonda cu benzi de leucoplast la nivelul nasului;

28
- se însoţeşte pacientul în salon şi se aşează în poziţie confortabilă.
Accidente:
- greaţă şi senzaţie de vărsătură (se înlătură fie printr-o respiraţie profundă, fie se
efectuează anestezia faringelui cu o soluţie de cocaină 2%);
- sonda poate pătrunde în laringe: apare reflexul de tuse, hiperemia feţei, apoi cianoza (se
îndepărtează sonda);
- sonda se poate înfunda cu resturi alimentare (desfundarea se face prin insuflaţie cu aer);
- se pot produce bronhopneumonii de aspiraţie.
Întotdeauna când se execută o astfel de tehnică, asistenta medicală trebuie să ţină cont
că pacientul poate fi agitat şi, astfel, execuţia se îngreunează. De aceea, ea trebuie să-şi ia
anumite măsuri de precauţie: trebuie, în primul rând, să realizeze o pregătire psihică
eficientă; asistenta medicală poate să îşi ia alte ajutoare care pot să-l susţină pe pacient:
infirmiera sau alt asistent medical; trebuie să fie capabilă să realizeze mişcări rapide, dar
eficiente, care să nu lezeze integritatea pacientului.
Sondajul nazo–gastric de aspiraţie este întotdeauna eficient în ocluzia intestinală şi este
o tehnică pe care asistenta medicală trebuie să o stăpânească foarte bine, ca de altfel,
toate tehnicile care ţin de îndatoririle sale.

2.2.7 Externarea
Regimul igieno-dietetic precum și exercitiul fizic au o buna influentă dacă este efectuat
cu un bun autocontrol si regulat. Iși administrează singur medicatia prescrisa, ascultă
sfatul medicului si al asistentei.respectă regimul alimentar.

CAPITOLUL III. PREZENTARI DE CAZ

CAZUL NR I
NUME:M
PRENUME:P
29
DOMICILIU: Tg Jiu, Judeţul Gorj
VÂRSTA: 60
SEX: M
DATA INTERNĂRII: 13.05.2019
DATA EXTERNĂRII:17.05.2019
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Ocluzie intestinală prin volvulus ileal pe bridă
MOTIVELE INTRNĂRII: - constipaţie
- tranzit intestinal apsent
- dureri abdominale intense
- greţuri, vărsături
ANAMNEZA:
a).Antecedente heredo-colaterale: nesemnificative
b). Antecedente personale: hepatită cronică toxică
c). Condiţii de viaţă şi de muncă: bune
d). Comportamente: nefumător
ISTORICUL BOLII:
Pacientul M.P evidenţiat cu hepatită cronică, se internează pentru dureri în hipocondrul
drept, greaţă, vărsături, constipaţie.
EXAMENUL CLINIC GENERAL
EXAMENUL OBIECTIV:
Stare generală: afebril
Stare de nutriţie: bună
Talie 181 m, greutate 76 kg
Tegumente, mucoase, fanere facies: normale
Ţesut conjunctiv-adipos: normal
Sistemul ganglionar: nepalpabil
Sistemul muscular: hipoton
Sistemul osteoarticular: aparent integru, mobil
EXAMENUL PE APARATE

30
Aparatul respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonară normală, murmur
vezicular bilateral prezent
Ap cardiovascular: şocul apexian în spaţiul V intercostal stâng, zgomotele cardiace
ritmice, tensiunea arterială 110/80 mmHg
Aparatul digestiv: abdoment mărit de volum, dureros la palpare
Ficat normal, splenomegalie grad I, căi biliare nepalpabile, tranzit intestinal apsent
Aparatul urogenital: loje renale nedureroase, micţiuni fiziologice
Sistemul nervos, endocrin, organe de simţ: OTS, ROT bilateral
EXAMENE RADIOLOGICE
- radiografie abdominală simplă (nivele hidroaerice de dimensiuni medii)
- ecografie abdominală: ficat nepalpabil, splenomegalie, colecist fără calculi,
rinichi bilateral fără modificări, pancreas fără modificări ecografice
EXAMENE DE LABORATOR:
-hemoleucogramă completă( nr. leucocite, limfocite, monocite, neutrofile,limfocite, nr
eritrocite, hemoglobina, trombocite, volum mediu trombocitar)
-hematocrit
-TS, TC
-Creatinină
-Uree
-Proteine totale
- Ionograma sangvină
- INR
-Timp Quick
-Glicemie

31
 PLAN DE ÎNGRIJIRE 13.05.2018 - 16.05.2018

Diagnostic de îngrijire Obiective Intervenţiile asistentei medicale Evaluare

Autonome Delegate
Ziua I Pacientul să Aeriserea salonului, Oxigenoterapie Pacientul
Respiraţie superficială respire normal monitorizare funcţii Administare Anxiar 1 uşor, este
datorită anxietăţii şi să prezinte vitale; aşezarea comp, Haloperidol 10
funcţii vitale pacientului în picături pentru
în limite poziţie favotabilă combaterea anxietăţii şi
normale respiraţiei; liniştirea pacientului
practicarea de
exerciţii respiratorii
Greaţă, vărsături, Combaterea Hidratare pacient AdministrareMetoclopr După adm
inapetenţă datorită ocluziei greţurilor şi cu cantităţi mici de amid 3f pe zi,Glucoză medicaţie
intestinale vărsăturilor lichide, support 10% 1000ml nu a mai
fizic şi psihic pe greţuri şi
timpul vărsăturii; lichidele
monitorizare
eliminări, bilanţ
hidric
Ziua a II a Combaterea Asigurarea instalarea unei sonde După adm
Sindrom oclusiv manifestat stazei, repaosului fizic şi nazo-gastrice pentru medicaţie
prin constipaţie şi abolirea refacerea alimentar; combaterea stazei, generală a
tranzitului intestinal volemiei calcularea -se notează cantitatea de pacientulu
bilanţului ingesta- aspiraţie în F.O, ameliorat
excreta, notarea în -administrare de perfuzii echilibrat
F.O pentru menţinerea stării hidroelec
 www.referat.ro

generale Glucoză 10%

1000 ml, Ringer 500 ml
-clismă evacuatoare
-Administrare Miostin
3f pe zi
Imobilizare datorită Ameliorarea Ajutarea pacientului Administrare de No Durerea s
durerilor abdominale durerii să efectueze mişcări Spa 2f pe zi, Piafen 2f, ameliorat
intense în hipocondrul ale membrelor; Mialgin 1f im
drept aşezarea acestuia
într-o poziţie cât mai
confortabilă
Evitarea escarelor cu
saltele speciale
antiescare;
Ziua a III a Pacientul să Asigurarea unui Administare de Pacientul
Tulburări de somn prezinte un climat de linişte în Diazepam seara 1f im, somn lini
manifestate prin insomnie, somn calitativ salon, îndepărtarea Anxiar 1 comp
frică, stres şi cantitativ factorilor care
neliniştesc bolnavul
Dificultatea în a se îmbrăca Pacientul să Ajutarea Pacientul
cauzată de durerile fie capabil să pacientului să se schimbat
abdominale se îngrijiească îmbrace şi dezbrace curată
singur la nevoie ,
pregătirea pentru
examene
radiologice şi
ecografice

33
 www.referat.ro

Caz nr II

A.Date stabile
Nume: F.
Prenume: M.
Data naşterii: 11.04.1955
Naţionalitate: română
Religie: ortodoxă
Limba vorbită: română
Ocupaţie: pensionară
Grupa sanguină: A II
B.Date variabile
Domiciliul:
Judeţul: Gorj
Localitatea : Tg. Jiu
C. Date legate de starea fizică şi psiho-socială:
◘ Temperatura 37,2 0C
◘ Tensiunea arterială: 110/ 70 mm Hg
◘ Respiraţia: 18 de respiraţii/ minut
◘ Starea generală: alterată
◘ Tegumentele şi mucoasele: palide

34
 www.referat.ro

◘ Tahicardie -puls 70 bătăi /minut

◘ Tranzit intestinal: abolit

ISTORIC
Pacienta B. M. , in vârstă de 64 de ani este o persoană de 1, 63 m inaltime , cu o
greutate de 56 kg, cu o fire deschisă şi sociabilă.
Este nefumătoare şi nu consumă băuturi alcoolice, condiţiile de viată bune,
alimentaţie echilibrată, nu prezintă alergii sau boli ereditare.
Pacienta nu a mai avut alte intervenţii chirurgicale şi nici probleme grave de sănătate.
Ea afirmă că boala a debutat în urmă cu 5 zile prin dureri abdominale colicative,
greţuri, vărsături alimentare. De 2 zile prezintă oprirea tranzitului digestiv pentru materiile
fecale.
MOTIVELE INTERNĂRII
În data de 05.04.2019, starea generală se altereaza precoce, tranzitul intestinal este
complet abolit incluziv pentru gaze , apare şoc, dureri colicative abdominale intense şi
continue, vărsături precoce şi intense, balonări acute cu caracter continuu.
Pacienta este dusă de urgenţă la Spitalul judeţean Tg. Jiu unde este consultată şi este
internată la chirurgie pentru investigatii si tratament apoi transferata la ATI .
DIAGNOSTIC MEDICAL
Ocluzie intestinală mecanică prin strangulare intestinală prin bride.
EXAMEN CLINIC ŞI PARACLINIC
La examenul clinic se constată un abdomen destines, simetric care participă în mod
redus la mişcările respiratorii.
Pacienta prezintă sensibilitate abdominală difuz moderată la palpare si apărare
musculară difuză moderată.
Tranzitul digestiv este absent pentru materii fecale şi gaze, ficatul si splina nu se
palpeaza si prezinta timpanism generalizat al abdomenului.
35
 www.referat.ro

La tuşeul rectal se constată o ampulă rectală goală.

Starea generala este uşor alterata, tegumentele şi mucoasele sunt palide.
Sistemul osteoarticular este integru morfofuncţional, sistem muscular normoton,
normochimetic.
Toracele e normal conformat cu miscari respiratorii simetrice, de amplitudine
normală, sonoritate pulmonară normală, murmur vezicular present bilateral.
Zgomotele cardiace sunt normale, ritmice.
Pacienta este orientata temporo-spatial.
La ecografia abdominală se constată:
-ficat fără modificări;
-colecist hipoton, fără calculi;
-cai biliare libere;
-splină de 10 cm, fără modificări;
-rinichi bilateral fără calculi, fără hidronefroză;
-vezica urinara cu mucoasa ingrosata;
-pancreas fără modificări ecografice.
In urma examenului radiologic pe gol constatam: nivele hidroaerice de dimensiune
medie situate în flancul stâng.
Examene de laborator
Hematologice:
Hematocrit 42% (35-40% )
Leucocite 10.300/mm³ (4.000-8.000/mm³)
Timp de sângerare 14 s (12-16s)
Timp coagulare 5.1 min (4-6 min)
Biochimie:
Creatinină 0.72 mg% (0.8-1.2 mg/%)
Glicemie 98 mg% (80-120 mg% a)
36
 www.referat.ro

Ionograma sanguină:
Na 134 mmol Ul (125-140mmol/m), K 4.2 mmol/l (4.5-Smmol/l)

PLAN DE NURSING

37
 www.referat.ro

Diagostic de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii Evaluare

îngrijire delegate
ZiuaI Calmarea şi ►se explică necesitatea -Pacienta
Neliniştea informarea interventiei şi se asigură că intelege
pacientei în pacientei totul va decurge foarte bine informatiile
legătură cu ►in cadrul examenului primite ţ
intervenţia preanestezic se pune şi se linişteşte
chirurgicală pacienta în legătură cu
echipa operatorie pentru a
inspira încredere

Pacienta să ►evaluez caracteristicile ►Oxigenoterapie -Durerea

Alterarea respire fără durerii: localizare, durată, ►administrez : pacientei
respiraţiei dificultăţi frecvenţă, factori care cresc - Algocalmin 2 nu mai este
sau diminuează durerea; f/zi î.m aşa de intensă
►aerisesc salonul câte 15 - Papaverină 2 iar respiraţia
minute pe zi; f/zi î.m pacientei s-a
►aşez pacienta îmbunătăţit
într-o poziţie confortabilă;
►fac cu pacienta exerciţii
de respiraţie;
Ziua a II a Încetarea ►ajut pacienta în ►Administrez După
Greţuri,vărsături manifestărilo satisfacerea nevoilor Metoclopramid administrarea
r digestive fundamentale f.I.i.m medicaţiei şi
►menţin igiena ►Se montează o instalarea
tegumentelor bolnavei sondă de aspiraţie sondei
►explic pacientei că nazogastrică nazogastrice
vărsăturile sunt datorate vărsăturile sunt

38
 www.referat.ro

opririi tranzitului intestinal mai rare

Echilibru hidro- Reechilibrar ►urmaresc bilanţul ► Administrez Pacienta este

electrolitic e ingesto-excreta Glucoză 5%,1500 echilibrată
nerealizat hidroelectrol ►urmăresc ml + 20 ml KCl hidroelectrolitic
itică cantitatea,aspectul ►Administrez
lichidului de stază gastrică Ser fiziologic
eliminit pe sondă de 1000 ml .
aspiraţie şi o notez în foaia
de observaţie
Durere la nivelul Pacienta să ►Sugerez pacientei să aibă ►Administrarea Durerea scade
plăgii prezinte răbdare că durerea va calmantelor: din intensitate
postoperatorii semne de scădea din intensitate după - Algocalmin 2 după 30 min de
calmare a administrarea analgezicelor f/zi î.m la administrarea
durerii ► ajut pacienta să-şi - Papaverină 2 analgezicelor
găsească poziţia în care f/zi î.m
suferă mai puţin
Ziua a III a -Pacienta să ► Îi explic că trebuie să ► La indicaţia După câteva
Tulburarea fie respecte indicaţiile medicului îi ore, odată cu
alimentatiei echilibrată chirurgului care constau în instalez perfuzia atenuarea
din punct de evitarea alimentaţiei per- cu ser senzaţiei de
vedere orale pe timpul prezenţei glucozat pentru greaţă şi a
nutriţional; sondei de aspiraţie rehidratare. vărsăturilor,

39
 www.referat.ro

nazogastrică pacienta începe

► o ajut să se hidrateze Înregistrez în să se simtă mai
prin tamponarea buzelor cu foaia de bine fiind
ceai amar observaţie felul şi dispusa să
►supraveghez pacienta frecvenţa respecte
pentru vărsăturilor indicaţiile
a-i asigura condiţiile în medicului.
momentul vărsăturii.

Caz nr III
A.Date stabile
Nume: C.
Prenume: I.
Data naşterii: 03.05.1939
Naţionalitate: română
Religie: ortodoxa
Limba vorbită: română
Ocupaţie: pensionară
Grupa sanguină: B III
B.Date variabile
Domiciliul:
Judeţul: Gorj
Localitatea: Cărbunești
C. Date legate de starea fizică şi psiho-socială:

40
 www.referat.ro

◘ Temperatura 37,5 0C
◘ Tensiunea arterială: 140/ 90 mm Hg
◘ Respiraţia: 19 de respiraţii/ minut
◘ Starea generală: alterată
◘ Tegumentele şi mucoasele: palide
◘ Tahicardie -puls 75 bătăi /minut
◘ Tranzit intestinal: abolit
ISTORIC
Pacienta C. I. , in varsta de 71de ani este o persoana de 1, 58 m inaltime , cu o
greutate de 62 kg, cu o fire deschisa si sociabila.
Este nefumatoare si nu consuma bauturi alcoolice, conditiile de viata bune,
alimentatie echilibrata, nu prezinta alergii sau boli ereditare.
Pacienta nu a mai avut alte interventii chirurgicale, a mai avut internari pe motiv de
hipertensiune arteriala.
Ea afirma ca boala a debutat în urmă cu aproximativ 3 zile prin dureri abdominale
colicative, greţuri, vărsături alimentare, balonări abdominale, întreruperea tranzitului
digestiv.

MOTIVELE INTERNĂRII
În data de 30. 03 .2016, starea generală se altereaza precoce, tranzitul intestinal este
complet abolit incluziv pentru gaze , apare şoc, dureri colicative abdominale intense şi
continue, vărsături precoce şi intense, balonări acute cu caracter continuu.
Pacienta este dusă de urgenţă la Spitalul judeţean Tg. Jiu unde este consultată şi este
internată la chirurgie pentru investigatii si tratament apoi transferata la ATI .

DIAGNOSTIC MEDICAL
Ocluzie intestinală mecanică prin strangulare intestinală prin bride.
41
 www.referat.ro

EXAMEN CLINIC ŞI PARACLINIC

La examenul clinic se constata un abdomen destins, simetric care participă în mod
redus la mişcările respiratorii.
Pacienta prezinta sensibilitate abdominală difuz moderată la palpare si apărare
musculară difuză moderată.
Tranzitul digestiv este absent pentru materii fecale şi gaze, ficatul si splina nu se
palpeaza si prezinta timpanism generalizat al abdomenului.
La tuşeul rectal se constată o ampulă rectală goală.
Starea generala este uşor alterata, tegumentele şi mucoasele sunt palide.
Sistemul osteoarticular este integru morfofuncţional, sistem muscular normoton,
normochimetic.
Toracele e normal conformat cu miscari respiratorii simetrice, de amplitudine
normală, sonoritate pulmonară normală, murmur vezicular present bilateral.
Zgomotele cardiace sunt normale, ritmice. Tensiune arteriala 140/90 mm Hg
Pacienta este orientata temporo-spatial.
La ecografia abdominală se constată:
-ficat omogen, dimensiuni normale;
-colecist hipoton, fără calculi;
-cai biliare libere;
-splină de 11 cm, fără modificări;
-rinichi bilateral fără calculi, fără hidronefroză;
-pancreas fără modificări ecografice.
In urma examenului radiologic pe gol constatam: nivele hidroaerice de dimensiune
medie situate în flancul stâng.
Examene de laborator
Hematologice:
42
 www.referat.ro

Hematocrit 44% (35-40% )

Leucocite 9.600/mm³ (4.000-8.000/mm³)
Timp de sângerare 13 s (12-16s)
Timp coagulare 4.5 min (4-6 min)
Biochimie:
Creatinină 0.85 mg% (0.8-1.2 mg/%)
Glicemie 110 mg% (80-120 mg% a)
Ionograma sanguină:
Na 129 mmol Ul (125-140mmol/m)
K 4.3 mmol/l (4.5-Smmol/l)

PLAN DE NURSING

Diagnostic Obiective Intervenţii automate Intervenţii Evaluare

de îngrijire delegate

Ziua I Asigurarea ►aerisesc salonul câte 15 Oxigenoterapie Pacienta respiră

Alterarea unei minute pe zi; Administrarea mai uşor
respiratiei respiraţii ►monitorizez respiraţia de
fără pacientei expectorante
dificultăţi ►aşez pacienta Bromhexin,
într-o poziţie confortabilă; 2tb/zi
►fac exercitii re respiratie
impreuna cu pacienta

43
 www.referat.ro

Risc de Prevenirea ►Urmăresc faciesul pacientei, Monitorizarea Tegumentele

complicaţii complicaţiil supraveghez funcţiile vitale funcţiilor sunt uşor palide
imediate or imediate ►Schimb poziţia pacientei din vitale Funcţiile vitale
post- şi tromb- 2 în 2 ore; TA = se menţin în
-operatorii embolice ►Efectuez un masaj si tapotaj 105/58mmHg limitele
pacientei P = 110/min normale, nu apar
►îndepărtez cutele de pe Administrez complicaţii
cearceaful pacientei Clivarin imediate
0,25ml s.c/zi postoperatorii

Ziua a II a Pacienta să ► ajut pacienta să-şi găsească La indicaţia Durerea se

Disconfort prezinte poziţia în care suferă mai puţin medicului ameliorează în
legat de semne de ►explic pacientei că durerea administrez: aproximativ 20-
durerea de calmare a este fiziologică postoperator şi Mialgin fl. i.m. 30 min.
la nivelul durerii va ceda în următoarele zile, la nevoie (la
plăgii ►sugerez să solicite calmant in interval de
postoperat caz de durere 4 ....)
o- ►o educ să-şi comprime plaga
-rii cu palma în cazul în care tuşeşte

Alterarea Pacienta să ►Comunic pacientei necesitatea Verific În urma

eliminarii înţeleagă menţinerii sondei permeabilitatea aspiraţiei
manifestate rolul sondei ►Supraveghez pacienta pentru sondei, aspir secreţiile
prin nazogastrice a-i asigura condiţiile în secreţiile gastrice şi al

44
 www.referat.ro

varsatura , sa nu mai momentul vărsăturii gastrice cu exerciţiilor

verse ►Sugerez pacientei să inspire ajutorul unei respiratorii
adânc in momentul in care are seringi ataşată dispare senzaţia
stari de greata la capătul de greaţă
►Urmăresc şi notez cantitatea sondei de
de aspiraţie din recipientul aspiraţie
colector

Ziua a III a -Pacienta să ►creez un climat de linişte în La indicaţia După efectuarea

Tulburari aibă un salon, asigur pacientei o poziţie medicului tehnicilor
ale somn comodă. administrez: pacienta
somnului odihnitor, ►aerisesc salonul Diazepam fl. adoarme
fără treziri ►reglez patul şi aşez bolnava î.m. seara
sau astfel încât acesta să aibă o
insomnie; poziţie confortabilă pentru
somn;
►identific factorii care o
împiedică să aibă un somn
odihnitor prin discuţii cu acesta;

Perturbare Pacienta să ► Îi explic că trebuie să urmeze La indicaţia Tegumentele şi

a fie un regim alimentar strict, medicului mucoasele se
alimentaţie reechilibrat evitând mâncărurile grase, administrez: menţin în stare
i şi hidro- afumăturile, condimentele, iar Sol Glucoză de umiditate
hidratării electrolitic mesele să fie fracţionate 10%, 500ml +
Să prezinte ► o ajut să se alimenteze des şi 10U insulină/fl
mucoase şi puţin, ţinând seamă de

45
 www.referat.ro

tegumente preferinţele ei. Îi recomand să

umede consume multe lichide pentru
rehidratare.;

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU

OCLUZIE INTESTINALĂ

Indiferent de boala pe care o are pacientul, misiunea asistentei medicale, conform

O.M.S (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) este "să asiste indivizi, familii şi grupuri, să
optimizeze şi să integreze funcţiile fizice, psihice şi sociale afectate prin schimbări ale stării
de sănătate".
Pentru a preveni boala, asistenta medicală trebuie să le explice pacienţilor că este
important să se evite anumite obiceiuri, cum ar fi consumul excesiv de cafea, constipaţia sau
comoditatea în actul defecaţiei
Îngrijirea pacientului cu ocluzie intestinală necesită o supraveghere şi îngrijire foarte
atentă, de aceasta depinzând viaţa pacientului. Asistenta medicală are îndatorirea de a
observa starea generală a pacientului încă de la internarea să. Ea trebuie să ştie să evalueze
starea de sănătate a pacientului pentru a transmite medicului date importante pentru
stabilirea diagnosticului şi pentru stabilirea îngrijirilor de care are nevoie pacientul. Toate
datele privind starea generală a pacientului şi evoluţia bolii acestuia se notează permanent în
foaia de observaţie şi planul de îngrijire, pentru a obţine un tablou clinic exact, care va fi
valorificat de echipa de îngrijire şi va fi baza unui nursing de calitate.
Asistenta va trebui să recolteze de la pacientul cu ocluzie intestinală sânge să îi explice
pacientului scopul recoltării acestor probe de sânge,
Trebuie sa insoteasca pacientul la : ecografie abdominala,irigografie sau radiografie
46
 www.referat.ro

abdominala si sa-l pregateasca pe acesta psihic si fizic.

Trebuie sa stabileasca dieta adecvata corelata cu tratamentul medicamentos sau
chirurgical. , asistenta medicală poate colabora şi cu membrii familiei pentru că aceştia au o
mare importanţă pentru pacient.
Asistenta recolteaza produse biologice pentru efectuarea examenelor de laborator.
Administreaza medicatia prescrisa de medic si urmareste reactia pacientului la
medicamente.

Concluzii

In urma celor trei cazuri studiate am constatat că:

1.Ocluzia intestinală constituie una dintre cele mai complexe şi mai grave sindroame ale
abdomenului acut .
2.Diagnosticul de ocluzie intestinală este urgent, el trebuie stabilit rapid pentru a se putea
acţiona în timp util pentru bolnav.
3.Neprezentarea la timp, ignorarea semnelor bolii are o frecvenţă crescută şi reprezintă un
important factor de prognostic negativ.
4.Comunicarea dintre asistenta medicală şi pacient este fundamentală în nursing pentru
evaluarea situaţiilor date şi recunoaşterea adevăratelor probleme, aspecte ce stau la baza
realizării unui plan de îngrijire care să satisfacă toate nevoile.
5.Rolul asistentei este de a supraveghea în permanenţă ,de a observa în totalitate,de a
liniştii şi de a da încredere fiecărui pacient astfel încât prin comportamentul şi atitudinea ei
să înlăture starea de anxietate în care se găseşte pacientul înainte de operaţie.

47
 www.referat.ro

6.Datorită faptului că în urma intervenţiei chirurgicale survin alterări ale autonomiei

nevoilor fundamentale ale pacientului, este necesar să se elaboreze un plan de intervenţii
care permite stabilirea ordinii, priorităţilor care trebuie respectate.
7.In procesul de îngrijire a pacienţilor cu tratament chirurgical al ocluziei intestinale
,evalurea este o condiţie absolută a calităţii ingrijirilor.Ea trebuie să se facă cu regularitate la
diverse intervale .Dacă intervenţiile planificate nu şi-au atins scopul,atunci trebuie să ştim de
ce nu avem rezultatul scontat şi cum să corectăm situaţia .
8.Spitalizarea tardivă este factorul major de risc în această patologie şi totodată un
important factor de prognostic negativ.
9.Această boală nu poate fi tratată la domiciliu prin metode conservatoare, intervenţia
chirurgicală este imperios necesară, de momentul realizării ei depinzând evoluţia ulterioară a
bolii.Devotamentul,amabilitatea,discreţia,abilitatea sunt atuuri majore care nu trebuie să
lipsească unei asistente medicale şi care vor completa,în mod fericit conştiinciozitatea
profesională,cu scopul bine precizat şi anume reintoarcerea pacientului la viaţa normală.
10.In urma studiul statistic retrospectiv realizat am constatat că persoanele din mediul
rural sunt mai afectate de această boală decat cele care provin din mediul urban, raportul
fiind de 1,25:1.
12.Ocluzia intestinală se întâlneşte la orice varstă, la tineri şi adulţi este mai rară, la
varstnici mai frecventă cu o rată a mortalităţii crescută.
13.In tratamentul postoperator al bolnavilor supuşi chirurgical se urmăreşte în mod
deosebit prevenirea apariţiei complicaţiilor postoperatorii imediate, precoce şi tardive, ceea
ce obligă asistenta medicală la o urmărire foarte atentă a pacienţilor postoperator.
14.Un rol important în vindecarea bolnavilor îl reprezintă asistenta medicală care trebuie
să îl cunoască îndeaproape pe bolnav,să stabilească raporturi sănătoase şi de încredere
reciprocă,trebuie să ţină seama că fie şi numai internarea poate constitui o situatie stresantă.

48
 www.referat.ro

15.Momentul internării, primul contact al bolnavului cu spitalul şi cu personalul medical,

contactul cu ceilalţi bolnavi şi felul în care este primit au o importantă deosebită pentru
evolutia ulterioară a procesului patologic.
16.Pentru o evolutie favorabilă a pacienţilor operaţi este necesară o pregătire
preoperatorie atât fizică cât şi psihică a pacientului informându-l în legătură cu tehnicile
necesare a-i fi efectuate explicându-i că de o bună pregătire fizică şi psihică depinde reuşita
intervenţiei chirurgicale, evitând complicaţiile.
17.Asistenta medicală ,o verigă importantă a corpului medical, va conştientiza pacientul
asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea,în procesul de vindecare având un rol
important stabilirea unor obiective precise ,a unui plan de educatie şi ingrijire precum şi
comunicarea asistentei cu pacientul şi familia acestuia.

ANEXE

49
 www.referat.ro

Fig.1.Sistemul digestiv

50
 www.referat.ro

BIBLIOGRAFIE

1. Prof. Dr. Dan Gerota – Explorarea chirurgicala a abdomenului, Editura Medicala,

Bucuresti, 1982

2. Conf. Dr. P. Simici – Patologie chirurgicala si mica chirurgie(pentru cadre medii),

Editura Medicala, Bucuresti, 1974

3. Acad. Prof. Dr. N. Nortolomei, Prof. Dr. I. Turai- Chirurgie volumul IV, Editura
Medicala, Bucuresti, 1958

4.Lucretia Titirca-Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali

51
www.referat.ro

52