opiii fi spun repo, dar denumirea nestirbitt e robogan. Dicfionarele romanesti ne informeazzi cd acest euvant este imprumutat di (toboggan), dar franpuzismul igi trage radacinile dintr-o limba vorbita in Canada. De altfel, aceeasi forma o regasim si in dictionarele de englezi americana, in care descoperim urmatoarele definiti: 1. 'sanie usoard si lung’, aledtuitd dintr-o placa subfire si curbatat la un eapat, prevaizuti de obicei cu manere laterale’ si 2. ‘pant abrupta’. Din explicatia etimologica inclusa in dictionarul Merriam-Webster aflam cd termenul patruns in limbile franceza si englezaa fost imprumutat dintr- © limba amerindiand, mikmaq/micmac, membra a familiei limbilor algonquine, vorbite pe continentul nord-american. fimba-sursi, robakwn inseamna 'sanie’, Fotografiile de vvechime, sania indigenilor din regiunile i curbate capat gi prinse intre ele pentru a forma un cadru acoperit cu coajai de mesteactin, Sania era folosita atat la tractiune, edt si pe derdelus. Din distractia hibemala deriva obiceiul de a construi jgheaburi folosite pentru a asigura alunecarea cit ‘mai rapidi.a siniilor sisportul olimpic pe careastizi i numim bob. In timp, deosebirea dintre jgheaburile amenajate in pant si cele din plastic montate in parcuri a fost anulata cu ajutorul imaginatiei sia mai multor ingineri destepti. Potrivit catalogului Eshnologue, limba micmac, vorbit’ in estul Canadei, in regiunea cuprinsi intre Noua Scojie gi Newfoundland, este amenintata cu disparitia. Ea numara astizi mai putin de 7.000 de vorbito toboganele, atit sania, cat si jgheabul inclinat, sunt cunoscute gi iubite de milioane de copii. Dintre cuvintele internationale cu izvor etimologic algonquin merit amintite, de dragul aventurilor lor Winnetou, termeni cum ar fi karibu ‘ren din Canada’, mocasini nciltaminte supla si comodi, din piele netabiciti, purtati de amerindieni’, opossum arboricol, de ta lunui caine, cu capul alb’, sconcs, tomahawk topor de luptat, totem, wapiti'cerb de talie mare!, wigwamcort de pile’... Calatorind de la nord ta sud, ne oprim in America Central, zist si Mezoamerica. Din aceasti lume misterioast, calda si colorata, dominata odinioara de mayasi si de azteci, au sosit in limbile europene, mai cu seam® prin mijlocirea limbii spaniole, dar si a englezei, cuvinte cu arome inconfundabile, precum avocado, cacao, chili, ciocolata, tequila sau tomaté. Pentru cunoscitori, adiugim guacamole 'sos pe bazii de avocado’, mescaf "bauturd alcoolica din sue de cactus’, peyoll ‘cactus din care se produce mescalina’ gi sapota'iruct cu gust de budinea de ciocolata'.a. Acestora le alti prieteni lexicali, mai mult sau mai putin cunoscufi, referitori la pasa, reptile si mamifere: axoloil, coiot, quetzal. Catre Sud, in patria Anzilor sia giganticului Amazon, se intinde dominionul altor grupuri de limbi: quechua, aymara, arawaka, tupi-guarani... Vechimea unora dintre aceste limbiar atinge cinei mii deani, cam pe cand s-ainceput zidirea marilor piramide ale Egiptului! De pe urma stralucitului imperiu al incasilor, unit s-au ales cu bogatii nemaivazute pang la acea vreme, iar noi am primit mult mai arziu, indeosebi prin traduceri din francezi, frumoase siraguri de cuvinte pe eare cine nu le stie le poate gisi lesne in orice dictionar. De origine quechua ar fi, considera lingvisti coca, arbustul din ale cirui frunze se extrage cocaina, condor, maiestuoasa si emblematica pasare a culmilor andine, exintur pre limba incasilor, Jamd, dar nu cea de ras, ci rumegatoarea din America de Sud, alpaca si guanaco, erbivore tot de soiul lamelor si pena, felina ajuns& celebra ca emblema a unei corporatii germane de articole sportive. Ca aminunt, se cuvine adaugat ca gi chinind,termen medical utilizat pentru a denumi substanta alba si amara folositi ca medicament impotriva frigurilor, are, de asemenea, izvor lingvistic incas. Ce cuvinte am uitat? Am uitat, de pild’, de guano, ingrisimantul rezultat din depozitele de exeremente de pasiri marine gililieci Din familia limbilor arawaka, zestrea e aledituiti din cuvinte relativ bine cunoscute si folosite de vorbitorii de romana trecuti prin scoala. Sa depanam sirul: dac& nu mai zicem gratar, ci barbecue, atunci vorbim despre came fript’ loan MILICA 4 CUVINTE EXOTICE (I) pe bete, adic’ barbakoa, in limba arawaka vorbita in Haiti; dacd ne gandim la calitoria lui Columb in Indiile de Vest, alunci zivem canoe, hamac, pirogd, cuvinte sosite in Europa prin flier spaniol,francezi sau englezease’, dupa cum le-a fost obarsia marinarilor ajunsi prin puzderia de insule batute adesea de uragane. Acest ultim cuvant a fost pescuit — ca gi celelalte referitoare la navigatie~in secolul al XVI-lea, cdnd voiajorii spanioli au facut cunostinf’ cu populatiile vorbitoare de taino, o limba arawaka disparutd, Din aceasta limba vorbita in Caraibe au fost imprumute in multe Timbi europene, de nu in toate, cuvinte precum guave, nume dat unor fructe eu gust dulee-acrigor si parfumat, cultivate in multe regiuni tropicale ale lumii, papaia, denumire a unor fructe cu gust dulce si cu miez ca de pepene galben, porumbul, botezat stiintificeste Zea mays, in acord cu numele din limba-surs2, mahis, preluat i adaptat in limba spaniold ca faimosul potato ‘cartof’, cultivat cu ravna de Frederic cel Mare al Prusiei, in secolul al XVItl-lea, si, bineinjeles. 0 denumire a tutunului (tabac), planta mai pretioasi decat aurul, oferita indar lui Columb. Enumerarea nu se poate margini doar la voeabularul plantelor de uz casnie si la termeni de navigatie sau la cei privind fenomenele atmosferice primejdioase, Interesante sunt si numele de vietati: baracuda, caiman (cu etimologie mezoamericana incerta), iguana si denumirile culte referitoare la habitatele acestora: mangrove, savand. Dack trecem in list si cuvantul canibal, preluat tot pe filiera spaniolt din mediul lingvistic arawaka, se poate zice cl europenii au imprumutat un univers intreg, ceca ce e att logic, avind in vedere ci cele nou-vizute au fost wutate dimpreuna cu. numele lor, ct si de mirare, A ita de azi nu stim prea bine ce anume au avut de spus cu acele cuvinte vorbitori pe care demulti-a inghitit pamantul, lubite cititorule, inainte ca tirdsenia s& se incurce gi mai mult, dupa cum se va vedea in episodul viitor, ia, rogu-te, aminte e& filonul lingyistic tupi-guarani a furnizat, gratie limbilor-caravela precum spaniola, portugheza, franceza sau engleza, un mic tepertoriu exotic de zoonime aflat in depozitele lexicale ale limbilor de cultura din Europa. In romani, de pilda, inventarul de vietiti nu € amplu ca o simfonie, ci fastuos ca un tango: ara'papagal eu penaj frumos colorat si coada lunga’, agati‘rozitor amazonian cu bland aurie, de marimea unui iepure’, capibara'pore-de-apa' sau, in guarani, 'mancdtor-de-iarba’, jaguar, nandu 'pasare alergitoare sud-americana asemangtoare cu strutul’, pecari ‘specie americana inrudit& cu porcul salbatic’, piranha, tapir ‘mamifer ca un pore, eu botul alungit ca o tompa’, wistidd ‘maimuta arboricola de talie mid, cu coada lungs stufoas®, tucan'pasare citardtoare, cu cioc mare si puternic si penaj viu colorat’, Far a scotoci temeinic prin dictionarele romdnesti, am convingerea ci lista € mai cuprinzatoare, fie si numai pentru c& pot fi adfugate uncle fitonime: caju, ipeca sau ipecacuana ‘plant’ originard din America de Sud, ale cirei idiicini se utlizeazii pentru a prepara o pulbere expectoranti si vomitiva’, manioe, planta dinai cdrei tuberculi se prepara o faind hranitoare, numita sapioca, petunie etc. De se va {nvrednici sa le adune cineva laolalta, bine va fi. Iaride nu, eu {ncallecai pe-un ocelot $i plecai inainte dea spune tot. Pe data viitoare!