Razvan si Vidra

Razvan si Vidra este o drama romantica care are ca tema exaltarea trecutului glorios si critica
prezentului decazut.
Ideea este ca lupta pentru putere aduce nenorocire unei tari si a persoanelor implicate.
Subiectul este inspirat din istoria Moldovei. Razvan, un tigan eliberat de pe una din mosiile
manastiresti, devine, datorita climatului de instabilitate politica, creat de lupta pretendentilor la tron,
pentru scurt timp, domn.
Compozitia dramei este realizata in cinci parti numite canturi, fiecare avand cate un titlu, care
sintetizeaza continutul. Drama este realizata in versuri si dovedeste indemanarea autorului de a
versifica.
Primul cant are ca titlu Un rob pentru un galben. Actiunea se petrece intr-o piata din Iasi. Razvan vine
si gaseste o punga pierduta de boierul Sbierea. El da punga-unui sarac, Tanase, dar acesta la inceput
refuza sa primeasca pomana de la un tigan. Apoi vazand nobletea sa, ia un galben lasandu-i pe ceilalti
sa fie dati altor saraci. in manastire Razvan a invatat sa scrie si sa citeasca, fiindca instructia aceasta
o primeau doar fii de nobili si clerul. Razvan scrie un pamflet la adresa domnului, pe care-1 afiseaza in
piata. Targovetii il citesc si rad. in piata vine boierul Basota, marele armas, cu un grup de osteni si-i
aresteaza pe targoveti. Razvan nu poate rabda ca altcineva sa fie pedepsit in locul sau si se
autodenunta, desi stie ca va fi pedepsit cu moartea. Boierul Sbierea vine si vede punga la Razvan.
Constata lipsa unui galben si-i,cere lui Basota sa i-l dea pe Razvan rob pentru un galben, Razvan
redevine rob desi ar fi preferat sa fie ucis.
in cantul al doilea, care are ca titlu Razbunarea, Razvan este capitan de haiduci si actiunea se
desfasoara in codru. Boierul Ganea dorind sa se casatoreasca cu Vidra, nepoata vornicului Motoc, vine
in codru si-i cere lui Razvan s-o rapeasca pe Vidra. Familia voia s-o trimita la manastire pentru ca sa
nu instraineze averea familiei prin casatorie si sa decada im- randul marii boierimi. Haiducii o rapesc
pe Vidra dar il prind si pe boierul Sbierea. Razvan are prilejul sa se razbune dar autorul ii imprumuta
teza sa despre nobletea innascuta in suflet, morala si nu prin nastere. De aceea ii da drumul boierului
Sbierea dupa ce ii spune plin de patos retoric: "Razbunarea cea mai crunta este cand dusmanul tau E
silit a recunoaste ca esti bun si dansu-i rau."
Vidra este impresionata de aceasta "noblete morala", pe care o arata Razvan, refuza sa plece cu
boierul panea si cere sa ramana in codru cu Razvan.
in cantul al treilea, intitulat Nepoata lui Motoc, actiunea se petrece in Pojonia, in tabara armatei
polone, unde Razvan si toti haiducii sai s-au irirolat ca mercenari. Dupa o batalie, in care oamenii sai
au aratat multa vitejie, Razvan este numit capitan. Vidra ii spune ca pentru ea a fi capitan este nimic,
desi Razvan este mandru de aceasta numire. Razvan devine un ambitios si-si propune sa urce in
ierarhia sociala pentru a fi demn de pozitia sociala a Vidrei.
in cantul al patrulea, intitulat inca un pas, Razvan se gaseste dupa o alta batalie castigata de poloni
impotriva rusilor, in care el a avut un rol important. Hatmanul polon il ridica la rangul de polcovnic,
adica sa fie unul din conducatorii armatei polone, desi sleahticii poloni se opun. La Razvan vine o
delegatie secreta din partea rusilor si-i propun onoruri, bani, ca, sa treaca in armata lor. Razvan insa
este cuprins de dorul de tara si vrea sa se reintoarca: " Fie painea cat de rea / Tot mai dulce mi se
pare, cand o stiu din tara mea". De aceea cand vine o delegatie de boieri trimisi de Aron Voda, care-1
cheama ca hatman, el refuza sa participe la luptele armatei polone cu Moldova si pleaca in tara.
in cantul al cincilea, intitulat Marirea, actiunea se petrece in cetatea Sucevei, dupa mai mult timp.
Sosit in tara, Aron Voda ii ofera lui Razvan functia de hatman, adica de comandant al armatei. Fiind
casatorit cu Vidra, Razvaa intrase in randurile marii boierimi si in mod firesc putea ocupa o functie
inalta. El nu se multumeste cu acest rol social important. Personajul iese din teza lui Hasdeu a nobletei
morale, se dovedeste viu, violent, obraznic si viclean, asa cum a fost Razvan cel real. il va inlatura pe
Aron Voda, se autoproclama dornn dar boierii nu-1 accepta. Tara este atacata de armata polona,
cetatea Sucevei este asediata si infometata. Boierul Basota deschide portile cetatii. Pentru a salva
cetatea, Razvan si vitejii lui se bat cu multa hotarare. Polonii sunt alungati dar Razvan este ranit grav.
El este adus in fata Vidrei si va rosti inainte de moarte cateva replici de un retorism patetic si
moralizator, asa cum ii placeau autorului. El mediteaza pe tema fortuna labilis contempland cadavrul
boierului Sbierea, afirrtiand ca puterea si averea sunt o iluzie inselatoare. Cei fara minte se zbat toata
viata, ca sa le obtina dar in fata mortii afla adevarul, ca valoarea omului este sufletul sau. Sensul
mesajului moralizator clasicist este ca mandria, ambitia, lupta pentru putere genereaza, ca si patima
avaritiei, nenorociri si moarte. De aceea cultivarea virtutilor morale este sansa de a fi a omului, a
societatii, a sufletului.
Caracterul romantic rezulta din faptul ca ascensiunea lui Razvan de . la rob eliberat la. capitan,
polcovnic, hatman, domn e"ste exceptionala in imprejurari exceptionale. Tema, eroii, subiectul pot fi
interpretate ca o poveste de iubire cu sfarsit nefericit. Evaziunea in codru ca haiduc, rapirea Vidrei,
felul in care haiducii canta o doina sunt tot atatea elemente romantice. Chiar lovitura de stat prin care
Razvan il va inlatura pe Aron Voda este romantica. El devine din angelic, demonic.
in piesa avem si unele elemente realiste, in sensul ca tema, eroii, subiectul, conflictul sunt luate din
realitatea social-istorica. Scriitorul se documenteaza ca un istoric si actul de creatie este o elaborare
pe baza unor realitati. Boierii Basota, Sbierea, Ganea sunt tipuri bine conturate ei reprezinta respectiv
boierul autoritar, avar, arivist, ca ipostaze ale prototipului boierul. Avem si elemente de analiza
psihologica, care combinate cu tipizarea, dau conturul eroilor. Razvan poate fi interpretat si din
unghiul esteticii clasiciste. El poate fi h inceput generosul iar apoi ambitiosul. Sbierea este avarul,
Ganea arivistul, Vidra orgolioasa. Aceste trasaturi general umane reflecta bine modul de a gandi al
autorului.Sinteza estetica se realizeaza pe structura romantica a dramei, in care nuantele si
elementele realiste, clasiciste se integreaza armonios.
Drama Razvan si Vidra a constituit un model, pe care l-au urmat Vasile Alecsandri in Despot Voda,
Alexandru Davila in Vlaicu Voda, Barbu Stefanescu Delavrancea in trilogia Apus de soare, Viforul,
Luceafarul.