Afectiunile care pot fi tratate cu ajutorul cartofului si al

unor sucuri de legume

Unul din cercetatorii proprietatilor curative ale legumelor a fost Jean Valnet. Iata
ce spune acest om de stiinta despre unele din legumele de sezon. Leguma
aceasta foarte valoroasa, a carei importanta de multa vreme nimeni n-o mai
ignora, a fost descoperita in Peru, de catre spanioli, cam pe la 1530 si introdusa,
putin dupa aceea, in Spania si in Italia. Planta nu era apreciata in Franta decit
pentru calitatile ei ornamentale; in secolul al XVIII-lea, Parmentier s-a straduit s-
o introduca in alimentatie. Si nu fara greutati: primii cartofi aveau un gust acru.
Parmentier a perfectionat metodele de semanat si a inmultit speciile, ceea ce, in
cele din urma, i-a permis sa obtina varietati cunoscute in zilele noastre. Totusi,
populatia raminea neincreza-toare. Pentru a trezi interesul chibzuit sustinut de
Ludoc al XVI-lea, Parmentier a recurs la numeroase subter-fugii. El a intervenit
sa se teze terenuri cu cartofi la periferia Parisului (astazi cartierele La Porte
Maillot si Grenelle) si a pus sa fie pazite in mod ostentativ ziua, ca sa indemne
populatia sa le fure noaptea

Proprietatile curative ale cartofului

n Sanatos, hranitor, foarte digest (mai ales in cuptor copt in coaja lui)

n Aliment energetic, permis diabeticilor, obezilor si tuturor celor predispusi la

ingrasare

n Aliment de balast, care inlesneste functiile intestinale

n Antiulceros

n Cicatrizant

n Fecula este un topic emolient

Extractul (sucul crud):

n Diuretic

n Emolient

n Calmant si cicatrizant al mucoaselor digestive

n Antispasmodic

In ce afectiuni e indicat

a) Ca leguma:
n Intretinator general al sanatatii

n Artritism

n Obezitate (prin potasiul lui)

n Diabet (inlocuieste piinea: copt in cuptor sau inabusit)

b) Extract crud:

n Gastrite, ulcere gastrice si duodenale

n Dispepsii

n Hepatita si litiaza biliara

n Constipatie, hemoroizi

n Glicozurie si diabet florid

n Scorbut

c) Fecula (uz extern):

n Flegmoane

n Erizipel (brinca)

n Arsuri

n Plagi atone, ulcere ale gambei

n Eruptii, crapaturi

Mod de folosire

Uz intern:

n Tinctura curata: 20 de picaturi in putina apa, de trei ori pe zi, inainte, in timpul
mesei sau dupa mese (doza poate fi ridicata la 40 de picaturi, vreme de citeva
zile, daca efectele sint insuficiente).

n Suc de cartof crud: o jumatate de pahar, de patru ori pe zi, timp de o luna
(ulcere gastroduodenale, diabet). Putem sa-i adaugam miere, suc de morco sau
de lamiie. O jumatate de pahar o data sau de doua ori pe zi, pentru celelalte
afectiuni.
Contra parazitilor intestinali: se va minca seara, timp de trei zile, exclusiv
o salata de cartofi amestecati cu 60 g de ulei de nuca.

Uz extern:

n Fecula, in cataplasme, fie pasta, fie in doza de 100 g la litrul de apa.

n Cataplasme de cartofi cruzi, rasi (arsuri, degeraturi, crapaturi, plagi atone,

ulcere, edeme ale pleoapelor). Putem sa-i adaugam ulei de masline.

Ar mai fi de retinut urmatoarele:

Sub influenta administrarii zilnice de 1 kg-l,5 kg de cartofi, la diabetici s-a notat

atenuarea simptomelor morbide (glicozurile, poliurie, polidipsie) si o ameliorare a
starii generale. Actiunea aceasta s-ar datora compozitiei lui: potasiu, magneziu,
acizi - citric si malic, care atrag o alcaloza.

Dupa modul de preparare culinara, cartofii vor avea o compozitie diferita.

Astfel:

Cartofi fierti Cartofi prajiti

Apa 75 43,27

Protide 2,58 3,99

Lipide 0,10 6,38

Hidrati de carbon 22,26 44,65

Saruri minerale 1,07 1,73

Valoarea calorica 99 336

Ce este mai digestibil

Rezulta ca sint mai greu de digerat cartofii prajiti. Copti in cuptor, cartofii sint
mai digestibili, caci isi pastreaza cel mai bine proprietatile si implicit aroma.

La masa de seara, 100-200 g de brinza alba si citiva cartofi la cuptor, mincati cu

coaja lor, reprezinta un regim de sanatate adoptat de aproape toti taranii.

Atitudinea aceasta este recomandata celor grasi sau celor celulitici. Cartoful,
reamintim, nu ingrasa.

Cartofii fierti nu trebuie pastrati mai mult de 24 ore.

Utilizari casnice

n Clei din cartofi: fierbem patru sau cinci cartofi timp de o jumatate de ora intr-
un litru de apa. Adaugam trei sau patru prafuri de alaun (piatra acra), ca sa
asiguram pastrarea.

n Ca sa curatam un vas de un strat de calcar, fierbem indelung in el coji de

cartofi.

n Ca sa curatam geamurile si oglinzile, le frecam cu o felie rotunda de cartof. Le

clatim cu apa si den stralucitoare.

n Ca sa stergem urmele de degete de pe usi, le frecam cu o felie rotunda de

cartof. Apoi stergem bine.

n Apa de la fiertul cartofilor fara coaja curata perfect argintaria.

n Pentru a inora culorile unui covor: il aspiram bine; apoi radem doi cartofi, ii
acoperim cu apa calda si-i lasam sa se infuzeze doua ore. Ii strecuram si frecam
cu grija covorul.

Tratamentul ulcerului gastric si duodenal, al gastritei

In ce ma priveste, de multa vreme tratamentul acestor afectiuni tine de sucul

cartofului, al verzii sau al radacinii de reglisa (lemn-dulce). Iata fisa pe care am
publicat-o in 1974. In urma ei am primit maldare de scrisori care imi confirmau
eficacitatea acestor cure. Le-am inregistrat cu interes si placere, mai ales ca n-
am nici o contributie personala.

Tip al maladiei psihosomatice (medicina psihosomatica este studiul perturbarilor

psihice de ordin afectiv si al tulburarilor organice care decurg din ele). Este vorba
de o pierdere de substanta a mucoasei gastrice intilnita cel mai frec-vent la
persoanele intre 30 si 50 de ani, in genere declansata de stari emotionale sau de
anumite medicamente: aspirina, corticoizi, fenilbutazona, anticoagulante
Schimbarile anotimpurilor aduc cu ele o inrautatire.

Simptome

n Crampe, dureri mai mult sau mai putin i in epigastru (golul stomacului) sau
senzatii de foame calmata prin inge-rarea de alimente sau de alcaline
(bicarbonat de sodiu, de exemplu).

n Datorate unui exces de acid clorhidric in stomac.

n Pot fi insotite de hematemeza.

n Evolutie in puseuri, de la 15 zile la sase saptamini, cu acalmii de mai multe

saptamini sau luni.
n Ulcerul poate sa se instaleze la partea inferioara a esofagului si in prima parte
a duodenului (duodenul este intestinul care urmeaza imediat dupa stomac) si
vom avea de-a face cu ulcer duodenal. De aceea, in medicina, ulcerul stomacului
se studiaza sub numele de ulcer gastroduodenal, cele doua varietati beneficiind
de acelasi tratament.

n Ulcerul stomacului poate sa se transforme in ulcer calos (cu fibroza retractila)

sau in cancer (ulcero-cancer).

n Gastrita (inflamatie acuta sau cronica a mucoasei gastrice), foarte frecventa,

beneficiaza de aceleasi ingrijiri.