»AMINTIRI DIN COPILARIE” Ton Creangé - opera literara epica - - bildungsroman - - Povestirea subiectului - * * Bildungsromanul este romanul devenirii, al creslerii $1 formara unui aj, urmérit in evolutia sa, pe fundalul unor medi sociale diferite, and uneori si un tablou al epocii. Termenul , bildungsroman” vine din germana si inseamnd roman al unei i © Amintirile sunt o specie literaré epicd in prozd, in care autorul descrie din propria viatd (autobiografice), impresii, intémplari trdite, inand literaturit memorialistice. in relatarea amintirilor, expunerea se cu subiectivitate, artistic, fitrd a urmuiri cuprinderea intregii vieti. Se intd cu discontinuitate anumite momente din viata scriitorului Termenul ,,amintiri” vine de la verbul ,a aminti” si inseamnd.,,a aduce in rie”. Ton Creangi (1837 (1839?) - 1889) s-a nascut la Humulesti, tul Neamt, din , parinti romani”, copilaria petrecuta in satul natal “and puternic inridacinatd in sufletul scriitorului si constituind sabiectul bildungsromanului ,,Amintiri din copilarie”. Aceasta ‘pera apare in revista ,, Convorbiri literare” astfel: in 188 1, ianuarie, patea I, in aprilic partea a Il-a si in 1882, martie, partea a IIl-a, ‘altima parte find publicata postum, in 1892. 2 Romanul ,,Amintiri din copilarie” de Yon Creangi are ca tema Syocarea viefii satului romanesc din a doua jumiatate a secolului al KIX-lea gi anume a satului Humulesti, cu oamenii sii. »£0spodani tot sul si unul”, mediu social in care Nicd evolueaza de la copilarie la adolescent’. ‘Intémplarile si evenimentele nu sunt relatate in ordine cronologica, ci sunt selectate fapte ce devin momente de referin{a in sonturarea eroului, a ,copilariei copilului universal” (G.Calinescu). Opera a maturitafii scriitoricesti a lui Creanga, ,,Amintirile” aduc in atentie o galerie bogata de figuri omenesti, 0 serie de imtimplari povestite cu umor, ce sunt posibile oriunde si oricdnd, unnarind evolutia lui Nica a lui Stefan a Petrei de la copilarie pana la tinerete. 311Opera este epicd. principalele modalitati de expunere sunt naratiunea si dialogul, iar personajele sunt numeroase $1 participa jn mod diferit la desfasurarea actiunii. intamplarile sunt narate la persoana I de catre autor, din perspectiva omului matur, care se jntoarce in copilarie prin intermediul amintirilor declangate de memorie afectivd, deoarece opera a fost scrisa de Ion Creanga in 4 ultima parte a vietii sale. Dinir-o alti perspectiva naratr povestirea pajaniilor sia faptelor este facuta de Nici, aflat la varsta — copilariei, care este in acelasi timp personaj-narator al actiunii. (Struciura operet $1 constructia subiectului) Partea I. Prin naratiunea la persoana 1, lon Creanga, adult, incepe povestirea amintirilor din propria copilarie, a intamplarilor petrecute cu mult timp in urma intr-un spatiu drag, satul natal | Humulesti: .Stau cateodata gi-mi aduc aminte cé vremi si ce oament mai erau prin partile noastre. pe cand incepusem si eu, dragalita- doamne, a ma radica baietas la casa parintilor mei, in sal I Humulesti, din targ drept peste apa Neamtului; sat mare si vesel, jmparit in trei parfi care se tin tot de una: Vatra Satului, Delenit $i Bejenii”. Asadar, inca de la inceput, naratorul fixeaza locul, satul Humulesti si timpul, varsta fericiti a copilarici. my Naratorul continua evocarea universului mirific al Humulestilor, ,,sat mare gi yesel, [...] sai vechi razagesc, intemeiat in toaté puterea cuvantului, cu gospodari tot unul si unul, cu flaca voinici si fete mandre care stiau invarti gi hora, dar si suveica A cu biserica frumoasa si nigte preoti $1 dascali si popordini ca accia, faceau mare cinste satului lor.” : i (Scoala din Humules Scoala ridicaté prin osardia’” preotului loan Humulescu, =,,0m yrednic si cu bunatate”, ajutat de badita Vasile a Tlioaci, dascallt bisericii, -,un holtei zdravan, frumos $i voinic”-, luase fiinfa intr chilie amenajaté la poarta pisericii, Prin stradania celor doi, § adunasera o multime de baieti gi fete, printre care se afla si Nica, uD baiat prizarit, ruginos gi fricos si de umbra mea”. Copiii nu infele rostul scolii, sunt indaratnici si de aceea parintele Ioan, .,om vrednil si cu bunatate”, le aduce ca ,dar de scoala noua ». pentti a-i sili spre invatatura, Calul Balan” si pe Sf. Nicolai”. Cali Balan” era un ,,scaun nou $i lung”, iar _sfantul Nicolai” fuses 312 botezat. a isericii c eee s aus age bisericii, un ,biciugor de curcle, impletit Ps ae Fotea, eojocarul satului. Preotul a instituit regula ca. ean am bata, slevii s4 fie ascultati la lectiile predate cr Fe einen apoi si incalece pe Calul Balan si sa fie 2 cu sfantul Nicolai, in functi i ae ‘u icolai, ‘unctic de greselil as fica preotului, izbucneste in ras Gauci noe oe si este imediat poftita pe Calul Balan, degi fata 3 aise mireasi, de sarea camega de pe dansa”. Ca ae t ele a ee $a invee ..gi treaba mergea struna”. oe ot ns : Bi her aot unse, trageau mustele:si bondarii la ele e “dou: de suflete prapadeam deodata’”, ca pri Poke intre paginile lui, Intr-o zi, vazand parintele foile ee i tee ae tc Ja Balan si ne mangaia cu sfantul ierach Nicola See cuvioaselor muste si a cuviogiler bondari”. wate o Lehieks Scoate oamenii la reparat drumul, deoarece se a Larke et He Badifa Vasile iese cu elevii ca n . Aceasta actiut A pentru ai lua pe flacai in armata, ee ae leigh oe i ‘Catuse gi-i duceau la Piatra Neamt ‘ ania ee invaatoral, a fost .prins la oaste” si in zadar bre at a ee sa Bascasca alt dascal, ins4 unul ca badita : , harnic si rusinos ca o fata 2 e P os ata mare” n-a ae a urma seoala, Nica este impins de mama sa, Seceat a aes sa toarca in furca gi s& invat mai departe”, desi nite Y parere.ca ..dac-ar fi sa iasa invatati [ ave cine sa ne traga ciubotele.” fe es a elitr eau cu arcanul, le i . ; (Scoala de la ij nail dinero mana. David Cems, dce po Nc 9 pe ori eters ne lecu Balog din Brogteni: acum sufera copilul die _ ‘a satului. Calatoria a avut loc intr-o dimineata 3e NES eS ‘a un pui de ger de crapau lemnele” si-l transport oe oda ace complet noua, necunoscuta, careia copilul nu i ih Cahn if i loc o serie de intamplari inedite: cdderea umplete 2 3 pl Eton: locuirea in gazda la Irinuca, unde se casuals eee daramarea bordeiului Irinucai; fuga inapoi Inger YP alta AS ziua de Paste, Nica a cantat la bisericd a strigat!”, invafata la scoala din Brosteni, spre sings 313eee apararea copiilor gio ironizeaza pe Smaranda: ,,tot esti tu bisericoas4 de's-a dus vestea; incaltea {i-au facut si baicfii biserica aici, pe loc”. Seara tarziu, dupa ce mama le facea ,,cate-un gurub, doua prin cap” ori le dadea ,,cateva tapangele (lovitert date cu palma-n.n.) copili adormeau, dar dimineata 0 fuau de la inceput, c& vorba ceea: »Pelea rea gi rapanoasa, ori o bate, ori o lasa”’. intamplarile si poznele care au alciituit fericita copilarie a tui Nica fac parte din amintirile naratorului, care le povesteste cu umor si buna dispozitie, celebrele episoade cunoscute sub numele ;.la cirese”, ,.pupaza din tei’, ,,a scaldat’”. Humulesti. Dar faptul ca fusese tuns chilug, este un eae 2 smal dracoase’”, care strigan dupa Ct ileyde di i tru fetele .. prilej'de distractic pentru 11 * > of a Cainii dupa dansul!”. = ; i Tune Sea cee sentimental. cu un lirism nostalgic §1 9 autocaracterizare plina de bucurie $1 ee ree a ga Th is dar eu cand ma gandesc la looul naste een Humulesti, !a stalpul jrornulut unde lega mama © sfar' ami salt $i a a stole jucandu-se CU ea, [..-] parce ae ee } Si ew eram yesel ca vremead cea bund ini else m (La cirese) % delungata, fnte-o zi de vara, fui Nica i se face poftd de cirese gi se hotaraste sa se ipa O ploaic m’ ducé la fratele tatalui sau, mos Vasile, care avea un ,.cires varatec” ca sa fure cirese. Baiatul se furigeaza din cas gi planuieste ca mai intai s4/ intrebe de varul Lon, prefacandu-se ca -venise sal ia la scaldat. Afla de la méatuga Marioara ca Ion era dus cu tatal sau la Condreni, aga ca igi ia joa sa rada la soare ca Sa Se indrepte iad h i rsifl@ 4 cu umMor, prin autope: i a ramas bun si simuleaza ca pleacd. Bucuros ca nu-si gasise varul acasa, ai Nica se strecoara pe furis ,in ciregul femeii” si incepe a ,carabani la cirege in san, crude, coapte, cum Se gasean”. Matusa Marioara il zareste ca din vremea cop’ in cires, se enerveaza ingrozitor si, pentru cd biiiatul nu se dadea jos din pom, incepe sa arunce jn el cu bulgari de pamént. Speriat, Nica sare, pe 1 - cdienw al i neasteptate, chiar in _niste cnepa care se fntindea de 1a cires fnainte, gi sneajunsusile ae i ae icit este, 4 ser vrada ¢ pana la brau de inal”. Matuga Matioara incepe si] alerus Singura uy nano opilul 4 a , pe baiat prin cénepa, sien fuga si ea fuga, si eu fuga gi ea fuga, pana ce Hee ee eu mal fe cei mai stras™ A Sa ( dam cénepa toata palanca (culcaté-n.n.) la pamant”. Drept urmare, cele afla calare fe veal, gk strumest© oo tot dinadinsul, $1 alu, yece-douasprezece prajini de cénepa _framoas’ si deasi. cum it peria” au sit bate cu bi a ae pias j fost complet distruse. Sprinten, Nic& sare peste gard, se duce acasa gi este to igi dosearc mania in foata puterea Cu 7 foarte cuminte in ziua aceea eo Seara, a venit la Stefan a Petrei ca sa reclame paguba mog Vasile i insofit de vornic (primar-n.n. ), care-i imputd cinepa sicirésele. Mos «4 cand tatal Se ntorcea inghefat de la p' i fe Vasile era un ,carpanos s-un pui de zgarie-branzi ca si matusa tit yostit de fatal sau, Stefan, este Ur men| a Marioara”, pentru ca a tunat gi ia adunat. Nica primeste .,0 ; ilaria copilului universal’, pentra varsta a chelfineala” zdravana de la tatél sau pentru stricdciunea facuta $i ae copil, sa se joace; oe este pentru banii platiti ca despagubire. Drept urmare, Nica invaté din ie 4-4 popa. sh citeasc’...”. Smaranda A povesteste, aceasta pafanie ca ,.Dumnezeu n-ajuta celui care umbla cu furtusag” daci-1 poPas jiei cra rugine sa mai dea ochii cu biietii $i fetele din sat, mai ales duminica la biserica gi la hora. fe i a zoveii Je vin in cap + parbatului ¢ wate dracant ev i jmitand toaca de 1a biserica $1 cantatul Te . si plin de umor: ,Doamne miluieste, POP? Pp s 315 314 —————————