Mediul mediteranean

Localizare

Mediul mediteranean este legat de bazinul Marii Mediterane, dar acesta se mai afla si in Cali-
fornia, in Africa de Sud, sud-vestul Australiei, Grecia, Cipru, Liban, Sudul Italiei, al Frantei,
Bulgariei, Nordul Egiptului, Iordania, Israel,Vestul Croatiei s.a. intre 30 si 450 latitudine

Clima : temperatura,precipitatii si vanturile

Clima are doua anotimpuri lungi si extreme si doua scurte de tranzitie. Clima mediteraneana are
ierni blande, ploioase si veri calduroase, uscate avand regiuni intens populate si cu multiple
modificari in peisaje. In jurul Marii Mediterane limita climei mediteraneene coincide cu limita
culturii maslinului. Climatul se remarca prin doua sezoane distincte: vara calda (4-6 luni) si uscata
(temperaturi de 20-25 C), cu frecvente mase de aer tropical si iarna umeda (in 4-5 luni cade cea
mai mare cantitate de precipitatii, sub forma de ploi torentiale, din cele 500-1.000 mm/anuale),
racoroasa (temperaturi medii de 5-15 C) si cu nebulozitate accentuata, facilitata de prezenta
vanturilor de vest. Relieful predominant muntos diversifica aceste caracteristici o data cu
cresterea in altitudine (scad temperaturile si creste cantitatea de precipitatii). Din munti se
dezvolta vanturi locale care antreneaza fie aer rece (mistralul in Franta, bora in Croatia), fie aer
cald (Santa Ana in Chile).

Solul

Gasim aici soluri roscate-castanii si roscate-brune. Se intalneste de asemenea terra rossa, un sol
rosu format pe calcar. Solurile de tip terra rosa, galbene sunt specifice Europei mediteranene.
Este o regiune cu dese cutremure de pamant si cu vulcani activi: Etna, Stromboli si Vezuviu.

Fauna

Vegetatia este formata din arbori vesnic verzi, xerofiti (esente lemnoase caracteristice), cum
sunt stejarul de pluta, stejarul vesnic verde, pinul de Alep, cedrul de Liban, maslinul sal¬batic.
Copacii sunt scunzi, au coaja groasa si frunze mici si cerate, pentru a rezista la uscaciune. In
Australia este caracteristic eucaliptul si salcamul. Cea mai mare parte a padurilor mediteraneene
a fost distrusa, locul lor fiind luat de tufisuri .

Vegetatie de tip maquis

Aici cresc, maslini, stejari de stanca, palmieri pitici, si arbusti teposi

–In sudul Frantei, in Spania, Maroc si Algeria acest tip de vegetatie se numeste Garriga

–In Grecia-Frigana

–In California-Chaparral
–In Chile-Mattoral

–In Australia-Scrub

Fauna

Dintre elementele faunei caracteristice amintim in afara magotului, broasca testoasa de uscat
,vipera cu corn,muflonul,cerbul lopatar ,sacalul,porcul spinos,scorpionul.In nordul Africii apar
numeroase forme comune cu fauna deserturilor tropicale:camila cu o cocoasa,fenecul,
gazelele,iar in sudul Europei se intalnesc specii apartinand zonei climatului
temperat:caprioare,mistret,potarnichea comuna,iepurele,vulpea.

Fauna mediteraneana contine numeroase endemisme:muflonul, hiena vargata ,sacalul auriu

porcul spinos mediteranean,harciogul mic,tancul pamantului mic,
pasari(prigoarea,lacustarul,starci,cormoranul pitic,hoitarul,vulturul plesuv).Dintre reptile se
deosebesc vipera cu corn,broasca testoasa de uscat,scorpionul dintre arahnide.

Impactul antropic

Peisajul din jurul Marii Mediterane este unul din cele mai transformate antropic de pe intreaga
planeta.

Aici au inflorit din vechi timpuri stralucite civilizatii:egipteanca,greceasca,iudaica,romana).

Exista o mare concentrare de populatie si de asezari.

Omul a intervenit in mediul natural prin taierea abuziva a padurilor si dezvoltarea asezarilor
umane;precum si desfasurarea activitatilor turistice.

Taierea abuziva a padurilor a fost insotita de accelerarea proceselor de eroziune ce au dus la

degradarea solurilor.

Populatia

Populatia mediteraneana este densa in zonele litorale, zona fluviilor, zone cu resurse naturale, in
marile orase si se identifica dupa limba latina si religia catolica.

Turismul, transportul pe mare si agricultura aduc venituri importante tarilor mediteranene.

Hidrografia

Hidrografia este variata deoarece si relieful este variat. Este o zona in care raurile au multa apa
iarnasi putina vara din cauza secetei. Raurile mariformeaza la varsare delte(delta Padului). Fluvii
din zona mediteraneana: Arno, Tibru, Ebro, Toro, Ron.Lacuri: Garda, Scutan, Almendra etc.