Hazardele

Hazard = eveniment potential daunator pentru om, mediu si societate;

= manifestari extreme ale unor fenomene naturale;

– cand produc distrugeri de amploare se numesc dezastre (catastrofe) ex. seismele din
pen.Indochina 2005, inundatiile din Europa 2004, 2006, tornadele din SUA 2005;

HAZARDE NATURALE
– dupa geneza: endogene (cutremure, eruptii) si exogene (geomorfologice, climatice,
hidrologice, oceanografice, biologice);

SEISMELE = miscari bruste ale scoartei care impun trepidatii cu un impact puternic asupra
asezarilor;

– cele mai numeroase – la contactul dintre placile tectonice (subductie);

– urmari: fisurarea, prabusirea cladirilor, alunecari de teren, prabusiri, aparitia unor falii, valuri
seismice (tsunami);

– in Romania, zone seismice: Vrancea (1802, 1940, 1977), Banat, NV, Transilvania.

ERUPTIILE VULCANICE

– legate de acumularea energiei in izvoarele subterane de materie topita, ce determina

ascensiunea acesteia catre suprafata (lava, gaze, cenusa, fragmente de roca);

– raspandire: Cercul de Foc, riftul atlantic, E Africii, M.Mediterana.

GEOMORFOLOGICE
ALUNECARILE DE TEREN = procese de deplasare ale unor mase de teren sub actiunea gravitatiei;

– in Romania: Subcarpati, DCT, Pod. Getic, Pod. Moldovei, E si S Carp. Orientali;

PRABUSIRILE

= deplasari rapide ale maselor de roci pe versanti abrupti, prin cadere libera, rostogolire;

– se produc in zonele montane, desertice;

– in Romania: defileul Oltului, Jiului, 2005, 2006;

CURGERILE DE NOROI SI GROHOTISURI

– se produc in urma imbibarii cu apa a depozitelor de materiale de pe versanti;

AVALANSELE

= deplasarea rapida a zapezii, cu viteze de peste 100 km/h, pe versanti abrupti;

favorizate de ninsori abundente, schimbari de temperatura, trepidatii

HAZARDE CLIMATICE SI HIDROLOGICE

CICLONII TROPICALI

- definiţie : ciclonul tropical este o furtună violentă, cu ploi abundente şi viteze ale vântului

de peste 120 km/h (1 p), formată pe oceane, în zona intertropicală

- explicaţia :se formează între 5° şi 15° latitudine N şi S (uneori extinzându-se spre 22° latitudine
N şi 15° latitudine S mai ales spre sfârşitul verii, când în zonele respective temperatura apei
oceanului la suprafaţă depăşeşte 26°C ;energia ciclonului provine din degajarea de căldură
rezultată din condensarea la altitudine a vaporilor de apă formaţi la suprafaţa oceanului ; este
format dintr-o masă mare de nori care, datorită unui sistem de vânturi circulare puternice se
rotesc tridimensional în formă de spirală în jurul unui centru, (în sens retrograd în emisfera
nordică şi în sens direct în cea sudică) ;

statul: Bangladesh;

- cele două state sunt comparabile ca mărime demografică, dar în Bangladesh densitatea

populaţiei este foarte ridicată, fapt care sporeşte gradul de vulnerabilitate şi un astfel de hazard

natural ar provoca pagube şi distrugeri mult mai ample decât în Japonia;

- altitudinile reduse şi prezenţa Deltei Gange-Brahmaputra cresc riscul de inundaţii produse ca

urmare a ploilor violente;

- vulnerabilitatea este dependentă de dezvoltarea economică şi socială, Bangladesh este o

ţară cu un nivel foarte scăzut de dezvoltare economică, fapt care îngreunează măsurile de
prevenţie,de evacuare a populaţiei etc.

- inundaţii puternice, datorate ploilor abundente;

- alunecări de teren, datorate ploilor abundente;

- distrugerea culturilor agricole datorită vânturilor puternice;

- distrugerea clădirilor datorită vânturilor puternice;

- pierderi de vieţi omeneşti etc.

- cinci ţări americane afectate : S.U.A., Mexic, Honduras, Nicaragua, El Salvador, Guatemala etc.

TORNADELE

= vanturi cu caracter turbionar care se produc pe continente intre 20°-60° lat. N si S;

– aspect de palnie intoarsa; viteze de 60-400 km/h.

Tornadele sunt produse de mai multe tipuri de conditii climatice. Majoritatea meteorologilor
considera însa ca acestea se declanseaza ca urmare a ciocnirii curentilor de aer cald si rece care
formeaza o suprafata circulara de presiune atmosferica scazuta, dar acesta este un raspuns
general. Tornadele se formeaza la baza norilor cumulonimbus, unde aerul rece si uscat se
intalneste cu cel cald si umed si sunt asociate intotdeauna cu puternice furtuni.

Aerul cu un front atmosferic scazut are tendinta sa se ridice si sa creeze un curent vertical
puternic. Acest curent atrage aerul cald de la nivelul solului care se învârte din ce în ce mai rapid
si absoarbe aerul din împrejur ca un aspirator. În cazuri extreme, aceste curente puternice de aer
pot atinge viteze de 500 km pe ora sau chiar 800 km pe ora. Cele mai puternice tornade se
declanseaza în conditiile unor furtuni 'super-cell'. Norii rotativi ai furtunii pot fi detectati pe
radarele meteorologice ca având o circulatie bine definita, pe care meteorologii o numesc
mesociclon . Norii uriasi 'super-cell' ating înaltimi mai mari decât cele ale Muntilor Everest, au un
diametru intre 10 si 16 km, sunt de lunga durata, de pana la cateva ore si se deplaseaza mii de
km, producand cateva tornade.

Dar chiar daca exista conditiile favorabile pentru ca o furtuna sa formeze vartejuri, acest
lucru nu se intampla intotdeauna. Adevarul este ca acest proces nu este pe deplin inteles.
Teoriile recente sugereaza ca odata ce mesociclonul este format, dezvoltarea tornadei este
legata de diferentele de temperatura.

Coloana de aer in forma de palnie devine vizibila datorita vaporilor de apa condensati din
stratele exterioare, in momentul in care umiditatea este suficient de ridicata , dar chiar daca
circulatia aerului este indreptata spre interior si tinde sa se ridice, norul din interiorul vartejului
cu presiune joasa se extinde descendent de la baza.

SECETELE

= fenomen de durata, caracterizat prin lipsa precipitatiilor;

– efecte: micsorarea debitelor raurilor, rezervelor subterane de apa, deficit de umezeala in apa si
sol, uscarea vegetatiei.

INUNDATIILE

1. Cauze naturale
Aparitia inundatiilor se datoreaza in primul rand unor factori naturali legati de conditiile climatice
care genereaza cantitati mari de precipitatii, furtuni.

Cauzele climatice presupun o crestere a nivelurilor sau a debitelor peste valorile normale si
revarsarea apelor in arealele limitrofe ca urmare a unor fenomene climatice deosebite.

Ploile si in special cele torentiale, constau in caderea unor cantitati mari de precipitatii intr-un
timp foarte scurt, astfel incat capacitatea de infiltrare a solului este repede depasita si aproape
intreaga cantitate de apa cazuta se scurge spre reteaua de vai generand viituri, depasirea
capacitafii de transport a albiilor minore si deversarea apelor in albiile majore provocand
inundatii.

In cazul raurilor, viiturile cu amplitudini mari de nivel stau la baza producerii inundatiilor in albiile
majore. .

Topirea zapezilor este un alt factor important al producerii inundatiilor mai ales in zonele
climatelor temperat si rece.

2. Cauze antropice

Despaduririle efectuate de om in decursul timpului in toate regiunile globului au modificat foarte

mult o serie de verigi ale circuitului hidric si prin aceasta au favorizat o scurgere mai puternica a
apelor pe versanti.

Ca urmare, amplitudinea viiturilor a crescut, de unde si niveluri mai mari si o sporire a pericolului
de inundare a terenurilor joase din lungul raurilor.

Efecte

Efectele sociale negative constau in primul rand din pierderile de vieti omenesti si consecintele
ulterioare ale acestora asupra vietii comunitatilor umane si ale societatii in general. Daca nu sunt
luate masurile de protectie medicala necesare, se poate ajunge la declansarea unor
epidemii.Efectele ecologice negative sunt evidente prin degradarea mediului ambiant prin
afectarea starii de calitate a factorilor sai. In timpul inundatiilor are loc poluarea apelor de
suprafata prin antrenarea in albiile de rau a tuturor deseurilor de pe malurile apelor, prin
descompunerea animalelor inecate si transportate

Masuri

Dintre acestea de cea mai mare importanta sunt digurile si lacurile de acumulare.

– in Romania: 1960, 2006;

HAZARDE OCEANOGRAFICE

TSUNAMI
– valuri de 20-40 m inaltime, produse de cutremure, eruptii vulcanice, alunecari submarine;

– frecvente in Oc. Atlantic, Indian, M. Mediterana;

– exista sisteme de alertare (prin date de la sateliti).

Seismele submarine si toate deplasarile importante care au loc pe fundul oceanului au ca efect
impingerea brusca a coloanei de apa de deasupra. Miscarea se propaga in ocean sub forma unei
unde care are o viteza de 700-800 km/h.

In larg, aceasta unda poate trece neobservata, fiindca valurile pe care le produce nu ating mai
mult de un metru. Dar cand unda ajunge in apropierea tarmurilor, datorita adancimii reduse,
valurile sunt din ce in ce mai inalte si se abat asupra malurilor, maturand tot ce le sta in
cale.Uneori, marea se retrage, apoi revine in forta. Valurile succesive strivesc sau imping spre
interiorul uscatului oameni si vite, ambarcatiuni si case, apoi, cand se retrag, aspira victimile si
daramaturile.

Un tsunami produce multe victime: in 1755, in Portugalia, un seism urmat de un tsunami a

provocat 20000 de morti. In Alaska, in 1964, un sesm a spart rezervoarele de petrol, care au luat
foc. Un val imens, plin de petrol arzand, s-a napustit asupra unui sat, inghitind cladiri de trei
etaje. In fata unui tsunami singura scapare este fuga. Navele se departeaza de tarmuri, iar
populatia se refugiaza spre locuri inalte.

EL NIÑO

= incalzirea anormala a apelor in Oc. Pacific care se deplaseaza de la V la E, sub impulsul maselor
de aer calde;

– se produc: secete, furtuni, inundatii, cicloni.

LA NIÑA

– se produce in sectorul central-estic al Oc. Pacific;

– vanturile de E imping apa calda de la suprafata oceanului spre V, locul ei fiind luat de apa mai
rece din adanc;

– se realizeaza o circulatie musonica dinspre ocean spre uscat; se produc ploi puternice (India,
Indochina, Australia).

HAZARDE BIOLOGICE

EPIDEMIILE

= imbolnaviri in masa ale populatiei din cauza unor agenti patogeni (virusi, bacterii, protozoare;

– transmise de tantari ( malaria, febra galbena), musca tete (boala somnului), paduchi (tifos
exanematic).

INVAZII DE INSECTE

– pagube in agricultura;

– se produc mai ales in Africa, Asia, E Europei, America de N;

INCENDII NATURALE

– cauze: descarcari electrice, autoaprinderea vegetatiei uscate.

HAZARDE ANTROPICE SI TEHNOLOGICE

DEGRADAREA SOLURILOR

– cauze: eroziunea apei, vantului, degradarea chimica, fizica, despaduririle nerationale,

pasunatul excesiv, irigatiile nerationale.

HAZARDE INDUSTRIALE

– explozii, incendii, poluare;

– emisii de substante nocive;

– depozitarea deseurilor;

– ex. India 1984, Italia 1976.

HAZARDE LEGATE DE TRANSPORTURI

– rutiere – accidente din cauza: vitezei, alcoolului, oboselii, defectiuni ale mijloacelor de
transport;

– feroviare – cauze: viteza, dificultatea traseelor, erori de semnalizare;

– navale – riscuri mari – cele maritime, mai ales petroliere;

– aeriene – cele mai sigure; in cazul accidentelor, pierderile sunt totale.

HAZARDE NUCLEARE

– cauze: raspandirea substantelor radioactive, depozitarea deseurilor radioactive, caderea

satelitilor cu propulsie nucleara;

– ex. Cernobal 1986