You are on page 1of 39

PROGRAMUL DE CREŞTERE

A EFICIENŢEI ENERGETICE
AL MUNICIPIULUI BRAILA

- 2013-
CUPRINS
1. REALIZAREA PROGRAMELOR PROPRII DE EFICIENŢĂ
ENERGETICĂ -

1.1.. Introducere
1.2. Cadrul legislativ
1.3. Resursele energetice
1.4.. Echipamente utilizate
1.5. Fundamentarea investiţiilor
1.6.. Locul Programului propriu de eficienţă energetică în cadrul Strategiei
energetice Locale
1.7. Analiza prevederilor Directivei nr. 32/2006
2. IDENTIFICAREA PRINCIPALELOR BARIERE ÎN DOMENIUL
CREŞTERII EFICIENŢEI ENERGETICE LA SERVICIILE PUBLICE
LOCALE
2.1. Aspecte legislative şi instituţionale
2.2. Managementul energetic
2.3. Conştientizare şi informare
3. ELABORAREA Programului propriu de creştere a eficienţei energetice
4. REZULTATE scontate ale Programului propriu de creştere a eficienţei
energetice
5. MĂSURI AFERENTE ÎMBUNĂTĂŢIRII PERFORMANŢEI
ENERGETICE PENTRU SERVICIILE PUBLICE
Alimentare cu energie termică
Alimentare cu apă şi canalizare
Drumuri şi transport
Circulaţie şi transport public
Iluminat public
Salubrizare
Clădiri publice şi condominii
ANEXA 1: Program propriu de creştere a eficienţei energetice pentru
autoritatea locala

2
Termeni şi definiţii

a) audit energetic - procedură sistematică de obţinere a unor date despre profilul


consumului energetic existent al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, al unei activităţi
şi/sau instalaţii industriale sau al serviciilor private ori publice, de identificare şi
cuantificare a oportunităţilor rentabile pentru realizarea unor economii de energie şi
raportare a rezultatelor.
b) auditor energetic – persoană fizică sau juridică atestată/ autorizată, în condiţiile
legii, care are dreptul să realizeze auditul energetic prevăzut la lit. (a). Auditorii
energetici persoane fizice îşi desfăşoară activitatea ca persoane fizice autorizate sau ca
angajaţi ai unor persoane juridice, conform legislaţiei în vigoare.
c) certificate albe - certificate emise de organisme de certificare independente
care confirmă declaraţiile actorilor pieţei, conform cărora economiile de energie sunt o
consecinţă a măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice;
d) societate de servicii energetice (SSE) – persoană juridică sau fizică autorizată
care prestează servicii energetice şi/sau alte măsuri de îmbunătăţire a eficienţei
energetice în cadrul instalaţiei sau incintei consumatorului şi care, ca urmare a prestării
acestor servicii şi/sau măsuri, acceptă un grad de risc financiar. Plata pentru serviciile
prestate este bazată, integral sau parţial, pe îmbunătăţirea eficienţei energetice şi pe
îndeplinirea altor criterii de performanţă convenite de părţi;
e) conservarea energiei - totalitatea activităţilor orientate spre utilizarea eficientă
a resurselor energetice în procesul de extragere, producere, prelucrare, depozitare,
transport, distribuţie şi consum al acestora, precum şi spre atragerea în circuitul
economic a resurselor regenerabile de energie; conservarea energiei include 3
componente esenţiale: utilizarea eficientă a energiei, creşterea eficienţei energetice şi
înlocuirea combustibililor deficitari;
f) consumator final - persoană fizică sau juridică care cumpără energie exclusiv
pentru consumul propriu;
g) contract de performanţă energetică - acord contractual între beneficiar şi
furnizorul unei măsuri care are ca scop îmbunătăţirea eficienţei energetice, în mod
normal SSE, în care investiţia necesară realizării măsurii trebuie să fie plătită în
concordanţă cu nivelul de îmbunătăţire a eficienţei energetice prevăzut în contract;
h) economii de energie - cantitatea de energie economisită determinată prin
măsurarea şi/sau estimarea consumului înainte şi după aplicarea uneia sau mai multor
măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, independent de factorii externi care
afectează consumul de energie;
i) eficienţă energetică - raportul dintre valoarea rezultatului performant obţinut,
constând în servicii, mărfuri sau energia rezultată şi valoarea energiei utilizate în acest
scop;
j) energie - toate formele de energie disponibile pe piaţă, inclusiv energia
electrică, energia termică, gazele naturale, inclusiv gazul natural lichefiat, gazul
petrolier lichefiat, orice combustibil destinat încălzirii şi răcirii, cărbune şi lignit, turbă,
carburanţi, mai puţin carburanţii pentru aviaţie şi combustibilii pentru navigaţie
maritimă şi biomasa, definită conform Directivei 2001/77/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului din 27 septembrie 2001 privind promovarea energiei electrice
produse pe baza surselor energetice regenerabile de pe piaţa internă a energiei electrice;

3
k) finanţare de către terţi - acord contractual care implică, suplimentar faţă de
furnizorul de energie şi beneficiar, un terţ care furnizează capital pentru măsura
respectivă. Valoarea financiară a economiei de energie generată de îmbunătăţirea
eficienţei energetice determină plata terţului. Acest terţ poate sau nu să fie o SSE;
l) instrumente financiare pentru economii de energie - orice instrument
financiar, precum fonduri, subvenţii, reduceri de taxe, împrumuturi, finanţare de către
terţi, contracte de performanţă energetică, contracte de garantare a economiilor de
energie, contracte de externalizare şi alte contracte de aceeaşi natură care sunt făcute
disponibile pe piaţă, de către instituţiile publice sau organismele private, pentru a
acoperi parţial sau integral costul iniţial al măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei
energetice;
m) îmbunătăţirea eficienţei energetice - creşterea eficienţei energetice la
consumatorii finali ca rezultat al schimbărilor tehnologice, comportamentale şi/sau
economice;
n) management energetic - ansamblul activităţilor de organizare, conducere şi de
gestionare a proceselor energetice ale unui consumator;
o) manager energetic - persoană fizică sau juridică prestatoare de servicii
energetice atestată, al cărei obiect de activitate este organizarea, conducerea şi
gestionarea proceselor energetice ale unui consumator;
p) măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice - orice acţiune care, în mod
normal, conduce la o îmbunătăţire a eficienţei energetice verificabilă şi care poate fi
măsurată sau estimată;
q) mecanisme de eficienţă energetică - instrumente generale utilizate de Guvern
sau organisme guvernamentale pentru a crea un cadru adecvat sau stimulente pentru
actorii pieţei în vederea furnizării şi achiziţionării de servicii energetice şi alte măsuri
de îmbunătăţire a eficienţei energetice;
r) programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice - activităţi care se
concentrează pe grupuri de consumatori finali şi care, în mod normal, conduc la o
îmbunătăţire a eficienţei energetice verificabilă, măsurabilă sau estimabilă;
s) serviciu energetic – activitatea care conduce la un beneficiu fizic, o utilitate sau
un bun obţinut dintr-o combinaţie de energie cu o tehnologie şi/sau o acţiune eficientă
din punct de vedere energetic care poate include activităţile de exploatare, întreţinere şi
control necesare pentru prestarea serviciului, care este furnizat pe bază contractuală şi
care, în condiţii normale, conduce la o îmbunătăţire a eficienţei energetice şi/sau a
economiilor de energie primară verificabilă şi care poate fi măsurată sau estimată;
t) surse regenerabile de energie – conform definiţiei prevăzută în Directiva
2001/77/CE a Parlamentului European şi a Consiliului;

4
1. REALIZAREA PROGRAMELOR PROPRII DE EFICIENŢĂ
ENERGETICĂ

1.1 Introducere

Reducerea consumului de energie şi eliminarea risipei de energie se numără printre


principalele obiective ale Uniunii Europene (UE). Sprijinul UE pentru îmbunătăţirea
eficienţei energetice se va dovedi decisiv pentru competitivitate, securitatea
aprovizionării şi respectarea angajamentelor asumate în cadrul Protocolului de la Kyoto
privind schimbările climatice.
Există un potenţial semnificativ de reducere a consumului, în special în sectoarele
mari consumatoare de energie, cum sunt clădirile, industria producătoare, conversia
energiei şi transporturile.
La sfârşitul anului 2006, UE s-a angajat să își reducă consumul anual de energie
primară cu 20% până în 2020. În vederea atingerii acestui obiectiv, UE acţionează
pentru a mobiliza opinia publică, factorii de decizie şi operatorii de pe piaţă, precum şi
pentru a stabili standarde minime de eficienţă energetică şi norme de etichetare a
produselor, serviciilor şi infrastructurilor.
Eficienţa energetică este un termen foarte larg care se referă la multele modalităţi
prin care putem obţine acelaşi beneficiu (lumină, încălzire, mişcare, etc.) folosind mai
puţină energie. Domeniul acoperă automobilele eficiente, becurile economice, practicile
industriale îmbunătăţite, izolarea mai bună a caselor şi o gamă largă de alte tehnologii.
Pentru că economisirea energiei înseamnă şi economisirea banilor, eficienţa energetică
este foarte profitabilă.
Principalele direcţii de acţiune identificate în scopul de a îmbunătăţi

5
siguranţa în alimentarea cu energie şi de a răspunde în acelaşi timp cerinţelor de
mediu (în special în problema schimbărilor climatice şi a încălzirii planetei), sunt:
- reducerea emisiilor
- creşterea eficienţei energetice în paralel cu creşterea economică;
- utilizarea resurselor energetice regenerabile;
- utilizarea combustibililor curaţi.

1.2.Cadrul legislativ de eficienţă energetică

Ordonanţa nr. 22/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la


consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;
Hotărârea Guvernului nr. 409/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Ordonanţei nr. 22 / 2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării
la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;
Hotărârea Guvernului nr. 1069/2007 pentru aprobarea Strategiei Energetice a
României 2007 - 2020;
Primul Plan Naţional de Acţiune în Domeniul Eficienţei Energetice
elaborat în 2007;
Hotărârea Guvernului nr. 1.535 / 2003 privind aprobarea Strategiei de
valorificare a surselor regenerabile de energie;
Hotărârea Guvernului nr. 163/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale în
domeniul eficienţei energetice;

1.3. Resursele energetice

Intr-o economie din ce in ce mai globalizata, strategia energetica a unei tari


se realizeaza in contextul evolutiilor si schimbarilor care au loc pe plan mondial.
Tarile in curs de dezvoltare, in principal China si India, dar si cele cu
economii in tranziţie, exercita o mare presiune asupra cererii de energie la nivel
mondial, datorita cresterii economice si schimbarilor structurale din economie.
Practic, in intervalul 1994 -2004 aceste tari si-au dublat cererea de petrol, iar în anul
2006 au depăşit 20 mil. de barili pe zi, ceea ce reprezinta aproximativ 40% din
cererea mondiala de petrol.
Astfel ponderea cererii de resurse primare de energie s-a schimbat, in sensul

6
ca cererea tarilor cu economii in dezvoltare a evoluat de la 22% in 1970 la 39% in
2003, prognozele indicand ca aceste state, la orizontul anilor 2030, ar putea sa
domine cererea de energie.
Se estimează că cererea totala de energie in 2030 va fi cu circa 50% mai
mare decat in 2003, iar pentru petrol va fi cu circa 46% mai mare. Rezervele certe
cunoscute de petrol pot sustine un nivel actual de consum doar pana in 2040, iar cele
de gaze naturale pana in 2070, în timp ce rezervele mondiale de huilă asigură o
perioadă de peste 200 de ani chiar la o creştere a nivelului de exploatare.
Previziunile indica o crestere economica, ceea ce va implica un consum sporit de
resurse energetice.
Din punct de vedere al structurii consumului de energie primara la nivel
mondial, evoluţia si prognoza de referinta realizata de Agentia Internationala pentru
Energie (IEA) evidenţiaza pentru următoarea decadă o crestere mai rapida a
ponderii surselor regenerabile, dar si a gazelor naturale (care va depăşi carbunele).
Se estimează că, aproximativ un sfert din nevoile de resurse energetice
primare, la nivel global, vor fi acoperite în continuare de cărbune.
In conformitate cu obiectivele stipulate in Carta Alba a Uniunii Europene,
energia electrică produsă din surse energetice regenerabile (SRE) la nivel european
în anul 2010, a fost urmatoarea :
Potenţialul de resurse energetice regenerabile la nivelul Uniunii Europene
Energie electrică
TWh/an
Energia eoliană 80,0
Hidro 355,0
- de mare putere 300,0
- de mică putere 55,0
Fotovoltaică 3,0
Biomasă 230,0
Geotermală 7,0
Total 675,0

În condiţiile reducerii rezervelor de ţiţei şi gaze naturale, trebuie să crească rolul


cărbunilor indigeni şi, în particular, al lignitului, în balanţa energetică naţională.

7
Resursele de huilă din România cunoscute sunt de 705 mil. tone din care
exploatabile în perimetre concesionate 105 mil. tone.
Resursele de lignit din România sunt estimate la 1490 mil.tone, din care
exploatabile în perimetre concesionate 445 mil.tone. Resursele amplasate în perimetre
noi, neconcesionate, sunt de 1045 milioane tone.
Principalele resurse de energie regenerabilă ale României sunt energia
solară, eoliană, biomasă şi energia geotermală. În prezent România îşi produce cea mai
mare parte din energia regenerabilă din resurse hidroenergetice.

1.4 Aspecte generale privind planificarea energetică locală – Municipiul Brăila

Planificarea energetică locală este impusă de mai mulţi factori.


În primul rând, autorităţile administraţiei publice locale trebuie să aibă o abordare
integrată a resurselor disponibile , precum şi a consumurilor energetice, pentru a
asigura:
a) stabilirea şi coordonarea investiţiilor;
b) planificarea resurselor financiare;
c) stabilirea unor tarife realiste pentru serviciile publice care să acopere costurile
de operare, dar în acelaşi timp să fie suportabile pentru utilizatori.
Un al doilea motiv, care derivă din prevederile cadrului legislativ, impune
elaborarea direcţiilor strategice de dezvoltare a serviciilor publice, în scopul ghidării
procesului decizional.
Astfel, potrivit prevederilor Legii nr. 51/2006 art. 32 (1) privind Serviciile
comunitare de utilităţi publice, „autorităţile administraţiei publice locale păstrează, în
conformitate cu competenţele ce le revin, potrivit legii, prerogativele şi răspunderile
privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor, respectiv a
programelor de dezvoltare a sistemelor de utilităţi publice, precum şi dreptul de a
urmări, de a controla şi de a supraveghea modul în care se realizează serviciile de
utilităţi publice”.
În cel de-al treilea rând, dar foarte important, planificarea energetică locală
apare ca o consecinţă firească a dreptului exclusiv al autorităţilor publice locale de a
coordona, controla şi monitoriza activitatea serviciilor publice locale.
Ţinând cont că că acestea sunt mari consumatoare de resurse energetice dar, pe
de altă parte, şi producătoare de energie, importanţa unei abordări strategice, corelate,

8
este de la sine înţeleasă. La nivel local, rezolvarea problemelor energetice trebuie să
constituie o prioritate a politicilor de dezvoltare socială şi economică.

1.5. Echipamente utilizate

Pompele, aflate într-un număr extrem de mare în infrastructura serviciilor


publice (alimentare cu energie termică, apă, canalizare), în prezent au o pondere
foarte mică de dotare cu convertizoare de frecvenţă. Prin introducerea turaţiei
variabile, consumul de energie electrică se poate reduce cu circa 30%.
Echipamentele energetice mari consumatoare de energie, prezente în sursele de
producere a energiei termice (cazane etc.), au în general un grad avansat de uzură fizică
şi morală, sunt supradimensionate, iar exploatarea lor se face într-un mod neeconomic.
Realizarea unor surse de producere a energiei termice în co-generare de înaltă eficienţă,
corect dimensionate şi cu posibilitate de utilizare a resurselor regenerabile, constituie o
reală alternativă pentru creşterea eficienţei tehnice şi economice.
De asemenea, un potenţial deloc de neglijat pentru realizarea de până la 50% de
economii de energie electrică, îl reprezintă iluminatul, prin înlocuirea surselor clasice
existente cu lămpi compacte fluorescente (CFL) sau cu halogen.
Alte avantaje ale introducerii unor tehnologii performante se referă la
prelungirea duratei de viaţă a echipamentelor, dar şi îmbunătăţirea calităţii serviciului
de iluminat public.

1.6. Fundamentarea investitiilor


Finanţarea investiţiilor care au ca obiectiv principal creşterea eficienţei
energetice se poate realiza:
– de la bugetul de stat şi bugetele locale;
– pe baza unui contract de performanţă energetică;
– pe baza unui contract de performanţa încheiat cu o Companie de servicii
energetice (ESCO);
– prin utilizarea unor finanţări din partea terţilor;
– prin credite bancare obţinute de la organisme finanţatoare externe (BM,
BERD, BEI, JBIC) sau de la bănci comerciale;
- prin utilizarea co-finanţării din fonduri europene.

9
1.7. Analiza prevederilor Directivei nr. 32/2006

Scopul acestei Directive este de a susţine atingerea în 2020 a obiectivului de 20


% reducere a consumului de energie primară şi de a pregăti calea pentru eficienţă
energetică sporită în anii următori acestei date. Aceasta porneşte de la Directivele
existente privind cogenerarea şi serviciile energetice şi le reuneşte într-un instrument
legislativ cuprinzător, care abordează eficienţa energetică la nivelul furnizării energiei şi
la nivelul consumului final al energiei.
Eficienţa energetică este una din caracteristicile-cheie ale iniţiativei
emblematice “O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”, aşa cum
a fost anunţată în strategia Europa 2020. Eficienţa energetică este cel mai indicat şi mai
rapid mod de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră responsabile de modificările
climatice şi poate ajuta UE la atingerea şi chiar depăşirea indicatorilor preconizaţi
pentru acestea.
Din păcate, ultimele estimări sugerează că doar jumătate din ţinta de 20%
economisire prevăzută pentru 2020 poate fi atinsă, cadrul actual ce guvernează eficienţa
energetică ratând valorificarea potenţialului de economisire de energie, măsurile luate
de statele membre dovedindu-se şi ele insuficiente în confruntarea cu obstacolele din
pieţele mondiale.
Scopul prezentei directive nu este numai de a continua promovarea părții de
furnizare a serviciilor energetice, ci și de a crea stimulente mai puternice pentru partea
de cerere. Astfel,sectorul public din fiecare stat membru ar trebui să constituie un bun
exemplu în ceea ce privește investițiile, întreținerea și alte cheltuieli aferente
echipamentelor care folosesc energie, serviciilor energetice și altor măsuri de
îmbunătățire a eficienței energetice.
Prin urmare, sectorul public ar trebui să fie încurajat să integreze considerațiile de
îmbunătățire a eficienței energetice în investițiile sale, în provizioanele pentru
amortizare și în bugetele de exploatare.
Mai mult, sectorul public ar trebui să depună toate eforturile pentru a folosi criteriile
de eficiență energetică în procedurile de licitație pentru achiziții publice, o practică
permisă în temeiul Directivei 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului
din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții

10
în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale , precum și în temeiul
Directivei 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004
privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de
lucrări, de bunuri și de servicii.
Având în vedere faptul că structurile administrative diferă foarte mult între statele
membre, diferitele tipuri de măsuri pe care le poate lua sectorul public trebuie adoptate
la nivelul național, regional și/sau local corespunzător.

1.7.1. Sfera de aplicare

Ordonanţa nr. 22/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la


consumatorii finali a surselor regenerabile de energie se aplică pentru:
– Operatori economici:
• auditarea energetică obligatorie anuală/odată la doi ani;
• programe proprii de îmbunătăţire a eficienţei energetice;
• numirea de manageri energetici (atestaţi de ARCE) sau încheierea
contracte de management energetic cu persoane acreditate;
– Consumatori finali:
• Măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice;
• Sistem de măsură, evidenţă, monitorizare a consumului energetic;
– Autorităţi şi administratori ai clădirilor proprietate publică:
• Măsuri şi programe (peste 20.000 locuitori) de îmbunătăţire a eficienţei
energetice;
• Utilizare eficientă a sistemelor existente, utilizare aparate de măsură şi
control consum;
– Distribuitorii de energie/operatorii sistemului de distribuţie:
• activităţi de informare şi comunicare pentru clienţii lor;
• de a oferi consumatorilor servicii energetice la preţuri competitive.

11
1.7.2. Obiective specifice
 Asigurarea securităţii alimentării cu energie;
 Creşterea competitivităţii;
 Reducerea impactului activităţilor economice
asupra mediului înconjurător.

Avantajele aplicării măsurilor de creştere a eficienţei economice:


 Asigură reducerea costurilor;
 Reduce dependenţa faţă de importul de energie;
 Reduce emisiile de CO2.

Ţinta de economie de energie: 9%, pentru al nouălea an de aplicare a Directivei


(valoarea a fost calculată ca 1% pe an, din media consumului final anual de energie din
ultimii 5 ani).

2. Identificarea principalelor bariere in domeniul creşterii eficienţei


energetice la serviciile publice locale

2.1. Aspecte legislative şi instituţionale

Legislaţie primară
- Legea 13/2007 a energiei electrice, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea serviciului public de alimentare cu energie termică 325/2006;
- Legea 220/2008 privind pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii
energiei din surse regenerabile de energie cu completarile si modificarile ulterioare;
- OUG 44 din 16 aprilie 2008 (*actualizata*) privind desfasurarea activitatilor
economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si
intreprinderile familiale cu modificarile si completarile ulterioare;
- HG 540/2004 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi
autorizaţiilor în sectorul energiei electrice, cu modificările şi completările ulterioare;
- HG 90/2008 privind aprobarea Regulamentului privind racordarea
utilizatorilor la retelele electrice de interes public.

12
Legislaţie secundară
- Norma tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi siguranţă aferente
capacităţilor energetice, aprobată prin Ordinul ANRE 4/2007, cu modificările şi
completările ulterioare;
- Norma tehnică ,,Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes
public, pentru centralele electrice eoliene”, aprobată prin Ordinul ANRE 51/2009.
Deşi în România cadrul legislativ care stabileşte politica în domeniul
eficienţei energetice pe termen lung a fost elaborat şi permanent îmbunătăţit, există
încă unele carenţe care se traduc în practică prin:
- lipsa de fermitate în privinţa interzicerii utilizării echipamentelor poluante,
atât la nivelul legislaţiei naţionale, cât şi la cel al reglementărilor locale, în special
în domeniul furnizării de energie termică;
- lipsa unui program naţional care să stimuleze introducerea de soluţii
alternative (utilizarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de
energie).
Impactul prezenţei unor astfel de prevederi din punct de vedere energetic ar
fi deosebit, reducerea consumului de combustibil convenţional având efect direct şi
asupra reducerii emisiilor.

2.2. Managementul energetic

Managementul energetic, are ca principal obiectiv asigurarea unui consum


judicios si eficient al energiei, în scopul maximizãrii profitului prin minimizarea
costurilor energetice.
Obiectivele secundare, rezultate în urma aplicãrii unui program de management
energetic, se referã la:
• cresterea eficientei energetice si reducerea consumurilor de energie, în scopul
reducerii costurilor;
• realizarea unei bune comunicãri între compartimente, pe problemele energetice
specifice si responsabilizarea acestora asupra gospodãririi energiei;

13
• dezvoltarea si utilizarea permanentã a unui sistem de monitorizare a
consumurilor energetice, raportarea acestor consumuri si dezvoltarea unor strategii
specifice de optimizare a acestor consumuri;
• gãsirea celor mai bune cãi de a spori economiile bãnesti rezultate din
investiþiile în eficientizarea energeticã a proceselor specifice de productie, prin
aplicarea celor mai performante solutii cunoscute la nivel mondial;
• asigurarea siguranþei în alimentare a instalaþiilor energetice.

2.3. Conştientizare şi informare

Autorităţile publice locale trebuie să iniţieze campanii de informare


periodice în mass-media locală sau prin mijloace adresate direct consumatorului
final (broşuri, flyere, website, comunicate de presă, interviuri televizate, info-
chioşcuri etc.) prin care să transmită acestuia mesaje legate de:
- acţiunile întreprinse privind reducerea pierderilor prin reţelele de
infrastructură edilitare şi efectele lor;
- măsurile de creştere a eficienţei energetice implementate de operatorii
serviciilor de interes general local şi efectele lor;
- costurile şi performanţele tehnice ale unor tipuri de echipamente
recomandate pentru creşterea eficienţei alimentării cu energie la utilizatorii finali;
- măsurile de utilizare a surselor regenerabile implementate de operatorii
serviciilor de interes general local şi efectele lor;
- analize comparative privind costurile reale ale diverselor tipuri de utilităţi
existente în oraş: energie termică (încălzire individuală, la nivel de scară, bloc,
centralizată), energie electrică, alimentare cu apă şi canalizare, gaze naturale,
salubrizare etc.
Pentru serviciile publice aflate în subordinea municipalităţii, la întocmirea
Programului Propriu de Eficienta Energetica se au în vedere măsuri de eficientizare,
specifice fiecărui serviciu public.

14
3.ELABORAREA Programului propriu de creştere a eficienţei energetice

În procesul de elaborare a unei strategii energetice locale, o etapă importantă


este reprezentată de elaborarea unei viziuni pe termen lung care să definească
evoluţia viitoare a comunităţii, ţinta spre care se va orienta întregul proces de
planificare energetică pe termen lung.
- Misiunea municipiului: reflectă rolul autorităţilor locale în contextul
energetic local;
- Viziunea municipiului: modalităţile prin care comunitatea locală îşi va
îndeplini misiunea asumată;
- Obiectivele municipiului pe termen mediu şi lung necesare pentru punerea
în practică a viziunii definite.
Misiunea municipiului este aceea de a furniza energie consumatorilor în condiţii de
siguranţă, egalitate de tratament şi cu costuri minime.
Viziunea municipiului trebuie să pornească de la misiunea asumată şi să definească
acţiunile necesare pentru a câştiga încrederea consumatorului local de energie,
păstrând în permanenţă grija faţă de mediul ambiant..
Obiectivele municipiului se referă la:
- asigurarea continuităţii şi siguranţei în alimentare, a consumatorilor finali de
energie la parametrii stabiliţi prin contracte;
- realizarea investiţiilor necesare pentru respectarea criteriilor de performanţă
ale serviciilor;
- realizarea investiţiilor necesare pentru promovarea măsurilor de eficienţă
energetică în instalaţiile aflate în administrarea autorităţilor locale;
- realizarea investiţiilor necesare pentru utilizarea resurselor energetice
regenerabile locale;
- organizarea permanentă de campanii de informare a utilizatorilor serviciilor
publice etc.

Pentru strategia energetică locală, o reprezentare grafică a celor menţionate anterior


este prezentată în figura următoare:

15
16
municipiul ivitate şi
Figura 1. ui într-un OBIE eficienţă
municipiu CTIV , astfel
Misiunea, încât să
viziunea cu servicii E
se
şi energetice GENE
obţină o
obiectivel moderne, RALE situaţie
e generale eficiente şi financia
ale profitabile, ră solidă
strategiei cu impact a
redus comunit
energetice
asupra ăţii
locale • Implemen
mediului,
tarea
în
priorităţ
M condiţiile
ilor
I unei strategic
S dezvoltări e ale
I durabile serviciil
U or
N energeti
E ce
A locale, în
condiţiil
e unei
Planifică
Furnizarea ri
• Crearea
de servicii unui Integrat
energetice climat e a
de care să Resursel
calitate încuraje or
ridicată ze • Asigur
dezvolta area
pentru
rea furni
locuitorii zării
serviciilo
municipiu de
r publice
lui, în locale la ener
condiţii standard gie
de e tutur
transpare europen or
e, cons
nţă şi fără
pentru umat
discrimin orilo
ări susţinere
a r
local
dezvoltă
i, în
rii
cond
economi
iţii
co-
V de
sociale a
I municipi
sigur
Z anţă
ului
I şi la
• Funcţiona
un
U rea
preţ
N serviciil
suportab
E or
il
publice
A
locale
în
Transforma condiţii
rea de
competit

17
Strategia energetică locală furnizează liniile directoare pentru emiterea – de
către autorităţile publice locale – a hotărârilor legate de condiţiile locale de
producere şi de utilizarea eficientă a energiei de către consumatorii municipiului. Toate
acţiunile care se vor întreprinde şi deciziile care vor fi luate de Consiliul Local vor trebui
să fie corelate cu obiectivele pe termen lung incluse în acest document.
Strategia energetică locală, prin obiectivele sale pe termen lung, contribuie la creşterea
capabilităţii departamentelor şi structurilor de execuţie aflate sub autoritatea Consiliului
Local al Municipiului de a gestiona problematica energetică şi, în acelaşi timp, de a adopta
o abordare flexibilă, orientată către piaţă şi către consumatorii de energie, în scopul de a
asigura dezvoltarea economică a municipiului şi de a asigura protecţia corespunzătoare a
mediului.
Programul propriu de creştere a eficientei energetice este prezentat în Anexa 1.

4. REZULTATE SCONTATE ALE PROGRAMULUI PROPRIU DE


CREŞTERE A EFICIENŢEI ENERGETICE

Realizarea şi implementarea unui Program propriu de creştere a eficienţei energetice


conduce la:
 reducerea consumurilor de energie ale comunităţii locale şi a costurilor aferente
prin utilizarea de echipamente performante;
 creşterea controlului asupra costurilor cu energia şi evaluarea cu o precizie sporită
a acestei componente în perspectivă;
 creşterea calităţii serviciilor publice oferite comunităţii locale şi odată cu acestea,
creşterea confortului în clădirile rezidenţiale;
 creşterea performanţelor operatorilor prin introducerea în contractele de delegare
a gestiunii (concesiune) a unor clauze ferme pentru asigurarea îndeplinirii criteriilor de
eficienţă energetică;
 îmbunătăţirea gradului de confort (iluminat, climatizare) pentru angajaţii
administraţiei publice locale, dar şi a condiţiilor de studiu din şcoli, grădiniţe şi a
condiţiilor din unităţi sanitare.

18
5. MĂSURI AFERENTE ÎMBUNĂTĂŢIRII PERFORMANŢEI
ENERGETICE PENTRU SERVICIILE PUBLICE

5.1. Alimentare cu energie termică

In ceea ce priveste alimentarea cu energie termica in sistem centralizat din


Municipiul Braila, evolutia descendenta a indicatorilor tehnico-economici, scaderea
productiei termice si electrice concomitent cu reducerea accentuata a numarului de
utilizatori dovedesc ca actuala formula de organizare a serviciului, alaturi de configurarea
sistemului de producere, transport, distributie şi furnizare a energiei termice, nu oferă
posibilitatea redresării situaţiei.
Astfel, din iarna anului 2011, operatorul SC CET SA Braila, datorita marilor
restante la plata facturilor catre furnizorul de gaz a fost în situaţia de a nu putea produce
şi furniza agent termic si nici apa calda de consum in Municipiul Braila., la parametrii de
calitate aprobati si in regim continuu. Avand in vedere aceasta situatie inregistrata in
ultimii ani, majoritatea utilizatorilor au adoptat solutia unitătilor individuale de încălzire
cu gaze naturale,
Descentralizarea completă a fost posibilă datorită reglementărilor tehnice si
legale în domeniul furnizării gazelor, care au permis contorizarea individuală pentru
fiecare apartament.
Instalarea de centrale individuale a necesitat un efort substantial pentru
proprietarii de apartamente, dar noul sistem individual a eliminat pierderile din reteaua
de distributie.
Sursele individuale de încălzire chiar dacă nu sunt cea mai bună variantă din
punct de vedere tehnic, au mari avantaje pentru populatie si municipalitate în perioada de
criza când veniturile sunt mici si somajul ridicat. Locatarii îsi gestionează confortul
termic după posibilitătile financiare, eventualele restanţe la plata gazului nu afectează

19
vecinii buni platnici, iar municipalitatea nu trebuie să cheltuie din bugetul local pentru
subventionarea energiei termice.
În acest context, autoritatea publică locală consideră necesară şi oportună
realizarea unei/ unor surse de energie în cogenerare, care să garanteze preţuri
competitive si să suplinească avantajele centralelor de apartament.
Astfel, din vara anului 2012 s-a demarat procedura pentru delegarea gestiunii
serviciului public de alimentare cu energie termica catre un potential investitor care sa
realizeze o sursa/ surse noi de producere a energiei termice in cogenerare de inalta
eficienta.

În condiţiile actuale ale Sistemului de Alimentare Centralizată cu Energie Termică


(SACET) din municipiul Brăila şi în conformitate cu legislaţia actuală, este necesară
elaborarea unor studii privind:
a) Fundamentarea necesarului de căldură;
b) Identificarea soluţiilor viabile din punct de vedere tehnic, economic şi al protecţiei
mediului pentru furnizarea agentului termic;
c) Identificarea soluţiilor de finanţare.

Pentru perioada 2014-2020, obiectivele propuse pentru eficientizarea serviciului de


alimentare cu energie termică sunt:
- realizarea unei/ unor surse noi, în co-generare de înaltă eficienţă;
- posibilitatea adoptării variantei de descentralizare a sistemului în “insule cu
densitate ridicată de consum”, unde se vor putea prevedea centrale de cvartal,
centrale de bloc sau centrale de scară;
- utilizarea resurselor regenerabile, ca alternativă la combustibilii clasici;
- reabilitarea şi modernizarea reţelelor, construcţiilor şi echipamentelor aferente
sistemului de alimentare cu energie termică;
- contorizare inteligentă;
- reducerea impactului negativ asupra mediului.

20
Sursele de finanţare ale acestor investiţii pot fi :
• Bugetul Local al municipiului Brăila;
• Bugetul de stat prin programul “Termoficare 2006 – 2015, căldură şi confort”;
• Planul Naţional de Investiţii;
• Surse de finanţare private;
• Credite bancare;
* alte surse atrase.

5.2. Alimentare cu apă şi canalizare

Municipiul Brăila este membru asociat al A.D.I. Dunărea Brăila.


În prezent, în scopul creşterii eficienţei energetice a serviciilor de alimentare cu
apă şi de canalizare, autoritatea administratiei publice locale implementează o serie de
proiecte majore de investitii pentru reabilitarea si modernizarea infrastructurii aferente.

PROIECTE CO-FINANŢATE DIN FONDURI EUROPENE


1. Proiectul: „Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi
apă uzată în judeţul Brăila”, finanţat prin programul POS - Mediu Axa 1
 Lucrări aferente infrastructurii de apă şi apă uzată în cadrul proiectului:
- reabilitare captare Chiscani, reabilitare 2 rezervoare de 20.000 mc,
reabilitare staţii de pompare Chiscani, reabitare 7 staţii de pompare apă uzată;
- reţea apă: reabilitare - 20.241ml, extindere – 17.361 ml;
- reţea canalizare: reabilitare – 12.893 ml, extindere – 74.877 ml.

21
2. Proiectul: „Modernizare B-dul Dorobanţilor din Municipiul Brăila”, finanţat
prin Programul P.O.R. - Axa 2
 Lucrări aferente sistemului de apă şi apă uzată în cadrul proiectului:
- reabilitare reţea apă: 9.500 ml,
- reabilitare reţele de canalizare: 8.250 ml,
- consolidare şi etanşare canal colector Germany 4.500 ml.
In urma acestor investitii vor fi reduse pierderile din sistemul de alimentare cu apa
si de canalizare si deci implicit cresterea eficientei energetice, prin consumuri energetice
mai mici, prin inlocuirea pompelor uzate fizic si moral, atat pentru pomparea apei de
consum cat si a apelor uzate.

Pentru perioada 2014-2020, se vor întocmi studiile de fezabilitate şi se vor


derula investiţii pentru:

INFRASTRUCTURA DE ALIMENTARE CU APĂ


- Reabilitare şi extindere reţele de distribuţie apă: 250 km;
- Finalizare contorizări: 5.000 contori şi cămine;
- Dezvoltare Laborator Staţie Tratare Chiscani;
- Grup electrogen Staţie de Tratare Chiscani;
- Sistem SCADA aferent reţele
- Reabilitare alimentare cu energie electrică Staţia de Tratare
Chiscani;
- Stand certificare apometre;
- Modernizarea a 56 staţii de ridicare a presiunii – SCADA;
- Contori cu citire la distanţă Dn 20-25: 25.000 bucăţi.
INFRASTRUCTURA DE APĂ UZATĂ
- Reabilitare colectoare şi extindere reţea canalizare în municipiul
Brăila: 160 km;
- Extindere Staţie de epurare( tratare avansată a azotului şi a
fosforului, inclusiv deshidratarea nămolului până la 40%);
- Laborator SEAU Brăila;
- Laborator mobil probe;

22
Pentru preluarea apelor uzate la SE din colectoarele care descarcă direct în
emisarul Dunărea:
- maşini şi echipamente curăţire şi întreţinere canalizare;
- staţii descărcare vidanje în reţeaua de canalizare;
- grup electrogen Staţie Pompare Ape uzate Brăila Sud.
Reabilitarea şi modernizarea uzinei de tratare a apei potabile Chiscani nu are în
vedere mărirea capacităţii de tratare, ci creşterea calităţii apei tratate.
Deşi numărul utilizatorilor a crescut prin furnizarea apei din capacităţile de tratare
ale municipiului şi comunelor Chiscani, Cazasu, T. Vladimirescu, Siliştea şi Vădeni, prin
realizarea contorizării s-a ajuns la un consum raţional, eliminându-se risipa de cca.80%,
transpusă de altfel şi în diminuarea consumului energetic.
Totodată, operatorul CUP Dunărea Brăila aplică permanent măsuri pe termen
scurt, pentru acţionarea tuturor pompelor prin variatoare de frecvenţă şi controlul
presiunilor în reţea, pentru reducerea pierderilor.

5.3. Drumuri, circulaţie şi transport

Transportul durabil reprezintă un sistem complex destinat să asigure necesităţile


de mobilitate pentru generaţiile actuale, fără a deteriora factorii de mediu şi sănătate. Prin
eficientizarea consumurilor energetice şi materiale, el trebuie să facă posibilă satisfacerea
în condiţii optime, din perspectiva economico – ecologico – socială, a necesităţii de
mobilitate pentru generaţiile următoare.

23
Sistemul de transport durabil se realizează, în principal, prin moduri de transport
nepoluante sau care au un impact scăzut asupra mediului şi sănătăţii, prin creşterea
eficienţei energetice a carburanţilor şi scăderea consumului de carburanţi.
Realizările din prezent, admirabile în termeni de mobilitate, au condus la costuri
de mediu, sociale şi economice considerabile.
Extinderea, reabilitarea şi modernizarea unor mijloace de transport public urban
„curate”, precum troleibuzele şi tramvaiele, sunt promovate şi susţinute de U.E.şi deţin
un loc principal în Strategia Municipiului Brăila pentru dezvoltarea serviciului de
transport public local.
Transportul public poate substitui transportul cu autoturismul personal,
contribuind astfel la reducerea emisiilor provenite din alte forme de transport. Serviciile
„curate” de transport public ar trebui extinse, astfel încât să fie disponibile unui segment
de populaţie cât mai mare. Pentru a fi utilizat de cât mai mulţi călători, transportul public
trebuie să fie „atractiv”.
De asemenea, este esenţial ca transportul public să fie cât mai eficient energetic,
astfel încât numărul de kilometri / pasager pe o unitate de transport să fie maximizat
deoarece, deşi au fost luate o serie de măsuri de încurajare a cetăţenilor pentru a
folosi transportul public în locul autoturismelor personale, precum gratuităţile şi
reducerile pentru anumite categorii de persoane, subvenţii guvernamentale pentru
transportul public de persoane, numărul utilizatorilor de transport public la nivel naţional
scade constant.
Primăria Municipiului Brăila şi-a orientat strategia de dezvoltare a serviciului de
transport local de călători pe cele două direcţii principale: infrastructură şi parcul
mijloacelor de transport.
În prezent, în ceea ce priveste infrastructura de transport, autoritatea
administratiei publice locale implementează o serie de proiecte privind infrastructura de
drumuri precum:

24
PROIECTE CO-FINANŢATE DIN FONDURI EUROPENE

1. Proiect: „Modernizare B-dul Dorobanţilor din Municipiul Brăila”, finanţat


prin Programul P.O.R. - Axa 2:
 Lucrări la infrastructura de transport în cadrul proiectului:
- reabilitare cale simplă tramvai -7,65 Km;
- construcţia a 11 peroane pentru îmbarcare/debarcare călători ;
- reabilitarea a 87.850 mp suprafaţă carosabilă şi 33.420 mp trotuare.

2. Proiectul „Realizare infrastructură rutieră în municipiul Brăila” - avand ca


sursa de finantare – P.O.R.- Axa 1 – ’’Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli
urbani de crestere”, bugetul local si bugetul de stat, se afla faza de evaluare tehnico-
economica.

PROIECTE DE INVESTIŢII FINANŢATE INTEGRAL DE LA BUGETUL LOCAL

1. Proiect: „Modernizare şi reabilitare str. Calea Galaţi din Municipiul Brăila, pe


tronsonul cuprins între B-dul Dorobanţilor şi str. Mircea Mălăeru colţ cu str. Costache
Negruzzi-refacere infrastructură pasaj tramvai”.
2. Proiect: „Amenajare sens giratoriu şos. Buzăului (OMV)”.
3. Proiect multianual: „Achiziţia de autobuze urbane noi”.
4. Proiectul: „Realizare pistă biciclisti în municipiul Brăila„ (Sos. Centura – Str.
Grigore Alexandresu – Parc Monument) – aflat în faza de evaluare, avand ca
surse de finantare - Fondul de Mediu si Bugetul local.

Managementul traficului s-a analizat în cadrul Studiului de trafic general la nivelul


municipiului Brăila, elaborat în anul 2012 şi monitorizat de Serviciul de Transport Public
Local de Călători şi Administrare Portuară.

Pentru perioada 2014-2020, proiectele propuse de autoritatea administratiei


publice locale a Municipiului Braila, sunt:

25
- Reabilitare strazi: G-ral E. Grigorescu, B-dul Independentei, Soseaua Viziru;
- Pasaj sub/suprateran Lacu Dulce;
- Viabilizare Cartier Brăiliţa- ANL, etapa III, Strada Prelungirea Lanului, Strada
Cimbrului;
- Inel de circulatie – drum, Calea Călărasilor – P-ta Traian – Calea Galati
intersectie cu Dorobanti;
- Achiziţie mijloace de transport eco – eficiente (tramvai, auto electrice, prize
încarcare);
- Utilizarea de aditivi pentru carburanţi şi a uleiurilor cu înaltă putere de
lubrifiere, pneuri de slabă rezistenţă,
- Elaborarea planului de mobilitate urbană;
- Elaborarea Programului de monitorizare şi gestiune a consumului de carburanţi
pentru grupul de vehicule deţinut de unitatea administraţiei publice locale;

5.4. Iluminat public

În cadrul contractului de concesiune cu operatorul S.C. Luxten Lighting Company


S.A.s-a realizat intretinerea si mentinerea sistemului de iluminat public reabilitat,ceea ce
presupune:
- gestionarea si optimizarea consumului de energie electrica aferenta
iluminatului public si serviciul de intretinere a sistemului de iluminat public, prin
reducerea consumului specific pe punct luminos, conform detaliilor din oferta tehnica;
- intretinerea si mentinerea echipamentelor aferente sistemului de iluminat
public;

26
- programarea si finantarea lucrarilor si serviciilor aferente modernizarii,
mentinerii si exploatarii sistemului de iluminat public;
- extinderea sistemului, conform auditului tehnic pentru zonele in care nu
exista iluminat public;

În prezent, la nivelul municipiului nostru se derulează următoarele investiţii:


PROIECTE CO-FINANŢATE DIN FONDURI EUROPENE

1. Proiect: „Reabilitare zona promenadă între str. Calea Călăraşilor şi faleza


Dunării”- finanţat prin P.O.R.-Axa1-PIDU..
Lucrări aferente infrastructurii sistemului de iluminat public în cadrul
proiectului:
- modernizarea sistemului de iluminat public ornamental în zona de
promenadă

PROIECTE FINANŢATE DIN BUGETUL LOCAL: extinderea reţelei de iluminat


public în zonele supuse viabizării până în anul 2015.

Pentru perioada 2014-2020, se are în vedere elaborarea unor studii şi derularea


proiectelor privind cresterea eficientei energetice a sistemului de iluminat public prin
utilizarea de echipamente cu consumuri reduse de energie electrica pentru un iluminat
eco-eficient.
Simple si eficiente, solutiile de iluminat stradal cu LED-uri au durata de functionare
de peste 50 000 sau 70 000 ore, la o fuctionare de 10 ore/zi insemnand peste 13 ani.
Avantajele acestor solutii, in afara duratei mari de viata si consumului foarte redus
de energie sunt: eliminarea sistemelor clasice, ledurile functionand in conditii optime la
variatii mari ale tensiunii de alimentare, aprindere instantanee, nu emit ultraviolete, sunt
rezistente la socuri, vibratii, temperaturi scazute sau ridicate, nu contin substante
poluante, etc.

27
Durata de viata a ledurilor este marita si datorita sistemului de racire optimizat
pentru eficienta maxima, ce poate fi montat in orice tip de corp de lampa stradala.
Solutiile de iluminat stradal cu LED-uri pot fi utilizate ca inlocuitori ai becurilor
cu mercur, sodiu sau halogen, fara a necesita achizitionarea separata a unor adaptoare,
dulii, etc.

5.5. Salubrizare

Municipiul Brăila este membru asociat al A.D.I. Eco Dunărea Brăila.


Consiliul Judeţean Braila a beneficiat de consultanţă de specialitate din partea
Ministerului Mediului si a echipei de consultanţă ROMAIR Consulting Ltd. Bucuresti
pentru realizarea întregii documentaţii tehnice suport pentru Proiectul „Sistem de
management integrat al deseurilor în judetul Braila”.
Acest proiect va fi finanţat de către Uniunea Europeană prin Fondul European de
Dezvoltare Regională în cadrul POS Mediu - Axa prioritară 2 , Domeniul Major de
Intervenţie 1 şi cofinanţat de la bugetul de stat şi bugetul local, în condiţiile legii.
Proiectul se referă la implementarea unui sistem de management integrat al
deseurilor pe toata raza judetului Braila si cuprinde:
 Constructia statiei de sortare cu o capacitate de 30.000 tone/an si a unei statii
MBT cu o capacitate de 26.000 tone/an, pentru zona 1, langa depozitul conform
Muchea, situate pe amplasamentul comunei Vadeni cu o suprafata de 25.000 mp,
identificat prin tarlaua 260, parcela 1799, langa depozitul conform Muchea;
 Constructia unui depozit nou de deseuri (compus din 3 celule) cu o capacitate
de 72.357 m3 pentru prima celula si a unei statii de sortare cu o capacitate de
5.000 tone/an, pentru zonele 2 si 3, situate pe amplasamentul orasului Ianca, cu o
suprafata de 77 500 mp, identificat prin tarlaua 17, parcela 60/2;

28
 Constructia unei statii de transfer cu o capacitate toatala de 5.000 tone/an,
pentru zona 3, situata pe amplasamentul orasului Insuratei, cu o suprafata de
7000 mp, identificat prin tarlaua 101/1, parcela 733/1;
 Inchiderea depozitului de deseuri neconform situat pe amplasamentul orasului
Ianca, cu o suprafata de 11.600 mp; identificat prin tarlaua 71, parcela 478/1;
 Achizitionarea de echipamente pentru colectarea deseurilor pentru toate
localitatile din judetul Braila

Beneficiarii investitiilor din cadrul acestui proiect sunt autoritatile locale membre ale
ADI ECO Dunărea Brăila.

Scopul proiectului este de a analiza si stabili un set de masuri care sa conduca


treptat la un standard de viata ridicat al populatiei, precum si la un mediu mai putin
poluat.
Putem astfel defini obiectivele generale ale proiectului ca fiind urmatoarele:
- cresterea standardelor de viata si de mediu din judetul Braila, vizand, in
principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu;
- dezvoltarea unui sistem durabil de management al deseurilor in judetul Braila,
prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate din
judet.
In ceea ce priveste obiectivele specifice ale proiectului, ele sunt definite pe baza
obiectivelor DMI 2.1 din cadrul POS Mediu si vizeaza:
- cresterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiaza de colectarea
deseurilor municipale, si de serviciile de management de calitate corespunzatoare si la
tarife acceptabile;
- reducerea cantitatii de deseuri depozitate;
- cresterea cantitatii de deseuri reciclate si valorificate;
- infiintarea unor structuri eficiente de management al deseurilor.
Scopul proiectului este reprezentat de completarea infrastructurii si a
echipamentelor existente cu investitii care sa conduca la asigurarea unui sistem de
management integrat al deseurilor la nivel de judet, prin care se va realiza atingerea

29
standardelor minime pentru conformarea cu cerintele legislative ale UE referitoare la
sectorul de mediu, precum si respectarea angajamentelor Romaniei asumate prin Tratatul
de Aderare la Uniunea Europeana
Termen de implementare: 32 luni ( 2013 – 2016)

5.6. Clădiri publice şi condominii

Asemenea multor alte oraşe din România, Brăila prezintă structura urbană tipică
perioadei producţiei / expansiunii industriale, reprezentată prin alăturarea de blocuri şi
zone industriale. Această structură urbană trebuie să fie complet revizuită prin
actualizarea Planului Urbanistic General în care să capete un contur clar delimitarea
zonelor de dezvoltare industrială a municipiului.
În prezent se elaborează noul Plan Urbanistic General în care se va reflecta
viziunea de dezvoltare pentru viitor.
Majoritatea clădirilor cu vechime de peste 55 de ani necesită lucrări de reparaţii
capitale. Clădirile, blocuri de locuit cu vechime de peste 20 de ani necesită în general
reparaţii ale sistemelor de alimentare cu utilităţi şi ale faţadelor.
În ultimii 2 ani au fost realizate mai multe investiţii ale proprietarilor în domeniul
termoizolării (anvelopării termice) locuinţelor.
Reabilitarea termică pentru fiecare bloc în parte are particularităţi specifice, de la
fundaţie până la compoziţie sau structură. Unele pot fi într-o stare mai bună decât altele.
Alături de reabilitarea termică, proprietarii blocurilor vechi vor trebui să se orienteze şi
către realizarea unei reabilitări din punct de vedere structural.

30
Noul concept al dezvoltării durabile determină o abordare diferită de cea
clasică, cu care suntem obişnuiţi, atunci când este vorba de o clădire. În prezent,
clădirea este considerată ca un organism într-o evoluţie continuă, care în timp trebuie
tratat, reabilitat şi modernizat pentru a corespunde exigenţelor stabilite de utilizator într-
o anumită etapă. De mare actualitate sunt analizele şi intervenţiile legate de economia
de energie în condiţiile asigurării unor condiţii de confort corespunzătoare..
În paralel cu reducerea necesarului de energie, se realizează două obiective
importante ale dezvoltării durabile, şi anume, economia de resurse primare şi reducerea
emisiilor poluante în mediul înconjurător.
Sporirea eficienţei energetice se poate realiza pe mai multe căi, de la educarea
utilizatorilor clădirii în spiritul economiei de energie, la intervenţii ce sunt la îndemâna
multora şi până la efectuarea unei expertize şi a unui audit energetic în urma cărora
experţii recomandă o serie de soluţii tehnice de modernizare.
Reabilitarea termică înseamnă şi implementarea de măsuri de eficienţă
energetică în toate activităţile de renovare şi reparaţii ale clădirii.
Municipiul Brăila participă la Programul Naţional de Reabilitare Termică a unor
clădiri de locuit multietajate si a obtinut finantare în cadrul Programului privind
instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea
sau completarea sistemelor clasice de încălzire (Programul "Casa Verde") pentru
completarea sistemelor clasice de încălzire şi producere apă caldă cu sisteme ce utilizează
energie solară pentru un cămin de persone vârstnice, proiect pilot ce va fi multiplicat la
nivelul tuturor instituţiilor sociale aparţinând municipiului.

31
In ceea ce priveste reabilitarea termica a cladirilor, Municipiul Braila a realizat
documentatia tehnico-economica in vederea depunerii cererilor de finantare pentru
proiecte ce au ca obiectiv creşterea eficienţei energetice a unor blocuri şi instituţii
publice.

Totodată, Primăria Municipiului Brăila a asigurat fondurile necesare reabilitării


sistemelor de încălzire din unităţile de învăţământ care erau racordate la sistemul
centralizat de alimentare cu energie termică, iar utilizatorii care au fost debranşaţi în urma
reconfigurării zonelor unitare de încălzire , beneficiază de un sprijin financiar de la
bugetul local pentru achiziţia unor echipamente de încălzire a locuinţei, conform hotărârii
CLM Brăila.

Proiectele propuse pentru perioada 2014 – 2020 ale Municipiului Brăila


privesc reabilitarea şi modernizarea unor unităţi de învăţământ şi instituţii publice,
precum Şcoala „Fănuş Neagu”, Şcoala „Ion Creangă”, Liceul de Artă, etc.

Pentru sprijinirea categoriilor sociale defavorizate, în perioada 2014-2020,


autoritatea administratiei publice locale a Municipiului Brăila îşi propune efectuarea
lucrărilor necesare de reparaţii şi consolidări la imobilele aflate în administrare şi situate
în zona istorică, precum şi reabilitarea unor clădiri, prin urmatoarele proiecte:
1. “Renovarea imobilului situat în municipiul Brăila, strada Râmnicu – Sărat, nr.
115”, în vederea amenajării unor locuinte sociale de calitate - aflat in faza de pregatire a
documentatiei în vederea depunerii cererii de finantare la ADR S-E, avand ca sursa de

32
finantare - POR 2007-2013 AXA 1 – ’’Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli
urbani de crestere”, Bugetul local si Bugetul de stat.
2. “Renovarea imobilului situat in strada Ancorei nr. 12 (P+1) pentru asigurarea
unor locuinte de calitate” - aflat in faza de evaluare tehnico-economica a proiectului,
avand ca sursa de finantare - POR 2007-2013 AXA 1 – ’’Sprijinirea dezvoltarii durabile a
oraselor – poli urbani de crestere”, Bugetul local si Bugetul de stat.
3. “Extindere Centru Social Multifunctional Lacu Dulce” – aflat in faza de evaluare
tehnico-economica a proiectului, avand ca sursa de finantare - POR 2007-2013 AXA 1 –
’’Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere”, Bugetul local si
Bugetul de stat.
4. “Realizarea Centrului comunitar “Bunici si nepoti” din municipiul Brăia,
strada Anghel Saligny, nr. 17” –aflat in faza de evaluare tehnico-economică a
proiectului; sursa de finantare - POR 2007-2013 AXA 1 – ’’Sprijinirea dezvoltarii
durabile a oraselor – poli urbani de crestere”, Bugetul local si Bugetul de stat.

Pentru perioada 2014-2020, o serie dintre masurile de protejare a patrimoniului


cultural si a mediului, se vor concretiza în implementarea urmatoarelor proiecte:

1. „Restaurarea si consolidarea clădirii Teatrului Maria Filotti Brăila„ - au fost finalizate


procedurile de atribuire a contractelor de audit financiar, publicitate, dirigentie de santier
si este în desfasurare achizitia de lucrări; sursa de finantare - POR 2007-2013 AXA 1 –
’’Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere”, Bugetul local si
Bugetul de stat.

33
2. „Reabilitare Castel de Apă din Gradina Publică Brăila” - faza de evaluare
administrativ - eligibilitate a proiectului; sursa de finantare - POR 2007-2013 AXA 1 –
’’Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere”, Buget local si
Buget de stat.
3. Reabilitarea şi protejarea clădirilor de patrimoniu, precum imobilul din strada
Mihai Eminescu nr.23, strada Pensionatului nr.2, etc.

5.7. In vederea reabilitarii si modernizarii Parcurilor si a locurilor de agrement


autoritatea administratiei publice locale a Municipiului Brăila are in implementare
proiectul: „Reabilitare si modernizare Parc Monument„ – avand ca surse de finantare –
P.O.R.- Axa 1 – ’’Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere”,
Bugetul local si Bugetul de stat.

Pentru perioada 2014 – 2020, este propus spre implementare proiectul


„Reabilitare Faleza Dunarii”, precum şi reamenajarea şi înfrumuseţarea unui număr cât
mai mare de spaţii verzi şi locuri de joacă şi recreere din municipiul nostru.

34
ANEXA 1: Programul propriu de creştere a eficienţei energetice al Municipiului Braila

Termen de Surse de
Obiectiv specific Responsabili
realizare finanţare
1. Municipalitatea – iniţiator de reglementări şi proiecte de dezvoltare locală
1.1. Reorganizarea structurilor responsabile cu coordonarea, monitorizarea şi controlul activităţii
serviciilor publice locale
1.1.1. Crearea Comitetului de Coordonare (CdC) CL 2013 Buget Local,
1.1.2. Crearea Compartimentului Energetic (CE) în
cadrul căruia îşi va desfăşura activitatea Echipa de CL 2013 Buget Local
Monitorizare (EdM)
1.1.3. Creşterea capacităţii profesionale a EdM, CE prin
CL permanent Buget Local
training
1.1.4. Implementarea unui Sistem de Management
Integrat al Calităţii, Mediului, Sănătăţii şi Securităţii CL 2014 Buget Local
Ocupaţionale (SMI)
1.2. Fundamentarea politicii energetice locale
1.2.1. Actualizare PUG CL 2013 Buget Local
1.2.2. Definitivarea regimului de proprietate pentru
infrastructura edilitară a municipalităţii şi finalizarea CL 2014 Buget Local
procesului de inventariere
1.2.3. Elaborare Program de gestiune integrată a CL Buget Local
resurselor energetice locale operatori
2014 Operatori
cf. PUG şi
Buget Local
1.2.4. Stabilirea Zonelor unitare de încălzire CL HCLM
Buget Local.
1.2.5. Elaborare Program de Eficienţă Energetică în CL (CE), Buget Central,
clădirile publice şi rezidenţiale operatori 2014 Asociatii
proprietari
1.2.6. Elaborare Program de protecţie a mediului CL (CE), Buget Local,
pentru activităţile şi serviciile poluante operatori
2014 Buget operatori
1.2.7.Elaborare Program de modernizare a Buget Local.
infrastructurii de circulaţie urbană cu includerea CL permanent Buget Central,
pistelor ciclabile Surse atrase.
1.3. Elaborarea, implementarea şi monitorizarea Strategiilor de Dezvoltare şi Modernizare a
Serviciilor Publice (SP) locale, corelate cu dezvoltarea urbană, economică, socială a municipiului şi cu
protejarea mediului
CJ, CL , Buget local,
1.3.1. Master - Plan SP Apă şi canalizare 2006 - 2026 REALIZAT
ADI Alte surse
1.3.2. Strategie SP Energie termică 2007 - 2017 CL 2014 Buget local
Buget local,
1.3.3. Strategie SP Salubrizare 2007 – 2017 CJ,CL, ADI REALIZAT
Alte surse
1.3.4. Strategie SP Iluminat public 2007 – 2017 CL (CE) 2014 Buget local
1.3.5. Strategie SP Transport public local 2007 - 2017 CL (CE) 2014 Buget local

1.4. Elaborarea de reglementări fiscale locale care să favorizeze direcţiile de dezvoltare stabilite de
strategiile locale
Buget Local.
1.4.1. Subvenţii, ajutoare sociale CL permanent
Buget Central
1.4.2. Facilităţi fiscale CL permanent Buget local
1.4.3. Impozite, taxe, contravenţii CL permanent Buget local

35
1.5. Evaluarea performanţelor operatorilor prin definirea exactă a indicatorilor de calitate a serviciilor
prestat în cadrul contractelor de concesiune
1.5.1. Elaborarea indicatorilor de performanţă ai
fiecărui serviciu public, a programului de realizare şi a
CL Realizat Buget Local.
sistemului de penalizări în cazul neîndeplinirii nivelului
convenit în contract al indicatorilor
1.5.2. Evaluarea nivelului actual al indicatorilor CL anual Buget Local.
1.6. Exercitarea unui control riguros asupra nivelului tarifelor/preţurilor serviciilor publice locale
1.6.1. Elaborarea metodologiei de ajustare şi modificare Conf.
Buget Local.
a tarifelor/preţurilor practicate de operatori (condiţii CL prevederilor
Buget operatori
actualizare etc.) legale
1.6.2. Elaborarea procedurii de aprobare a Conf.
Buget Local.
tarifelor/preţurilor practicate de operatori (termene, CL prevederilor
responsabilităţi etc.) legale
2. Municipalitatea – producător şi distribuitor de energie
2.1. Energie termică: Strategia de dezvoltare a surselor de energie termică şi sistemului de
transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice, în condiţii de creştere a eficienţei energetice cu
respectarea condiţiilor de protecţie a mediului
2.1.1. Identificarea soluţiilor viabile din punct de vedere
tehnic, economic şi al mediului, pentru modernizarea Buget local,
CL ,
sistemului de transport, distribuţie şi furnizare a energiei
Operator 2013 Buget central,
termice în oraş, corelate cu Programul de reabilitare Buget operator
Termică a clădirilor
Buget central,
CL (CE),
2.1.2. Identificarea soluţiilor de finanţare a proiectelor semestrial Buget operator,
Operator
de investiţii Surse atrase
CL
cf.PUG Buget local
2.1.3. Stabilirea Zonelor unitare de încălzire Operator
2.1.4. Rezolvarea problemei creanţelor operatorului Buget central
CL
serviciului public de alimentare cu energie termică faţă Buget local
Operator
de furnizorii de combustibil Buget operator
CL (CE), Buget operator
2.1.5. Implementarea Planului de Acţiuni al Strategiei Operator
2014 Surse atrase
Buget central
•Finalizarea contorizării individuale
Operator 2014 Surse atrase
•Elaborarea balanţei energetice şi crearea bazei de
Buget operator
date energetice necesară pentru evaluarea raportului Operator anual Surse atrase
cerere - ofertă în domeniul energiei
•Încheierea convenţiilor individuale cu fiecare
consumator din condominiu
Operator 2014 Buget operator
2.1.6. Elaborarea şi implementarea Strategiei de
comunicare cu clienţii serviciului centralizat de
Buget operatori,
alimentare cu energie termică, în scopul creşterii Operator 2014 Surse atrase
încrederii şi sprijinului acestora, creşterii ratei de
încasare a facturilor şi descurajării debranşărilor
•Monitorizarea implementării Strategiei de comunicare EdM, CdC trimestrial Buget operator

2.2. Energie electrică: Strategia de dezvoltare a sursei de producere a energiei

2.2.1. Evaluarea necesarului investiţional în ipoteza Buget central


funcţionării cu "investiţii minime” a sursei, până la
CL 2013 Buget operator
Operator
implementarea soluţiei Surse atrase

36
2.2.2. Identificarea soluţiei viabile din punct de vedere
tehnic, economic şi al mediului, pentru modernizarea Buget central
CL
sursei de producere a energiei în cogenerare, având la
Operator 2013 Buget operator
bază prognoza evoluţiei consumului de energie electrică Surse atrase
şi termică
2.2.3. Identificarea soluţiilor de finanţare a proiectelor CL Buget central
de investiţii Operator
2013 Buget operator
CE, Buget Local
2.2.4. Monitorizarea implementării Planului de Acţiuni Operator
permanent Buget central
al Strategiei de dezvoltare a sursei Buget operator
2.3. Energie electrică şi termică: Strategia de utilizare a resurselor regenerabile
2.3.1. Identificarea potenţialului existent şi a soluţiilor Buget central
viabile din punct de vedere tehnic, economic şi al Buget local
mediului de utilizare a resurselor energetice CL,
2014 Buget operator,
regenerabile (RES) operatori Surse atrase
Buget central
CL, Buget local
operatori
2014 Buget operator,
2.3.2. Elaborarea Strategiei de utilizare a RES Surse atrase
2.3.3 Aprobarea Strategiei de valorificare a RES CL 2014 Buget local
2.3.4. Identificarea soluţiilor de finanţare a proiectelor CL (CE), Buget central
semestrial
de investiţii Operator Buget operator,
2.3.5. Implementarea şi monitorizarea Strategiei şi
Planului de Acţiuni pentru valorificarea potenţialului CE, CdC, Buget local
energetic al RES Operatori Surse atrase
Buget central
CL, APM, semestrial Buget operator,
•Energie solară Operatori Surse atrase
Buget central
CL, APM, semestrial Buget operator,
•Biomasă Operatori Surse atrase
Buget central
CL, APM, semestrial Buget operator,
•Deşeuri Operatori Surse atrase
Buget central
CL, APM, semestrial Buget operator,
•Alte surse regenerabile Operatori Surse atrase
3. Municipalitatea – consumator de energie
3.1. Energie electrică pentru alimentarea cu apă şi canalizare
Buget Consiliul
3.1.1. Prognoza evoluţiei consumului de energie Judeţean, Buget
electrică, în contextul dezvoltării urbane în următorii 10 CUP 2013 local, Buget
ani Dunărea operator
3.2. Energie termică şi combustibil pentru încălzire şi apă caldă
3.2.1. Prognoza evoluţiei consumului de energie
termică, în contextul dezvoltării urbane în următorii 10 2013 Buget operator,
ani operatori
3.2.2. Prognoza evoluţiei consumului de carburant
pentru energie termică şi apă caldă, în contextul 2013 Buget operator,
dezvoltării urbane în următorii 10 ani operatori
3.3. Combustibil pentru salubrizare

3.3.1. Prognoza evoluţiei consumului de combustibil, în CL , 2013 Buget operator


contextul dezvoltării urbane în următorii 10 ani Operator

37
3.4. Energie electrică pentru iluminat public
3.4.1. Prognoza evoluţiei consumului de energie
Buget local
electrică, în contextul dezvoltării urbane în următorii 10 CL , 2013 Buget operator
ani Operator
3.5. Combustibil pentru transport public
3.5.1. Prognoza evoluţiei consumului de combustibil şi
Buget local
energie electrică, în contextul dezvoltării urbane în CL , 2013 Buget operator
următorii 10 ani Operator
3.6. Eficienţa energetică a clădirilor publice şi rezidenţiale
3.6.1. Prognoza evoluţiei consumului de energie
termică şi electrică, în contextul dezvoltării urbane în Buget central
următorii 10 ani şi al creşterii performanţelor energetice 2014 Buget local
ale clădirilor publice şi condominiilor CL Surse atrase
3.6.2. Inventarierea clădirilor de locuit multietajate şi a
celor publice CL (CE),
2014 Buget local
Buget central
3.6.3. Realizare Program de reabilitare termică a 2014 Buget local
clădirilor (publice şi rezidenţiale) CL (CE), Surse atrase
CL (CE), Buget central
3.6.4. Fundamentarea şi aprobarea Programelor anuale MTCT anual Buget local
3.6.5. Expertizarea energetică şi întocmirea Buget central
Raportului de expertiză CL (CE) semestrial Buget local
3.6.6. Realizarea şi aprobarea auditului energetic
Buget central
(studiului de pre- fezabilitate) şi a studiului de
Buget local
fezabilitate CL (CE) semestrial
3.6.7. Proiectarea lucrărilor de reabilitare termică (faza CL (CE), Buget central
PT+CS+DE) MTCT semestrial Buget local
Buget central
Buget local
CL (CE), Asociaţii de
3.6.8. Executarea lucrărilor de reabilitare MTCT trimestrial proprietari
4. Municipalitatea – factor motivator
4.1. Elaborarea Strategiei de comunicare cu locuitorii oraşului
CL (CE), Buget local
CJ, Buget operatori
•elaborare Strategie de comunicare Operatori 2014 Surse atrase
•aprobare Strategie de comunicare CL, CdC 2014 Buget local
•monitorizare implementare Strategie de comunicare EdM, CdC semestrial Buget local
4.2. Asumarea rolului de mediator şi de arbitru al
Buget local
conflictelor dintre utilizatori şi operatori CL (CE) permanent
•elaborare Program de urmărire şi rezolvare a CL, Buget local
reclamaţiilor Operatori
2014 Surse atrase
•aprobare Program de urmărire şi rezolvare a
reclamaţilor CL, CdC
2014 Buget local
•monitorizare implementare Program EdM trimestrial Buget local
4.3. Continuarea organizării de campanii de
informare Buget local
a publicului CL (CE) permanent Surse atrase
•elaborare Program de informare 2014
CL,
Operatori Buget local
Surse atrase
•aprobare Program de informare CL 2014 Buget local

38
•monitorizare implementare Program informare EdM trimestrial Buget local
Buget local,
4.4. Consultarea utilizatorilor la stabilirea Buget
semestrial
politicilor şi strategiilor locale şi a modalităţilor de operatori Surse
organizare şi funcţionare a serviciilor publice CL (CE) atrase

Notă: CL= Consiliul Local, CJ= Consiliul Judeţean, APM= Agenţia Protecţia Mediului,
EdM = Echipa de Monitorizare, CdC = Comitet de Coordonare, CE =Compartiment
Energetic, RES = resurse energetice regenerabile

Programul de creştere a eficienţei energetice al Municipiului Braila va fi revizuit anual.

39