Nr.

61, Decembrie 2018

Regio,
în anul
Centenarului
Vestul se conectează
la drumurile europene

Apetență pentru
investiții în zona privată

Fondurile Regio au salvat bugetele locale în regiunea Sud-Est

 UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul European de
Dezvoltare Regională

UNIUNEA EUROPEANĂ
Editorial

Nu e sfârșitul, Fondul European de

e un nou început
Dezvoltare Regională

E
sfârșit deUNIUNEA
an șiEUROPEANĂ
toată lumea își face bilanțul. Unii au tras tare încă
din prima zi, alții încearcă să îngrașe porcul în Ajun. Cert este că,
prin nu știm ce minune, România semnase, până la sfârșitul lunii
septembrie, contracte cu finanțare nerambursabilă prin Regio
Fondul European de
2014-2020 în valoare de peste 12,3 miliarde de euro. Cea mai mare parte
Dezvoltare Regională

a acestor proiecteUNIUNEA
e în EUROPEANĂ
curs de implementare, însă doar un mic procent din
acestea sunt deja finalizate. Dar sfârșitul nu e aici. Mai sunt doi ani cruciali
pentru România în care toate organismele de implementare a Programului
Operațional Regional trebuie
Fondul European de să-și intensifice eforturile de a aduce banii
Dezvoltare Regională
europeni în țară.
A fost un an greu pentru Agențiile de Dezvoltare Regională, datorită noilor
axe prioritare adăugate și noilor apeluri de proiecte lansate. La acest volum
de muncă s-au adăugat activități de evaluare, selecție și contractare pentru
UNIUNEA EUROPEANĂ
trei priorități de investiții prevăzute în Strategia Uniunii Europene pentru
Regiunea Dunării (SUERD). În paginile numărului de față veți afla care au
fost provocările fiecărei regiuni în 2018, dar și strategiile la care au recurs
Agențiile de Dezvoltare Regională pentru sporirea numărului de proiecte
Fondul
angajate. În unele European
zone de
sunt multe plusuri. În Regiunea Nord-Est, spre
Dezvoltare Regională
exemplu, eforturile s-au concentrat pe sprijinirea beneficiarilor de fonduri
nerambursabile care aduc
UNIUNEA soluții inovatoare de creștere a productivității în
EUROPEANĂ

domeniile agro-alimentar, biotehnologii, textile și noi materiale, energie,

tehnologia informațiilor, mediu, sănătate și turism. Acestea și nu numai au
4 3 Ştiri din regiuni
ridicat valoarea proiectelor contractate la 605 milioane de euro.
Cu siguranță, nu e sfârșitul,
Fondul Europeanînsă
de mai avem doi ani la dispoziție să ne
Dezvoltare Regională
6 3 O regiune cu
decidem dacă vrem să continuăm pe acest drum. Următoarea perioadă de
programare, 2021-2027, este una cu totul specială și propune modernizarea dezvoltare peste
politicii de coeziune. Investițiile pe care Uniunea le va sprijini vor avea în
centrul atenției o Europă mai inteligentă, o Europă mai verde, o Europă
media UE
mai conectată – cu rețele strategice de transport și digitale, o Europă mai
socială și o Europă mai apropiată de cetățenii săi. Sunt cei cinci piloni
centrali pe care se va sprijni întreaga politică de coeziune după 2020, însă
8 3 Apetență
aceștia nu pot fi ridicați fără fundația pe care o construim acum. deosebită a
La final de an și, când o fi, la final de exercițiu bugetar, ar trebui să privim cu
toți jumătatea plină a paharului. Fiindcă nu e sfârșitul, e un nou început.
solicitanților de
Dan L. Brumar fonduri Regio pentru
REDACTORI: Elena ALEXA
investiții în zona
Vlad Epurescu privată
www.inforegio.ro Vlad BÂRLEANU

e-mail: info@mdrap.ro
regio@mdrap.ro
Dan L. Brumar
10 3 Oltenii
CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU
Tel.: 0372 11 14 09

ISSN 2061-2251 coordonator de proiect:

se grăbesc să ia
Maria-Ionela caprian bani europeni
2 www.inforegio.ro
 sumar

12 3 Fondurile 16 3 „Avem 22 3 Gânduri la

Regio au salvat un standard de final de an
bugetele locale în normalitate
regiunea Sud-Est, europeană în 25 3 Cum a
în 2018 regiunea Centru” reușit un orășel
portughez să devină
18 3 Contracte un important
de peste 4 miliarde centru IT
de lei semnate
în Regiunea 26 3 Util pentru
Nord-Vest beneficiari
14 3 Apetit 20 3 Vestul 27 3 Crăciunul în
pentru cercetare și se conectează Germania are aromă
inovare în Regiunea la drumurile de prăjiturele și
Nord-Est europene vin fiert
decembrie 2018 3
 din regiuni

Clujul, premiat
pentru transportul public
Progresele făcute în regiunea nord-vest la capitolul mobili-
tate urbană au fost recunoscute oficial și premiate. Primăria
Cluj-Napoca a câștigat premiul de Excelență în sistemul de
transport public și mobilitate la Gala Asociaţiilor Municipi­
ilor din România. Conform reprezentanților autorității loca-
le, acest premiu reflectă preocuparea municipalităţii pentru
îmbunătăţirea transportului în comun din Cluj-
Napoca, consolidarea de surse de finanţare
ST
pentru investiţii semnificative în sector,
VE
utilizarea noilor tehnologii, siguranţa -
RD
Iașiul va fi
Capitala Tineretului
Iașiul va fi, anul viitor, un punct de interes major pentru tineri.
Municipiul a câștigat titlul de Capitală a Tineretului din Româ-
nia 2019-2020 în cadrul unei gale organizate recent la Baia
Mare. Conceptul câștigător se numește #rISeUP! și se bazează
pe un buget de circa 500.000 de euro. Conform autorităților
locale, în calitate de Capitala Tineretului din România, Iaşiul
îşi doreşte să poată antrena tinerii, organizaţiile de tineret şi
întreaga comunitate ieşeană într-un amplu proces de dezvol-
tare urbană. #rISeUP! urmăreşte dezvoltarea unor legături
sustenabile între organizaţiile de tineret şi administraţia publi-
că locală. În Iași locuiesc aproape 200.000 de copii și tineri cu
vârste de până în 35 de ani.
NO
R
D-

călătorilor şi creşterea standardelor în

ES
NO

ceea ce priveşte mobilitatea urbană

T

în general.

Călătorie în istorie Troiță pentru eroi

în munții Călimani
U
VE

Proiect inedit cu ocazia Centenarului,

T
TR

N
S

realizat de către Direcţia Judeţeană pen-

tru Cultură Timiş. Peste 100 de persoane din CE Omagiu emoționant pentru cei 771 de
județ refac drumul pe care delegaţii unionişti soldați români care și-au pierdut viața în lupte-
bănăţeni la Marea Adunare Naţională din 1918 de la le din munții Călimani, în primul război mondial. O
Alba Iulia l-au parcurs în urmă cu un secol. Unul din scopurile troiță de lemn a fost ridicată și sfințită în memoria celor care
proiectului „Centenar bănăţean - Călătoria către Unire“ este au luptat pentru reîn-
acela de a familiariza publicul cu amănunte mai puțin cunos- tregirea României. Cei
cute, dar importante, despre Marea Unire. Specialiștii au iden- prezenți la ceremonie,
tificat 42 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Timiş îmbrăcați în costume
care şi-au trimis reprezentanţi la Alba Iulia în 1918. Acum, pri- populare, au aprins
măriile sunt invitate să-şi desemneze din nou reprezentantul. câte o lumânare pen-
tru fiecare erou. Con-
form inițiatorului pro-
iectului, troița a fost
amplasată lângă un
izvor, astfel încât cei
care se opresc acolo
să bea apă, să îşi adu-
că aminte şi de soldații
care s-au jertfit. Rămă-
şiţele pământeşti ale
celor 771 de soldaţi se
află la Mausoleul Eroi-
lor de la Secu-Topliţa.

4 www.inforegio.ro
 din regiuni

Arbori plantați în
cinstea Centenarului
Acțiune de mediu importantă, dar și cu valoare simbolică, în
județul Vrancea. Angajaţii Comisariatului Judeţean al Gărzii
Naţionale de Mediu au plantat în zona stadionului din comu-
na Gologanu, un număr de 100 de paltini, în cadrul proiectu-
lui „100 pentru 100“, dedicat aniversării Centenarului Marii
Uniri de la 1918. Zona a fost special aleasă pentru a încuraja
acţiunile de reîmpădurire în partea sudică a judeţului. Con-
form autorităților, acțiunile de acest gen vor continua și anul
viitor, în primăvară. Acțiunea a fost sprijinită și de Direcţia
Se reabilitează drumul Silvică Vrancea, care a asigurat puieții, cu participarea repre-
zentanţilor autorităţii locale, dar și de elevii și profesorii din
către „Athosul românesc“ comună.
Vești bune pentru turiștii care ajung în județul Vâlcea. Drumul că-
tre Mănăstirea Frăsinei, unul din cele mai cunoscute și mai vizi-
tate locuri din județ, intră în reabilitare. Potrivit reprezentanților
Consiliului Județean, cei 14 kilometri ai Drumului Judeţean 658,
care pleacă din DN 7, traversează comuna Muereasca şi ajunge
până în poarta mânăstirii Frăsinei, urmează să fie recon-
diţionaţi în cadrul unui proiect prin PNDL 2, cu o
valoare de peste 25,6 milioane de lei. Mănăs- N IA
TE SU
OL
tirea, cunoscută și drept Athosul românesc,
este singurul lăcaş de cult din România
D
ST

-ES
unde femeile nu au acces şi unde viaţa
-VE

monahală se ghidează după rânduieli-

T

le de la muntele Athos.
SUD

OV
SUD

Centrul de Dotări moderne

ILF

transfuzie la neonatologie
MU

NT
TI-

Ploiești, modernizat Ş
EN URE
IA BUC
Secția de terapie intensivă neonatală din
Tot mai multe programe încurajează donarea cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru
de sânge, dar și sprijină modernizarea centrelor de Copii Grigore Alexandrescu din București a fost
transfuzii sanguine. La Ploiești, în cadrul programului „O dotată cu aparatură modernă ce constă într-un incuba-
șansă pentru viață”, a fost modernizat recent Centrul de transfu- tor și două monitoare de
zie sangvină. Proiectul a inclus renovarea spațiilor care acoperă funcții vitale. Aparatura
traseul donatorului, cabinetele de consultații și zonele dedicate a fost donată de către
activităților suport, având o suprafață totală de aproape 1.700 Organizația Salvați Copi-
de mp, precum și dotarea cu mobilier medical pentru sala de ii, în cadrul unui amplu
așteptare. Finanțarea a fost de aproape 150.000 de lei. Centrul program de reducere a
de la Ploiești este al doilea centru de transfuzie din România, mortlității infantile. Noile
după cel din București. echipamente înseamnă
și șanse mai mari la viață
pentru bebelușii născuți
prematur. Statisticile ara-
tă că spitalul primeşte
anual aproape 180 de ca-
zuri grele de la materni-
tăţi din Bucureşti, dar și
din provincie: malforma-
ţii, afecţiuni chirurgicale
sau patologii complexe,
iar dotarea este limitată.

decembrie 2018 5
foto: MDRAP sinteză

O regiune cu dezvoltare peste media UE

În regiunea București Ilfov, reabilitarea termică a clădirilor rezidenţiale a activat cel mai mult interesul
autorităţilor locale: 169 proiecte depuse, cu o finanţare nerambursabilă solicitată de 1,56 miliarde de lei.
Aceasta reprezintă 343% din suma alocată. De asemenea, proiectele din cadrul Planului de Mobilitate
Urbană Durabilă Bucureşti-Ilfov vor avea un impact asupra calităţii serviciilor de transport public din
regiunea Bucureşti-Ilfov.

Vlad Bârleanu Cea mai consistentă alocare de fon- Un an cu mai

R
egiunea București-Ilfov este în-
cadrată, potrivit reglementărilor
europene, în tipul de „regiune
mai dezvoltată” din punct de ve-
dere al PIB-ului pe cap de locuitor. Astfel,
în 2016, potrivit Eurostat, această zonă
economică înregistra un PIB cu mult
peste media UE (100 SPC – Standarde
ale Puterii de Cumpărare), de 150 SPC.
Pe de altă parte, discrepanţa dintre Re-
giunea Bucureşti-Ilfov şi restul României
rămâne foarte mare. Având în vedere
gradul de dezvoltare al zonei, alocarea
prin Programul Regio 2014-2020 este
mult mai redusă (1,92 miliarde de lei)
în comparație cu celelalte regiuni din
România. În acelaşi timp, acoperă doar
cinci axe de finanţare, respectiv 3, 5, 6,
9 şi 10.
duri este pentru Axa 3 - Creșterea efici- multe proiecte
enţei energetice şi reducerea emisiilor
de carbon, reprezentând peste 70% din Dinamica contractării proiectelor a
alocarea totală a regiunii. Potrivit Dan Ni- înregistrat un trend crescător în anul
cula, director general ADRBI, pe această 2018, în această regiune, comparativ cu
axă au fost depuse 227 de proiecte şi au 2017. Astfel, prioritatea de investiții 3.1
fost contractate, până în prezent, 95 de A - Reabilitare termică clădiri rezidențiale
proiecte cu o valoare nerambursabilă de - a înregistrat 49 de proiecte contractate
797 de milioane de lei. în acest an (406 blocuri), reprezentând
„Până în prezent au fost semnate 88
de contracte de finanţare, iar acestea
vizează 687 de blocuri de locuinţe care
vor fi reabilitate termic. Acest tip de
proiecte are un impact important şi
direct asupra calităţii vieţii cetăţenilor”
Dan Nicula, director general ADRBI

6 www.inforegio.ro

o creștere de 25,6% faţă de anul anteri-
or. Suma nerambursabilă solicitată de-
păşeşte 473 de milioane de lei. Apoi, pe
prioritatea de investiţii 3.1 B - Reabilitare
termică clădiri publice - s-au contractat 6
proiecte, reprezentând o creștere de 83%
faţă de anul 2017. Suma nerambursabilă
solicitată este de 33,5 milioane de lei.
Prioritatea de investitii 5.1 - Conser-
vare monumente istorice - are 5 proiecte
contractate, faţă de un proiect contractat
în 2017. Suma nerambursabilă solicitată
este de 62,5 milioane de lei. Pe priorita-
tea de investiţii 5.2 - Regenerare urbană
- s-au contractat două proiecte, cu unul
mai mult faţă de anul 2017. Suma neram-
bursabilă solicitată prin aceste două pro-
iecte este de aproximativ 22 milioane de
lei. Nu în ultimul rând, pe prioritatea de
investiţii 10.1 B - Infrastructură şcolară -
s-a contractat un proiect, faţă de niciunul
în anul 2017. Suma nerambursabilă soli-
citată este de 22,7 milioane lei. În total,
numărul de proiecte contractate a cres-
cut cu 50% în 2018 faţă de anul anterior.
Solicitări de două ori
mai mari
De la începutul perioadei actuale de
programare bugetară, totalul proiectelor
contractate în regiunea Bucureşti-Ilfov
este de 105, prin acestea solicitându-se
suma nerambursabilă de 930 de milioa-
ne de lei, ceea ce reprezintă 48,2% din
totalul alocat regiunii. În prezent, toate
apelurile de proiecte sunt închise, totalul
proiectelor depuse fiind de 328, cu o va-
loare nerambursabilă solicitată de 4,63
miliarde de lei (240% faţă de suma totală
alocată regiunii). „Până în prezent au fost
semnate 88 de contracte de finanţare,
iar acestea vizează 687 de blocuri de lo-
sinteză
foto: MDRAP
cuinţe care vor fi reabilitate termic. Acest
tip de proiecte are un impact important şi
direct asupra calităţii vieţii cetăţenilor, iar
numărul vorbeşte de la sine”, declară Dan
Nicula, director general ADRBI.
Printre contractele semnate anul aces-
ta, pe celelalte priorităţi de investiţii, se
află Restaurarea sediului central al Arhive-
lor Naţionale, Reabilitarea şi modernizarea
Muzeului Naţional al Pompierilor „Foişorul
de Foc” din Bucureşti şi Consolidarea, re-
staurarea şi punerea în valoare a bisericii
„Adormirea Maicii Domnului - Icoanei”.
Acestea se adaugă unor obiective simila-
re contractate anul trecut, iar lucrările de
conservare şi reabilitare la aceste proiecte
sunt în curs de desfăşurare.
În 2017 au fost semnate contractele
de finanţare pentru două obiective isto-
rice importante pentru Bucureşti. Este
vorba despre „Restaurarea, conservarea
şi punerea în valoare a monumentului is-
toric Aşezămintele brâncoveneşti Biserica
Domniţa Bălaşa” şi proiectul „Consolidare,
restaurare şi punerea în valoare a Bisericii
Adormirea Maicii Domnului – Scaune”.
Planuri de mobilitate
urbană
În anul 2018 a fost semnat primul
contract de finanțare pe Prioritatea de
Investiții 3.2 „Mobilitate urbană dura-
bilă” cu Primăria Municipiului București
(PMB), care vizează modernizarea liniei
de tramvai 55. Acesta este primul pro-
iect dintr-o serie depusă de PMB, cu sco-
pul implementării Planului de Mobilitate
Urbană Durabilă București-Ilfov, proiecte
declarate eligibile şi aflate în diferite faze
de contractare, cu o valoare de peste un
miliard de lei.
Alte 3 primării din regiune (Volun-
tari şi asocierea Chitila-Mogoșoaia) au
depus proiecte în cadrul acestui apel,
ceea ce face ca totalul finanțării pentru
implementarea Planului de Mobilitate
Urbană Durabilă București-Ilfov să fie de
peste 1,2 miliarde de lei. Toate sumele
sunt investite în mijloace de transport,
care vor avea un impact direct asupra
modului în care se desfășoară transpor-
tul în comun în toată regiunea.
foto: MDRAP
decembrie 2018 7

Apetență deosebită a solicitanților de fonduri
Regio pentru investiții în zona privată
O regiune care gravitează în jurul celui mai mare pol de dezvoltare
al României, Bucureşti-Ilfov, are nevoie, la rândul ei, de un ritm
rapid de creştere. De multe ori, acesta este influenţat de dinamica
economică a Capitalei, însă fondurile europene pare că au un rol
cel puţin la fel de important.
Vlad Bârleanu
A
genţia pentru Dezvoltare Regi-
onală (ADR) Sud Muntenia este
formată din şapte judeţe, aco-
perind o populaţie de 1,16 mili-
oane de locuitori. Rata medie a şomajului
pe regiune este de 8,7%, cele mai ridicate
niveluri fiind în Teleorman (10,8%) şi Ia-
lomiţa (9,6%). La polul opus se află Argeş
(7,4%), Giurgiu şi Prahova, cu 8,4%. Potri-
vit reprezentanţilor ADR Sud Muntenia,
în ultimii 20 de ani, în cele şapte judeţe
ale regiunii au fost implementate peste
1.600 de proiecte, cu o valoare de apro-
ximativ 1,5 miliarde de euro.
În acest an, Autoritatea de Mana-
gement pentru Programul Operațional
Regional din cadrul Ministerului Dezvol-
tării Regioanle și Administrației Publice
a adus o serie de modificări constând
în noi priorități de investiții și în ape-
luri pentru proiectele nefinalizate. Tot
în 2018, aproximativ trei sferturi dintre
prioritățile de investiții aferente axelor
prioritare ale Programului au fost închi-
se. „Regio 2014-2020 este în plină deru-
lare și funcționează intens. Anul acesta,
în regiune au fost depuse 250 de aplicații
– dintr-un total de 1.069 – în cadrul dife-
ritelor axe prioritare deschise, în valoare
totală de peste 3,4 miliarde de lei”, ara-
tă directorul ADR Sud Muntenia, Liviu
Muşat.
Comunicare online
şi offline
ADR Sud Muntenia, în calitate de Or-
ganism Intermediar al Regio, a adoptat o
strategie bazată pe o comunicare eficien-
tă şi pe o relație strânsă cu potențialii be-
neficiari de fonduri. Acesta este unul din-
tre aspectele-cheie pe care beneficiarii
le-au transmis încă din timpul exerciţiului
bugetar anterior. Astfel, prin proiectele
8 www.inforegio.ro
sinteză
inițiate ce răspund nevoilor comunității,
aceștia evidențiază valoarea culturală, is-
torică și turistică a regiunii, dezvoltând-o
totodată și din punct de vedere econo-
mic și social. De la debutul Programului
până în prezent, au fost organizate peste
90 de evenimente de informare, la care
au luat parte peste 3.000 de participanți.
Sesiunile de informare destinate
potențialilor beneficiari sunt urmate de
seminarii de instruire, în cadrul căro-
ra experții ADR Sud Muntenia le oferă
beneficiarilor de fonduri Regio detaliile
tehnice de care aceștia au nevoie pen-
tru implementarea proiectelor. De ase-
menea, în cadrul Agenției există un de-
partament unde solicitanții sunt asistați
gratuit în clarificarea unor aspecte legate
de completarea şi pregătirea cererilor de
finanţare. Campaniile de informare ale
Agenției realizate prin intermediul semi-
nariilor sunt dublate de comunicarea on-
line, prin site-ul propriu, reţeaua socială instrumentelor de politică regionale și
Facebook și un newsletter dedicat, dispo- naționale (proiectul ClusterFy), crearea
nibil pentru abonare tuturor solicitanților unei rețele transnaționale cu scopul de
pe website. a promova un model inovator (proiec-
tul SENSES), îmbunătățirea politicilor
Focus pe cultura de internaționalizare a IMM-urilor din
antreprenorială regiunile partenere (proiectul UPGrade­
SME), dezvoltarea întreprinderilor com-
ADR Sud Muntenia, prin statutul de petitive pe plan internațional, stimularea
partener în cadrul unor proiecte strate- capacității de inovare a IMM-urilor euro-
gice, vizează obiective precum: creșterea pene (proiectul PROSME).
ocupării în Regiune prin dezvoltarea cul- Regiunea Sud Muntenia este con-
turii antreprenoriale (proiectul „Start siderată o zonă a contrastelor. Cu o is-
pentru afacerea ta!”), îmbunătățirea torie bogată și fascinantă, multe dintre
„Anul acesta, în regiune au fost
depuse 250 de aplicații – dintr-un total
de 1.069 – în cadrul diferitelor axe
prioritare deschise, în valoare totală
de peste 3,4 miliarde de lei”
Liviu Mușat, directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia

obiectivele cultural-istorice au fost rea-
bilitate prin fonduri Regio. De altfel, ci-
frele evidențiază o rată de acoperire de
188,18% pentru proiectele de patrimo-
niu cultural – Axa prioritară 5.1.
Interes pentru bani
europeni
„Situația proiectelor depuse până la
această dată pune în evidență o apetență
deosebită a solicitanților de fonduri Re-
gio din Sud Muntenia pentru investiții
în zona privată”, mai arată Liviu Muşat.
Astfel, microîntreprinderile au contrac-
tat 300 de proiecte, ceea ce reprezintă
o acoperire de 85,95% din fondurile alo-
cate exclusiv liniei de finanțare destinate
lor. De asemenea, întreprinderile mici
și mijlocii și-au manifestat un interes
semnificativ în accesarea de fonduri în
cadrul Programului Operaţional Regio-
nal, 82 de proiecte primind finanțare în
cadrul Priorității de investiții 2.2, gradul
sinteză
foto: ADR Sud Muntenia
de acoperire în această situație fiind de
123,03%.
Un alt aspect important evidențiat
de statistica proiectelor depuse în regi-
une este modernizarea și reabilitarea
rețelelor de drumuri județene. Este vorba
despre cele care asigură conectivitatea,
directă sau indirectă, cu rețeaua TEN-T.
foto: ADR Sud Muntenia
În acest context, cele patru apeluri de
proiecte aferente priorității de investiții
6.1 reflectă un grad de acoperire de
219,70 %. Un real interes al autorităților
locale din Regiunea Sud Muntenia pen-
tru revitalizarea comunităților din zone-
le urbane s-a concretizat prin cele 29 de
proiecte depuse în cadrul Axei prioritare
13, Prioritatea de investiții 9b, în aceas-
tă situație gradul de acoperire fiind de
440%. Cea mai mare solicitare – 61 de
aplicații depuse, cu o rată de acoperire de
foto: ADR Sud Muntenia
742,26% - aduce în prim-plan infrastruc-
tura educațională pentru învățământul
obligatoriu, proiectele fiind în etapa de
evaluare.
decembrie 2018 9
 sinteză

Oltenii se grăbesc să ia bani europeni

Regiunea Sud-Vest Oltenia are un grad foarte mare de acoperire pe proiecte din Axa 6 – Infrastructură
rutieră, Axa 10 – Infrastructură educaţională şi Axa 13 – sprijinirea regenerării oraşelor mici şi mijlocii.
Nu este singura zonă din România în această situaţie, ceea ce înseamnă că România încă are nevoie de
investiţii în infrastructura de bază.
foto: MDRAP

Vlad Bârleanu finanțare, evaluare şi contractare a cere- te numărul de proiecte contractate, dar

R
egiunea Oltenia se află în zona de
sud-vest a României şi este for-
mată din cinci judeţe: Dolj, Gorj,
Mehedinţi, Olt şi Vâlcea. Ea ocupă
12,25% din suprafaţa totală a României,
cele mai importante resurse naturale fi-
ind Dunărea şi Subcarpaţii. Potrivit repre-
zentanţilor ADR SV Oltenia, 2018 a fost
un an al provocărilor pentru beneficiarii
de finanţare, dar şi pentru Agenţie.
„Pentru a îndeplini cel mai impor-
tant obiectiv stabilit pentru final de an,
respectiv atingerea unui grad ridicat de
contractare şi de absorbție a fonduri-
lor alocate la nivel regional, am încercat
să valorificăm rezultatele înregistrate
în anii anteriori în activitățile de infor-
mare şi promovare a oportunităților de
rilor de finanțare”, precizează Marilena
Bogheanu, Director General al ADR SV
Oltenia.
O regiune harnică
Primul contract regional, din actuala
perioadă de programare bugetară, a fost
semnat în 29 mai 2017. De atunci s-au
parafat alte 380 de documente, cu be-
neficiari din administraţia publică sau din
mediul privat. „A fost aşadar o activitate
foarte intensă, care a presupus un ritm
de lucru susținut, cu multe perioade de
vârf şi cu o mobilizare exemplară a per-
sonalului implicat în gestionarea Regio în
zonă”, punctează şefa ADR.
Potrivit acesteia, regiunea a fost con-
stant pe primele locuri în ceea ce priveş-
şi sumele decontate către beneficiari. De
asemenea, IMM-urile au avut o dinami-
că foarte bună în implementare. Astfel,
până în prezent, 78 de milioane de lei
au fost deja rambursat către beneficiarii
priorității 2.1A. Sumele reprezintă 60%
din totalul alocat regiunii pentru primul
apel al acestei priorităţi de investiții, iar
numărul proiectelor finalizate (83) repre-
zintă 20% din totalul contractat.
Soluții prin aplicaţia
online MySMIS
Regio 2014-2020 este un program
complex, cu 43 de scheme de finanţa-
re, care vizează domenii diverse. Unul
dintre elementele de noutate ale pro-
gramului a fost depunerea, evaluarea

10 www.inforegio.ro

şi implementarea proiectelor exclusiv
prin sistemul MySMIS. „Având în vede-
re că ADR SV Oltenia a fost prima dintre
agenţiile de dezvoltare care a demarat
activitatea de evaluare a proiectelor, iar
sistemul MySMIS nu fusese încă testat,
a trebuit ca împreună cu beneficiarii
proiectelor şi cu Autoritatea de Mana-
gement a Regio să găsim întotdeauna
soluții la probleme specifice fiecărui
proiect”, mai spune Marilena Bogheanu.
De asemenea, este pentru prima dată
când Regio finanțează proiecte strategi-
ce de infrastructură de transport rutier
– pentru conectarea la rețeaua TEN-T
– prioritizate la nivel regional, în baza
unor Hotărâri ale Consiliilor pentru Dez-
voltare Regională. Până la sfârșitul anului
2017, au fost contractate toate cele opt
proiecte incluse în lista celor strategice,
însumând 385 de kilometri, în valoare
nerambursabilă totală de peste 962 de
milioane de lei, gradul de acoperire la ni-
vel regional fiind de 222%.
Interes pentru educaţie
Având în vedere că autoritățile publi-
ce locale sunt în proces de contractare
a proiectelor tehnice şi de execuţie de
lucrări, aceste proiecte vor genera chel-
tuieli în 2019, contribuind substanțial la
atingerea unui grad ridicat de absorbție.
Complementar investițiilor finanțate prin
Axa 6, interesul autorităţilor locale din
regiune, pentru acest tip de investiţii, s-a
manifestat şi prin depunerea unui număr
mare de aplicaţii pe apelurile lansate
sinteză
„Modul de abordare al Axei 4 -
Sprijinirea dezvoltării urbane durabile
este unul de pionierat, introducând
în schemă documente strategice,
proceduri şi entităţi noi”
Marilena Bogheanu, director general ADR Sud Vest Oltenia
în cadrul Regio – Proiecte nefinalizate, mente strategice, proceduri şi entităţi
SUERD (Strategia UE pentru Regiunea noi. Este vorba despre autorităţile urba-
Dunării) şi al Programelor de cooperare ne, care permit municipiilor din regiune
transfrontalieră. prioritizarea și selectarea cât mai efici-
Un număr semnificativ de aplicaţii a entă a proiectelor de dezvoltare urbană.
fost înregistrat şi în cazul apelurilor din „Ținând cont de specificul proiectelor
cadrul priorităților de investiții privind care vor fi depuse în cadrul Axei Priorita-
modernizarea şi reabilitarea infrastructu- re 4, respectiv pregătirea documentelor
rii educaţionale (360% acoperire regiona- strategice sau prioritizarea proiectelor
lă pentru învățământul obligatoriu, 313% de către autoritatea urbană, experţii din
pentru cel profesional şi tehnic, şi 458% cadrul Compartimentului Sprijin pentru
pentru învățământul universitar). De ase- Dezvoltare Urbană au acordat asistență
menea, pentru apelul de proiecte din ca- tehnică specifică celor cinci municipii
drul Axei 13 - Îmbunătăţirea calităţii vieţii reședință de județ. Asistenţa a vizat
populaţiei în oraşele mici şi mijlocii, au- modul de elaborare a documentelor şi
torităţile locale din localităţile vizate s-au proiectelor, realizând totodată şi o pre-
mobilizat şi au depus cereri de finanţare verificare a acestora înainte de evaluare,
pentru proiecte integrate şi complexe conform procedurilor”, mai arată direc-
într-un termen foarte scurt, înregistrân- torul general al agenţiei.
du-se 341% din acoperirea regională. Până în acest moment, din cele 840
de proiecte în valoare solicitată de peste
Solicitări de peste 1 miliard de euro şi depuse la sediul ADR
1 miliard de euro SV Oltenia pentru finanțare prin Regio
2014-2020, în cele cinci județe ale regi-
Potrivit Marilenei Bogheanu, modul unii s-au contractat 381 de proiecte, în
de abordare al Axei 4 - Sprijinirea dez- valoare de aproximativ 388 milioane de
voltării urbane durabile este unul de euro din fonduri nerambursabile, repre-
pionierat, introducând în schemă docu- zentând 60% din alocarea regională.
foto: MDRAP
decembrie 2018 11
foto: ADR Sud Est sinteză

Fondurile Regio în sprijinul bugetelor

locale în regiunea Sud-Est, în 2018
Cu o presiune mare venită din partea solicitanților de bani europeni, Regiunea Sud-Est a încheiat anul
2018 cu peste 500 de proiecte de finanțare semnate și cu alte 100 în curs de definitivare. În ultimele
10 luni, eforturile ADR Sud-Est s-au concentrat în direcția degrevării bugetelor instituțiilor locale de
cheltuieli pe proiecte care aveau aceleași obiective cu finanțările Regio.

Dan L. Brumar într-un stadiu diferit de implementare. Contractarea proiectelor alternati-

U
na din mizele ADR Sud-Est în
acest an a fost identificarea
acelor proiecte aflate în imple-
mentare, programate pentru
finanțare de la bugetele locale, din surse
guvernamentale sau din împrumuturi,
care erau eligibile pentru finanțare prin
Regio. Nu a fost o misiune ușoară, fiind-
că vorbim de sute de proiecte, fiecare
Solicitanții de fonduri publice sau de
credite bancare din regiune și-au putut
finanța ideile cu fonduri nerambursabile,
grație transferului de documente de la o
instituție financiară la alta. Astfel, s-au
putut finanța proiecte de modernizare
a drumurilor județene, proiecte de mo-
bilitate urbană, precum și proiecte care
vizează modernizarea infrastructurii în
domeniul sănătății și educației.
ve a dus, astfel, la degrevarea bugetelor
locale și naționale de cheltuielile împo-
vărătoare. Totodată, a crescut gradul de
absorbție a fondurilor europene alocate
prin POR 2014-2020. Până la începutul lu-
nii noiembrie fuseseră semnate, la nivelul
Regiunii Sud-Est, peste 500 de proiecte.
Alte circa 100 de proiecte în zona ITI Delta
Dunării sunt în curs de semnare. Sumele
puse la dispoziția beneficiarilor în cadrul

12 www.inforegio.ro

acestor contracte de finanțare sunt sem-
nificative, reprezentând mai mult de ju-
mătate din suma totală alocată în cadrul
actualei perioade de programare. „Pentru
anul 2019, ținta noastră e să fim cât mai
aproape de beneficiari pentru ca aceștia
să poată implementa cu succes proiecte-
le”, spun reprezentanții ADR Sud-Est.
Infrastructura rutieră
de importanță regională,
vitală în Sud-Est
Sute de kilometri de drumuri
județene au fost modernizate sau în curs
de modernizare în cele șase județe ale
Regiunii Sud-Est grație fondurilor puse la
dispoziție prin Regio. Pentru implementa-
rea acestor proiecte cu finanțare neram-
bursabilă, autoritățile locale și județene
au încheiat parteneriate pentru a putea
satisface o cerință primordială impusă
sinteză
foto: ADR Sud Est
foto: ADR Sud Est
în Axa prioritară 6 – Îmbunătățirea in-
frastructurii rutiere de importanță regi-
onală. Orașele și comunele nu puteau
atrage fonduri singure, ci doar în asoci-
ere cu autoritățile județene, benefici-
ari direcți ai fondurilor alocate. Astfel
au fost finanțate cu precădere proiecte
care asigurau conectivitatea drumurilor
din județe la rețeaua Ten-T și proiecte
care au vizat modernizarea drumurilor
județene (circa 500 km). Totodată, în Re-
giunea Sud-Est s-a pus accent, în 2018,
„Anul 2018 a fost un an cu multe
provocări, lansări de linii de
finanțare, campanii de promovare a
oportunităților de finanțare, multe
întâlniri cu factorii de decizie.”
și pe proiectele care aveau ca obiectiv
dezvoltarea infrastructurii în stațiunile
turistice și reabilitarea monumentelor is-
torice. Aceste investiții aduc plus valoare
zonei prin creșterea atractivității turisti-
ce, acest tip de infrastructură aflându-se
în mare deficit de finanțare.
„Anul 2018 a fost un an cu multe pro-
vocări, lansări de linii de finanțare, cam-
panii de promovare a oportunităților de
finanțare, multe întâlniri cu factorii de
decizie, astfel încât să se poată pregăti
proiecte de calitate, finanțabile, care să
ducă la dezvoltarea regiunii. La sfârșitul
anului 2018 se încheie practic prima ju-
mătate a perioadei de programare 2014-
2020. În acest an am reușit să lansăm
toate liniile de finanțare și să contractăm
jumătate din suma alocată la nivel regio-
nal. Au început să fie vizibile proiectele
finanțate prin Regio, unele dintre ele fi-
ind deja finalizate, în cazul beneficiarilor
privați”, ne-a spus Luminița Mihailov, di-
rector general al ADR Sud-Est.
Seminarii de informare
în toate județele
Planul de comunicare al Regiu-
nii Sud-Est a mizat pe întâlniri directe
cu potențialii beneficiari ai fonduri-
lor nerambursabile, atât din sectorul
administrației publice locale ori centra-
le, cât și din mediul privat. Seminarii de
informare au fost organizate periodic în
Brăila, Buzău, Galați, Constanța, Tulcea și
Vrancea, județele care compun Regiunea
Sud-Est. Din datele culese în primele 11
luni ale anului în curs se pare că solicitanții
privați s-au mișcat mai bine și au atras
mai repede fondurile de care au avut ne-
voie pentru dezvoltarea activității. „Prin
intermediul birourilor noastre județene
am fost tot timpul aproape de potențialii
solicitanți de finanțare, care au adre-
sat întrebări cu privire la condițiile de
finanțare sau în legătură cu programul
lansării noilor ghiduri de finanțare”,
ne-au spus reprezentanții ADR Sud-Est.
Luminița Mihailov, director general ADR Sud-Est
decembrie 2018 13
 sinteză

Apetit pentru cercetare și

inovare în Regiunea Nord-Est
Regiunea Nord-Est a început această perioadă de programare cu cel
mai mare buget disponibil prin Regio dintre cele opt regiuni ale țării.
Acesta a fost un imbold pentru toți factorii responsabili să aloce
toate energiile disponibile în vederea unei absorbții cât mai ridicate.
Dar, după cum se va vedea, și o mare provocare.
foto: ADR Nord-Est

Dan L. Brumar alizare inteligentă. Mai mult, în ultimul

P
este un miliard de euro a fost re-
partizat Regiunii Nord-Est prin
noul Regio, adică 17,51% din
alocarea națională. Ca urmare a
necesității finanțării unor proiecte inte-
grate de cercetare-dezvoltare-inovare,
promovate în parteneriat public-privat,
reprezentanții ADR Nord-Est au solicitat
suplimentarea cu 29 de milioane de euro
a bugetului inițial. Cu ajutorul acestor
bani s-a urmărit asocierea producătorilor
agricoli pentru dezvoltarea unei facilități
de fabricare a amidonului din cartofi în
județul Suceava și crearea unei facilități
de producție pentru produse de uz gene-
ral bazate pe nanoparticule din PET reci-
clat în județul Neamț. Totodată, s-a avut
în vedere crearea unui laborator viu pen-
tru dezvoltarea și testarea de soluții de
reciclare a deșeurilor textile cu aplicații
pentru industria mobilei, automotive,
HORECA, în județul Iași.
În 2018, ADR Nord-Est și-a concentrat
atenția pe familiarizarea potențialilor be-
neficiari de fonduri europene cu concep-
te precum mobilitate urbană, eficiență
energetică, economie circulară, speci-
an s-a urmărit valorificarea finanțărilor
oferite prin Regio, dar și identificarea de
noi forme pentru a lansa inițiative antre-
prenoriale, de a încuraja atragerea de
investitori și de a promova noi proiecte
împreună cu parteneri din Europa.
„Deși direcțiile de dezvoltare ale Re-
giunii Nord-Est sunt multiple, domeniile
care au fost identificate ca fiind priorita-
re la nivelul regiunii și care pot conduce
la transformarea economică bazată pe 605 milioane de euro,
cercetare și inovare sunt următoarele: valoare contractată
agro-alimentar, biotehnologii, textile și
noi materiale, energie și mediu, sănătate Nu mai puțin de 1.247 de proiecte
și turism pentru stil de viață sănătos, teh- au fost depuse în cadrul tuturor apeluri-
nologia informațiilor și comunicațiilor”, lor lansate. Dintre acestea, 503 proiecte
declară Vasile Asandei, directorul ADR sunt semnate sau în curs de semnare, iar
Nord-Est. valoarea contractată a acestora se ridică
„Suntem conștienți că pentru
a ne dezvolta avem nevoie
de o viziune modernă, o strategie
coerentă și un mecanism de
implementare articulat.”
Vasile Asandei, director general ADR Nord-Est

14 www.inforegio.ro

la 605 milioane de euro. Fiecare proiect
este capital pentru regiune sau pen-
tru comunitățile pe care le deservește.
În 2018, ADR Nord-Est a acordat o
importanță sporită finanțării proiectelor
rutiere strategice în zonă. Astfel, 511 km
de drumuri județene vor fi modernizați
prin Regio pentru a fluidiza traficul si a
asigura conexiunea la rețeaua TEN-T în
cadrul Axei prioritare 6 - Îmbunătățirea
infrastructurii rutiere de importanță
regională. Cele 250 de milioane euro
alocate prin Regio 2014-2020 vor fi uti-
lizate în implementarea următoarelor
proiecte:
• Axa rutieră strategică 1: Iași-Suceava
• Axa rutieră strategică 2:
Botoșani-Iași
sinteză
foto: ADR Nord-Est
• Axa rutieră strategică 3:
Neamț-Bacău
• Axa rutieră strategică 4: Vaslui
Reprezentanții ADR Nord-Est spun
că două sunt caracteristicile care le
diferențiază de celelalte investiții. „În pri-
mul rând, planificarea. A fost pentru pri-
ma dată în cadrul acestui exercițiu finan-
ciar când decizia a ceea ce va fi finanțat
în domeniul infrastructurii rutiere a fost
luată în Consiliul pentru Dezvoltare Re-
gională Nord-Est, înaintea concretizării
oportunității de finanțare. Aceste axe
strategice au rezultat din propunerile și
cooperarea dintre Consiliile Județene.
Astfel, parteneriatul este al doilea cuvânt
cheie când vorbim de aceste proiecte,
atât în faza de concepție, cât și în faza
foto: ADR Nord-Est
de implementare”, mai spune Vasile
Asandei.
Care sunt planurile
pentru 2019
ADR Nord-Est este Organism In-
termediar pentru Implementarea Pro-
gramului Operațional Regional 2014-
2020, ceea ce înseamnă că a preluat
de la Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice anumite sarcini
și atribuții. Acordul este valabil pe toa-
tă perioada de implementare a Regio
2014-2020, precum și pentru o perioa-
dă de cinci ani după încheierea oficială
a misiunii Regio 2014-2020 în România.
Pentru anul viitor, ADR Nord-Est își pro-
pune să continue misiunea atribuită de
Autoritatea de Management, dar și să
dezvolte proiecte de cooperare comple-
xe. Apartenența la rețele profesionale
prestigioase, precum Asociația Europea-
nă a ADR - EURADA, Rețeaua Regiunilor
Europene Inovative – ERRIN, Enterprise
Europe Network, Europe Direct Network,
dar și existența Biroului de reprezentare
la Bruxelles, s-au concretizat în proiecte
de cooperare complexe, menite să con-
ducă la dezvoltarea socio-economică a
regiunii.
„Suntem conștienți că pentru a ne
dezvolta avem nevoie de o viziune mo-
dernă, o strategie coerentă și un meca-
nism de implementare articulat. Trebu-
ie să ne uităm cu atenție la tendințele
lumii de azi, la provocările societale, să
ne depășim limitele și să acționăm cu
îndrăzneală și profesionalism”, conchide
directorul general al ADR Nord-Est.
decembrie 2018 15

„Avem un standard de normalitate
europeană în regiunea Centru”
Anul 2018 a fost unul special pentru Regiunea 7 Centru, fiindcă s-au împlinit 20 de ani de la înființarea
Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Centru. Încă de la început, misiunea ADR a fost să coordoneze
procesul de dezvoltare regională în cele șase județe ale regiunii.
Dan L. Brumar
S
e întâmplă multe în 20 de ani, iar
reprezentanții ADR Centru le-au
contabilizat pe toate: de la neajun-
suri la împliniri, de la proiecte greu
de implementat la mari investiții care
au schimbat considerabil fața celor șase
județe din regiune. În ultimii 20 de ani,
competitivitatea județelor Alba, Brașov,
Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu a cres-
cut simțitor, mai ales datorită celor peste
1,5 miliarde de euro atrase prin proiecte-
le finanțate cu fonduri europene.
„Sunt peste 700 km de drumuri
județene și străzi urbane reabilitate prin
fonduri europene, infrastructura rutieră
locală și regională o depășește calitativ
pe cea de clasificare națională, iar legătu-
ra Regiunii Centru cu regiunile europene
este tot mai bună, fie pe calea ferată, ae-
riană și pe sistemul rutier”, ne spune Si-
mion Crețu, director general ADR Centru.
Una dintre prioritățile ADR Centru a
fost încurajarea și dezvoltarea inițiativei
private, strategie care a ajutat firmele
să-și păstreze angajații și chiar să creeze
16 www.inforegio.ro
sinteză
foto: adr Centru
peste 7.000 de posturi noi, cu ajutorul voltare care, în urmă cu douăzeci de ani,
fondurilor nerambursabile. S-au investit nici nu existau”, adaugă Simion Crețu.
sute de milioane de euro în școli, ambu-
latorii și spitale și, drept urmare, peste Provocări
15.000 de elevi și profesori au condiții mai mari în 2018
educaționale mai bune și mii de pacienți
au posibilitatea de a beneficia de un tra- La final de an, oricare ar fi el, toată
tament medical corespunzător. lumea are tendința de a sublinia energi-
„În acești ani s-a dezvoltat întreaga ile consumate și eforturile depuse în în-
regiune, s-a îmbunătățit calitatea vieții și deplinirea sarcinilor trasate la începutul
avem un standard de normalitate euro- exercițiului financiar. Însă, anul 2018 a
peană. A crescut calitativ rolul societății fost cu adevărat problematic și provocator
civile, a crescut speranța de viață a pentru toate regiunile, având în vedere că
populației, dar și numărul absolvenților în noul Regio au fost adăugate noi axe pri-
de facultate. Sunt mai multe aspecte care oritare și au fost preluate activități supli-
înclină indiscutabil balanța în sens pozi- mentare de evaluare, selecție și contrac-
tiv, în special la nivelul regiunilor de dez- tare. Dacă vorbim doar de Axa prioritară
„A crescut calitativ rolul societății civile,
a crescut speranța de viață a populației,
dar și numărul absolvenților de facultate.
Sunt mai multe aspecte care înclină
indiscutabil balanța în sens pozitiv”
Simion Crețu, director general ADR Centru

foto: adr Centru
13 – Regenerarea orașelor mici și mijlocii,
Axa prioritară 14 – Spitale regionale de
urgență și Axa prioritară 15, care vizează
inițiativa pentru IMM, transferată de la
Programul Operațional pentru Competiti-
vitate Economică, avem o imagine clară a
volumului de muncă și de activități, care
a crescut progresiv de la începutul anului.
Pe lângă aceste axe și prioritățile ges-
tionate regional prin ADR Centru, au mai
fost preluate și activitățile de evaluare,
selecție și contractare ale trei priorități de
finanțare prevăzute pentru SUERD (Stra-
tegia Uniunii Europene pentru Regiunea
Dunării). În plus, ADR Centru va monito-
riza și implementarea proiectelor derula-
te la nivel regional de Agenția Națională
pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară,
care ar fi trebuit să fie derulate exclusiv de
ANCPI, și va monitoriza și proiectul sem-
nat de IGSU privind dotarea cu ambulanțe
a tuturor centrelor de intervenții în situații
de urgență din regiune.
Tot în acest an, prin POR 2014-2020
s-au utilizat resurse financiare în cadrul
priorităților pentru proiectele nefinali-
zate, prin care s-au decontat cheltuielile
realizate de beneficiari pentru drumuri,
infrastructură sanitară și școlară. În anul
2018 s-au lansat la nivel regional 22 de
priorități de finanțare și a fost evaluată
cea mai mare parte din cele 1.280 de pro-
iecte care au o valoare totală de peste 8,8
miliarde euro. Beneficiarii lor sunt firme
și autorități publice din cele șase județe.
„Am contractat peste 450 de proiecte
noi, ajungând la aproape 500 de contrac-
sinteză
te semnate în cadrul cărora am verificat
peste 492 de cereri de pre-finanțare,
plată sau rambursare, cu o valoare de
157 milioane lei. În același timp, tot în
acest an un număr de 18 proiecte fina-
lizate au fost depuse și evaluate, spun
reprezentanții ADR Centru.
Comunicare online cu
potențialii beneficiari
Succesul unui program de finanțare
de anvergura Regio depinde de modul în
care informația vitală ajunge la potențialii
beneficiari. În această direcție, ADR Cen-
tru a experimentat cam toate modalitățile
posibile de a ajunge la cei care intenționau
să-și finanțeze ideile cu bani europeni.
Pentru a atrage cât mai mulți beneficiari,
reprezentanții ADR Centru au organizat
întâlniri de grup cu beneficiari eligibili,
au publicat broșuri, au oferit informații
prin social media și prin intermediul pa-
ginii web www.regio-adrcentru.ro. Co-
municarea online a funcționat și mai bine
grație newsletter-ului Catalogul Surselor
de Finanțare Nerambursabile, prin care
potențialii beneficiarii au primit peste 150
de informații și noutăți despre apelurile
lansate și despre posibilitățile de finanțare.
Un parteneriat de succes
cu Landul Brandenburg
Regiunea Centru a militat mereu
pentru o dezvoltare prin proiecte în
parteneriat. Conform reprezentanților
ADR Centru, atunci când pornești de la
experiența celor cu care te asociezi, te
dezvolți mult mai repede și sustenabil.
Iar aici avem un exemplu care e unic în
țară și anume parteneriatul cu Landul
Brandenburg. Inițiat în anii 2000 ca un
proiect de bune practici și pregătire ad-
ministrativă a experților ADR Centru, în
ultimii 10 ani s-a concretizat într-un birou
de Reprezentanță în Regiunea Centru,
la sediul ADR Centru. Acest parteneriat
susține în prezent dezvoltarea reciprocă
prin documentații, proiecte și evenimen-
te comune, vizite de studiu. „Colaborarea
cu Landul Brandenburg și multe regiuni
europene ne sprijină în a realiza și mai
mult în anii ce vor urma, atât din punct
de vedere al relațiilor instituționale, al
cooperării economice, cât și în alte do-
menii ale societății”, spun reprezentanții
ADR Centru.
Cum va fi anul 2019
Regiunea Centru are planuri mari pentru
anul viitor, iar prima opțiune este contrac-
tarea a cel puțin 90% din fondurile dispo-
nibile. În acest moment, prin cele 493 de
contracte de finanțare semnate, există o
sumă angajată de 491,54 milioane euro,
fonduri nerambursabile, iar alte 58 de
proiecte aflate în fază de precontractare
ar urma să fie finanțate cu 107 milioane
euro. Totodată, ADR Centru își propune
pentru 2019 o rată cât mai mare de imple-
mentare a proiectelor mari, de anvergură,
iar mare parte dintre proiectele derulate
de microîntreprinderi sau firmele mari să
fie finalizate.
decembrie 2018 17
 sinteză

Contracte de peste
4 miliarde de lei semnate
în Regiunea Nord-Vest
Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest a fost implicată, încă
de la înfiinţarea sa, în proiecte strategice importante. Acordând
sprijin financiar, ADR Nord-Vest a reușit să-și atingă obiectivele de
dezvoltare la nivel regional. În programul Regio 2014-2020, două
mari obiective sunt decarbonizarea transportului și încurajarea
inovațiilor din domeniul tehnicii medicale.
foto: adr Nord Vest

Vlad Epurescu nate de autorităţile locale sprijină pro- numărul de pasageri să crească cu 22,2%

S
e spune că motorul oricărei eco-
nomii sunt întreprinderile mici și
mijlocii. Dezvoltarea acestui sector
poate transforma mediul de afaceri
într-unul vibrant și inovativ, aducând o
contribuție esențială la scăderea șomajului
și la crearea unei culturi a competiției ba-
zată pe flexibilitate și producție.
Pe acest lucru au mizat și cei de la
ADR Nord-Vest. Din cele 651 de contrac-
te de finanţare depuse atât de sectorul
privat cât și de autoritățile publice, cele
mai multe au fost semnate pe „Axa 2 –
Îmbunătăţirea competitivităţii întreprin-
derilor mici şi mijlocii, Prioritatea de in-
vestiţii 2.1.A Microîntreprinderi”.
IMM-urile au primit o linie de
finanțare pentru 344 de contracte, iar
pe aceeaşi axă vedem că este şi cea mai
mare valoare totală a contractelor sem-
nate: 931.403.000 milioane de lei.
Dintre axele destinate beneficiarilor
publici, cele mai multe contracte sem-
iectele care au legătură cu tranziţia către
o economie cu emisii scăzute de carbon,
refacerea clădirilor publice și dezvoltarea
urbană.
Bistrița devine orașul
verde al României
Micuțul oraș de la poalele munților
Călimani pare să fie primul din România
care vrea să răspundă uneia dintre cele
mai mari provocări de la nivelul UE. Atât
autoritățile publice cât și mediul privat
au înțeles nevoia de a contribui la realiza-
rea unui sistem de transport inspirat din
poveștile de success ale marilor capitale
europene.
Autoritățile publice din Bistrița vor,
prin proiectul Linia Verde, să reabiliteze
infrastructura rutieră și să consolideze
o rută nouă de transport public eficient.
Bistrițenii vor putea traversa orașul de la
est la vest, prin centru, cu autovehicule
electrice. Autoritățile din Bistrița speră ca
după primul an de la finalizarea proiectu-
lui și să reducă emisiile de carbon cu 5,3%.
Proiectul mai presupune moderniza-
rea stațiilor de transport public existen-
te, realizarea de piste pentru bicicliști,
trasee pietonale, relocarea rețelelor de
utilități și, acolo unde este cazul, moder-
nizarea iluminatului public.
„Poate cel mai important proiect pe
care îl avem în regiune, în momentul
de faţă, este cel al Liniei Verzi de trans-
port, proiect derulat de către municipa-
litatea Bistriţa, a cărui valoare este de
58.823.323,26 de lei. Scopul acestui pro-
iect este acela de a moderniza linia de
transport public. La finalul său, sperăm să
avem un exemplu de bună practică şi să
deschidem apetitul şi altor administraţii
pentru accesarea de fonduri europene,
mai ales pentru că această resursă este
de multe ori una dintre marile şanse pe
care administraţiile locale le au”, a preci-
zat Marcel Ioan Boloș, directorul general
al ADR Nord-Vest.

18 www.inforegio.ro
 sinteză
Un alt proiect interesant din Bistrița peană, în care a premiat cel mai bun plan
este conceput de o firmă privată. Cei de mobilitate urbană durabilă, la nivel
de la SC RMG Casual SRL vor construi european!
o linie de asamblare pentru automo- Accesibilitate, integrarea și atracti-
bilele electrice, „prima de altfel din vitatea durabilă sunt cele trei priorități
România”, spun cei de la ADR Nord- prin care municipalitatea vrea să trans-
Vest. Proiectul are o valoare totală de forme Turda într-un oraș inteligent.
5.651.370,74 de lei. Creșterea utilizării transportului public
de la 21% la 30%, creșterea ponderii
Municipiul Turda, premiat modale de biciclete de la 6,7% la 13%,
de Comisia Europeană creșterea ponderii transportului pieto-
nal de la 19% la 27% și scăderea utiliză-
La începutul acestui an, Municipiul rii autoturismelor personale de la 53%
Turda a câștigat locul I în cadrul unei la 30% sunt printre principalele obiecti-
competiții organizată de Comisia Euro- ve ale administrației.
„Poate cel mai important proiect pe
care îl avem în regiune, în momentul de
faţă, este cel al Liniei Verzi de transport,
proiect derulat de către municipalitatea
Bistriţa”
Marcel Ioan Boloș, director general ADR Nord-Vest
foto: adr Nord Vest
„Avem proiectele depuse de către
municipiul Turda, fie că este vorba de
proiecte de patrimoniu, mobilitate ur-
bană sau de regenerare urbană”, a com-
pletat directorul general Marcel Ioan
Boloș.
Secretul celor de la ADR
Nord-Vest
Selectarea proiectelor care au avut
nevoie de finanțare europeană s-a bazat
pe un criteriu foarte simplu. „Strategia
noastră a fost orientarea înspre benefi-
ciari şi proiectele lor. Am încercat să nu
fim o doar o instituţie de control, ci un
partener pe care beneficiarii se pot baza.
În felul acesta am reuşit să le stârnim in-
teresul şi se pare că până acum a func-
ţionat. Totodată, suntem conştienţi că
fiecare beneficiar are propriile sale nevoi
şi implicit, probleme. Acesta este motivul
pentru care încercăm să avem cât mai
multe întâlniri de lucru cu ei, întâlniri din
care fiecare să plece cu soluţii.“
decembrie 2018 19
foto: ADR Vest
Vestul se conectează
la drumurile europene
Pentru ADR Vest, 2018 a fost primul an în care contractele POR în valoare
de 450 de milioane de euro au început să producă efecte în mod consistent.
Vlad Epurescu
C
oncentrarea activității în anul
2018 pentru ADR Vest a fost în
zona de evaluare și contractare
de proiecte finanțate din POR
2014-2020, dar și continuarea dialogu-
lui din anii anteriori pentru pregătirea
și informarea beneficiarilor cu scopul
de a depune proiecte calitative, dar și
relevante pentru regiune. Efortul a vizat
toate axele și măsurile programului care
au avut apeluri de proiecte lansate în
anul 2017 și chiar în primele luni din anul
2018, cu termen limită de depunere sau
în limita alocărilor financiare ale apelului.
„În termeni financiari, cele mai impor-
tante proiecte din 2018 sunt cele de la ni-
velul axei prioritare de drumuri județene.
În termeni de locuri de muncă create sau
menținute sunt proiectele din zona priva-
tă, iar în termeni de creștere a atractivității
20 www.inforegio.ro
sinteză
regiunii sunt proiectele din zona de patri-
moniu cultural”, a explicat Sorin Maxim,
directorul general al ADR Vest.
Proiectele contractate în cadrul apelu-
rilor de proiecte, destinate patrimoniului
cultural și drumurilor județene, respectiv
5.1 și 6.1, care asigură legătura cu cori-
doarele de transport european TEN-T,
sunt cele a căror implementare va gene-
ra un impact semnificativ în prima etapă.
„Pentru cele două componente estimăm
o creștere a numărului preconizat de vi-
zite la obiectivele de patrimoniu cultural,
respectiv a populației deservite de infra-
structura rutieră modernizată”, a spus So-
rin Maxim, directorul general al ADR Vest.
71,34 de kilometri de drum
județean modernizat
Rețeaua trans-europeană de trans-
port (TEN-T) este un proiect al Uniu-
nii Europene ce prevede crearea unei
interconexiuni complete de transport
auto, feroviar și naval. Rețeaua urmea-
ză să conecteze pe teritoriul Uniunii
Europene infrastructura de transport,
telecomunicații și energie a statelor
membre. ADR Vest a înțeles importanța
strategică a acestui obiectiv și s-a con-
centrat pe îmbunătățirea conectivitătii la
rețeaua europeană de drumuri.
În acest sens, modernizarea dru-
murilor județene 709 Arad – Pîncota
– Buteni și 691 Timișoara – Dumbrăvița
- Autostrada A1 sunt proiectele emble-
matice de infrastructură rutieră finanțate
de ADR Vest. Vor fi modernizați peste 70
de kilometri de drum ce includ stații de
transport, alveole, elemente suplimen-
tare destinate siguranței circulației, sen-
suri giratorii și un refugiu auto. În plus,
570.000 de locuitori vor beneficia de
aceste modernizări.
 sinteză

Valoarea finanţării nerambursabile a „Se poate identifica o contribuție a

primului proiect este de aproximativ 138
milioane lei, reprezentând 98% din valoa-
rea eligibilă a proiectului. Astfel, valoarea
totală a acestuia ajunge la aproximativ
142 milioane lei.
Al doilea proiect are o valoare to-
tală de 17,27 milioane euro din care,
finanțarea nerambursabilă este de 14,29
milioane euro, iar contribuția beneficia-
rului este de 2,98 milioane euro (la cursul
Inforeuro de 4,6513 lei/euro).
Seminarii transmise
online pentru sprijin în
depunerea de proiecte
Transparența, deschiderea, perma-
nenta informare a tuturor celor interesați
în legătură cu oportunitățile de finanțare
existente prin POR 2014-2020 și profesio-
nalismul în relația cu beneficiarii a repre-
zentat o preocupare constantă pentru
ADR Vest.
„Ușile agenției sunt deschise pentru
toți cei care au nevoie de sprijin și con-
siliere, avem birou de helpdesk dedicat
în fiecare județ al regiunii și răspundem
tuturor prin mijloacele de comunicare
aflate la îndemână. În acest sens, ne-am
adaptat abordarea și am folosit tehnolo-
gii moderne organizând alături de semi-
nariile “clasice” de informare, și semina-
rii on-line (webinar-uri), care au putut fi
vizualizate și după finalizarea lor. Dincolo
de acestea, pentru autoritățile publice,
am avut o comunicare permanentă, am
organizat întâlniri individuale dedicate,
atât cu factorii de decizie, cât și cu perso-
nalul tehnic”, au spus cei de la ADR Vest.
programului și în direcția sprijinirii
sectoarelor de specializare regională:
industria componentelor auto, TIC,
industria textilă, construcții și turism”
te 3.500 locuri de muncă. În plus, multe
afaceri din regiune au avut acces la teh-
nologie de ultimă generație.
„Apreciem că proiectele finanțate
sunt relevante pentru nevoile de dezvol-
tare ale Regiunii Vest, în primul rând din
perspectiva sprijinirii investițiilor produc-
tive ale IMM-urilor. Se poate identifica o
contribuție a programului și în direcția
sprijinirii sectoarelor de specializare re-
gională: industria componentelor auto,
TIC, industria textilă, construcții și tu-
rism”, a mai spus Sorin Maxim.
Planuri mari pentru 2019
ADR Vest și-a propus pentru anul vi­
itor să înceapă demersurile pentru pre-
gătirea noului exercițiu financiar 2021-
2027 și să dezvolte un portofoliu de
fotografii: ADR Vest
Sorin Maxim, directorul ADR Vest
proiecte mature care să se lege de cele
începute în prezent. În plus, obiectivele
pentru anul 2019 sunt legate și de finali-
zarea activității de evaluare și contracta-
re de proiecte.
„Dorința noastră este de a ajunge la
nivelul de 200% proiecte contractate la
nivel de alocare regională a POR 2014-
2020. La nivelul anului 2019, în termeni
de contracte semnate estimăm că vom
semna suplimentar contracte de încă
aproximativ 450 milioane de euro. Mai
mult, proiectele municipiilor reședință
de județ, estimate la peste 250 milioane
de euro, care vor fi depuse spre sfârșitul
anului 2018, vor urma să producă efecte
semnificative în special în zona de dez-
voltare și mobilitate urbană”, a mai spus
Sorin Maxim.

Soluția aleasă a fost una de succes. În

acest an au fost create peste 900 locuri
de muncă și au fost menținute alte pes-

Restaurări
importante
Restaurarea și valorifica-
rea durabilă a patrimo-
niului cultural Castelul
Corvinilor - Municipiul
Hunedoara și a monu-
mentului istoric Teatrul
Mihai Eminescu din
Oravița sunt două pro-
iecte culturale pentru
care ADR Vest a alocat o
finanțare prin Programul
Regio de aproximativ 14
foto: ADR Vest

milioane de euro.

decembrie 2018 21
 bilanţ

gânduri la
final de an

REGIO formează oameni

Camelia Coporan, secretar general adjunct
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice
2018 a fost un an foarte greu, cu
extrem de multă muncă.Din cele peste
3500 de proiecte contractate, peste 2500
au fost semnate in 2018!
Vorbim de contracte a căror valoare
totală depășește 5 miliarde de euro.
Anul acesta am demonstrat, încă o
dată, că suntem O ECHIPĂ - ECHIPA RE-
GIO, pentru că aceste rezultate au fost
obținute cu efortul comun al tuturor
celor implicați. De aceea, aș vrea să le
mulțumesc pentru activitatea susținută
beneficiarilor, atât celor din autorități
publice, cât și celor din companii private,
tuturor colegilor din Autoritatea de Ma-
nagement, din structurile suport și din
Agențiile de Dezvoltare Regională și, nu
în ultimul rând, colegilor și partenerilor
noștri din DG Regio.
Nu este deloc simplu să găsești un
echilibru, să explici, așa încât toți actorii
implicați să înțeleagă și să fie de acord cu
același obiectiv: bani europeni cheltuiți
corect pentru dezvoltarea fiecărei
comunități în parte, care să ducă, în final,
la dezvoltarea unui întreg numit România.
Toți am lucrat ca o echipă.
Pentru că înainte de toate, eu, per-
sonal, cred că REGIO formează oameni.
Pentru că prin REGIO păstrăm trecutul și
creăm viitorul.
În an centenar, urez întregii echipe
REGIO un sincer și călduros “La mulți
ani!”

22 www.inforegio.ro

POR, principalul program care contribuie
la modernizarea infrastructurii rutiere
Şansa dezvoltării comunităților locale
Fondurile europene reprezintă
șansa dezvoltării comunităților locale, în
condițiile în care veniturile repartizate de
la bugetul de stat nu acoperă necesitățile
investiționale ale unităților administrativ-
teritoriale. În prezent, la nivelul Consiliu-
lui Județean Brașov avem 10 proiecte cu
fonduri europene în diverse stadii de ela-
borare, contractare sau implementare.
Cele mai importan­te proiectele accesate
pe Axa 6 - POR 2014-2020, prin care re-
abilităm și modernizăm patru drumuri
județene extrem de importante pentru
Laurentiu Caprian - Șef Serviciu Evaluare,
Selectie și Contractare
bilanţ
„Infrastructura rutieră a fost și este
o prioritate pentru conducerea Consi-
liului Județean Mehedinți, astfel încât
echipa CJ Mehedinți a profitat de toate
oportunitățile de atragere a fondurilor
europene pentru reabilitarea și moder-
nizarea drumurilor județene. Programul
Operațional Regional 2014 – 2020 a ofe-
rit posibilitatea accesării fondurilor eu-
ropene în valoare de 120 milioane euro
pentru peste 300 kilometri, adică 43%
din rețeaua de drumuri județene din
Mehedinți.
Totodată, pe Programul Operațional
Regional, Consiliul Județean Mehedinți
a aplicat pentru cinci cereri de finanțare
pentru proiecte nefinalizate, finanțate
inițial, cu fonduri de la bugetul local sau
prin Programul Național de Dezvoltare Lo-
cală II. Este vorba despre proiecte nefina-
asigurarea conectivității cu județele în-
vecinate. Cu aceste proiecte, Consiliul
Județean Brașov in­vestește peste de 306,6
milioane de lei în infrastructura rutieră a
județului. Alte proiecte importante sunt
cele de eficientizare energetică a clădiri-
lor publice, pe care CJ Brașov le-a accesat
prin POR 2014-2020 - Axa prioritară 3.
Astfel, derulăm reparații capitale, moder-
nizări, dotări și lucrări de îmbunătățire a
eficienței energetice la Unitatea Me­dico-
Socială de Pneumoftiziologie Sânpetru și
la Maternitatea Brașov.
2.537 contracte semnate
Pentru Serviciul Evaluare, Selectie și
Contractare munca din 2018, ca de altfel în
fiecare an, se cristalizează în cifre. 2.537
contracte semnate cu o valoare totala de
14,83 miliarde lei, din care 55 de contracte
semnate cu o valoare totala de 2,22 miliar-
de lei în cadrul apelurilor de proiecte dedi-
cate evitării dezangajării.
Au fost lansate 52 de apeluri de pro-
iecte. A fost semnat proiectul major pe
POR, axa 11, Creșterea gradului de aco-
perire și incluziune a sistemului de înre-
gistrare a proprietăților în zonele rurale
lizate, în valoare de 121 milioane lei, care
vizează reabilitarea a peste 77 kilometri de
drumuri județene și pentru care s-a profi-
tat de oportunitatea de a le transferă pe
finanțare europeană. Până în prezent s-au
semnat patru contracte, urmând că cel de-
al cincilea să se semneze în perioada ime-
diat următoare.
Programul Operațional Regional este,
așadar principalul program care contribu-
ie la modernizarea infrastructurii rutiere.
La elaborarea proiectelor s-a avut în vede-
re dezvoltarea turismului și a mediului de
afaceri, circulația în condiții de siguranță
a elevilor către unitățile de învățământ,
mobilității forței de muncă, dar și asigura-
rea conectivității între drumurile județene
și rețeaua transeuropeană de transport
(TEN-T).“
Echipa CJ Mehedinţi
Daniel Gligoraș, administrator public -
Consiliul Județean Brașov
din România, beneficiar Parteneriatul
dintre Agenția Națională de Cadastru şi
Publicitate Imobiliară, Oficiile de Cadas-
tru şi Publicitate Imobiliară și Centrul
Național de Cartografiere, cu o valoare
totală de 1,439 miliarde lei.
22 de oameni mereu în căutare de
soluții pentru rezolvarea creativă a proble-
melor apărute. Gândul ca Regio contribuie
la construirea unei vieți mai bune, ne moti-
vează. Le mulțumesc colegilor pentru dedi-
care, implicare și muncă. Cu toții vă dorim
un an mai bun! La mulți ani!
decembrie 2018 23

Sef serviciu Serviciul Asistenţă Tehnică
Direcţia Generală POR, bogdan ŢigĂu
58 de proiecte
depuse pe Axa
prioritara 8
„Ministerul Sănătății, prin efortul
susținut al unei mici echipe de specialiști,
a reușit în perioada august-septembrie
2018 să coordoneze elaborarea și depu-
nerea în cadrul  Programului Operaţio-
nal Regional 2014-2020,  Axa prioritară  8
- Dezvoltarea infrastructurii de sănătate
şi sociale, Prioritatea de investiție 8.1 –
Investiţiile în infrastructurile sanitare şi
sociale care contribuie la dezvoltarea la
nivel naţional, regional şi local, reducând
inegalităţile în ceea ce priveşte starea de
sănătate şi promovând incluziunea socială
prin îmbunătăţirea accesului la serviciile
sociale, culturale și de recreare, precum
și trecerea de la serviciile instituționale la
serviciile prestate de colectivitățile loca-
le,  Obiectivul specific 8.1, Operațiunea A
– Ambulatorii ”Creșterea accesibilității ser-
viciilor de sănătate, comunitare și a celor
de nivel secundar, în special pentru zonele
sărace și izolate” și Obiectivul Specific 8.2
–  Îmbunătățirea calității și a eficienței în-
grijirii spitalicești de urgență , Operațiunea
B – Unități de primiri urgențe , a 58 de pro-
iecte, în valoare inițială de 280.339.595,21
Euro.
Proiectele depuse în cadrul apelului
de Proiecte nefinalizate au ca principal
deziderat rambursarea cheltuielilor eli-
24 www.inforegio.ro
bilanţ
Regio, o platformă de dezvoltare
Pentru beneficiarii săi, atât cei direcți
cât și cei indirecți, Regio reprezintă o
platformă de dezvoltare, o colecție de
oportunități pentru creștere economi-
că, antreprenoriat, sănătate, cultură,
educație și servicii sociale. Pentru cei
responsabili cu implementarea sa, Regio
reprezintă ceva mai mult.
În perioada de programare 2014-
2020, Regio și-a extins viziunea și s-a
deschis către noi categorii de potențiali
beneficiari, urmărind să genereze va-
loare adaugată reală în domeniile pe
care le finanțează. În anul 2018 ne-am
străduit să facem cunoscute atât aceste
oportunități, cât și impactul real al pro-
iectelor finanțate, pentru ca România să
vadă că banii europeni alocați prin POR
gibile conform programului, efectuate în
perioada 01 ian 2014- prezent, de către
unitățile sanitare cu paturi care se înca-
drează în categoria beneficiarilor eligibili.
De asemenea, sunt eligibile la rambur-
sare și investițiile efectuate în beneficiul
Spitalelor respective de către autoritățile
administrației publice locale și de către
Ministerul Sănătății.
Prin accesarea fondurilor europene
nerambursabile pentru decontarea aces-
tor echipamente, se facilitează atât viitoa-
rea accesare a fondurilor nerambursabile
de către spitalele din România, prin fami-
sunt cheltuiți cu un folos real pentru so-
cietate. Atât beneficiarii, cât și cei care își
desfășoară activitatea în instituțiile ce al-
cătuiesc sistemul de implementare al Re-
gio știu că nicio reușită nu vine fără efor-
turi. În spatele fiecărui panou informativ
din cele care se văd prin locurile în care
s-au implementat proiecte POR, există
convingere și muncă. Există obstacole și
dificultăți depășite, lecții învățate și foar-
te multă determinare.
De aceea, de fiecare dată când văd un
astfel de panou în locurile în care ajung,
mă simt motivat, recunoscător și, mai
ales, mândru că fac parte din ceva impor-
tant pentru țara mea. Mulțumiri și gân-
duri bune către toți cei care contribuie!
Călătoria continuă!
liarizarea acestora cu procedurile de lucru
necesare accesării fondurilor nerambursa-
bile și se crează premise investițiilor unor
sume importante din Bugetul Național în
infrastructura de sănătate.
În momentul de față, activitatea
susținută în cadrul acestor proiecte con-
tinuă, urmând că în luna decembrie să se
depună prima cerere de rambursare pen-
tru fiecare din cele 58 de proiecte, estima-
tă la aproximativ 95% din valoarea totală
a cererilor de finanțare.“, ne-a spus Andrei
Voicu, consilier personal – Cabinet Secre-
tar de stat Dumitrescu Dan.

Cum a reușit un orășel portughez
Portugalia
să devină un important centru IT
Un centru de afaceri înființat la inițiativa primăriei în vechiul oraș portughez Fundão, din regiunea
rurală a Portugaliei, a repopulat zona și a contribuit esențial la însănătoșirea economiei. Municipalitatea
s-a folosit de clădirile goale și le-a transformat în spații de birouri pentru industriile inovative.
Vlad Epurescu
A
flat în proximitatea a două insti-
tute de politehnică, Centro de
Negócios e Serviços Partilhados
(CNSP) a promovat economia
colaborativă și a pus la comun infrastruc-
tură și abilități pentru întreprinderile in-
teligente și durabile, cu accent pe tehno-
logia informației și a comunicării pentru
educație (TICE).
Primăria din Fundão, un mic orășel
cu doar 15.000 de locuitori, a reușit să
atragă firme specializate din Portugalia,
care au demarat un program de sprijin
idei europene
în scopul dezvoltării de abilități IT pentru
noile locuri de muncă din economie care
se bazează pe interacțiunea dintre om și
tehnologie.
Centrul de afaceri găzduiește, acum,
14 întreprinderi care activează în dome-
niul cercetării, inovației și IT-ului, printre
care se numără inclusiv patru companii
multinaționale. Această inițiativă a creat
peste 500 de locuri de muncă de înaltă
calificare. De asemenea, a contribuit la
înființarea a 70 de întreprinderi mici și
mijlocii care au generat 200 de proiecte
inovatoare care au primit finanțare priva-
tă pentru patru ani.
Printre facilitățile tehnice de
la centru se numără un labo-
rator de fabricare digitală (Fab
Lab), un centru de instruire, un
centru pentru promovarea In-
ternetului Lucrurilor, un centru
de biotehnologie a plantelor și
un centru de validare și certifi-
care a software-ului. Utilizatorii
își împart costurile sau plătesc
pentru servicii, făcându-le să fie
sustenabile financiar.
Cursurile din cadrul cen-
trului de formare, finanțate
de participanți sau întreprin-
deri, acoperă abilități de mare anvergu-
ră, cum ar fi managementul industrial,
dezvoltarea de software și programarea
mașinilor. Taberele pentru dezvoltatorii
de software au pregătit 240 de șomeri,
aproape toți lucrând în prezent pentru
companiile partenere CNSP.
După aceste rezultate foarte bune,
dezvoltarea abilităților IT s-a extins,
apoi, la întreaga populație. Toți copiii din
școlile din Fundão urmează cursuri de
programare pentru calculator de la vâr-
sta de 6 până la 12 ani.
Proiect câștigător
RegioStar
Investiția totală pentru proiectul „Cen-
tro de Negócios e Serviços Partilhados
(CNSP)“ a fost de 2.473.667 de euro,
Fondul European de Dezvoltare Regio-
nală al UE contribuind cu 2.102.617 de
euro prin programul operațional „Cen-
tro“ pentru perioada de programare
2007-2013. Investiția se încadrează în
cadrul priorității „Competitivitate, inova-
re, cunoaștere“. Acest proiect a câștigat,
în luna octombrie a acestui an, premiul
RegioStar, o inițiativă care are drept scop
identificarea proiectelor care promovează
bunele practici în dezvoltarea regională.
decembrie 2018 25
 util pentru beneficiari

Organismele de implementare şi monitorizare

a Programului Operaţional Regional
Autoritatea de Management pentru Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
POR 2014-2020 (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale Str. Aleea Teatrului nr. 1, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402
și Administraţiei Publice Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780
Bd. Libertății, nr. 16, Bucureşti, Sector 5 E-mail: office@adroltenia.ro, Website: www.adroltenia.ro
Telefon: (+40 37) 211 14 09 Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)
Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054
Facebook: https://www.facebook.com/inforegio.ro Tel/Fax: 0256 491923
E-mail: office@adrvest.ro, Website: www.adrvest.ro
Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) (ADR Nord-Vest)
Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, Calea Dorobanţilor nr. 3, Cluj Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400118
cod poştal 610125 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 493222
Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: secretariat@nord-vest.ro
E-mail: adrnordest@adrnordest.ro, Website: www.adrnordest.ro Website: www.nord-vest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)
Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093
Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613
E-mail: adrse@adrse.ro, Website: www.adrse.ro E-mail: office@adrcentru.ro, Website: www.adrcentru.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov
Str. General Constantin Pantazi nr. 7A, (ADR Bucureşti Ilfov)
cod poştal 910164 Călăraşi, România Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti
Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665
E-mail: office@adrmuntenia.ro, Website: www.adrmuntenia.ro E-mail: contact@adrbi.ro,
Website: www.adrbi.ro

Birourile judeţene de informare

Agenția pentru Dezvoltare
Regională Nord – Est
• Biroul Regional de Informare, ADR Nord - Est
Adresa: Locotenent Drăghescu, nr. 9, cod poştal
610125, Piatra Neamț, Județul Neamț
Telefon: 0233 224 167, Fax: 0233 224 167
Email: info@adrnordest.ro
Pagina web: www.inforegionordest.ro
AGENŢIA PENTRU DEZVOLTARE
REGIONALĂ SUD-EST
• BIROUL JUDEȚEAN BRĂILA : Str. Grădinii Publice, nr.
12, Tel : 0339 732 416, Fax : 0339 732 417
• BIROUL JUDEȚEAN BUZĂU: B-dul Nicolae Bălcescu,
nr. 48, corp D, parter, (Helpdesk POR), Tel: 0338 401
136, Fax : 0338 401 137
• BIROUL JUDEȚEAN CONSTANŢA:
B-dul Mamaia, 22A, Tel : 0341 428 591,
Fax : 0341 440 555 (Helpdesk POR)
B-dul Mamaia, nr. 235, Tel: 0341 426 627,
Fax : 0341 426 627
• BIROUL JUDEȚEAN GALAŢI: Str. Al. I. Cuza, nr. 47,
bloc Cristal, scara 3, etaj 3, ap. 1 (Helpdesk POR),
Tel: 0336 401 253, Fax : 0336 401 254
• BIROUL JUDEȚEAN TULCEA:
Str. Păcii, nr. 20, parter (Helpdesk POR),
Tel : 0240 516 986, Fax : 0240 516986
Str. Păcii, nr. 20 , etaj 6, Tel: 0240 505 151,
Fax : 0240 505 152
• BIROUL JUDEȚEAN VRANCEA: B-dul Dimitrie
Cantemir, nr. 1, etaj 6 (Helpdesk POR) Focşani ,
Tel: 0237 617 692 Fax : 0237 212 228
Agenția pentru Dezvoltare
Regională Sud Muntenia
• Biroul Judeţean ARGEŞ
Adresă: Sediul Consiliului Judeţean Argeş, Piața Vasile
Milea, nr. 1, et. III, cam. 117, mun. Piteşti, jud. Argeş
Tel./Fax: 0248/222.250,
E-mail: arges@adrmuntenia.ro
• Biroul Judeţean DÂMBOVIȚA
Adresă: Sediul Consiliului Judeţean Dâmboviţa, B-dul
Independenței, nr. 1, et. IV, cam 101, Mun. Târgoviște,
Tel/Fax: 0345 100 018, E-mail: dambovita@
adrmuntenia.ro
• Biroul Judeţean GIURGIU
Adresă: B-dul Mihai Viteazu, nr. 4, mun. Giurgiu,
jud. Giurgiu
Tel./Fax: 0246/215.271,
E-mail: giurgiu@adrmuntenia.ro
• Biroul Judeţean IALOMIŢA
Adresa: Sediul Consiliului Judeţean Ialomiţa, Piaţa
Revoluţiei, nr. 1, et. IV, cam. 55/ 58/ 59, mun.
Slobozia, jud. Ialomiţa
Tel./Fax: 0343/101.131
E-mail: ialomita@adrmuntenia.ro
• Biroul Judeţean TELEORMAN
Adresă: Sediul Consiliului Judeţean Teleorman,
Str. Dunării, nr. 178, parter, mun. Alexandria,
jud. Teleorman, Tel: 0247/311 201, int. 358,
Fax: 0247. 312 494,
E-mail: teleorman@adrmuntenia.ro
• Biroul Judeţean prahova
Adresă: Sediul Consiliului Judeţean Prahova,
Str. Republicii, nr. 2-4, etaj 6, cam. 626 şi 627,
mun. Ploieşti, cod 100066, jud. Prahova,
Tel/Fax: 0244. 595 594,
E-mail: prahova@adrmuntenia.ro
Agenția pentru Dezvoltare
Regională Sud Vest
• Biroul județean Olt: Str. Mânăstirii, nr. 1 Bis,
Slatina, Tel/Fax: 0249 430 202
• Biroul Județean Gorj: Str. Victoriei, nr. 2-4, camera
254 (clădirea Prefecturii Jud. Gorj), Tg. Jiu, Tel/Fax:
0253/222.313
• Biroul Județean Vâlcea: Str. G-ral Praporgescu,
nr. 1, et. 4, camera 56 (clădirea Consiliului Județean
Vâlcea), Tel/Fax: 0250 730 167
• Biroul județean Mehedinți: Str. Traian, nr. 89,
cam. 704 (sediul Consiliului Județean Mehedinți),
Tel: Zaulet Doru Marian - 0745628404; 0723158058
Mail: doru.zaulet@adroltenia.ro,
doru.zaulet@gmail.com
Agenția pentru Dezvoltare
Regională Vest
• Biroul Județean ARAD: Bd. Revoluției, nr. 81,
cod poștal 310025, Arad, jud. Arad
Tel/Fax: +40 257 285808
e-mail: office.ar@adrvest.ro, office@adrvest.ro
web: http://www.adrvest.ro
• Biroul Județean REȘIȚA: Piaţa 1 Decembrie
1918, nr. 1, cod poștal 320084, Reșița,
jud. Caraş Severin
Tel/Fax: +40 255 213463
e-mail: office.cs@adrvest.ro, office@adrvest.ro
web: http://www.adrvest.ro
• Biroul Județean DEVA: Bd. 1 Decembrie, nr. 28,
cod poștal 330025, Deva, jud. Hunedoara
Tel/Fax: +40 254 219770, e-mail:office.hd@adrvest.
ro, office@adrvest.ro
web: http://www.adrvest.ro
• Biroul Județean Timișoara
Str. Proclamația de la Timișoara, nr. 5, cod poștal
300054, Timișoara, jud. Timiş, Tel/Fax: 0256 491 981,
0256 491.923, mobil: 0746 156 521, email: office@
adrvest.ro, webstite: www.adrvest.ro
Agenția pentru Dezvoltare
regională Nord Vest
• Biroul județean Bihor
P-ta Unirii, nr. 1, cam. 235, Oradea, jud. Bihor,
cod poştal 400118, tel/fax: 0359 800 874, mobil:
0755777029, email: horea.droc@nord-vest.ro
• Biroul județean Bistrița-Năsăud
P-ţa Petru Rareş, nr. 1, Bistriţa, cod poştal 4400,
jud Bistriţa-Năsăud, Tel: 0755 777 031,
email: lazar.domide@nord-vest.ro
• Biroul Județean Maramureș
Str. Gheorghe Şincai, Nr.46, Cam.14, Baia Mare, jud.
Maramureș, cod poştal 430311. Tel: 0744 777 586,
email: dorinel.pacurar@nord-vest.ro
• Biroul Județean Sălaj
Str. Avram Iancu, nr. 29, Zalău, cod poştal 450155,
jud.Sălaj. Tel/fax 0360 106 015, mobil 0755 777 034,
email: ovidiu.ghiurco@nord-vest.ro
• Biroul Județean Satu Mare
P-ţa 25 Octombrie nr. 1, et. 9, cam. 3, Satu Mare,
cod poştal 440026, jud. Satu Mare. Tel: 0-261-805143,
fax 0261 710 395, mobil: 0755 777 033,
email: ionica.pop@nord-vest.ro
Agenția pentru Dezvoltare
regională Centru
• Serviciul Help-Desk și Secretariate Consilii/Comitete
Regionale
Tel: 0258/818616, int. 421; 422; 423; 424
Fax: 0258/818613
E-mail:inforegio@adrcentru.ro;
programe@adrcentru.ro
• Departament Relații Publice și Birou de Informare
Tel: 0258/818616, int.123; 121; 122
Fax: 0258/818613
E-mail: relatii_publice@adrcentru.ro
ADR BucureŞti Ilfov
Adresa completă: Str. Mihai Eminescu, Nr. 163, Sector
2, Bucureşti, cod poştal 020076
Componenţa judeţe: Municipiul Bucureşti şi Judeţul
Ilfov
Tel: +4021 313.80.99, Fax: +4021 315 96 59
Email: helpdesk@adrbi.ro, contact@adrbi.ro
Pagina web program Regio: www.regioadrbi.ro
Pagina Facebook Regio:
https://www.facebook.com/adrbi

26 www.inforegio.ro
 poftiţi la masă... europeană!

Crăciunul în Germania are aromă

de prăjiturele și vin fiert
Nu există casă în Germania, târg de Crăciun sau băruleț cochet care să nu aibă miros îmbietor de
fursecuri și de vin fiert. Totul se datorează condimentelor specifice Crăciunului, cu care nu prea gătim
în restul anului: scorțișoară, cardamom, cuișoare. Scorțișoara, de exemplu, este atât de puternic
asociată Crăciunului, încât
nemții au chiar și o vorbă
atunci când îi simt
mirosul: „Hier riecht es
nach Weihnachten!“
(Miroase a Crăciun
aici!).

Fursecuri cu alune
Pregătirea prăjiturelelor începe chiar
cu o săptămână înainte de Crăciun și se
poate întinde până de Anul Nou. Sunt
multe bunătăți dulci pe care nu le găsești
decât în perioada sărbătorilor de iarnă,
așa că trebuie să profiți din plin de ele!
Ingrediente: 250 g făină, 100 g
migdale sau alune măcinate, 200 g unt,
80 g zahăr, un zahăr vanilat, 1 linguriță
extract de vanilie.
Preparare: Făina, migdalele,
zahărul și zahărul vanilat se ameste-
că într-un bol. Se adaugă untul tăiat
cubulețe. Se amestecă cu mâinile, până
se obține un aluat sfărâmicios. Se pune
totul la frigider pentru o jumătate de
foto: Shutterstock
oră. Se rulează apoi aluatul și se taie în
felii. Cu degetele, le dăm formă de se-
milună (putem folosi şi forme speciale,
dacă avem). Se pun pe foaie de copt,
în cuptorul preîncălzit și se lasă circa
15-20 de minute, până se rumenesc pe
margini. După ce s-au răcit, se poate
presăra zahăr pudră.

Vin fiert (Gluhwein)

Gust special, aromă desăvârșită, ușor de preparat. Secretul lui?
Ingredientele aromate, spun nemții, care nu concept să nu aibă vin
fiert în casă de Crăciun. Iată cum se prepară.
•Turnați o sticlă de vin roșu sec (750 ml) într-o cratiță medie.
• Adăugați 6 cuișoare, 4 steluțe de anason, 2 bețe de
scorțișoară, un sfert de cană de zahăr brun, dacă vreți, puteți pune
și două semințe de cardamon.
• Lăsați totul să fiarbă la foc mic, amestecând până se topește
zahărul. Dacă lăsați focul prea puternic, s-ar putea ca toate condi-
mentele să lase un gust amărui, nu tocmai plăcut.
• Tăiați în șase bucăți o portocală și adăugați-o în amestescul de
foto: Shutterstock

vin și condiment și mai lăsați la fiert 10 minute.

• Turnați în căni și nu uitați să puneți și câte o bucată de porto-
cală: efectul va fi grozav!

decembrie 2018 27
 Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice
Bd. Libertății nr. 16, Sector 5, București
Telefon: 0372 11 14 09
Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro
https://www.facebook.com/inforegio.ro

$
Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional și co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională

Numele Proiectului:
„Sprijin pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional în vederea implementării, managementului,
evaluării, informării și promovării Programului Operaţional Regional 2014-2020, pentru perioada 2015-2019“
Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020
- Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice

Material distribuit gratuit Data publicării: Decembrie 2018