Așezarea și perceperea obligațiilor fiscale

la agenții economici

S.C.APAVITAL.S.A. IAŞI

Student: Irimia Raluca-Florentina

Grupa: 2 FB
 -Iaşi, 2015-

Cuprins

Cap 1. Organizarea şi funcţionarea

S.C.APAVITAL.S.A…………………………………….3
1.1. Scurt istoric……………………..
………………………………………………………………………3
1.2. Obiectul/domeniul de
activitate………………………………………………………………………4
1.3. Organizarea internă (organigramă comentată)……………….……………………….
………….5
1.4. Funcţionalitatea (relaţii interne cu accent pe dimensiunea financiară a activității)
…….……7
1.5. Structura de
personal………………………………………………………………………………….8
1.6. Relaţiile externe ale S.C.APAVITAL.S.A………………………………………………….
……….11
1.7. Structura şi evoluţia principalelor obigații fiscale în perioada 2009-2013 - tabel
comentat cu identificarea factorilor de
influenţă………………………………………………………………….12

Cap 2. Așezarea obligațiilor

fiscale……………………………………………………………16
2.1. Cadrul juridic utilizat în așezarea obligațiilor
fiscale…………………………………………..16
2.2. Calcule de așezare a obligațiilor
fiscale…………………………………………………………..24
2.3. Fluxuri informaţionale generate de așezarea obligațiilor
fiscale……………………………...26

Cap 3. Perceperea obligațiilor

fiscale…………………………………………………………27
3.1. Termene de percepere a obligațiilor
fiscale……………………………………………………....27
3.2. Modalităţi de percepere a obligațiilor
fiscale…………………………………………………….27
3.3. Regularizări şi recalculări privind perceperea obligațiilor
fiscale……………………………28
3.4. Fluxuri informaţionale generate de percepere a obligațiilor fiscale….
………………………30

Bibliografie………………………………………………………………………………...
32

Cap 1. Organizarea şi funcţionarea S.C.APAVITAL.S.A

·0 Scurt istoric

Bazele companiei APAVITAL.S.A. Iaşi se pun în anul 1936, când se înfiinţează

Societatea Comunală a Apelor Potabile Iaşi, care în 1942 devine Regie Publică
Comercială. Ulterior se înfiinţează Întreprinderea de Electricitate, Tramvaie, Apă-Canal şi
Salubritate.
 Datorită debitului insuficent furnizat de sursa Timişeşti, în 1955-1957 se
proiectează şi se execută alimentarea cu apă a Iaşului din sursa de suprafaţă Prut, prin
realizarea prizei de captare Ţuţora I, a conductei de aducţiune Priza Prut-staţia de
repompare Ion Creangă şi a staţiei de tratare Şorogari, sistem ce asigură în prezent circa
60% din necesarul de apă potabilă şi industrială. Tot atunci, activitatea de apă şi
canalizare este preluată de Întreprinderea Comunală Apă-Canal-Băi Iaşi.
Începând cu 1968, până în 1973, se proiectează şi se realizează extinderea
drenului din sursa Timişeşti cu 4.050 m conducte de aducţiune. În 1991, se înfiinţează
Regia Autonomă Judeţeană Apă Canal Iaşi, după care se începe derularea unui program
de investiţii în toate domeniile de activitate ale Regiei Autonome Judeţene Apă Canal
Iaşi.
În anul 2000 se semnează contractele de finanţare de către reprezentanţii
Comunităţii Europene şi ai României. Începând cu 2001, se implementează de către S.C.
APAVITAL S.A. Iaşi programul ISPA ce are ca principală motivaţie efectul pozitiv
asupra mediului înconjurător, precum şi efectele socio-economice şi operaţionale ce vor
apărea în urma finalizării programului. Acest program urmăreşte:
·1 renovarea şi modernizarea Staţiei de epurare a apelor uzate Iaşi ce conduce la
îmbunătăţirea râului colector Bahlui, iar calitatea apelor deversate contribuie la protejarea
zonei Deltei Dunării declarată zonă protejată în ceea ce priveşte biodiversitatea;
·2 modernizarea Staţiei de tratare a apei potabile Chiriţa ce presupune îmbunătăţirea
calităţii apei potabile şi alinierea la cerinţelor Uniunii Europene;

·3 modernizarea a trei staţii de pompare strategice din oraş ce va conduce la

ameliorarea calităţii distribuţiei apei potabile;

·4 adoptarea unei procesări pe termen lung a nămolului, care va avea efecte pozitive
faţă de actuala depozitare în lagune;

·5 asigurarea unei protecţii ecologice maxime a bazinului hidrografic în aval de Iaşi.

Pe lângă avantajele menţionate mai sus, implementarea acestui program mai
implică şi alte beneficii, cum ar fi: protejarea mediului înconjurător ce conduce şi la
protecţia clienţilor, creşterea numărului de locuri de muncă şi economii energetice.
 ·6 Obiectul/domeniul de activitate

S.C. APAVITAL S.A. Iaşi are ca obiect de activitate alimentarea cu apă potabilă şi
industrială în:
· municipiul şi judeţul Iaşi şi municipiul Paşcani ;
· oraşele: Târgu Frumos, Hârlău, Podu Iloaiei ;
· un număr de 56 comune: (ex: Aroneanu, Bălţaţi, Bârnova, Bivolari, Ciurea,
Cotnari, Fântânele, Focuri, Ion Neculce, Leţcani, Tomeşti, Ţuţora, Ungheni, Valea
Lupului).
S.C. APAVITAL S.A. Iaşi asigură canalizarea şi epurarea apelor uzate din:
· municipiul şi judeţul Iaşi şi municipiul Paşcani ;
· oraşele: Târgu Frumos, Hârlău, Podu Iloaiei ;
· un număr de 28 comune.
Circuitul tehnologic şi capacităţile pe care le administrează prezintă interes pentru
companie, iar asigurarea permanent a consumatorilor cu alimentare cu apă şi creşterea
calităţii acesteia necesită un efort continuu.

ACTIVITATEA DE BAZĂ: captarea, tratarea şi distribuţia apei, cod CAEN- 3600

ACTIVITATEA DE CAPTARE ŞI DISTRIBUŢIE:
· Captarea şi pomparea cantităţilor de apă necesare a fi tratate şi furnizate clienţilor
24 ore/ 24 ore, la nivele de calitate corespunzătoare standardelor în vigoare ;
· Menţinerea în stare optimă de funcţionare a instalaţiilor de pompare şi tratare ;
· Realizarea şi menţinerea integrităţii perimetrelor de protecţie sanitară cu regim
sever la toate obiectivele.
Reţea în exploatare S.C. APAVITAL S.A. – 3.756,3 km
Reţea apă judeţul Iaşi – 2.840,08 km
EXPLOATARE REŢEA CANAL
· Evacuarea integrală a apelor uzate menajere , de la toţi consumatorii de apă
racordaţi la reţeaua de canalizare ;
· Evacuarea apelor uzate industriale, de la întreprinderile racordate la reţea, care
evacuează ape uzate pre-epurate.
 ·7 Organizarea internă (organigramă comentată)

După cum se poate observa din Figura nr.1, la conducerea S.C.APAVITAL.S.A. se

află Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliul de Administraţie şi Direcţia Generală,
respectiv Directorul General dr.ing. Ion Toma. Din Consiliul de Administraţie face parte
preşedintele (dr.ing. Mihail Doruş) şi secretarul (Vicu Grasu-şef serviciu Resurse
Umane). Acestor organe de conducere li se subordonează consilierii şi birourile din
subordine: Biroul Juridic Acţionariat, Serviciul Resurse Umane, Biroul Relaţii Publice,
Biroul Dispecerat, Biroul de Audit Intern, Serviciul Calitate, Mediu şi Laboratoare,
Biroul de Control Operativ şi Biroul de Control Financiar şi Gestiune.
Organelor de conducere li se subordonează de asemenea Direcţia Economică
(Director ec. Mariana Chirilă), Direcţia Exploatare Zona Metropolitană Iaşi (Inginer Şef
Exploatare Cristian Chirica), Direcţia de Exploatare Zona Judeţului Iaşi (Inginer Şef
Exploatare Ioan Arnăuţu) şi Direcţia Tehnică (Director tehnic dr.ing. Mihail Doruş).
Direcţia Economică este formată din Serviciul Clienţi Facturare, Serviciul
Financiar şi Analize Economice, Biroul de Contabilitate, Serviciul Achiziţii şi Serviciul
Administrativ.
Direcţia de Exploatare a Zonei Metropolitană Iaşi este compusă din Secţia
Captare-Tratare Apă, Secţia Distribuire, Formaţia Analiză Reţele Apă, Secţia Reţele
Canalizare şi Secţia Epurare.
Direcţia de Exploatare a Zonei Judeţului Iaşi este compusă din Secţia Centre
Comunale şi Secţia Târgu Frumos.
Direcţia Tehnică este formată din Serviciul Tehnic, Atelierul de Proiectare,
Serviciul Investiţii, Serviciul IT şi Biroul de Dezvoltare şi Proiecte Noi.
·8 Funcţionalitatea (relaţii interne cu accent pe dimensiunea financiară a
activității)

Pentru funcţionarea în condiţii optime a firmei, este necesară colaborarea şi

stabilirea unor relaţii armonioase şi eficiente între departamentele companiei, respectiv
între Direcţia Economică şi Direcţia Tehnică. Acestea departamente trebuie să se alinieze
obiectivelor stabilite de top manageri şi să colaboreze în vederea realizării acestora cu
Departamentul de Exploatare a Zonei Metropolitane Iaşi şi cu Departamentul de
Exploatare a Zonei Judeţene Iaşi.
Revenind la Direcţia Economică, aceasta este compusă din Serviciul Clienţi
Facturare, Serviciul Financiar şi Analize Economice, Biroul de Contabilitate, Serviciul
Achiziţii şi Serviciul Administrativ.
Ne vom îndrepta atenţia asupra Serviciului Financiar, în cadrul căruia atât
administratorii, cât şi contabilii trebuie să înţeleagă că rolul acestuia nu este numai de a
înregistra tranzacţii care au avut deja loc, iar administratorii de companii trebuie să
renunţe la ideea conform căreia contabilitatea este un rău necesar, impus pentru calculul
şi plata taxelor către stat şi care nu aduce valoare adăugată companiei.
Administratorii răspund pentru organizarea şi conducerea contabilităţii şi îşi asumă
răspunderea pentru întocmirea corectă a situaţiilor financiare, astfel că este
recomandabilă verificarea din punct de vedere financiar-contabil a unui set de informaţii
minime:
·9 Existenţa inventarierii anuale şi a documentaţiei aferente;
·10 Verificarea corelaţiei dintre stocurile faptice şi cele scriptice;
·11 Verificarea facturilor neîncasate de la clienţi şi a celor neplătite către furnizori;
·12 Verificarea depunerii declaraţiilor de impozite şi taxe şi verificarea cel puţin
anuală, a evidenţei fiscale obţinute de la Administraţia Financiară;
·13 Existenţa balanţelor de verificare şi a celorlate registre obligatorii.
Aşadar, pentru o colaborare eficientă, un bun profesionist contabil are o atitudine
proactivă şi se implică permanent în activitatea companiei, în timp ce managerul este
familiar cu termenii financiar-contabili de bază (profit, bilanţ, creanţe, marjă etc.) şi îşi
alege profesionistul contabil pentru ca acesta să-l asiste în deciziile de business.
În plus, departamentul financiar-contabil trebuie să ofere informaţii care să asiste
managementul în activitatea operaţională şi decizională. Cum datele din contabilitatea
financiară sunt codificate după un plan de conturi şi după reguli şi metode contabile care
sunt dificil de înţeles de cineva fără un minim de pregătire contabilă, pe lângă balanţa
contabilă, adică documentul de sinteză a contabilităţii financiare, este indicat ca
administratorul afacerii să solicite un set de informaţii din contabilitatea managerială –
analiza cifrei de afaceri pe divizii de activitate, analiza profitabilităţii, structura costurilor,
analiza activelor şi a datoriilor. De fapt, aceste rapoarte conţin transpunerea informaţiilor
din contabilitatea financiară pe o structură care să asiste managerii în procesul de analiză,
previziune şi decizie.

·14 Structura de personal

În ceea ce priveşte personalul companiei APAVITAL Iaşi, echipa managerială se

suprapune cu Consiliul de Administraţie, compus din:
·15 Preşedinte : dr.ing. Mihail Doruş (director tehnic al S.C.APAVITAL.S.A. Iaşi)
·16 Secretar : Vicu Grasu (Şef serviciu Resurse Umane S.C.APAVITAL.S.A. Iaşi)
·17 Membri : Ion Toma, Mariana Chirilă, Ionel Spălăţelu, Mihai Creţu, Alexandra
Sălceanu, Elena Arvinte, Gheorghe Popa, Maria Luminiţa Sălceanu
Strategia de resurse umane a fost elaborată, în acelaşi timp, în spiritul
implementării practicilor şi principiilor guvernanţei corporative, dezvoltate de
Organizaţia de Cooperare Economică şi Dezvoltare, în scopul de a optimiza procesele şi
relaţiile manageriale, precum şi a celor de administrare, constituite la nivelul Societăţii
Comerciale APAVITAL S.A. Iaşi, prin asigurarea unei transparenţe sporite a selecţiei
organismelor de administrare şi a celor de management, prin creşterea responsabilităţii
manageriale, precum şi prin crearea unor mecanisme suplimentare de protecţie a
drepturilor acţionarilor Societăţii, precum şi a celor ce revin salariaţilor.
Având în vedere aspectele menţionate anterior, strategia de resurse umane devine
principalul instrument de management strategic, subordonat strategiei globale de
dezvoltare a Societăţii şi totodată corelat şi armonizat cu politicile funcţionale de resurse
umane, în principal cu cele de gestiune, de recrutare/selecţie, de formare şi de evaluare
profesională a salariaţilor.
La nivelul anului 2014, compania a avut un număr de 1189 de angajaţi, repartizaţi
după următoarele criterii :
 a.Repartiţia pe sexe
Figura nr.2. Repartiţia pe sexe a personalului APAVITAL Iaşi în anul 2014

Sursa : http://www.apavital.ro/
Din figura de mai sus se observă că la nivelul anului 2014, 83,18% din angajaţii
companiei sunt bărbaţi şi doar 16,82% din personal reprezintă persoane de sex feminin.
Această repartiţie inegală, în defavoarea femeilor, se datorează bineînţeles domeniului de
activitate al firmei, cât şi riscurilor la care sunt expuşi angajaţii, în faţa cărora cei de sex
masculin fac faţă cu mai multă uşurinţă.

b.Repartiţia pe categorii profesionale

Figura nr.3.Repartiţia pe categorii profesionale a personalului APAVITAL Iaşi în anul
2014
 Sursa : http://www.apavital.ro/
În cadrul companiei APAVITAL Iaşi, top managerii reprezintă 0,4% din total
angajaţi, iar personalul de conducere pe compartimente funcţionale şi de producţie deţine
o pondere de 6,2% din total. Maiştrii şi muncitorii necalificaţi deţin aceeaşi pondere în
structura de personal, de 2,8 procente fiecare, în timp ce muncitorii calificaţi reprezintă
72,6% din totalul de angajaţi. Acest procent semnificativ denotă profesionalismul firmei
şi încredere din partea clienţilor, care au de a face cu o companie bine organizată, ce
dispune de un personal pregătit. Pe lângă aceştia, se află şi personalul administratv şi
tehnico-operativ, care reprezintă 15,2% din angajaţi, un procent de asemenea
reprezentativ.

c.Repartiţia pe zone de provenienţă

Figura nr.4.Repartiţia pe zone de provenienţă a personalului APAVITAL Iaşi în anul
2014
 Sursa : http://www.apavital.ro/
Cum era şi de aşteptat, cea mai mare parte din angajaţii companiei provin din Iaşi,
respectiv 74,7%, urmaţi de locuitori ai oraşului Paşcani, cu o pondere de 7,1%. 4.3
procente din personalul APAVITAL Iaşi provine din oraşul Târgu Frumos, iar restul
angajaţilor provin, în proporţii mai mici (între 1,5% şi 2,9%), din alte localităţi precum
Răducăneni, Vlădeni, Belceşti, Ţibăneşti, Podu Iloaie, Hârlău şi alte microsectoare.

·18 Relaţiile externe ale S.C.APAVITAL.S.A.

În ceea ce priveşte relaţiile externe ale societăţii, din punct de vedere financiar
aceasta este susţinută prin două programe importante : Programul ISPA şi Programul POS
Mediu.
·19 Programul ISPA – APAVITAL IAŞI are ca obiectiv îmbunătăţirea sistemului de apă
potabilă şi a celui al apelor uzate în scopul conformării cu standardele europene în
domeniul calităţii apei şi protecţiei mediului în municipiul Iaşi. Proiectul este de fapt o
continuare a proiectului în derulare finanţat de B.E.R.D. prin programul "Municipal
Utilities Development Program".
Municipiul Iaşi este identificat ca “punct fierbinte” în convenţia privind protecţia
bazinului fluviului Dunărea. Modernizarea SEAU Iaşi va conduce la reducerea încărcării
organice într-o zonă hidrografică critică, conform obiectivelor convenţiei:
- Reabilitarea si Modernizarea statiei de epurare a apelor uzate, Iaşi – linia II si
linia nămolului (SEAU Iaşi); - data de finalizare: 15 decembrie 2010;
- Modernizarea staţiei de tratare a apei Chiriţa (STAP Chiriţa) ; - finalizat: 18
februarie 2008; -finalizat: 28 martie 2006
- Asistenţa tehnică ; - data de finalizare: 31 decembrie 2010
- Reabilitarea staţiei de pompare Chiriţa ; - data de finalizare: 1 septembrie 2010
În decembrie 2010, odată cu finalizarea Staţiei de Epurare a municipiului Iaşi s-a
incheiat intregul Program ISPA (Instrument Structural de Pre-Aderare), început în 2001 şi
finanţat de Uniunea Europeană. Programul în ansamblul său, a vizat ridicarea
standardului de calitate al apei potabile, păstrarea calităţii acesteia pe perioada
transportului în reţea, epurarea apelor uzate, respectând standardele europene, precum şi
ridicarea randamentului staţiilor de pompare pentru apa potabilă. Valoarea totală a
programului a fost de 46,7 milioane euro din care grantul oferit de UE a fost de 34,6
milioane euro, iar 12,1 milioane au fost asigurate printr-un împrumut BERD.
·20 Programul POS Mediu-APAVITAL Iaşi. ApaVital beneficiază de unul din
programele operaţionale în cadrul POS Mediu, având ca obiectiv reabilitarea sistemului
de distribuţie a apei şi a sistemului de colectare şi epurare a apei uzate în
aglomerările: Iaşi, Târgu Frumos, Hârlău şi Podu Iloaiei, pentru a îndeplini obligaţiile de
conformare pentru sectorul de apă stipulate în Tratatul de Aderare precum şi obiectivele
POS Mediu.
Proiectul se referă în principal la măsurile de reabilitare a surselor de apă,
extinderea şi reabilitarea conductelor de transport a apei, extinderea şi reabilitarea
conductelor de aducţiune, extinderea şi reabilitarea reţelei de distribuţie a apei,
construcţia de staţii de pompare, construcţia şi reabilitarea rezervoarelor de apă,
extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare, inclusiv staţii de pompare, construirea şi
reabilitarea a 4 staţii de epurare cu tratare terţiară.
Date fiind valoarea si gradul mare de complexitate a investiţiei, lucrările
prevăzute au fost structurate sub forma a 15 contracte de lucrări independente

·21 Structura şi evoluţia principalelor obigații fiscale în perioada 2009-2013 -

tabel comentat cu identificarea factorilor de influenţă

O primă obligaţie fiscală a societăţii analizate este plata impozitului pe profit.

Impozitul pe profit se calculează de către contribuabil prin aplicarea cotelor de profit
stabilite legal, asupra profitului impozabil determinat pe baza cotelor înscrise lunar în
contabilitate.
Evoluţia impozitului pe profit plătit de compania APAVITAL Iaşi în perioada
2009-2013 este redată în tabelul următor :

Tabel nr.1. Evoluţia impozitului pe profit plătit de APAVITAL.S.A. în perioada 2009-

2013
Anul 2009 2010 2011 2012 2013
Impozit pe 1.439.600 1.879.589 1.494.408 1.719.799 2.175.060
profit (RON)
Sursa : http://www.apavital.ro/

Anual, APAVITAL.S.A. plăteşte către stat 16% din profitul obţinut. Evoluţia
mărimii acestui impozit prezintă un trend ascendent, principalul factor fiind creşterea
profitului anual obţinut. Totuşi, în 2011 trendul nu se menţine, întrucât APAVITAL
înregistrează un profit de doar 5.748.345 RON, comparativ cu anul precedent, când se
obţinuseră profituri de 7.409.489 RON. Ulterior compania depăşeşte această dificultate,
obţine profituri tot mai mari de la an la an, lucru care se reflectă şi în impozitele achitate.
O altă obligaţie fiscală a întreprinderii este plata taxei pe valoarea adăugată. TVA
este un impozit indirect stabilit şi perceput asupra valorii adăugate în fiecare stadiu al
producţiei şi al distribuţiei bunurilor economice, oricare ar fi provenienţa lor, din
producţia indigenă sau din import.
Evoluţia TVA plătită de compania APAVITAL Iaşi în perioada 2009-2013 este
redată în tabelul următor :
 Tabel nr.2. Evoluţia TVA plătită de APAVITAL.S.A. în perioada 2009-2013
Anul 2009 2010 2011 2012 2013
TVA (RON) 366.206 427.733 490.201 294.090 324.261
Sursa : http://www.apavital.ro/

În ceea ce priveşte taxa pe valoarea adaugată, sumele aferente achitate de

întreprindere au o evoluţie crescătoare până în 2011. Începând cu 2012, TVA-ul plătit
aproape că se înjumătăţeşte, cel mai probabil din cauza scăderii volumului serviciilor
anuale oferite de întreprindere. Ulterior, situaţia firmei se ameliorează şi serviciile
prestate revin la parametri normali, astfel că şi sumele aferente TVA-ului evoluează din
nou.

Evoluţia impozitului pe venit plătit de compania APAVITAL Iaşi în perioada

2009-2013 este redată în tabelul următor :

Tabel nr.3. Evoluţia impozitului pe venit plătit de APAVITAL.S.A. în perioada 2009-

2013
Anul 2009 2010 2011 2012 2013
Impozit pe 4.622.574 4.943.318 5.286.968 5.667.429 5.999.850
venit (RON)
Sursa : http://www.apavital.ro/

Din Tabel nr.3. reiese faptul că impozitul pe veniturile din salarii plătit de
APAVITAL în 2009-2013 a crescut treptat, de la 4.622.574 RON în 2009 la 5.999.850
RON în 2013. Acest lucru a fost influenţat de creşterea numărului angajaţilor, de la 1.022
în 2009 la 1.218 în 2013. Concomitent şi salariile personalului au crescut, contribuind
într-o mare măsură la majorarea impozitului pe venit datorat de întreprindere bugetului de
stat.

O altă categorie de obligaţii fiscale ale întreprinderii sunt contribuţiile sociale

obligatorii. Aceste contribuții sunt strânse pentru diferite fonduri ca de exemplu Casa de
Pensii, Casa de Sănătate, Şomaj; în fiecare an se stabilesc de către Guvern cotele de
contribuții, precum și salariul minim și brut pe economie.
 Evoluţia contribuţiilor sociale plătite de compania APAVITAL Iaşi în perioada
2009-2013 este redată în tabelul următor :

Tabel nr.4. Evoluţia contribuţiilor sociale plătite de APAVITAL.S.A. în perioada 2009-

2013
Anul 2009 2010 2011 2012 2013
Contribuţii 2.309.100 2.345.210 1.655.328 3.102.950 2.319.504
sociale (RON)
Sursa : http://www.apavital.ro/

Contribuţiile sociale la bugetul de stat sunt în general constante în perioada

analizată. Excepţie de la acest lucru o reprezintă perioada 2011-2012, când sumele
aferente contribuţiilor de plată scad (2011), urmând să se dubleze aproape, în anul
următor. Pentru anul 2011, sumele plătite sunt atât de mici din cauza profitului redus
înregistrat de firmă.
Pe lângă obligaţiile fiscale menţionate, întreprinderea plăteşte către bugetul de stat
accize şi alte taxe speciale. Cele mai răspândite sunt accizele "armonizate". Ele se aplică
pentru următoarele produse provenite din producţia internă sau din import:
·22 bere;
·23 vinuri;
·24 băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri;
·25 produse intermediare;
·26 alcool etilic;
·27 tutun prelucrat;
·28 produse energetice;
·29 gaz natural,
·30 cărbune, cocs și lignit
·31 energie electrică.

Evoluţia accizelor plătite de compania APAVITAL Iaşi în perioada 2009-2013 este

redată în tabelul următor :
 Tabel nr.5. Evoluţia accizelor plătite de APAVITAL.S.A. în perioada 2009-2013
Anul 2009 2010 2011 2012 2013
Accize (RON) 8.650 10.414 10.385 9.241 9.705
Sursa : http://www.apavital.ro/

Referitor la accizele achitate de APAVITAL.S.A. către stat în perioada 2009-2013,

aceste sume sunt în general constante, cum mici oscilaţii, cauzate în principal de
consumul diferit de la an la an de produse accizabile. Se observă astfel că în anul 2009
consumul de astfel de produse a fost mai redus, plătindu-se accize de 8.650 RON, în timp
ce în 2010 s-a înregistrat cel mai mare consum din perioada analizată, achitându-se accize
de 10.414 RON.

Cap 2. Așezarea obligațiilor fiscale

2.1. Cadrul juridic utilizat în așezarea obligațiilor fiscale

 Din punct de vedere juridic, aşezarea obligaţiilor fiscale se efectuează conform
Codului Fiscal, în cadrul căruia sunt reprezentative următoarele :

·32 În cazul impozitului pe profit

Subiectul venitului bugetar îl reprezintă întreprinderea S.C.APAVITAL.S.A. Iaşi,
în calitate de persoană juridică, care obţine profituri şi, potrvit legii, are obligaţia să
plătească anumite sume de bani către bugetele publice, sub formă de impozite. În plan
fiscal şi juridic, subiectul trebuie să îndeplinească unele condiţii minimale, astfel că
firmei i se cere să organizeze şi să conducă evidenţa proprie. În cazul impozitului pe
profit, firma se este şi subiectul venitului bugetar, şi platitor, cât şi contribuabil.
Obiectul venitului bugetar este elementul tehnic în funcţie de care se procedează
la calculul, aşezarea şi plata efectivă a impozitului. Împreună cu subiectul, acesta
declanşează impunerea, ca acţiune fiscală. Obiectul venitului bugetar, la agentul
economic, este reprezentat de profitul obţinut de acesta.
Baza de calcul poate fi considerată ca element derivat din obiectul venitului,
asupra căruia se aplică unitatea tehnică de evaluare pentru a se obţine mărimile
obligaţiilor băneşti datorate către bugetele publice. Baza de calcul este în acest caz
rezultatul fiscal pozitiv obţinut de companie. Rezultatul fiscal anual se calculează ca
diferenţă între veniturile şi cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile, din
care se scad veniturile neimpozabile şi deducerile fiscale şi la care se adaugă cheltuielile
nedeductibile. La stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul şi elemente similare
veniturilor şi cheltuielilor, potrivit normelor metodologice, precum şi pierderile fiscale
care se recuperează. Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil iar rezultatul fiscal
negativ este pierdere fiscală.
Unitatea tehnică de evaluare este elementul tehnic fixat în actele normative prin
care se determină efectiv obligaţiile de plată odată cu calculele ce se fac asupra bazei de
impunere.
Cota, în materie de cuantificare a obligaţiilor bugetare, este în cazul profitului
impozabil, de 16% din valoarea acestuia, fiind o cotă fixă.

ART. 14 Sfera de cuprindere a impozitului

 Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:
a) în cazul persoanelor juridice române şi al persoanelor juridice cu sediul social
în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene, asupra profitului impozabil obţinut din
orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate;
b) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul
unui sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului
permanent;
c) în cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice nerezidente care
desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părtii
din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane;
d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legatură
cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de
participare deţinute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent
acestor venituri;
e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care
realizează venituri atât în România, cât şi în străinătate, din asocieri fără personalitate
juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice
rezidente.

ART. 16 Anul fiscal

·33 Anul fiscal este anul calendaristic.

(2) Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe in cursul unui
an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care
contribuabilul a existat.

ART. 17 Cotele de impozitare

Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%,
cu excepţiile prevăzute la art. 38.

ART. 19 Reguli generale

(1) Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice
sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se
scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea
profitului impozabil se iau in calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor
potrivit normelor de aplicare.
(2) Metodele contabile, stabilite prin reglementari legale în vigoare, privind
ieşirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil, cu
excepţia cazului prevăzut la alin. (3). Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se
modifică în cursul anului fiscal.
(3) Contribuabilii care au optat până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform
prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vânzare cu plata
în rate, pe măsură ce ratele devin scadente, beneficiază în continuare de această facilitate
pe durata derulării contractelor respective; cheltuielile corespunzătoare sunt deductibile la
aceleaşi termene scadente, proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a
contractului.
(4) În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale, în
baza convenţiilor la care România este parte, veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul
realizării acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor
norme speciale stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenţii.
(5) Tranzacţiile între persoane afiliate se realizează conform principiului preţului
pieţei libere, potrivit căruia tranzacţiile între persoanele afiliate se efectuează în condiţiile
stabilite sau impuse care nu trebuie să difere de relaţiile comerciale sau financiare
stabilite între intreprinderi independente. La stabilirea profiturilor persoanelor afiliate se
au in vedere principiile privind preţurile de transfer.

ART. 34 Plata impozitului

(1) Plata impozitului se face astfel:

a) contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi
sucursalele din România ale bancilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a plăti
impozit pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de
inflaţie (decembrie faţă de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborării
bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate. Termenul până la
care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraţiei privind
impozitul pe profit;
b) contribuabilii, alţii decat cei prevăzuţi la lit. a), au obligaţia de a declara şi plăti
impozitul pe profit trimestrial până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare
trimestrului pentru care se calculează impozitul, dacă în prezentul articol nu se prevede
altfel

ART. 35 Depunerea declaraţiilor de impozit pe profit

(1) Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe

profit până la data de 25 aprilie inclusiv a anului următor, cu excepţia
contribuabililor prevăzuţi la art. 34;
(2) Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit.

·34 În cazul impozitului pe venit

Contribuabilii impozitului pe venit sunt persoanele fizice care obţin venituri,
în cazul de faţă, angajaţii companiei APAVITAL.S.A.
În sfera de cuprindere a impozitului sunt prevazute veniturile obţinute (ce
exprimă obiectul impunerii) prin corelaţie cu subiectul (plătitorii) localizat în
România.
Obiectul impozitului îl reprezintă veniturile din salarii obţinute de angajaţii
firmei. Sunt excluse de la impozare ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin
cu destinaţie specială acordate din bugetele publice, sumele încasate din asigurări
reprezentând despăgubiri, sumele sau bunurile primite cu titlu de moştenire şi
donaţie.
Deducerile personale sunt sume de bani stablite într-o limită, cu referire la
categorii de contribuabili aflaţi în anumite situaţii, ce se aplică asupra obiectului
impunerii în vederea obţinerii bazei de calcul a impozitului pe venit.
Obiectul de aşezare a impozitului la salarii îl constituie veniturile în bani şi/sau
natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract
individul de muncă sau a unui satut special prevăzut de lege, indiferent la perioada
la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă,
inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporaă de muncă.
Venitul net anual din salarii al unui contribuabil se stabileşte prin deducerea
dn venitul salarial brut a următoarelor cheltuieli: contribuţiile obligatorii datorate
de contribuabili ; o cotă de 15% din deducerea personală de bază aferentă fiecărei
luni, acordată odată cu deducerea personală de bază, cu titlul de cheltuieli
profesionale, la locul de muncă unde se află funcţia de bază.
Impozitul lunar, reprezentînd plăţi anticipate, se calculează (ca procent de
16% din salariu) şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.

ART. 39 Contribuabili
Următoarele persoane datorează plata impozitului conform prezentului titlu şi
sunt numite în continuare contribuabili:
a) persoanele fizice rezidente;
b) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent în România;
c) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România;
d) persoanele fizice nerezidente care obţin venituri prevăzute la art. 89.

ART. 41 Categorii de venituri supuse impozitului pe venit

Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor

prezentului titlu, sunt următoarele:
a) venituri din activităţi independente, definite conform art. 46;
b) venituri din salarii, definite conform art. 55;
c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 61;
d) venituri din investiţii, definite conform art. 65;
e) venituri din pensii, definite conform art. 68;
f) venituri din activităţi agricole, definite conform art. 71;
g) venituri din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art. 75;
h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare, definite conform art. 77^1;
i) venituri din alte surse, definite conform art. 78 si 79^1.

ART. 43 Cotele de impozitare

(1) Cota de impozit este de 16% şi se aplicp asupra venitului impozabil

corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe
veniturile din: a) activităţi independente; b) salarii; c) cedarea folosinţei bunurilor; d)
investiţii; e) pensii; f) activităţi agricole; g) premii; h) alte surse.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevăzute expres
pentru categoriile de venituri cuprinse în titlul III.
ART. 44 Perioada impozabilă
(1) Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (l), perioada impozabilă este inferioară
anului calendaristic, în situaţia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.

·35 În cazul taxei pe valoarea adăugată

ART. 126 Operaţiuni impozabile alin. 1-7

(1) Din punct de vedere al taxei sunt operaŢiuni impozabile în România cele care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) operaţiunile care, în sensul art. 128-130,
constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera
taxei, efectuate cu plată; b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a […]

ART. 126 Operatiuni impozabile alin. 8-9

(8) Nu sunt considerate operaşiuni impozabile ăn România: a) achiziţiile

intracomunitare de bunuri a căror livrare în România ar fi scutită conform art. 143 alin.
(1) lit. h)-m); b) achiziţia intracomunitară de bunuri, efectuată în cadrul unei operaţiuni
triunghiulare, pentru care locul este în România în conformitate cu prevederile art. 132^1
alin. (1), […]
ART. 127 Persoane impozabile şi activitatea economică
(1) Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoara, de o
manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice de natura celor prevăzute
la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi.
(2) În sensul prezentului titlu, activităţile economice cuprind activităţile
producătorilor, comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive,
agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie
activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii
de venituri cu caracter de continuitate.
 ART. 140 Cotele
(1) Cota standard este de 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru
operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor
reduse.

·36 În cazul contribuţiilor sociale obligatorii

Art. 296^2 Sfera contribuţiilor sociale
În sensul prezentului titlu, contribuţiile sociale definite la art. 2 alin. (2) sunt
contribuţii sociale obligatorii.
(2) Contribuţiile sociale reglementate prin prezentul cod sunt următoarele:
a) contribuţia individuală de asigurări sociale şi contribuţia datorată de angajator
la bugetul asigurărilor sociale de stat;
b) contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate şi contribuţia datorată
de angajator la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
c) contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate
datorată de angajator la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
d) contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj şi contribuţia
datorată de angajator la bugetul asigurărilor pentru şomaj;
e) contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale
datorată de angajator la bugetul asigurărilor sociale de stat;
f) contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, datorată de
persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator potrivit Legii nr. 200/2006
privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu
completările şi modificările ulterioare.
Art. 296^18 Calculul, reţinerea şi virarea contribuţiilor sociale
(1) Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator, precum şi entităţile
prevăzute la art. 296^3 lit. f) şi g) au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira lunar
contribuţiile de asigurări sociale obligatorii.
(2) Sub aspectul calculării, reţinerii şi plăţii contribuţiilor individuale de asigurări
sociale şi a contribuţiei individuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj, în situaţia
persoanelor prevăzute la art. 296^3 lit. c), plătitorul de venit este asimilat angajatorului.
 (3) Cotele de contribuţii sociale obligatorii sunt următoarele:
a) pentru contribuţia de asigurări sociale:
a^1) 31,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia
individuală şi 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
a^2) 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia
individuală şi 25,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
a^3) 41,3% pentru condiţii speciale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia
individuală şi 30,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
b) pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate:
b^1) 5,5% pentru contribuţia individuală;
b^2) 5,2% pentru contribuţia datorată de angajator;
c) 0,85% pentru contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de
sănătate;
d) pentru contribuţia la bugetul asigurărilor de şomaj:
d^1) 0,5% pentru contribuţia individuală;
d^2) 0,5% pentru contribuţia datorată de angajator;
e) 0,15%-0,85% pentru contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale, diferenţiată în funcţie de clasa de risc, conform legii, datorată de angajator;
f) 0,25% pentru contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor
salariale, datorată de angajator.

·37 În cazul accizelor şi altor taxe speciale

ART. 162 Sfera de aplicare
Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de
stat pentru următoarele produse provenite din producţia internă sau din import:
a) bere;
b) vinuri;
c) băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri;
d) produse intermediare;
e) alcool etilic;
f) tutun prelucrat;
 g) produse energetice;
h) energie electrică.
ART. 175^3 Energie electrică
(1) În înţelesul prezentului titlu, energia electrică este produsul cu codul NC 2716.
(2) Energia electrică va fi supusă accizelor, iar acciza va deveni exigibilă la
momentul facturării energiei electrice furnizate către consumatorii finali.
(3) Nu sunt considerate ca fiind eliberare pentru consum consumul de electricitate
destinat producţiei de energie electrică, producţiei combinate de energie electrică şi
energie termică, precum şi consumul utilizat pentru menţinerea capacităţii de a produce,
de a transporta şi de a distribui energie electrică, în limitele stabilite de Autoritatea
Naţională de Reglementare.
(4) Operatorii economici autorizaţi în domeniul energiei electrice au obligaţia de a
se înregistra la autoritatea fiscală competentă, în condiţiile prevăzute în norme.

2.2. Calcule de așezare a obligațiilor fiscale

·38 Calculul impozitului pe profit

Pentu efectuarea unui exemplu de calcul, am preluat date din Bilanţul contabil pe
2013 al societăţii S.C.APAVITAL.S.A. Iaşi.
Tabel nr.6. Date necesare calculului impozitului pe profit al APAVITAL.S.A
Nr.crt. Elementul Suma (RON)
1. Venituri totale (din care) : 140.093.377
1.a. Venituri din servicii prestate 140.013.377
1.b. Venituri din despăgubiri 80.000
2. Cheltuieli totale (din care) : 132.963.381
2.a. Cheltuieli privind alte materiale consumabile 20.558.791
2.b. Cheltuieli privind energia şi apa 28.678.842
2.c. Cheltuieli privind mărfurile 54.467
2.d. Chelt. privind redevenţele şi chiriile 12.358
2.e. Chelt. de protocol 130.210
2.f. Chelt. privind serviciile executate de terţi 51.704
2.g. Chelt. cu alte impozite şi taxe 1.297.635
2.h. Chelt. cu salariile personalului 37.499.065
2.i. Chelt. privind contribuţia unităţii la asig. sociale 6.355.271
2.j. Chelt. privind contribuţia unităţii la fondul de şomaj 1.323.231
2.k. Chelt. privind contribuţia unităţii la asig. sociale de sănătate 2.005.454
 2.l. Despăgubiri, amenzi, penalităţi 20.347
2.m. Chelt. cu impozitul de profit 14.976.006
Sursa: prelucrare după Bilanţul Contabil pe 2013 al APAVITAL.S.A http://www.apavital.ro/

Profitul brut=Venituri totale-Cheltuieli Totale

Pr. brut=140.093.377-132.963.381
Pr. brut=7.129.996 RON

Cheltuieli nedeductibile=Despăgubiri, amenzi, penalităţi+Chelt. cu impozitul pe

profit+Chelt.de protocol
Chelt. nededuct=20.347+14.976.006+130.210
Chelt. nededuct=15.126.563RON

Venituri neimpozabile=Veniturile din despăgubiri

Venituri neimpozabile=80.000 RON

Profit impozabil=Profitul brut+Chelt.nededuct.-Venituri neimpozabile

Profit impozabil=7.129.996+15.126.563-80.000
Profit impozabil=22.176.559 RON

Impozitul pe profit=Profit Impozabil x 16%

Impozitul pe profit=3.548.249 RON

·39 Calculul impozitului pe salarii (pentru o persoană cu salariul brut de 1500

RON, care are o persoană în întreţinere)

Salariu brut=1500 RON

CAS=10,5% x Sal.brut=157.5 RON
CFS=0,5% x Sal.brut=7.5 RON
CASS=5,5% x Sal.brut=82.5 RON
Venit net=Sal.brut-Contribuţii=1252.5 RON
Deduceri personale=350 x [1-(VBL-1.000)/2.000]=262.5 RON
Venit impozabil=Venit net-Deduceri=990 RON
 Impozitul pe venit=Venit impozabil x 16%=158.5 RON

În urma achitării impozitului, angajatul mai rămâne cu:

Salariu net=Venit net-Impozitul pe venit=1094 RON

·40 Calculul taxei pe valoarea adăugată

Pentru prestarea unor servicii în valoare de 26.000.000 RON, APAVITAL.S.A.

plăteşte TVA calculată după cum urmează:
Calcularea preţului cu TVA: 26.000.000 x 1,24=32.240.000
Calcularea valorii TVA-ului : 32.240.000-26.000.000=6.240.000 RON

2.3. Fluxuri informaţionale generate de așezarea obligațiilor fiscale

Circuitul informaţiilor şi a documentelor necesare aşezării obligaţiilor fiscale sunt

redate în figura de mai jos :
Figura nr.5. Fluxul informaţional generat de aşezarea obligaţiilor fiscale
 Subiectul şi obiectul obligaţiei fiscale sunt cele care, împreună, declanşează
relaţia de impunere, după cum se observă şi în figură, în momentul ,,0’’. Aferent
obiectului asupra căruia se percepe impozit, se stabileşte baza de calcul (3) şi unitatea
tehnică de evaluare(4), prin care se determină efectiv obligaţiile de plată odată cu
calculele ce se fac asupra bazei de impunere. Se determină astfel obligaţiile bugetare
calculate iniţial (5), la care se aplică înlesnirile la plată (6), obţinându-se obligaţiile
fiscale datorate efectiv (7). Acestea trebuie achitate până sau la termenul de plată, pentru
ca ulterior să fie încasate la bugetul public.
Cap 3. Perceperea obligațiilor fiscale

3.1. Termene de percepere a obligațiilor fiscale

Impozitul pe profit- Termen de plată: Trimestrial - 25 ale primei luni următoare

încheierii trimestrelor I-III, pentru trimestrul IV - 25 martie; Anual, cu plăţi anticipate
efectuate trimestrial - 25 martie potrivit art. 35 alin. (1), 25 februarie potrivit art. 34 alin.
(5).
Impozitul pe venitul din salarii- Termen de plată: 25 ale lunii următoare celei
pentru care s-a plătit venitul; Excepţie: art. 58 alin. (2).
Taxa pe valoarea adăugată- Termen de plată: până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei în care se încheie perioada fiscală (luna sau trimestrul).
CAS datorat de angajator- Termen de plată: 25 inclusiv a lunii următoare celei
pentru care se datorează drepturile salariale şi/sau veniturile de natura acestora sau 25
inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează drepturile salariale şi/sau
veniturile de natura acestora, după caz.
CASS datorat de angajator- Termen de plată: 25 inclusiv a lunii următoare celei
pentru care se datorează drepturile salariale şi /sau veniturile de natura acestora sau 25
inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează drepturile salariale şi /sau
veniturile de natura acestora, după caz.
CFS datorată de angajator- Termen de plată: 25 inclusiv a lunii următoare celei
pentru care se datorează drepturile salariale şi/sau veniturile de natura acestora sau 25
inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează drepturile salariale şi/sau
veniturile de natura acestora, după caz.

3.2. Modalităţi de percepere a obligațiilor fiscale

Încasarea impozitelor prin intermediul unui aparat specializat al statului (Fiscul)

s-a generalizat în perioada capitalismului premonopolist şi se practică şi în prezent în
felul următor:
·41 direct de la plătitori, de către organele fiscale ale statului;
·42 prin stopaj la sursă şi vărsarea acestora la buget de către terţe persoane;
·43 prin aplicarea de timbre fiscale.
Încasarea directă a impozitelor de la contribuabilii plătitori de către organele
fiscale ale statului se realizează astfel:
·44 prin prezentarea, din proprie iniţiativă, a contribuabililor plătitori (în cazul
persoanelor fizice) la sediul organelor fiscale şi achitarea de către aceştia a impozitelor
datorate bugetului (aceste impozite se numesc portabile) sau prin virarea de către
persoanele juridice a impozitelor datorate statului în conturile deschise la trezoreria
finanţelor publice.
·45 prin deplasarea împuterniciţilor organelor fiscale la domiciliile sau sediile
contribuabililor plătitori, în vederea încasării impozitelor datorate bugetului (aceste
impozite se numesc cherabile).
Încasarea impozitelor datorate statului de către organele fiscale prin stopajul la
sursă este o formă de percepere care constă în faptul că impozitele sunt calculate, reţinute
şi vărsate la bugetul statului de către o terţă persoană.
De exemplu, unităţile economice şi instituţiile sunt obligate să calculeze, să reţină
şi să verse la bugetul statului impozitele pe salarii şi pe alte venituri salariale, datorate
statului de către angajaţii lor.
La fel se procedează şi în alte cazuri asemănătoare (în cazul impozitelor pe
dividende, pe veniturile liber-profesioniştilor, pe veniturile provenite din drepturile de
autor).
Perceperea impozitelor datorate statului prin aplicarea de timbre fiscale se
practică în cazul introducerii unor acţiuni în justiţie, solicitării şi eliberării unor acte de
către anumite organe ale administraţiei de stat sau ale unor acte notariale.

3.3. Regularizări şi recalculări privind perceperea obligațiilor fiscale

Sancţiunile la care poate fi supus un contribuabil pentru contribuţiile şi impozitele

cu reţinere la sursă, restante la plată sunt:
I. DOBÂNZILE DE ÎNTÂRZIERE
Se calculează distinct pentru fiecare obligaţie fiscală neachitată la termenul de
plată. (1) Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu
ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate,
inclusiv.
(2) Pentru diferenţele suplimentare de creanţe fiscale rezultate din corectarea
declaraţiilor sau modificarea unei decizii de impunere, dobânzile se datorează începând
cu ziua imediat următoare scadenţei creanţei fiscale pentru care s-a stabilit diferenţa şi
până la data stingerii acesteia, inclusiv.
(3) În situaţia în care diferenţele rezultate din corectarea declaraţiilor sau
modificarea unei decizii de impunere sunt negative în raport cu sumele stabilite iniţial, se
datorează dobânzi pentru suma datorată după corectare ori modificare, începând cu ziua
imediat următoare scadenţei şi până la data stingerii acesteia inclusiv.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), se datorează dobânzi după cum
urmează:
a) pentru impozitele, taxele şi contribuţiile stinse prin executare silită, până la data
întocmirii procesului-verbal de distribuire inclusiv. În cazul plăţii preţului în rate,
dobânzile se calculează până la data întocmirii procesului-verbal de distribuire a
avansului. Pentru suma rămasă de plată, dobânzile sunt datorate de către cumpărător;
b) pentru impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general
consolidat de către debitorul declarat insolvabil care nu are venituri şi bunuri urmăribile,
până la data trecerii în evidenţa separată, potrivit prevederilor art. 176.
(5) Modul de calcul al dobânzilor aferente sumelor reprezentând eventuale
diferenţe între impozitul pe profit plătit la data de 25 ianuarie a anului următor celui de
impunere şi impozitul pe profit datorat conform declaraţiei de impunere întocmite pe
baza situaţiei financiare anuale va fi reglementat prin norme metodologice aprobate prin
ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(6) Pentru obligaţiile fiscale neachitate la termenul de plată, reprezentând
impozitul pe venit, se datorează dobânzi după cum urmează:
a) pentru anul fiscal de impunere, dobânzile pentru plăţile anticipate stabilite de organul
fiscal prin decizii de plăţi anticipate se calculează până la data plăţii debitului sau, după
caz, până la data de 31 decembrie;
b) dobânzile pentru sumele neachitate în anul de impunere, potrivit lit. a), se calculează
începând cu data de 1 ianuarie a anului următor până la data stingerii acestora inclusiv;
c) în cazul în care impozitul pe venit stabilit prin decizia de impunere anuală este mai mic
decât cel stabilit prin deciziile de plăţi anticipate, dobânzile se recalculează, începând cu
data de 1 ianuarie a anului următor celui de impunere, la soldul neachitat în raport cu
impozitul anual stabilit prin decizia de impunere anuală, urmând a se face regularizarea
dobânzilor în mod corespunzător.
(7) Nivelul dobânzii este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere şi poate fi
modificat prin legile bugetare anuale.

II. PENALITĂŢI DE ÎNTÂRZIERE

Se datorează pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale principale neachitarea
la scadenţă, după cum urmează:
- pe perioada 1 ianuarie 2004 – 13 iulie 2005, nivelul penalităţii a fost de 0,5%;
- între 14 iulie 2005 – 21 decembrie 2005, penalitatea a fost de 0,6%;
- pe perioada 1 ianuarie 2006 – 30 iunie 2010, nu s-au mai datorat penalităţi;
- începând cu 1 iulie 2010, nivelul penalităţii de întârziere este de 0%, de 5% şi de 15%,
fiind stabilit în funcţie de perioada de întârziere la plată a obligaţiilor fiscale.
Art. 1201. Penalităţi de întârziere
(1) Plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale se sancţionează cu o penalitate de
întârziere datorată pentru neachitarea la scadenţă a obligaţiilor fiscale principale.
(2) Nivelul penalităţii de întârziere se stabileşte astfel:
a) dacă stingerea se realizează în primele 30 de zile de la scadenţă, nu se datorează şi nu
se calculează penalităţi de întârziere pentru obligaţiile fiscale principale stinse;
b) dacă stingerea se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalităţii de întârziere
este de 5% din obligaţiile fiscale principale stinse;
c) după împlinirea termenului prevăzut la lit. b), nivelul penalităţii de întârziere este de
15% din obligaţiile fiscale principale rămase nestinse.
(3) Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor.

III. AMENZILE
Amenzile se aplică pentru reţinerea şi nevărsarea în totalitate a sumelor
reprezentând impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă, dacă nu sunt săvârşite în astfel de
condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni.

3.4. Fluxuri informaţionale generate de percepere a obligațiilor fiscale

Impozitul pe profit, i m p o z i t u l p e s a l a r i i , d e c o n t a r e a T VA se
varsă la bugetul de stat înconturi diferite în funcţie de sediul plătitorului sau de locul în
care are deschis cont pentru administrarea acestui impozit. Dacă persoanele juridice sau
fizice au deschis cont curent la trezoreria finanţelor publice ele virează sumele direct în
contul de la trezorerie. Dacă plătitorii nu deţin conturi deschise la trezorerie, atunci ele
virează sumele de plată prin ordin de plată în contul curent deschis la banca comercială
cu care realizează operaţiuni curente, de aici sumele reprezentând impozitul transferându-
se mai departe la Trezoreria finanţelor publice.
Fluxul informaţional generat de realizarea impozitului pe profit, pe salarii şi
deconatarea TVA la S.C. APAVITAL S.A.este următorul:
-la nivelul departamentului financiar-contabil se calculează profitul impozabil (pe
baza balanţei, a informaţiilor despre veniturile neimpozabile şi cheltuielile nedeductibile),
impozitul pe profit şi se întocmeşte declaraţia de impunere care este trimisă către
administrator ;
-administratorul verifică şi semnează declaraţia de impunere, după care o trimite
înapoi la departamentul financiar-contabil ;
-Declaraţia privind impozitul pe profit şi Declaraţia privind obligaţiile de plată
la bugetulde stat sunt depuse la Administraţia Financiară Locală;
 - S.C. APAVITAL S.A. depune ordinul de plată pentru impozitul pe profit la
bancă, iar
banca virează suma de bani la Trezorerie;
-ulterior, banca trimite către S.C. APAVITAL S.A. extrasul de cont pentru a
confirma virarea sumei reprezentând impozitul pe profit în contulTrezoreriei. Sumele
ajunse la Trezoreria
Iaşi sunt înaintate către Fondul bugetului de stat.

Fig.nr.6. Fluxul informaţional generat de perceperea obligaţiilor fiscale

Bibliografie

·46 Ştefura, Gabriel, Procesul bugetar în România, Editura Junimea, Iaşi, 2004

·47 www.mfinante.ro

·48 http://codfiscal.net/

·49 http://www.apavital.ro/