1

VESNICIA PRIN IUBIRE,

"- Iubita mea, ai sigilat al nost prim fermecat sarut, cu sange-n purpuri ca rubinul,
Ce tie ti s-a scurs de pe a ta frunte acoperita-n rani, direct pe buzele-ti carnoase,
Si le-am atins infiorat cu-a mele buze, eu, nestiindu-le pana atunci a lor balsam,
Aceste frage dulci imi sunt comoara de erotism si de placere,
Ce le marturisesc smerit eu tie, acum si stiu ca-i cu pacat, ma iarta,
Eu rau nu am sa-ti fac ci dimpotriva, vreau sa te ocrotesc,
Caci tu, ca om, esti ca si columna lui Traian, o epopee de curaj dar si durere!

Este o noapte far de stele, in care luna, marsaluieste pe o orbita perfecta, calculata,
Maiestuasa umple imprejur, cu lumina, bolta intunecata,
Si treaza sta, ca-n fieste noapte, de veghe noua ca un sfetnic si prieten bun,
Sus pe o bolta a cerului cobalt violaceu, si implinita in rotunjimea sa, profunda ,
Eu melancolic in suflet ascult cum ploaia canta in picuri grei pe geam,
Un cant al recviemului iubirii pentru tine,
Ce are taria si puritatea unui diamant,
Aceasta dragoste -i deosebita de pamantestile, efemere placeri.
Ce incarcata-mi sufletul si ma facu sa-mbatranesc mai mult.
Te simt atat de distinsa invaluita in misterul noptii, o, tu, stapana a inimii mele,
Acoperita-n mantia burgund ce am tinut-o in ranita, mereu aproape, langa mine
Mi-a fost loiala pe ale campurilor batalii,
si m-a insotit far sa cragneasca, supusa si tacuta,
Cand pat aveam pamantul, iar perna de-obicei era vreun bolovan!

Si-acuma eu, cel curajos, ce neinfricat tinusem piept la atatea lupte grele,
Stau in uimire si totalmente dezarmat,
Ca sa te-admir pe tine, o, inger de lumina, contopit in durere, ce prada ai cazut,
La fiarele ce far de mila te-au sacrificat doar pentru desfatarea lor.

Raman asa trecut de toti fiorii cand drept eu stau in fata ta,
Si te-am privit si m-ai privit,
A ta rapitoare frumusete din cap pana- n picioare, m-a cutremurat!
Caci ai trecut ca fulgerul cu privirea-ti cea mai profunda,
cat un vazduh intreg, direct prin mine
Si inima ca un vasal loial mi te-a recunoscut stapana a intimelor trairi a mele,
te-a cunoscut si de -indata ti-a ingenunchiat,
Si- am cunoscut impreuna clipe de sinceritate,

2
Ce parca au durat ba o minuta, ba o eternitate,
Iar totul parca-ntr-o secunda sters imprejur a fost,
Iar ale noastre vieti luara deodata,
o noua turnura de a ne uita cu alti ochi,
la a nostra inconjuratoare trista realitate!
Iar cei ce pana acuma fara mila, aripile iti taiara,
N-au mai contat, si- n neguri dense parca s-au pierdut,
facand din haurile inimilor lor in care initial te azvarlisera pe tine,
Cosmarul vietii lor si destinatia propriilor inchisori!

Nici proprietati si nici palate, n-au mai contat,

Neintrecuta in valoare e dragostea ta ce pentru mine, este un pasaport spre nemurire,
In numele lui D-zeu, vino, te rog, la mine,
Caci daca nu, va trece inca o viata pan ce ne vom intalni!"

"- Iubitul meu, hai, urca in sa si alearga pe calul tau cel mai destoinic de razboi,
lasand in urma campul de lupta ce mi te aduce la mine, prin suierat de gloante
Eu iti incredintez acest scump trandafir inrosit al inimii mele,
Are petalele patate-n sange de cei ce miseleste mi-au vanat al meu trup si suflet,
In racla rece, doi metrii sub pamant ei vrura cat mai grabnic sa ma puna,
Nu inceta, te rog, in a-ti urma a ta stea care mi te va aduce direct la mine,
Si-om fi uniti in drum spre vesnicie,

Eu voi fi mana ce te va purta in lumi de vis a amorului divin!

Tu, vei fi mana ce acum ma salti de jos,
asa cum mainile aceluiasi trup se regasesc mereu in impreunare,
Asa si noi ne vom regasi de oriunde vom fi mereu impreuna,
Si-n rugaciune catre D-zeu ne vom smeri in fatza lui,
Ca sa ne crute destinele macar de asta data,
Sa faca loc si noua la aceasta dragoste divina,
Trei picaturi de sange de pe-a mea frunte s-au prelins in pocalu-ti plin cu vin,
Cuprins de puterea acestuia tu ai muscat in alint, in carnea-mi,
Si-ai mers pe-al meu grumaz tot mai in jos,
Caci ti-ai propus ca sa culegi din laurii cuprinsi de al placerii dulce suspin,
al bogatiei mele de sani albi ca si laptele,
rostololiti din altruism fata de tine, pe ast' baldachin,

Am devenit doar adiere, sunt unduirea gandului tau,

Si stiu ca ai sa cotropesti tot ce vei intalni,
Si ochii, gura, sanii, abdomenul, si ale mele coapse,
picioarele si gleznele-mi ascunse mestesugit ce mi-ai marturisit ca le-ai dori,
Sunt daruite doar tie, iubit al meu,cu generozitate,
Ca ai respect pentru ce-i sacru si ce-i sfant!

Si-am inflorit femeie, din catifele rosii ca purpura,

Din trandafirul inimii mele sfasiate in mii de petale parfumate,
Ai pus opreliste a mele oarbe suferinte si te-am invaluit in balsamul placerii de-a iubi,
Si a simti cum iar iti curge in vene fiorul dragostei adevarate, tu, crai al inimii mele,
Timizi noi am intrat pe un teritoriu unde minte-ai mica in fatza simtului placerii ce ne-nvalui.
Multimi de ingeri vin si ne inconjoara,
Dragostea majestica alunga intunericul trecutului incarcat de suferinta,
Fa-ti drum acuma catre mine si zboara ca un vultur pe deasupra capului meu,
Inlatura cu aripile molozul ce altii au turnat pe mine, in incercarea lor,
Cu scop demult gandit de-a ma duce la pierire,
Dragostea ta cu fluturi in stomac, cuprinde interiorul maruntaielor mele
Trece ca fulgerul prin vene si artere si-mi face sangele sa clocoteasca cu putere,

Cand dragoste vom face, va fi un sacru act,

Cel mai de pret cadou pur care poti sa il ai vreodata,
Sunt asa de mult indragostita de tine, Domn al meu,
Cu-aceasta dragoste ce-i ingereasca,
Vine sa ma ia si sa ma poarte pe taramuri, ce nu le-am mai vazut
Zbor libera cu sufletul, peste inaltimi cu tine,
Luam din nemurirea muntilor cu crestete in zapada,

3
Clipele trec ca si sunetele clapelor de pian ce le mangai in fatza ta,
Asezata pe scaunul din catifea de purpuri si acoperita doar de mantia ta,
Ce-a petrecuta prin razboi in care ai adus,
o mare de sufletele ce aspira si ele la mantuire inainte de a fi apus,
Te inlantuiesc in brate, te fac partas la freamatul inimii mele,
Curg picuri de sange din ea pe inima ta,
Eu am platit cumplit pentru actiuni ce vina n-am avut,
Doar ca sa las pe altii sa fie fericiti, iar eu cu sufletul in bucati de sfaramat,
Voi sta in nemiscare sa te astept pe tine cu intelepciunea,
Caci iubirea pura, in timpul lui D-zeu,
Este o poarta sigura catre eternitate!

De Lora Levitchi, April 24th, 2019

Te strang in brate desi stiu ca si altele te-au strans

Si nu imi mai pasa caci aceaste clipe sunt numai ale noastre

Atat de pretioase ca pulberea de polen ce-i intre petalele de la flori

Si

This is an adaptation of the Queen Margot story:

https://www.mfah.org/calendar/queen-margot

Pe ce orbite te invarti? Unde si cui i-ai zambit si in ce paturi ai calcat

Pe cine ai mai amagit si cui ai mai promis

Tremur caci in aer simt pe noi si pe altii, toti la un loc si nu vreau

Sa traiesc fara tine dar si cu altii impreuna

Nu poate puritate nostra sa se imprastie si peste altii

4
Caci intregul este doar din doi, se dizolva si se piere ca o esenta scumpa

Ce este stropita peste o masa de oameni, ce au personalitati mici

Si ne pateaza aripile si ne fac sa zburam jos,

Exista putina speranta ca noi nu putem sa ne mantuim decat unul impreuna cu celalalt

Noi am fost parte a aceluiasi fruct oprit

Din care oamenii mici femei si barbati au muscat cu nesat, hulpav,

Iar noi despicati in doua si sfaramati in suflet at trait separati pentru asa de multe vieti

Acum nu mai vreau sa traiesc fara tine

Viata mea ar fi doar o vesca goala fara de tine

Visele mele ar fi fara semnificatie

Daca tu ai iesi din ele

Asa ca te fac una cu mine in noaptea asta

Si ne contopim intr-un fulger colosal de lumina

Ce a facut curtea castelului sa lumineze

De meteoritul cazut pentru a celebra ca ceva in lumea asta se va schimba

Iar locul tragediei va fi luat de suras

Clipele trec ca si sunetele clapelor de pian ce le mangai in fatza ta

Asezata pe scaunul din catifea de purpuri si acoperita doar de a ta manta

De razboi unde ai adus toate sufletele ce le-ai petrecut peste moarte in ea,

Te inlantuiesc in brate si te fac partas la inima mea sangeranda

Curg picuri de sange pe inima ta,

Si stii fara sa iti mai povestesc ca am platit pentru lucruri ce nu le-am facut

Doar ca sa las pe altii sa fie fericiti, iar eu cu sufletul rupt in bucati

Sa adorm pe prispa si in nemiscare sa te astept

Iar acum te strang in brate desi stiu ca si altele te-au strans

5
Si nu imi mai pasa caci aceaste clipe sunt numai ale noastre

Atat de pretioase ca pulberea de polen ce-i intre petalele de la flori

Si

This is an adaptation of the Queen Margot story:

https://www.mfah.org/calendar/queen-margot