You are on page 1of 134

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI


SCOALA DOCTORALĂ

TEZĂ DE DOCTORAT
,,METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE
UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR
MINIERE DE LA SUPRAFAȚĂ”

Conducător științific:
prof. univ. dr. ing. Nicolae DIMA

Doctorand:
ing. Costin-Sebastian MANU

Petroșani
– 2018 –
Prefață

Prezentul studiu reprezintă o analiză a metodelor geodezice și topografice folosite în


sprijinul managementului activităților miniere de la suprafață şi a tehnologiilor utilizate în
realizarea acestui deziderat. Pe langă aspectele teoretice indispensabile în realizarea analizei,
practica curentă a impus abordări noi, corelate cu evoluţia tehnologică a echipamentelor de
măsurat precum şi a sistemelor de calcul, prezentarea acestora fiind scopul autorului.
Rezultatul practic al lucrării, exprimat prin studiul de caz, se materializează prin
obținerea ortofotoplanului digital de înaltă rezoluție și a modelului digital al suprafeței cu
referire la cariera de calcar Dealul Hulei-Mateiaș, județul Argeș, precum și integrarea
acestora, împreună cu alte date tehnice relevante, într-o bază de date GIS pentru a fi accesate
prin intermediul unui site web în cadrul procesului decizional, în cadrul unui management
minier performant.

Cuvinte cheie: topografie minieră, geodezie, fotogrammetrie, ortofotoplan, model


digital al suprafeței, sisteme informaționale geografice, management minier.

Lucrarea ,,METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN


MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA SUPRAFAȚĂ” reprezintă
rezultatul preocupărilor științifice ale subsemnatului în perioada 2015-2018 ca student al
Școlii Doctorale din cadrul Universității din Petroșani, având ca finalitate obținerea titlului de
doctor în domeniul Mine, Petrol și Gaze. Lucrarea științifică are ca obiectiv din punct de
vedere practic realizarea unui Sistem Informațional Geografic în sprijinul managentului
activităților miniere, prin integrarea informațiilor geodezice, topografice, geologice,
imobiliare și nu numai, cu privire la cariera minieră Dealul Hulei-Mateiaș, județul Argeș. Pe
lângă acest deziderat a fost realizată o documentare aprofundată în ceea ce privește
tehnologiile topografice, geodezice și fotogrammetrice utilizate în exploatări miniere de la
suprafață, documentare materializată în prezentarea noutăților din domeniul măsurătorilor
topo-geodezice, aplicabilitea lor în industria minieră precum și expunerea avantajelor și
dezavantajelor utilizării acestora. Au fost abordate din punct de vedere teoretic aspecte
privind managementul minier, strategii și politici publice în domeniul minier, cadrul
internațional, european și național precum și aspecte practice referitoare la zona de studiu.
Motivația alegerii temei este reprezentată de implicarea directă în realizarea
operațiilor topografice specifice cu privire la cariera minieră Dealul Hulei-Mateiaș,
valorificarea multitudinii de date relevante procesului decizional al carierei miniere în cadrul
cercetării științifice precum și dorința de a-mi aduce aportul în ceea ce privește îmbunătățirea
procesului managerial minier prin implementarea unui Sistemul Informațional Geografic.
Gradul de noutate al temei este cert, cuantificabil. Prezenta teză se înscrie în
tendințele curente la nivel internațional în domeniul Mine, Petrol și Gaze în ceea ce privește
un management minier în exploatările de la suprafață; utilizarea și integrarea metodelor
geodezice și topografice în managementul activităților miniere reprezintă un obiectiv
complex, ce-și găsește aplicabilitate în practica inginerească curentă.

drd. ing. Costin-Sebastian MANU


Prezenta lucrare am structurat-o în șase capitole, la care se adaugă prefața și
bibliografia parcursă în documentarea și redactarea tezei. În cele ce urmează am realizat o
trecere în revistă succintă a celor șase capitole din structura tezei.
Capitolul I. Aspecte tehnice calitative privind cariera minieră Dealul Hulei-Mateiaș
valorifică și dezvoltă preocupările din Raportul 3 de cercetare doctorală și nu numai, fiind
structurat astfel încât să expună date relevante privind mineritul în zona Mușcel-Argeș,
informații geografice privind zona în care se regăsește perimetrul minier studiat – relief,
climă, rețea hidrografică, cât și aspecte geologice. Acesta este un capitol introductiv, cu
contribuții proprii ale autorului materializate prin documentarea aplicată pe zona de studiu.
Capitolul II. Studiul tehnologiilor geodezice curente utilizate în exploatări miniere
are ca obiectiv prezentarea tehnologiilor geodezice moderne utilizate în procesul de măsurare,
printr-o documentare temeinică, expunând de asemenea aplicabilitatea acestora în
exploatările miniere și avantajele / dezavantajele utilizării lor în rezolvarea problemelor
tehnice miniere. Expunerea se fundamentează și dezvoltă cercetarea realizată în Raportul 2 de
cercetare științifică.
Capitolul III. Managementul activităților în exploatări miniere de la suprafață are
obiectivul de a prezenta cadrul teoretic privind managementul și procesul decizional în
exploatări miniere, strategii și politici publice în domeniul minier, cadrul internațional actual,
cadrul european precum și cel național, programe software utilizate în procesul de
management minier. Pe lângă aspecte teoretice și conjunctura în care ne încadrăm a fost
expus și managementul activităților privind cariera minieră Dealul Hulei-Mateiaș, la care se
referă studiul de caz.
Capitolul IV. Corelarea lucrărilor topografice cu activitățile de tehnică minieră are
drept scop prezentarea lucrărilor și produselor topografice și modul în care acestea sunt
corelate cu activitățile de tehnică minieră.
Capitolul V. Studiul de caz urmărește patru direcții majore, în esență obținerea a
patru produse compexe:
1. Realizarea ortofotoplanului digital al carierei miniere Dealul Hulei-Mateiaș;
2. Realizarea modelului digital al suprafeței;
3. Realizarea Sistemului Informațional Geografic al carierei miniere Dealul Hulei-
Mateiaș;
4. Integrarea informațiilor într-un site web în vederea accesării de către factorul
decizional.
Capitolul VI. Concluzii prezintă ideile esențiale rezultate în urma studiului de caz și
din aspectele teoretice enunțate, rezultate finale obținute și direcțiile viitoare de cercetare,
precum și contribuția originală a autorului.
Rezultatele obținute în studiul de caz au fost intergrate într-un site web realizat de
către autor, prin care se accesează practic Sistemul Informațional Geografic în mediul on-
line, în care este inclus ca strat și Ortofotoplanul digital, precum și alte informații cadastrale,
imobiliare, geologice, geodezice, stocate pe server. De asemenea site-ul web centralizează
articolele științifice al căror autor sau coautor este subsemnatul.
Suportul cel mai important în redactarea prezentei lucrări a venit din partea familiei,
fără sprijinul căreia nu aș fi scris aceste rânduri.
Adresez mulțumiri pentru sprijinul acordat domnului prof. univ. dr. ing. Nicoae
DIMA.

drd. ing. Costin-Sebastian MANU


Îmi exprim aprecierea față de comisia de doctorat pentru bunăvoința de a citi și evalua
această lucrare științifică, comisie alcătuită din:
 conf. univ. dr. ing. Ioel Samuel VEREȘ;
 prof. univ. dr. ing. Cornel PĂUNESCU;
 ???
De asemenea mulțumiri se cuvin comisiei de îndrumare pentru sprijunul acordat în
perioada redactării și finalizării tezei de doctorat, comisie formată din:
 prof. univ. dr. ing. Eugen COZMA
 sef lucrări univ. dr. ing. Nelu ȘTEFAN
 ???
În urma activității de cercetare desfășurate în cadrul elaborării tezei au fost publicate
următoarele articole științifice:
1. Costin-Sebastian MANU, Nicolae DIMA, Florin NACHE, Roxana Augustina
STĂNESCU, Ioan BOROICA - Remote sensing and photogrammetry applications in
open-pit mines and quarries, The national technical-scientific conference (international
participation), the 17th edition, „MODERN TECHNOLOGIES FOR THE 3RD
MILLENIUM”, anul 2018, Oradea, România, indexată ISI Proceedings;
2. Costin-Sebastian MANU, Larisa Ofelia FILIP, Ioan Cosmin CIUCULESCU,
Dumitru Filip TIVIG, Cosmin CARTEȘ - Error sources in positioning using GNSS
receivers, Revista Română de Inginerie Civilă, Volumul 9 (2018) Nr. 2, editura MATRIX
ROM, indexată în Bazele de Date Internaționale (BDI);
3. C.-S. MANU, L.O. FILIP, D.F. TIVIG, I. BOROICA, I.C. CIUCULESCU - GIS
DATABASE FOR MINING. CASE STUDY: DEALUL HULEI-MATEIAȘ
LIMESTONE QUARRY, RevCAD 23 / 2017, RevCAD Journal of Geodesy and Cadastre
ISSN 2068-5203, ISSN-L 2068-519X, indexată în Bazele de Date Internaționale (BDI);
4. C.-S. MANU, I. BOROICA, D.F. TIVIG, M.C. COSTEA - DIGITAL TERRAIN
MODEL IN MINING TOPOGRAPHY APPLICATIONS, RevCAD 22 / 2017, RevCAD
Journal of Geodesy and Cadastre ISSN 2068-5203, ISSN-L 2068-519X, indexată în Bazele
de Date Internaționale (BDI);
5. Costin-Sebastian MANU, Sabina PLĂVICHEANU, Dumitru-Filip TIVIG, Petre-
Iuliu Dragomir - Aplicații ale topografiei în exploatări miniere de suprafață /
Topography applications in surface mining, Revista Minelor / Mining Revue, Nr. 2 / 2016,
ISSN-L 1220-2053, ISSN 2247-8590, indexată în Bazele de Date Internaționale (BDI);
De asemenea activitatea științifică desfăsurată pe parcursul perioadei de studii
doctorale s-a materializat prin urmăroarele articole, în calitate de autor sau coautor:
6. BOROICA, I., MANU, C.S., CUCĂILĂ, S., FILIP, L.O. - Some of the 19th
Century Regulations on the Introduction of the Historical Cadaster within
Transylvania, Banat and Bucovina and Their Modernity, Annals of UPET - Mining
Engineering vol. 18 (XLV), UNIVERSITAS PUBLISHING HOUSE, Petroşani –
ROMÂNIA, 2017 ISSN 1454-9174, indexată în Bazele de Date Internaționale (BDI);
7. MANU C.S., PLĂVICHEANU S., TIVIG D.F., BOROICA I. - The analysis of
three-dimensional behavior of objectives in mining industry using the global test of
congruence with two stages of measurement. Locating deformations using statistical tests,
Annals of UPET - Mining Engineering Vol 16-2015 (XLIII), UNIVERSITAS PUBLISHING

drd. ing. Costin-Sebastian MANU


HOUSE, Petroşani – ROMÂNIA, 2015 ISSN 1454-9174, indexată în Bazele de Date
Internaționale (BDI);
8. BOROICA I., MANU C.S., DIMA N. - Aspects of introducing the cadaster
information system of cultural heritage sites within the historical Maramures, Annals of
UPET - Mining Engineering Vol 16-2015 (XLIII), UNIVERSITAS PUBLISHING HOUSE,
Petroşani – ROMÂNIA, 2015 ISSN 1454-9174, indexată în Bazele de Date Internaționale
(BDI);
9. TIVIG D.F., ROTUNJANU I., FLOREA A., MANU C.S. - Mining design based
on a digital terrain and deposit body model at Tismana open pit, Annals of UPET -
Mining Engineering Vol 16-2015 (XLIII), UNIVERSITAS PUBLISHING HOUSE,
Petroşani – ROMÂNIA, 2015 ISSN 1454-9174, indexată în Bazele de Date Internaționale
(BDI);
10. Costin-Sebastian MANU, Ioan BOROICA - Baze de date de tip cadastral în
sprijinul managementului ecologic, Volumul lucrărilor celui de-al XV-lea Simpozion
Național Studențesc ,,Geoecologia” 2017, Universitatea din Petroșani, Facultatea de Mine,
ISSN 2559 – 2106 ISSN-L 1842 – 4430;
11. Costin-Sebastian MANU, Ioan BOROICA, Dumitru Filip TIVIG – Mineritul în
preistorie și antichitate, Volumul lucrărilor celui de-al XV-lea Simpozion Național
Studențesc ,,Geoecologia” 2017, Universitatea din Petroșani, Facultatea de Mine, ISSN 2559
– 2106 ISSN-L 1842 – 4430;
12. Costin-Sebastian MANU, Ion Cosmin CIUCULESCU - Works of systematic
registration of real estate in the Integrated System of Cadastre and Land Registry for
UAT Bustuchin, Gorj county, Journal of Geodesy, Cartography and Cadastre, nr. 4 / 2016,
revistă de specialitate a Uniunii Geodezilor din România.

drd. ing. Costin-Sebastian MANU

drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

CUPRINS:

1. Aspecte tehnice calitative privind cariera minieră Dealul Hulei-Mateiaș ............................... 1


1.1 Mineritul în zona Mușcel-Argeș .......................................................................................... 1
1.2 Zona Dealul Hulei-Mateiaș – date geografice ..................................................................... 4
1.3 Geologia zonei........................................................................................................................ 7
1.4 Activități de tehnică minieră .............................................................................................. 10
1.4.1 Derocarea primară ...................................................................................................... 10
1.4.2 Derocarea secundară .................................................................................................. 10
1.4.3 Încărcarea şi transportul materialului derocat ........................................................ 11
1.4.4 Concasare și sortare .................................................................................................... 11
1.4.5 Transportul către fabrica de ciment ......................................................................... 11
1.5 Descrierea procesului tehnologic de obținere a cimentului la fabrica Câmpulung
Mușcel, județul Argeș ..................................................................................................................... 12
1.6 Ciclul de viață al unei exploatări miniere ......................................................................... 15
2. Studiul tehnologiilor geodezice curente utilizate în exploatări miniere ................................. 18
2.1 Date generale ....................................................................................................................... 18
2.2 Tehnologii de determinare a distanțelor și unghiurilor ................................................... 19
2.3 Tehnologii de determinare a diferențelor de nivel și coordonatelor altimentrice ......... 21
2.4 Tehnologii satelitare în poziționare ................................................................................... 25
2.4.1 Sistemul NAVSTAR-GPS........................................................................................... 28
2.4.2 Sistemul GLONASS .................................................................................................... 29
2.4.3 Sistemul Galileo ........................................................................................................... 31
2.4.4 Sistemul BeiDou .......................................................................................................... 32
2.4.5 Sistemul QZSS ............................................................................................................. 33
2.4.6 Sistemul IRNSS ........................................................................................................... 34
2.5 Tehnologii de scanare laser 3D terestre ............................................................................ 36
2.6 Tehnologii fotogrammetrice clasice și U.A.V. .................................................................. 44
2.7 Sisteme informaționale geografice ..................................................................................... 49
3. Management minier. Managementul activităților în cariera Dealul Hulei-Mateiaș............. 54
3.1 Management minier. Strategii și politici publice în domeniul minier ............................ 54
3.1.1 Cadrul internațional ................................................................................................... 54

drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

3.1.2 Cadrul european ......................................................................................................... 55


3.1.3 Cadrul național ........................................................................................................... 55
3.2 Aspecte teoretice privind managementul minier ............................................................. 57
3.2.1 Considerații generale .................................................................................................. 57
3.2.2 Managerul într-o exploatare minieră ........................................................................ 57
3.2.3 Managementul informației în domeniul minier ....................................................... 58
3.3 Programe software utilizate în domeniul minier .............................................................. 61
3.4 Analiza SWOT – Evaluarea situației curente în România privind rocile utile ............. 62
3.5 Managementul activităților în cariera minieră Dealul Hulei-Mateiaș ........................... 64
3.5.1 Resurse umane, utilaje și materiale implicate în procesul de exploatare minieră 65
3.5.2 Condiții de calitate ale produsului finit ..................................................................... 67
4. Corelarea lucrărilor topo-geodezice cu activitățile de tehnică minieră ................................. 68
4.1 Aspecte generale .................................................................................................................. 68
4.2 Rețeaua topografică de sprijin ........................................................................................... 69
4.3 Ridicarea detaliilor topografice ......................................................................................... 70
4.4 Produse cartografice utilizate în activități de tehnică minieră ....................................... 70
4.5 Calculul excavațiilor – determinarea volumelor ............................................................. 72
4.6 Urmărirea comportării construcțiilor și terenurilor afectate de activitatea minieră ... 73
4.7 Baze de date de tip G.I.S. în sprjinul managementului minier ....................................... 74
5. Studiu de caz ................................................................................................................................ 76
5.1 Ortofotoplanul digital al carierei miniere Dealul Hulei-Mateiaș.................................... 76
5.1.1 Sistemul U.A.V. tip aripă fixă senseFly eBee ................................................................ 77
5.2 Modelul digital al suprafeței .............................................................................................. 82
5.2.1 Metode de realizare a modelului digital al terenului ............................................... 82
5.2.2 Surse de informații la baza creării modelului digital al terenului .......................... 84
5.3 Fluxul de lucru aferent realizătii ortofotoplanului și modelului digital al suprafeței ... 84
5.3.1 Setarea preferințelor – PhotoScan Preferences ........................................................ 84
5.3.2 Încărcarea imaginilor – Add Photos ......................................................................... 85
5.3.3 Încărcarea pozițiilor camerei – Load Camera Positions ......................................... 86
5.3.4 Calibrarea camerei – Camera calibration ................................................................ 88
5.3.5 Alinierea imaginilor – Align Photos .......................................................................... 89
5.3.6 Introducerea punctelor de control la sol – Place Markers ...................................... 90
5.3.7 Introducerea coordonatelor punctelor de control la sol – Input Marker
Coordinates .................................................................................................................................. 92

drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

5.3.8 Optimizarea alinierii camerelor – Optimize Camera Alignment ........................... 93


5.3.9 Setarea casetei de lucru – Set Bounding Box ............................................................ 94
5.3.10 Construirea norului de puncte dens – Build Dense Point Cloud ............................ 95
5.3.11 Contruirea Meșei – Build Mesh ................................................................................. 95
5.3.12 Construirea modelului digital al suprafeței – Build D.E.M. .................................. 96
5.3.13 Construirea ortofotoplanului digital – Build Orthomosaic ..................................... 97
5.3.14 Exportul produselor fotogrammetrice ...................................................................... 98
5.4 Implementarea bazei de date G.I.S. ................................................................................ 104
5.4.1 Descrierea operațiilor tehnice .................................................................................. 104
5.5 Integrarea rezultatelor obținute într-o pagină web ....................................................... 111
6. Concluzii și perspective de cercetare ....................................................................................... 116
6.1 Considerații finale ............................................................................................................. 116
6.2 Contribuții personale ........................................................................................................ 118
6.3 Perspective privind extinderea cercetării ....................................................................... 119
Bibliografie ......................................................................................................................................... 120

drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

LISTĂ FIGURI:
Figura 1. 1 - Cariere miniere de materii prime minerale solide pe teritoriul României (imaginea de
sus); foste și actuale expoatări miniere în zona Mușcel-Argeș (imaginea de jos) .................................. 1
Figura 1. 2 – Întreprinderea minieră Câmpulung Mușcel (stânga sus); bloc turn de extracție la mina
Berevoiești (dreapta sus); fosta mina Pescăreasa (stânga jos); fosta cariera minieră de lignit Coteşti-
Aninoasa (dreapta jos) ............................................................................................................................ 2
Figura 1. 3 - Combinatul de ciment Câmpulung .................................................................................... 3
Figura 1. 4 - Cariera Dealul Hulei-Mateiaș, încadrarea geografică ........................................................ 5
Figura 1. 5 - Durata de strălucire a soarelui pe anotimpuri înregistrată la stația meteo Câmpulung ...... 5
Figura 1. 6 - Regimul mediu multianual de temperatură a aerului (imaginea din stânga) și regimul
mediu multianual de precipitații (imaginea din dreapta) ........................................................................ 6
Figura 1. 7 - Coloană lito-stratigrafică sintetică pentru depozitele carbonatice din zona Dealul Hulei-
Mateiaș .................................................................................................................................................... 7
Figura 1. 8 - Geologia zonei Dealul Hulei-Mateiaș ................................................................................ 9
Figura 1. 9 - Secțiune geologică în cariera Dealul Hulei-Mateiaș .......................................................... 9
Figura 1. 10 - Transportul materialului concasat către fabrica de ciment, sistem cu bandă
transportoare pe lungimea de 1,8 km .................................................................................................... 12
Figura 1. 11 - Schema producerii cimentului ........................................................................................ 13
Figura 1. 12 - Hala de preomogenizare (stânga) și turnul de preîncălzire (dreapta) ............................. 14
Figura 1. 13 - Benzi de transport (stânga) și echipamente mobile (dreapta) ........................................ 15

Figura 2. 1 - Perioada de timp necesară tehnologiilor să atingă pragul de 150 de milioane de utilizatori
.............................................................................................................................................................. 18
Figura 2. 2 - Instrumente de măsurători unghiulare. De la stânga la dreapta dioptra descrisă de Heron,
teodolit Zeiss din anul 1900, teodolit fabricat în fosta URSS în anul 1958 .......................................... 19
Figura 2. 3 - Evoluția sistemelor de măsurare de la teodolit la stația totală robotizată cu receptor
G.N.S.S. încorporat ............................................................................................................................... 20
Figura 2. 4 - Leica Nova TM50 (imaginea din stânga) și Leica Viva GS08+ ..................................... 21
Figura 2. 5 - Nivele optice și digitale. De la stânga la dreapta nivela optică LEICA NA2, nivela optică
LEICA NA 700, nivela digitală LEICA Sprinter 250M și nivela digitală LEICA LS15...................... 22
Figura 2. 6 - Citirea unui fragment de cod pentru o nivelă digital ........................................................ 23
Figura 2. 7 - Codul specific mirei producătorului Leica ....................................................................... 24
Figura 2. 8 - Primul navigator naval bazat pe poziționarea satelitară în 1964 (stânga) și primul
receptor portabil satelitar bazat pe efectul Doppler în 1968 (dreapta) .................................................. 25
Figura 2. 9 - Validarea conceptuală a sistemului GPS – Receptorul GPS X-set .................................. 26
Figura 2. 10 - Navigatorul GPS comercial cu 5 canale din 1984 (stânga), navigatorul GPS cu 6 canale
lansat în 1986 (centru) și primul receptor G.N.S.S. compact de la Wild, lansat în 1991...................... 26
Figura 2. 11 - Navigator G.N.S.S. utilizând sistemele NAVSTAR-GPS și GLONASS din 1990 și
Navigator marin DGPS professional de la firma Leica, din 1996 ........................................................ 27
Figura 2. 12 - Sisteme de poziționare globală sau regională cu ajutorul sateliților .............................. 27
Figura 2. 13 - Satelit rusesc din generația a 3-a GLONASS-K și receptor rusesc GLONASS / GPS .. 30
Figura 2. 14 - Evoluția satelițiilor GLONAS ........................................................................................ 31
Figura 2. 15 - Orbita sateliților sistemului QZSS ................................................................................. 33
Figura 2. 16 - Evoluția până în prezent și dezvoltări ulterioare pentru sistemul QZSS, perioada 2010-
2024 ...................................................................................................................................................... 33
Figura 2. 17 - Modul de preluare a datelor de către scanerul laser terestru – SLT ............................... 36
Figura 2. 18 - Principiul de funcționare a scanerului tip cameră de înregistrare .................................. 37
Figura 2. 19 - Principiul de funcționare a scanerului panoramic .......................................................... 38
Figura 2. 20 - Principiul de funcționare a scanerului hybrid................................................................. 38
Figura 2. 21 - Spectrul electromagnetic ................................................................................................ 39
Figura 2. 22 - Scanare laser subterană .................................................................................................. 40
Figura 2. 23 - Laser scaner terestru Riegl VZ-4000 într-o exploatare minieră de suprafață................. 41

drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 2. 24 - Laser scanerul Stonex X300 ........................................................................................... 42


Figura 2. 25 - Drona utilizată într-o exploatare minieră subterană ....................................................... 44
Figura 2. 26 - Imagine fotogrammetrică cu rezoluția pixel-ului de 83mm pentru cariera Dealul Hulei–
Mateiaș, județul Argeș .......................................................................................................................... 45
Figura 2. 27 - Hexacopter și aeromodel utilizate în fotogrammetrie .................................................... 46
Figura 2. 28 - Surse de date ale unui G.I.S. .......................................................................................... 51
Figura 2. 29 - Reprezentare vectorială și raster a lumii reale ................................................................ 52

Figura 3. 1 - Circuitul poluanților în natură prin prisma activităților miniere ...................................... 56


Figura 3. 2 - Practici miniere sustenabile .............................................................................................. 59
Figura 3. 3 - Soluția software de tip G.I.S. Global Mapper, dezvoltată de compania Blue Marble
Geographics .......................................................................................................................................... 62
Figura 3. 4 - Analiza SWOT ................................................................................................................. 63
Figura 3. 5 - Costul mentenanței pentru echipamentele mobile și concasoare ..................................... 65
Figura 3. 6 - Consumul specific de combustibil (general și pe activități), costul specific al
combustibilului pentru cariera Dealul Hulei-Mateiaș ........................................................................... 65
Figura 3. 7 - Organigrama personalului implicat în extrivitatea de exploatare minieră la cariera Dealul
Hulei-Mateiaș ........................................................................................................................................ 66
Figura 3. 8 - Zăcământ de calcar în cariera Dealul Hulei-Mateiaș (imaginea din stânga) calcar
concasat (imaginea din dreapta) ............................................................................................................ 67

Figura 4. 1 - Harta de risc a carierei miniere Dealul Hulei-Mateiaș ..................................................... 68


Figura 4. 2 - Extras din Planul topografic al carierei miniere Dealul Hulei-Mateiaș ........................... 71
Figura 4. 3 - Volum exploatat (imaginea de sus) – roșu volum exploatat, albastru stagnare, vizualizare
în programul software TopoLT. Imaginea din stânga jos model digital al terenului, vizualizare în
programul software TopoLT. Imaginea din dreapta jos volum exploatat, vizualizare în programul
software Sierra Topko Geomatics Suite 2009. ...................................................................................... 72
Figura 4. 4 - Elemente caracteristice ale unui front de lucru ................................................................ 73
Figura 4. 5 - Vizualizarea interfeței Sistemului Informațional Geografic al carierei Dealul Hulei-
Mateiaș cu ajutorul programului software ArcG.I.S. Server ................................................................ 75

Figura 5. 1 - Sistemul U.A.V. tip aripă fixă senseFly eBee .................................................................. 77


Figura 5. 2 - Componentele sistemului fotogrammetric senseFly eBee ............................................... 78
Figura 5. 3 - Senzor de înaltă rezoluție RGB S.O.D.A. (stânga sus), senzor multispectral Parrot
Sequoia (dreapta sus), senzor senseFly Corridor (stânga jos) și senzor termic senseFly termoMAP
(dreapta jos) pentru sistemul eBee ........................................................................................................ 79
Figura 5. 4 - Caracteristici tehnice camera Sequoia de la Parrot .......................................................... 80
Figura 5. 5 - Reflectanța vegetației de culoare verde pentru camera Sequoia ...................................... 80
Figura 5. 6 - Dimensiunea camerei Sequoia ......................................................................................... 81
Figura 5. 7 - Exploatarea minieră de suprafață a calcarului Dealul Hulei-Mateiaș .............................. 81
Figura 5. 8 - Model digital altimetric al terenului ................................................................................. 82
Figura 5. 9 - Modul de interpolare a cotei H pentru un punct oarecare în cadrul TIN.......................... 83
Figura 5. 10 - Setarea preferințelor în programul software Agisoft PhotoScan Professional ............... 84
Figura 5. 11 - Setări de referință, Setarea sistemului de coordonate în programul software Agisoft
PhotoScan Professional ......................................................................................................................... 86
Figura 5. 12 - Setări de referință, Setarea sistemului de coordonate în programul software Agisoft
PhotoScan Professional ......................................................................................................................... 87
Figura 5. 13 - Pozițiile camerelor, imagine din raportul de prelucrare generat de programul software
Agisoft PhotoScan Professional ............................................................................................................ 88
Figura 5. 14 - Alinierea imaginilor în fereastra Workflow a programului software Agisoft PhotoScan
Professional ........................................................................................................................................... 89
Figura 5. 15 - Alinierea imaginilor și crearea norului de puncte rar în programul software Agisoft
PhotoScan Professional ......................................................................................................................... 90

drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 5. 16 - Fereastra Build Mesh din meniul Workflow al programului software Agisoft PhotoScan
Professional ........................................................................................................................................... 90
Figura 5. 17 - Intoducerea unui punct de control la sol în programul software Agisoft PhotoScan
Professional ........................................................................................................................................... 91
Figura 5. 18 - Pozițiile punctelor de control la sol (G.C.P.), imagine din raportul de prelucrare generat
de programul software Agisoft PhotoScan Professional ....................................................................... 92
Figura 5. 19 - Optimizarea alinierii camerei în programul software Agisoft PhotoScan Professional . 94
Figura 5. 20 - Resize Region în programul software Agisoft PhotoScan Professional ........................ 94
Figura 5. 21 - Construirea norului de puncte dens în programul software Agisoft PhotoScan
Professional ........................................................................................................................................... 95
Figura 5. 22 - Parametrii construcției meșei în programul software Agisoft PhotoScan Professional . 96
Figura 5. 23 - Meșă 3D în programul software Agisoft PhotoScan Professional ................................. 96
Figura 5. 24 - Construirea modelului digital al suprafeței în programul software Agisoft PhotoScan
Professional ........................................................................................................................................... 97
Figura 5. 25 - Construirea ortofotoplanului în programul software Agisoft PhotoScan Professional .. 98
Figura 5. 26 - Exportul ortofotoplanului utilizând meniul File, butonul Export Orthomosaic în
programul software Agisoft PhotoScan Professional ........................................................................... 99
Figura 5. 27 - Ortofotoplan digital al carierei miniere Dealul Hulei-Mateiaș, vizualizare în programul
software Global Mapper ..................................................................................................................... 100
Figura 5. 28 - Modelul digital al suprafeței pentru cariera minieră Dealul Hulei-Mateiaș, vizualizare în
programul software Global Mapper .................................................................................................... 101
Figura 5. 29 - Modelul digital al suprafeței cu ortofotoplan suprapus, export 3D ca fișier *.pdf. ...... 102
Figura 5. 30 - Meșă 3D simplificată, vizualizare în programul software Pix4D ................................ 103
Figura 5. 31 - Crearea bazei de date G.I.S. în programul software ArcG.I.S. ................................... 105
Figura 5. 32 - Convertirea datelor prin export anterior publicării pe server ....................................... 106
Figura 5. 33 - Cei șapte parametrii de transformare (Bursa / Wolf) între datumul S42 România
elipsoid Krassovsky și WGS ‟84 (imaginea de sus); Transformarea coordonatelor între sisteme
(imaginea de jos) ................................................................................................................................. 107
Figura 5. 34 - Web Map – personalizarea layerelor încărcate ............................................................ 108
Figura 5. 35 - Alegerea modulelor ce vor fi implementate în aplicația web ....................................... 109
Figura 5. 36 - Vizualizarea bazei de date ............................................................................................ 110
Figura 5. 37 - Extras din geoportalul Direcției Topografice Militare cu privire la cariera Dealul Hulei-
Mateiaș. Imaginea de sus ortofoplan RGB, in mijloc ortofotoplan infraroșu colorat - NIR iar imaginea
de jos harta topografică 1:25000 ......................................................................................................... 112
Figura 5. 38 - Extras din geoportalul A.N.C.P.I. cu privire la cariera Dealul Hulei-Mateiaș ............. 113
Figura 5. 39 - Realizarea găurilor de foreză verticale necesare derocării primare cu explozibili ....... 114
Figura 5. 40 - Interfața portalului de legislație .................................................................................... 114
Figura 5. 41 - Interfața paginii web aferentă bazei de date ................................................................. 115

LISTĂ TABELE:
Tabelul 1. 1 -Temperaturi medii lunare și media anuală în zona comunei Valea Mare Pravăț .............. 5
Tabelul 1. 2 - Etapele aferente ciclului de viață al unei exploatări miniere la zi .................................. 16

Tabelul 2. 1 - Generații de steliți ai sistemului NAVSTAR GPS ......................................................... 29


Tabelul 2. 2 - Generații de sateliți GLONASS ..................................................................................... 30
Tabelul 2. 3 - Sateliți ai sistemului G.N.S.S. chinezesc BeiDou .......................................................... 32
Tabelul 2. 4 - Sateliții sistemului regional IRNSS ................................................................................ 34

Tabelul 5. 1 - Coordonatele punctelor de control la sol ........................................................................ 93

Tabelul 6. 1 - Structura producției de energie termoelectrică după felul combustibilului consumat .. 117

drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

UNITĂȚI DE MĂSURĂ:
% – procent
” – secunde sexagesimale
°C – grade Celsius
GHz – gigaherți
h – oră
kcal/cmp – kilocalorie / centimetru pătrat, unitarea de măsură a radiației solare
kg – kilogram
kg/m – kilogram / metru
kg/t – kilogram / tonă
KHz – kiloherți
m – metro
m3– metru cub
cm3– metru cub
mb – milibar
mgon – miligon
mm – milimetru
MP – mega pixeli
MJ/kg – megajuli / kilogram
mp – metru pătrat
º – grade sexagesimale
t – tonă
t / h – tonă per oră
TNT/t – trinitrotoluen / tonă
p.p.m. – părți per milion

ACRONIME:
A.N.R.M. – Agenția Națională pentru Resurse Minerale
C.A.D. – Computer–aided Design (design asistat de calculator)
C.A.M. – Computer-aided Mapping (cartografiere asistată de calculator)
C.E.T – Centrală electro-termică
CCD – Charge Coupled Device
D.E.M. – Digital elevation model
D.N. – Drum național
DSM – Digital Surface Model
DTM – Digital Terrain Model
E.S.A. – Euroopean Space Agency
EITI – Extractive Industries Transparency Initiative (Iniţiativă pentru Transparenţă în
Industria Extractivă)
FoV – Field of View
G.C.P. – Ground Control Points (puncte de control la sol)
G.S.D. – Ground Sampling Distance este un indicator calitativ caracteristic imaginilor
fotogrammetrice. Cu cât este mai mare valoarea GSD, cu atât este mai mică rezoluția spațială
a imaginii. Indicatorul GSD este legat de înălțimea zborului, cu cât este mai mare altitudinea
zborului, cu atât este mai mare valoarea GSD
GIS – Geographic Information System
GNSS – Global Navigation Satellite System
LASER – Light Amplification by the Stimulated Emission of Radiation

drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

LiDAR – Light Detection and Ranging


NIR - Near-infrared image (imagine în infraroșu apropiat)
P.U.D. – Plan Urbanistic de Detaliu
R.T.K. – Real–time kinematic
RGB – red, green, blue (roșu, verde, albastru)
S.A. – Societate pe acțiuni
S.C. – Societate comercială
S.R.L. – Societate cu răspundere limitată
S.U.A. – Statele Unite ale Americii
U.A.V. – Unmande aerial vehicle (vehicul aerian fără pilot)
U.E. – Uniunea Europeană
U.R.S.S – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
UHF – Ultra high frequency (frecvență foarte mare)
UNEP – United Nation Enviroment Program (Programului Națiunilor Unite pentru Mediu)
USB – Universal Serial Bus

drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

1. Aspecte tehnice calitative privind cariera minieră Dealul Hulei-


Mateiaș
1.1 Mineritul în zona Mușcel-Argeș
Mineritul în zona Mușcel-Argeș a fost impulsionat de perioada de industrializare
începută în deceniul cinci al secolului trecut, în această zonă fiind exploatate materiale de
construcții precum calcar, argilă, gips, nisip, pietriș dar și cărbune brun–lignit, în exploatări
miniere precum Schitu Golești, Berevoiești, Pescăreasa, Slănic, Godeni, Poienari, Valea
Îndărăt, Jugur, cariera minieră Coteşti-Aninoasa, mina Boteni, Valea Gogorasca–punctul
Salina.

Figura 1. 1 - Cariere miniere de materii prime minerale solide pe teritoriul României1 (imaginea de sus); foste și
actuale expoatări miniere în zona Mușcel-Argeș (imaginea de jos)

1
Sursa imaginii este prof. univ. dr. ing. D. Fodor, curs doctorat, ,,Tehnici și tehnologii în mineritul modern–tehnologii de extragere la zi”,
anul 2014

1 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Cărbunele brun exploatat în Argeș este format în Paleogen, conține 60 - 78 % carbon


în masa combustibilă, iar prin încălzire degajă materii volatile. În momentul extracției conține
30 - 45 % umiditate. Are o putere calorifică de 6 - 18 MJ/kg, uzual 7 - 9 MJ/kg. Este folosit
în scopuri energetice, fiind combustibilul utilizat uzual în termocentrale pe bază de cărbune2.
În anul 1944 în zona Mușcel-Argeș exista o mină de lignit în comuna Berevoiești,
având capacitatea de 50 - 60 tone/zi, proprietatea cooperativei ,,Bătaia”, precum și trei
exploatări miniere tot de lignit aparținând de societatea comercială Concordia S.A., situate în
localitățile Poienari, Schitu-Golești și Godeni, avânt o producție totală însumată de 300-400
tone / zi lignit3. La 11.06.1948 se naționalizează mina cooperativei ,,Bătaia”, luând naștere
Întreprinderea Carboniferă de Stat Berevoiești, ce funcționeză sub acestă denumire până în
anul 19544. În anul 1948 se pune în funcțiune primul abataj frontal cu transport mecanizat cu
socluri oscilante la mina Pescăreasa, comuna Schitu-Golești. În anul 1952 demarează săparea
primului puț de extracție betonat la mina de lignit din comuna Berevoiești. Tot pe parcursul
acestui an se deschide o nouă exploatare minieră în perimetrul minier Jugur.

Figura 1. 2 – Întreprinderea minieră Câmpulung Mușcel (stânga sus); bloc turn de extracție la mina Berevoiești
(dreapta sus)5; fosta mina Pescăreasa (stânga jos)6; fosta cariera minieră de lignit Coteşti-Aninoasa (dreapta jos)7

În anul 1954 se înfințează Întreprinderea Carboniferă Câmpulung, în subordinea


Ministerului Industriei Cărbunelui, aceasta având în componență minele de lignit Berevoiești,
Godeni, Pescăreasa, Poienari și Jugur. Trei ani mai târziu, în anul 1957, se deschide a șasea
mină din cadrul întreprinderii miniere, în perimetrul Slănic. În anul 1955 Întreprinderea
2
Conform https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbune#Clasificarea_c.C4.83rbunilor_din_Rom.C3.A2nia
3
Conform http://muscelpedia.ro/aboutus/index.php?pid=338
4
Conform http://muscelpedia.ro/aboutus/index.php?pid=338
5
Sursa imaginilor este http://muscelpedia.ro/aboutus/index.php?pid=338
6
Imagine din arhiva autorului
7
Imagine din arhiva autorului

2 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Carboniferă Câmpulung își modifică denumirea în Întreprinderea Minieră Câmpulung,


încadrată în Direcția Generală a Cărbunelui din Ministerul Minelor, iar în anul 1969 trece,
sub aceeași denumire, în componența Centralei Cărbunelui Ploiești, intrând în anul 1973 în
componența Centralei Cărbunelui Petroșani8.
Existența minelor de lignit în zona Mușcel-Argeș a fost strâns legată de cea a
centralelor electro-termice din județele Argeș și Brașov, principalul beneficiar al cărbunelui
exploatat. Perioada de continuă tranziție de la economia de tip centralizat la cea de piață
funcțională de după anul 1989 și închiderea termocentralelor din cauza nerespectării
normelor de mediu a condus la închiderea treptată a minelor mușcelene. Astfel, ultimele
exploatări miniere de la Jugur și Cotești-Aninoasa, aparținând de Carbonifera Câmpulung,
exploatări ce asigurau materia primă pentru C.E.T. Brașov, au intrat intrat într-un proces de
închidere-ecologizare după anul 2010.
În prezent exploatarea cărbunelui în județul Argeș a încetat, acest lucru datorându-se
pieței de desfacere precare, lipsei investițiilor în echipamente moderne de exploatare dar și
managementului defectuos, având efecte sociale și economice negative. Activitatea minieră
în această zonă mai este prezentă prin carierele și balastierele de exploatare a materialelor de
construcție, exploatări de succes fiind administrate de S.C. Holcim (România) S.A., parte a
grupului internațional Lafarge Holcim, cu exemple precum cariera minieră de calcar
industrial și de construcții de la Dealul Hulei-Mateiaș din comuna Valea Mare Pravăț, cea de
argilă comună de la Plaiul Cheii, comuna Stoenești și cea de gips de la Dealu Piatra, comuna
Boteni. Calcar ornamental–marmură este exploatat în comuna Albeștii de Muscel de către
S.C. ROCAS S.A.. De asemenea în curs de aprobare la A.N.R.M. se află o licență de
exploatare a lignitului pentru perimetrul minier Aninoasa 1, cu titular S.C. CARBONIFERA
S.A. Ploiești9, existând în județul Argeș și o licență avizată A.N.R.M. de explorare a
lignitului în perimetrul Plopisel, având ca beneficiar S.C. BIOECO MILENIUM S.R.L..10
Exploatarea la scară industrială a calcarului în zona Dealul Hulei-Mateiaș a început în
anul 1972, când fabrica de ciment a fost inaugurată, până în anul 1989 denumită Combinatul
de ciment Câmpulung Mușcel, în perioada dintre anii 1989 și 1999 cunoscută sub numele de
S.C. CIMUS S.A., în anul 1999 fiind preluată de grupul internațional Holcim, sub denumirea
de S.C. Holcim (România) S.A., actualmente parte a grupului internațional din domeniul
materialelor de construcții Lafarge Holcim.

Figura 1. 3 - Combinatul de ciment Câmpulung11 12

8
Conform http://muscelpedia.ro/aboutus/index.php?pid=338
9
Conform http://www.namr.ro/wp-content/uploads/2017/10/licente_in_aprobare.htm
10
Conform A.N.R.M.: http://www.namr.ro/wp-content/uploads/2017/11/ER_JUD_Arges.htm
11
Sursa imaginii din stânga este http://muscelpedia.ro/aboutus/index.php?pid=336
12
Sursa imaginii din dreapta este http://www.sabinacornovac.ro/10-lucruri-de-stiut-despre-fabrica-holcim/

3 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Prin Hotărârea Consiliului de Miniștrii 1297/11.06.1969 a fost aprobată investiția


economică privind construcția noului Combinat de ciment Câmpulung Mușcel, al cărui
amplasament a fost stabilit la intersecția D.N. 73 Pitești-Brașov cu D.N. 72A Câmpulung-
Târgoviște, în comuna Valea Mare Pravăț, pe valea răului Argeșel, la o distanță de
apoximativ 8 km de municipiul Câmpulung.
Prima linie de fabricare a cimentului a fost dată în folosință la data de 30.06.1972,
următoarele cinci fiind linii de fabricare a cimentului și două de fabricare a varului industrial
fiind date în folosință până la data de 30.06.1974. Pentru punerea în funcțiune a Combinatului
de ciment Câmpulung au fost realizate lucrări de construcții și îmbunătățiri funciare
complexe precum regularizarea albiei râului Argeșel, situat în proximitatea combinatului,
prelungirea căii ferate din gara Câmpulung până la stația Argeșel cu 14,5 km, regularizarea
unor poduri, pasaje, viaducte, a stației Argeșel, modernizarea pasajelor auto și pietonale,
modernizarea D.N. 73 Pitești-Brașov și D.N. 72A Câmpulung-Târgoviște, construirea liniei
de înaltă tensiune Arefu-Curtea de Argeș-Cândești-Lerești-Valea Mare Pravăț, construirea a
două stații de transformare, construirea stațiilor de pompare și a bazinelor de apă industrială
și potabilă, construirea a 800 de apartamente în cartierele Flămânda și Vișoi din municipiul
Câmpulung pentru personalul combinatului.
1.2 Zona Dealul Hulei-Mateiaș – date geografice
Din punct de vedere geografic, zăcământul de calcar industrial și de construcții Dealul
Hulei-Mateiaș este localizat la extremitatea sudică a masivului Iezer-Păpuşa, între râurile
Argeşel şi Dâmboviţa. Zăcământul a fost delimitat în zona dealului Hulei, la 1100 m
altitudine şi zona dealului Mateiaș, 1243 m altitudine în vârful Mateiaș, separate printr-o
înşeuare situată între cotele 970 m și 1000 m. Zăcământul este orientat pe direcţia SV-NE
având o lungime de aproximativ 1,5 km şi o lăţime de aproximativ 1,0 km. Perimetrele cu
resurse de calcar delimitate în zăcământ ocupă următoarele zone, distincte din punct de
vedere morfologic al terenului:
o perimetrul Dealul Hulei – delimitat în zona Dealul Hulei, conturat în regiunea sud-
vestică a zăcământului de calcar;
o perimetrul Dealul Mateiaș – delimitat în zona vârfului Mateiaș, conturat în regiunea
nord-estică a zăcământului de calcar. Denumirea de Mateiaș dată varfului omonim
provine de la numele fiului adoptiv al lui Matei Basarab (n.1580-d.1654),
domnitorului Țării Românești între anii 1632 și 1654.
Relieful zonei în care se află cariera Dealul Hulei-Mateiaș se integrează în
depresiunea Câmpulung, de origine tectonică, mărginită de falii cretacice, accentuate în
cuaternar, ce înregistrează mișcări seismice rare ce au hipocentrul în fundamentul regiunii și
epicentrul în satul Bilcești din comuna Valea Mare-Pravăț.
Înălțimea maximă în zonă este dată de vârful Mateiaș, având 1243 m altitudine, acesta
fiind și înălțimea cea mai mare din nordul depresiunii Câmpulung, urmată de dealul
Nămăieștilor, tot în comuna Valea Mare-Pravăț, având 838 m.

4 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 1. 4 - Cariera Dealul Hulei-Mateiaș, încadrarea geografică13

Clima zonei Dealul Hulei-Mateiaș este specifică zonei de deal-podiș. Temperatura


medie anuală este de 8.1°C, valoarea cea mai scăzută se înregistrează în luna ianuarie -2.8°C
iar cea mai ridicată în luna iulie 18.4°C, amplitudinea anuală fiind de 21.2°C.
Tabelul 1. 1 -Temperaturi medii lunare și media anuală în zona comunei Valea Mare Pravăț

Vânturile locale sunt de intensitate redusă, având durata scurtă, topoclimatul fiind
caracterizat prin perioade îndelungate de calm atmosferic.
Radiaţia solară anuală specifică zonei înregistrează valori medii de 112,50 kcal/cmp.
Durata efectivă de strălucire a soarelui are o medie anuală în zonă este de 1653,10
ore, reprezentand 36,99 % din durata posibilă de 4469,10 ore. Valoarea maximă a duratei
efective de strălucire a soarelui este atinsă în luna iulie, cu valoarea de 246,90 ore în timp ce
valoarea minimă se înregistrează în luna decembrie, cu valoarea de 40,80 ore.

Figura 1. 5 - Durata de strălucire a soarelui pe anotimpuri înregistrată la stația meteo Câmpulung

13
Sursa imaginii este site-ul web: https://www.google.ro/maps

5 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Nebulozitatea crește odată cu altitudinea, având o valoare medie anuală de 6,2 zecimi.
Precipitațiile medii anuale sunt de 800-1000 mm/an, cu maxime în perioadele mai-
iunie și septembrie-octombrie, fiind constatată în ultimii ani o reducere a precipitațiilor în
această zonă. Curenții de aer formații pe valea Argeșelului conduc la răcirea accentuată în
perioada iernii. Fenomenul de îngheț se produce în perioada dintre întâi octombrie și 15
aprilie. La formarea microclimatului contribuie factori precum vegetația – gradul de
împădurire, altitudinea, prezența și orientarea curenților de aer locali.
Presiunea atmosferică scade odată cu altitudinea atingând valoarea de 947 mb în
depresiunea Câmpulung.

Figura 1. 6 - Regimul mediu multianual de temperatură a aerului (imaginea din stânga) și regimul mediu
multianual de precipitații (imaginea din dreapta)

Rețeaua Hidrografică a zonei este formată din râurile Dâmbovița și Argeșel, acesta
din urmă preia pârâul Strâmba, Clăbucet și pârâul Cârstei. Cursurile de apă din bazinul
Argeșel au albiile puțin adânci, înguste, fără meandre sau variații mari de nivel. Debitul
râurilor, pârâurilor din zonă este relativ constant și temperatura apei este în corelație cu cea
atmosferică. În lunile geroase de iarnă se formează gheață la mal sau chiar pod de gheață.
Odată cu punerea în funcțiune a Combinatului de ciment s-a constatat creșterea semnificativă
a nivelului poluării apelor din zonă.
Râul Argeșel izvorăște de sub muntele Păpușa, în zona Poiana Sântilie și se varsă în
râul Târgului în apropierea orașului Mioveni.
În ceea ce privesc apele subterane, acestea depind de raportul dintre rocile permeabile
și cele impermeabile, precum și de succesiunea cutelor. Orașul Câmpulung beneficiază de
surse de ape freatice și de adâncime provenite majoritar din infiltrarea precipitaților și, într-o
proporție redusă, de surse subterane, provenite din zona montană. Izvoarele ce apar la
contactul șisturilor cristaline cu zona de calcar au debit ridicat și caracter permanent.

6 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

1.3 Geologia zonei


Depresiunea Câmpulung din care face parte și zona Dealul Hulei-Mateiaș s-a format
acum 60 de milioane de ani, în perioada Cretacicului Superior al erei Mezozoice, prin
prăbușirea unei zone de cristalin, astăzi afundată la câțiva mii de metrii, de-a lungul unor
planuri de falie.
Formațiunea de calcar din zona Dealul Hulei-Mateiaș este, din punct de vedere
geologic, de vârstă Kimmeridgian-Tithonian, Jurasic superior, aparținând terminației estice a
Pânzei Getice14. Formațiunea de calcar se dezvoltă din zona Măgura Dealul Hulei-Mateiaș în
partea nordică, pînă în zona sudică, Piatra-Stoenești, fiind exploatată în cariera minieră
Dealul Hulei-Mateiaș. Studiul geologic realizat prin foraje în perioada anilor 2007-2009 a pus
în evidență unitățile litologice majore, prezentate în Figura 1.7.
În zona Dealul Hulei-Mateiaș șisturile cloritice cenușii-verzui reprezintă fundamentul
metamorfic. Unitatea litologică dominantă e formată de calcare masive recifale, ce reprezintă
osatura recifală, precum și brecii formate în fața recifului, așa numitele flore-reef. În sud
vestul zonei Dealul Hulei-Mateiaș sunt prezente structuri de tipul olistostrome, cu blocuri
variabile de calcare recifale, alunecate în nivele de calcare fin stratificate, reprezentate de
depozite de hemipelagite și turbidite.
Conglomerate carbonatice și silicilastice din cretacic sunt localizate în bazine mici
existente în zona de studiu. Depozite din cuaternar sunt reprezentate de palosoluri, brecii
carbonatice și depozite de karst. Geologia solului confirmă faptul că zăcământul de calcar e
contaminat în profunzime, exploatarea minieră la adâncime neschimbând această situație.
Studiul microfaciesal al calcarelor din zona Dealul Hulei-Mateiaș a fost realizat pe
carote colectate din forajele executate şi a pus în evidenţă prezenţa a cinci tipuri
microfaciesale cu semnificaţie genetică: rudstone bioclastic-intraclastic, grainstone-packstone
fin granulare, boundstone coral-microbialitic, breciile şi microbreciile, grainstone bioclastic.

Figura 1. 7 - Coloană lito-stratigrafică sintetică pentru depozitele carbonatice din zona Dealul Hulei-Mateiaș

14
Conform Dan Patrulius, Geologia Masivului Bucegi și a Culoarului Dîmbovicioara, editura Academiei R.S.R., anul 1969

7 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Zăcământul Mateiaş–Dealul Hulei are la bază şisturi cristaline de tip ,,Leaota“.


Jurasicul superior constituie practic, în întregime masivul Mateiaş–Dealul Hulei, având o
grosime de peste 300 m. Calcarele care alcătuiesc masivul sunt la origine calcare reciforme,
masive în facies tipic de Stramberg. Ele sunt de culoare albă, albă cenuşie sau gălbuie, uneori
sunt roşcate şi au o bogată faună fosiliferă, reprezentată prin corali, foraminifere, briozoare,
lamele branhiate, crinoide. Mişcările laramice de la sfârşitul Cretacicului au dus la dislocarea,
fracturarea şi brecifierea acestor calcare, până la ştergerea aproape completă a structurilor
iniţiale. Se constată astfel, cum alternează neregulat, calcare fisurate, sfărâmate cu grade
diferite de brecifiere, cu calcarele masive, compacte coraligene. În cadrul calcarelor brecifiate
se disting calcare puternic fisurate, fracturate având aspectul unor roci sfărâmate dar care
păstrează o oarecare coeziune şi brecii calcaroase – argiloase constituite din fragmente sau
blocuri de calcar cu dimensiuni de la câţiva cm3 la zeci de m3, prinse într-o masă argiloasă
galben cenuşie.
Calcarele masive, compacte pot fi interpretate şi ca blocuri de dimensiuni foarte mari
din masa breciilor. În versantul estic şi sud-estic al Dealului Hulei, în masa calcarelor
brecifiate este prins un pachet de calcare stratificate. Aceste calcare în plăci de 20-50 cm
grosime sunt cutate la rândul lor. La diferite nivele în masa calcarelor sfărâmate s-a produs
cimentarea fragmentelor, rezultând o brecie calcaroasă consolidată, aşa numita ,,brecie de
Mateiaş“, mult apreciată pentru caracteristicile sale ornamentale. Această brecie este
constituită din blocuri angulare de calcare de culoare roz, verde, crem sau cenuşie, cimentate
cu un liant calcaros gri sau alb cenuşiu.
Cretacicul superior al erei mezozoice este reprezentat în zona masivului Mateiaş–
Dealul Hulei prin gresii micacee în plăci şi argile cenuşii-verzui care apar ca lentile prinse în
calcare, cu dimensiuni mici, dar pot ajunge la lungimi de 100 - 200 m cu lăţimi de 5 - 10 m.
Mediile depoziţionale carbonatice relevate în zăcământul din cariera minieră
Dealul Hulei-Mateiaș
Dominarea faciesurilor cu calcare recifale, osatura recifului, indică existența unui
mediu depoziţional de tipul margine de platformă. Faciesurile platformei interne, cât şi cele
granulare lipsesc, platforma carbonatică este prezentă în zonă doar prin marginea externă.
Prezenţa sporadică a depozitelor de calcare allodapice cât și a faciesurilor echivalente distale
de tip turbiditic au permis identificarea pantei externe a platformei. Alături de structurile
sedimentare, argumentele depoziţionale includ prezenţa spongierilor, dar mai ales a spiculilor
de spongieri, ce au facilitatat concentrările secundare diagenetice de silice amorfă sau
microcristalină sub formă de cherturi.15

15
Influenţa materiilor prime naturale asupra emisiilor la coş în procesul de fabricaţie al cimentului , Teză de doctorat, Daniela Loredana
Moisa, 2012.

8 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 1. 8 - Geologia zonei Dealul Hulei-Mateiaș16

Simbolurile utilizate în imaginea precedentă au următoarea semnificație:


o Pcm – Precambrian;
o Pg3 – Oligocen;
o M1 –Miocen inferior; Qh – Cuaternar (Holocen);
o Vr+Cm – Vraconian+Cenomanian;
o Th+Km – Thitonian+Kimmeridgian.

Figura 1. 9 - Secțiune geologică în cariera Dealul Hulei-Mateiaș

16
Conform Manea, Gabriela & Matei, Elena & Tîrlă, Laura & Vijulie, Iuliana & Adrian, Tiscovschi & Cocoş, Octavian. (2014). The
Mateiaș limestone quarry (Southern Carpathians): changes in spatial extent and local perception on the related environmental issues. Forum
geografic. 13. 66-76. 10.5775/fg.2067-4635.2014.138.i.

9 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

1.4 Activități de tehnică minieră


Activitatea de exploatare minieră se desfăşoară în perimetrul Dealul Hulei având
numărul cadastral 80805, înscris în Cartea Funciară 80805 a comunei Valea Mare Pravăț, cu
suprafaţa de 76243 mp, localizat administrativ în comuna antemenționată din județul Argeş.
Substanţa utilă exploatată conform licenței emise de A.N.R.M. este calcarul industrial și
pentru construcții produs în două sorturi, de 0-50 mm și 50-100 mm folosite la producerea
cimentului, varului şi filerului în industria lianților și materialelor pentru construcții.
Activitatea de exploatare minieră cuprinde următoarele operații tehnologice:
 derocare primară;
 derocare secundară;
 încărcare și transport spre concasor;
 concasarea și sortarea materialului derocat;
 transportul către fabrica de ciment.

1.4.1 Derocarea primară


Derocarea primară se realizează cu explozibili, prin foraje verticale, iar cu o pondere
redusă, prin foraje orizontale.
Parametrii găurilor de foreză executate vertical sunt:
o înălţimea medie a treptelor: 10–15 m;
o lungimea medie pe înclinare a găurilor: 11–16 m;
o lungimea pe înclinare de subadâncire: 1m;
o distanţa minimă dintre rândurile de găuri: 3,5–5 m;
o distanţa dintre găuri: 3,5–5 m;
o diametrul găurii: 115 mm;
o înclinarea găurii față de orizontală: 80 º;
o încărcătura de explozibil pe metru de gaură: 10 kg/m.
Parametrii găurilor de foreză executate orizontal sunt:
o lungimea găurilor: 4–5 m;
o distanţa dintre găuri: 1,5–4 m;
o diametrul găurilor: 115 mm;
o încărcătura de exploziv (nitramoniu) per metru liniar de gaură: 8-10 kg/m.
Pentru zăcământul de calcar Dealul Hulei-Mateiaș a fost stabilit un consum specific
de exploziv de tip nitramoniu de 0,14–0,18 kg/t.
1.4.2 Derocarea secundară
Prin derocarea secundareă se urmărește mărunțirea supragabariţilor, acele bucăţi de
rocă cu dimensiuni mai mari de 1,2x1,2x1m rezultaţi în urma derocării primare cu găuri de
foreză verticale sau orizontale. Sunt consideraţi supragabariţi bucăţile de rocă ce depăşesc
dimensiunea gurii de alimentare a concasorului, de 1,6x1,2m. Mărunțirea se execută prin
procedeul mecanic, cu ajutorul unui utilaj dotat cu ciocan hidraulic, sau prin derocarea cu
materiale explozive. Mărunţirea cu materiale explozive se execută prin perforarea de găuri de

10 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

mină sau de foreză în supragabarit, încărcarea lor cu explozivi şi detonare. Ca explozivi se


utilizează riogelul sau dinamita iar iniţierea se face cu fitil detonant tip sau riocord, capse
pirotehnice şi fitil Bickford, ori sistem de iniţiere tip Nonel.
Consumul specific de exploziv utilizat la derocarea secundară este de 0,2-2,5 kg
TNT/t. Utilizând tehnica de derocare cu găuri de foreză verticale s-a redus ponderea
supragabariţilor, comparativ cu derocarea cu galerii de minaret, cu pâna la 3 %, urmărindu-se
scăderea ponderii lor până la 1 %.
1.4.3 Încărcarea şi transportul materialului derocat
Încărcarea materialului derocat, substanța utilă din frontul de lucru, se realizează cu
autoîncărcătoarele frontale CAT 988G având productivitatea la încărcare cuprinsă între 455–
560 t/h în funcţie de condiţiile de lucru, durata unui ciclu fiind de 30–60 secunde iar durata de
încărcare a unei autobasculante de maxim 3 minute.
Transportul materialului din frontul de lucru la staţia de concasare se realizează
utilizând autobasculante tip Belaz 7555B având capacitatea de aproximativ 55 t. Din stația de
concasare materialul este transmis către fabrica de ciment cu ajutorul unei benzi
transportoare.
1.4.4 Concasare și sortare
Staţia de concasare are în componenţă două linii tehnologice formate din linia I-a şi
linia a II-a, cu o productivitate orară cuprinsă între 600-700 t / h.
Acestea sunt compuse din:
o concasare primară – formată din transportor metalic, sortator cu axe, concasor
Wedag 1800 x 1800 mm, cu ciocane, transportor cu covor de cauciuc;
o sortare şi transport în haldă – formată din ciur vibrator şi transportoare cu covor
de cauciuc în releu pentru sorturile de calcar: ciment, var şi filer, pe care le
transportă spre halda corespunzătoare fiecărui sort.
Sorturile de calcar concasat ce se obţin în urma procesului tehnologic sunt:
o sortul de ciment şi filer cu granulaţia fină cuprinsă între 0-50 mm;
o sortul de var cu granulaţia cuprinsă între 50-110 mm;
Programul de lucru la încărcare, transport şi concasare–sortare este de 8–16 ore/zi
timp de 5-6 zile/săptămână, în funcție de necesități.
1.4.5 Transportul către fabrica de ciment
Materialul concasat este transportat către fabrica de ciment cu ajutorul unui sistem cu
banda transportoare având lungimea de 1,8 km, precum în Figura 1.10.

11 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 1. 10 - Transportul materialului concasat către fabrica de ciment, sistem cu bandă transportoare pe
lungimea de 1,8 km

1.5 Descrierea procesului tehnologic de obținere a cimentului la fabrica


Câmpulung Mușcel, județul Argeș
Cimentul este un material de construcție sub formă de pulbere fină, obținut prin
măcinarea clincherului și care, în contact cu apa, face priză și se întărește.
Clincherul este un produs intermediar utilizat la fabricarea cimentului prin încălzirea
materiei prime până aproape de temperatura de vitrifiere și transformarea acesteia într-o
masă compactă și dură17.
Procesul de fabricare a cimentului este împărțit în trei etape:
o Extragerea materiei prime, realizată în trei cariere, compusă din carbonat de calciu –
cariera Dealul Hulei-Mateiaș, argilă – cariera Stoenești și gips – cariera Boteni.
Materia primă este concasată și transportată către fabrica de ciment.
o Măcinarea și arderea de materie, procedeu din care rezultă o pulbere albă denumită
făină, preîncălzită și trimisă către cuptor, unde e încălzită la 1450-1500° C, aproape de
temperatura de vitrifiere, răcită apoi brusc prin rafale de aer. Astfel se produce
clincherul, un produs intermediar, cristalin, cu aspect granular, ce este la baza
producerii cimentului;
o Omogenizarea, procedeu prin care se adaugă la clincher o cantitate mică de gips, între
3 și 5%, precum și aditivi naturali, industriali, în funcție de rețetă și scop, ce vor
determina anumite caracteristici fizico-chimice favorabile precum permeabilitate
scăzută, rezistenta superioară la acțiunea sulfaților și mediilor agresive, capacitate de
prelucrare superioară. În cele din urmă cimentul este ambalat, depozitat în silozuri și
distribuit către beneficiari în saci sau vrac.

17
Conform Dicționar Enciclopedic Român, autori: Marcel D. Popa, Alexandru Stănciulescu, Gabriel Florin-Matei, Anicuța Tudor, Carmen
Zgăvărdici, Rodica Chiriacescu, editura Enciclopedică, anii 1993-2009, https://dexonline.ro/definitie/clincher/551853

12 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 1. 11 - Schema producerii cimentului18

La cariera Dealul Hulei-Mateiaș calcarul este exploatat prin metoda împușcării


găurilor de foreză cu materiale explozive. Calcarul derocat de la cariera Dealul Hulei-Mateiaș
este adus la stația de concasare cu ajutorul unor masini transportoare de mare tonaj fabricate
în Belarus, Belaz tip 7555B. La stația de concasare roca e marunțită și sortată în funcție de
dimensiuni, fiind apoi transferată către fabrica de ciment cu ajutorul unui sistem cu banda
transportoare având lungimea de 1,8 km.
Prelucrarea calcarului se realizează printr-un flux automatizat de lucru, întregul
proces fiind supravegheat de catre opertatorul unei camere de comandă. Cea de-a doua
materie primă necesară cimentului, argila, trece prin procede tehnologice de exploatare
asemănătoare, fiind de asemenea concasată și transportată în buncărele de stocare. Calcarul și
argila se întâlnesc în hala de preomogenizare, formând astfel premixul, material ce stă la baza
producerii cimentului. Hala de preomogenizare are piloni de susținere de 25 de metri înălțime
și 163 de metri lungime.
Hala cuprinde două pile de amestec, una în care amestecul este realizat și a doua din
care se extrage material pentru introducerea în procesul automatizat. Moara verticală de făină
este o instalație modernă, având rolul de a transforma piatra în ,,făină‟‟. Compoziția chimică
a amestecului e verificată constant, în mod automat, cu un analizor de bandă, ce astfel oferă
certitudinea că materialul trimis spre măcinare are caracteristicile necesare obținerii unui
produs optim din punct de vedere calitativ. Acest lucru se realizează adăugând la premix

Influenţa materiilor prime naturale asupra emisiilor la coş în procesul de fabricaţie al cimentului , Teză de doctorat, Daniela Loredana
18

Moisa, 2012.

13 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

corectivi de fier, cenușă de pirită și corectivi de siliciu. Apoi făina ajunge în cuptor, unde la o
temperatură de peste 1450 de grade Celsius are loc reacția de clincherizare.

Figura 1. 12 - Hala de preomogenizare (stânga) și turnul de preîncălzire (dreapta)

Principalul combustibil pentru încălzirea cuptorului este cărbunele, acesta fiind


măcinat în moara verticală. În vederea reducerii consumului de cărbune, fabrica de ciment a
implementat în anul 1996 un program de introducere a combustibililor alternativi, precum
cauciucuri uzate, șlam petrolier și deseuri solide tocate, reziduuri provenite din alte activități
industriale, prezentând interes pentru producția cimentului datorită conținutului energetic și
compoziției chimice propice. Prin utilizarea acestor materiale se oferă o soluție la problema
globală a deșeurilor precum și scăderea cantității de resurse naturale consumate anual. Din
punct de vedere ecologic învestițiile sunt constante la fabrica de ciment, acestea
materializându-se prin filtre moderne de praf și instalații de reducere a noxelor rezultate în
urma procesului industrial.
Materialul rezultat din arderea premixului în cuptor este clincherul ce este transferat
în răcitor, unde ajunge rapid până la o temperatură de aproximativ 100 grade Celsius. Prin
transportorul cu lanț clincherul ajunge în silozuri, unde va întra în etapa finală de realizare a
cimentului, măcinarea, ce se realizează în morile orizontale. În aceste mori, milioane de bile
metalice transformă clincherul în făină de ciment, amestecată cu aditivi, gips de la cariera
Piatra, comuna Boteni, acesta conferind cimentului o bună capacitate de prelucrare, precum și
cenușă și zgură, aceasta din urmă fiind adusă din hala situată în apropierea silozurilor de
clincher prin intermediul unei benzi de transport și echipamente mobile.

14 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 1. 13 - Benzi de transport (stânga) și echipamente mobile (dreapta)

Procesul de măcinare a cimentului e complet automatizat, iar compoziția sa chimică


permanent monitorizată, datele de pe fluxul de lucru fiind centralizate în camera de comandă,
,,creierul” fabricii de ciment.
Un rol important în întregul proces de fabricare a cimentului îl are departamentul de
mentenanță, ce măsoară toate echipamentele de lucru din fabrică, având rolul de a preveni
orice defecțiune. Departamentul are propria magazie cu piese, echipamente de rezervă, scule,
curpinzând mii de piese inventariate electronic.
Produsul industial final, cimentul, este depozitat în silozuri, de unde e transportat fie
spre stația de vrac, fie spre mașinile de ambalat, mașini de însăcuit. Transportul către
beneficiari se realizează prin flota auto proprie sau pe calea ferată.
1.6 Ciclul de viață al unei exploatări miniere
Activitățile miniere reprezintă ansamblul de lucrări privind prospecţiunea,
explorarea, dezvoltarea, exploatarea, prepararea, prelucrarea, concentrarea,
comercializarea produselor miniere, conservarea precum şi închiderea minelor, incluzând
lucrările corespunzătoare de refacere şi reabilitare a mediului înconjurător afectat de
lucrările miniere 19.
Ciclul de viață al unei exploatări miniere la zi comportă ca etape distincte
prospecțiunea, explorarea, dezvoltarea proiectului minier - construcția, exploatarea -
prepararea, prelucrarea, concentrarea, comercializarea produselor miniere și ecologizarea
minieră – conservarea sau închiderea unității miniere. Primele două etape, prospecțiunea și
explorarea, sunt interconectate și pot fi tratate unitar. Proiectarea și construcția minieră este
etapa în care sunt alese soluțiile constructive ținând cont de particularitățile din teren, în
această etapă apar mari schimbări în perimetrul minier, terenul natural fiind pregatit pentru
viitoarele etape. Exploatarea este cea mai lungă etapă, în care investiția economică trebuie
amortizată. Ecologizarea are un rol important în ciclul de viață al unei exploatări miniere,
terenul afectat de lucrările de exploatare este redat circuitului natural.

19
Definiție conform Legii minelor nr.85 din 18 martie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.197/27 martie 2003

15 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Tabelul 1. 2 - Etapele aferente ciclului de viață al unei exploatări miniere la zi

Durata
Etapa Lucrări desfăsurate
estimată
Prospecțiunea zăcământului
a. Metode de prospecțiune
Prospecțiune directă: Geologia
Prospecțiunea indirectă: Geofizică, Geochimie
b. Efectuarea de cercetări ale surselor de informații existente
Prospecțiune prin intermediul hărților, studiilor 1-3 ani

anterioare, referințelor din literatura de specialitate.


c. Aerian: fotogrammetrie; cu ajutorul sateliților-Teledetecție,
geologie aeriană, Lidar
d. Pe teren: geofizică în teren, geologie
e. Analiza anomaliilor, evaluarea datelor
Achiziționarea licenței de explorare
Definirea cantitativă și calitativă a zăcământului
Examinare
Evaluare
Explorare Foraje 2-5 ani
Estimarea tonajului
Studiu de fezabilitate
Finalitate: Se ia decizia încetării proiectului sau dezvoltării
proiectului minier
Achiziționarea licenței de exploatare dacă nu a fost deja
obținută
Proiectare și
construcție Obținerea aprobărilor autorităților locale și centrale ale statului
minieră- 2-5 ani
Proiectarea și construcția infrastructurii
Dezvoltare Drumuri de acces, construcția facilităților
Descopertă
Producție la scară industrială
Se ține cont de factorii geologici,
Exploatare geografici, economici, ecologici, sociali, 5-n ani
privind siguranța muncii, protecția mediului
Se amortizează investiția

16 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Prepararea Se implementează tehnologiile


Prelucrarea necesare realizării producției
Concentrarea industriale, odată cu uzura se investeste
5-n ani
Comercializarea in modernizare, se adopta strategii economice
produselor miniere se fac planificări, se găsește o piață
de desfacere pentru produsul minier exploatat
Planul de încetare a activității
Sistarea activității miniere
Conservarea minei n ani
Recuperarea utilajelor
Execuția lucrărilor de protective, întreținere și conservare
Închiderea lucrărilor miniere în exploatări la zi
Finalizarea exploatării
Închiderea fronturilor
Închiderea accesului în exploatarea la zi
Închiderea minei Dezafectarea construcțiilor și eliberarea terenurilor 1-5 ani

Reabilitarea suprafețelor afectate de minerit, redarea


circuitului natural al terenului afectat de lucrări miniere
Monitorizarea
Devizul estimativ

17 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

2. Studiul tehnologiilor geodezice curente utilizate în exploatări


miniere
2.1 Date generale
În prezent ne aflăm într-o adevărată revoluție tehnologică, viteza cu care noile
tehnologii progresează este exponențială, aceste tehnologii sunt dezvoltate într-un timp
extrem de scurt iar acceptarea de către utilizatori se realizează foarte rapid, fapt datorat
canalelor de comunicație diversificate și mai accesibile ca oricând dar și prețului relativ
accesibil al tehnologiei moderne.
2004-2006 Google Earth &Maps 2 ani

1994-1998 Internetul 4 ani

2004-2009 Facebook 5 ani

2001-2008 iPod 7 ani

1983-1997 Telefonul mobil 14 ani

1928-1966 Televizorul 38 ani

1876-1965 Telefonul 89 ani

Figura 2. 1 - Perioada de timp necesară tehnologiilor să atingă pragul de 150 de milioane de utilizatori

Fenomenul descris anterior se aplică inclusiv tehnologiilor din domeniu geodezic,


acestea evoluând enorm în ultimul sfert de secol, evoluție bazată pe noile dezvoltări și
invenții din domeniile electronicii, opticii, robotizării, miniaturizării, dezvoltării software și
hardware. Astăzi când vorbim de tehnologii de măsurare putem include sistemele U.A.V. de
tipul dronă aeromodel sau multicopter, complementare tehnologiei fotogrammetrice
,,clasice”, scanerele laser 3D terestre și aeriene (tehnologia LiDAR), tehnologia G.N.S.S. și
alte tehnologii ce acum 25 de ani erau inacesibile specialiștilor. Noile tehnologii sunt
dezvoltate de sectorul civil dar o contribuție majoră o are sectorul militar, fondurile necesare
cercetării inovative în acest sector fiind generoase.
Tehnologiile geodezice și fotogrammetrice utilizate în domeniul minier pot fi
clasificate astfel:
o Tehnologii de determinare a distanțelor și unghiurilor, înglobând instrumente
de tipul stații totale, teodolite digitale și analogice, ultimele fiind eliminate din practica
inginerească curentă de progresul tehnologic și accesibilitatea noilor tehnologii;
o Tehnologii de determinare a diferențelor de nivel și coordonatelor altimetrice,
respectiv instrumente de tipul nivele digitale și analogice;
o Tehnologii satelitare de determinare a coordonatelor planimetrice și
altimetrice, respectiv instrumente de tipul receptoare G.N.S.S.;
o Tehnologii de scanare laser 3D;
o Tehnologii fotogrammetrice clasice și U.A.V.;
o Sisteme informaționale geografice, ca mijloc de management al informației
geospațiale.

18 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

2.2 Tehnologii de determinare a distanțelor și unghiurilor


Instrumentele de măsurători unghiulare au evoluat în timp de la forme rudimentare
precum groma și dioptra utilizate în antichitate, la cuadrantul azimutal din jurul anului 1500;
aceste instrumente fiind utilizate în astronomie și triangulație. Perfecționarea lunetei de către
Galileo Galilei, perfecționarea planșetei de către italianul Marioni din Udine, atașarea lunetei
pe planșetă, atribuită matematicianului Johann Pretorius, inventarea vernierului în anul 1631,
a sistemului de colimare în anul 1669, a nivelei torice în anul 1704 au condus la realizarea
primului teodolit de concepție modernă, construit de către John Rowley în anul 1704 și mai
apoi perfecționat de către Jonathan Sisson în anul 1720.

Figura 2. 2 - Instrumente de măsurători unghiulare. De la stânga la dreapta dioptra descrisă de Heron, teodolit
Zeiss din anul 1900, teodolit fabricat în fosta URSS în anul 195820

Producția industrială a instrumentelor geodezice a început în a doua jumătate a


secolului 19, prin înființarea firmelor specializate în optică și mecanică fină. Exponentele
acestei industrii sunt firmele Carl Zeiss din orasul Jena, Germania, preluată în anii 2000 de
către firma americană Trimble, Wild Heerbrugg înființată în 1921 de către inginerul Heinrich
Wild, ce anterior lucrase la firma Carl Zeiss, această firmă fuzionând în anii „90 cu firma
Kern, ulterior fiind preluată de firma elvețiană Leica.
De-a lungul evoluției lor teodolitele au suferit diferite îmbunătățiri, rezultând
actualmente așa numitele stații totale robotizate, sau chiar stații totale ce au încorporate
receptoare G.N.S.S..
Evoluția recentă a instrumentelor de determinare a direcțiilor unghiulare și distanțelor,
de la stânga la dreapta în Figura 2.3; la stânga teodolit Zeiss Theo 010, reprezentând acum un
intrument clasic de măsurători topografice și geodezice, al doilea instrument este un teodolit
electronic Nivel System DT-2 comercializat la momentul actual, având o abatere standard în
măsurarea unghiurilor de 2”, acest tip de instrument a făcut trecerea de la teodolitele clasice
la stațiile totale, apoi în Figura 2.3 vedem o Statie totală robotizată Sokkia iX-502, cu abatere
standard în măsurarea unghiurilor de 2” și o stație totală având încorporat un receptor
G.N.S.S. – Leica Smart Station, un sistem complex ce încorporeză o Stație totală Leica TPS
1200+ precum și o antenă G.N.S.S. ATX1230+ G.N.S.S..

20
Sursa imaginilor este https://ro.wikipedia.org/wiki/Teodolit

19 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 2. 3 - Evoluția sistemelor de măsurare de la teodolit la stația totală robotizată cu receptor G.N.S.S.
încorporat

Instrumentele de determinare a unghiurilor și distanțelor au evoluat în ultima jumătate


de secol de la teodolitele clasice și tahimetre, ai căror exponenți pot fi Zeiss Theo 010,
instrument de precizie ridicată la timpul său, utilizat în măsurători geodezice, Zeiss Theo 020
și Zeiss Theo 030, teodolite tahimetre de precizie medie și mică, utilizate în lucrări miniere,
pe șantiere, în domeniul construcțiilor și în industrie.
Teodolitul este un aparat clasic utilizat în topografie și geodezie, utilizat la
determinarea direcțiilor unghiulare orizontale și a înclinării unghiulare dintre aceste direcții
vizate cu mare precizie. Principalele tipuri de teodolite utilizate în România au fost: Zeiss
Theo seria 010 și seria 010A, Wild T2, Wild T3 precum și Wild T4, Kern DKM 3.
Tahimetrul este un instrument topografic ce se folosea la măsurarea direcțiilor
unghiulare orizontale și verticale, având o precizie în determinare mai redusă, de ordinul a
până la , dar și la măsurarea indirectă optică a distanţelor. Tahimetrele au fost
utilizate în lucrări topografice uzuale, satisfăcând cerințele de precizie pentru lucrările uzual
întreprinse. Cele mai întâlnite tahimetre, denumite și teodolite-tahimetre, folosite în trecut în
România au fost: Dahlta seria 010, 020, Zeiss Theo 030, 020; 020A; Wild T1A, Wild T16,
Meopta, Freiberger, Salmoiraghi, Zeiss Elta seria E, RecElta cu calculator integrat și
înregistrarea electronică a datelor21.
Trecerea de la teodolitele clasice și teodolite-tahimetre la stațiile totale s-a realizat
prin teodolitele electronice, utilizate și comercializate și astăzi la o scară redusă, realizate de
către toți marii producători din domeniu.
Stațiile totale, varianta actuală a teodolitelor clasice reprezintă un instrument de
măsură complex, prin care se determină unghiuri și distanțe electronic, cu sau fără reflector.
Aceste aparate se clasifică în funcție de precizie în:
o Stații totale de precizie scăzută, utilizate în lucrările topografice curente, un
exemplu fiind Leica FlexLine TS02plus, având o abatere standard de 3”(1.5 mgon) sau
7”(2 mgon);
o Stații totale de precizie medie, utilizate în lucrările topografice curente, în care
precizia impusă de lucrare este mai mare față de instrumentele din clasa de precizie
scăzută, un astfel de instrument fiind Leica FlexLine TS06plus, având o abatere standard
de 2” (0.6 mgon);

21
Conform https://www.ct.upt.ro/users/CosminMusat/Studiul_Instrumentelor.pdf

20 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

o Stații totale de precizie ridicată, utilizate la lucrări geodezice, la monitorizarea


construcțiilor, în lucrările inginerești de precizie mare, un astfel de instrument LEICA
FLEXLINE TS09 plus, având o abatere standard de 1” (0.3 mgon) sau 0.5” (0.15mgon) -
Leica Nova TM50.
Următoarea evoluție a stațiilor totale a fost robotizarea acestora, ce se traduce prin
atasarea unui servomotor ce permite instrumentului să caute și să urmărească prisma în fluxul
de lucru. Un exempu de astfel de aparat este stația totală robotizată de monitorizare Leica
Nova TM50, un instrument de înaltă precizie, având o abatere standard de 0.5” (0.15 mgon),
o rază de lucru de până la 3500 m pe prisma simplă și 1000 m pe alte suprafețe, cu o precizie
de determinare a distanțelor pe prismă de 0.6 mm+1 p.p.m.. De asemenea integrarea unui
receptor G.N.S.S. a dus la așa numita gamă Smart Station, ce practic inglobează avantajele
tehologiei G.N.S.S. într-o stație totală, prin metoda radierii determinând direct coordonatele
la nivelul prismei, însă cu un preț pe măsură.

Figura 2. 4 - Leica Nova TM50 (imaginea din stânga) și Leica Viva GS08+ 22

2.3 Tehnologii de determinare a diferențelor de nivel și coordonatelor


altimentrice
Instrumente speciale de determinare a diferențelor de nivel și coordonatelor
altimetrice se utilizează în situațiile în care precizia obținută utilizând nivelmentul
trigonometric nu este suficientă pentru scopul avut în vedere. Evoluția nivelelor a început cu
instrumentele optice, în prezent existând nivele digitale ce folosesc tehnologia CCD (Charge
Coupled Device) în citirea și interpretarea codului imprimat pe miră.
Un exemplu de nivelă optică actuală este NA2 de la Leica, cu o abatere standard de
0.7 mm la dublul km de nivelment, o mărire a lunetei de 32x, fiind astfel încadrată în clasa
instrumentelor de precizie ridicată.

22
Sursa imaginilor este http://leica-geosystems.com/products/total-stations/robotic-total-stations

21 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 2. 5 - Nivele optice și digitale. De la stânga la dreapta nivela optică LEICA NA2, nivela optică LEICA
NA 700, nivela digitală LEICA Sprinter 250M și nivela digitală LEICA LS1523

O altă nivelă optică de la producătorul LEICA este NA 700. Vârful acestei serii are o
abatere standard de 0.7 mm la dublul km de nivelment și o mărire a lunetei de 30x. Toți
producători actuali de instrumente geodezice în portofoliul lor nivele optice, utilizate mai ales
în domeniul topografiei inginerești, prețul unui pachet ce include nivela optică, miră și
trepied plecând de la 200 Euro.
În ceea ce privesc nivelele digitale, principiul de funcționare al acestora este același ca
cel al nivelelor optice, având avantajul înglobării tehnologiei electronice privind citirea pe
miră, afisarea datelor pe un display încorporat nivelei, stocarea și descărcarea acestora pe
suport digital. Nivele digitale actuale se regăsesc în portofoliul majorității producătorilor de
instrumente topografice și geodezice, asemenea instrumente sunt nivela digitală Leica
Sprinter 150M, 250M, cu o mărire a lunetei de 24x, având abaterea standard de 1mm sau
chiar 0.7mm la dublul km de nivelment prin folosirea unei mire din fibră de sticlă. Tot de la
producătorul Leica, vârful de gamă curent în ceea ce privesc nivelele digitale este
instrumentul Leica LS15, având o abatere standard de 0.2mm la dublul km de nivelment
utilizând mira de invar și 1mm pe mira standard, o precizie în măsurarea distanțelor de 15mm
la 30m și o rază de măsurare între 1.8m minimum și 110m maximum. Avantajul nivelelor
digitale față de cele optice este dat de productivitatea ridicată în exploatare și de eliminarea
unor eventuale erori ale operatorului în măsurare, prin automatizarea procesului.
Principiul de măsurare al nivelelor digitale
Instrumentele de nivelment geometric digitale asigură metoda de măsurare
unidimensională și folosesc un senzor liniar CCD pentru citirea pe mire codificate. Pentru
aceasta imaginea mirei este deviată de un cub separator pe un senzor CCD. Cubul separator
este astfel conceput încât doar partea de infrarosu a radiației este deviată spre senzorul CCD,
componenta vizibilă trece prin cubul separator și ajunge fară diminuarea calității imaginii la
ocular. Senzorul CCD produce un duplicat al segmentului de miră vizat și îl transmite unui
procesor. Procesorul va căuta o corelare a imaginii înregistrate cu o secvență din imaginea
întregii mire stocată în memoria instrumentului, astfel încât segmentul înregistrat în unghiul
de câmp este detectat, având loc citirea electronică.

23
Sursa imaginilor este http://leica-geosystems.com/products/levels

22 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 2. 6 - Citirea unui fragment de cod pentru o nivelă digital

Nivelele digitale folosesc atât partea vizibilă cât și de infrarosu a luminii naturale. La
toate nivelele digitale curente se pot efectua și citiri optice pe miră, raza de vizare parcurgând
atât drumul optic normal, cât și pe de altă parte fiind deviată de un cub separator într-un alt
plan imagine, unde se află un senzor CCD. Codificarea și procesul de prelucrare a imaginii de
pe miră este abordat distinct de către firmele producătoare de instrumente topo-geodezice. Pe
lângă procedeele de corelație, se întâlnesc și procedee ce seamănă cu o măsurătoare de fază
utilizată la măsurarea electronică a distanțelor la stațiile totale. Abia după descoperirea
technologiei CCD, care se găsește astăzi în toate camerele foto-video, s-a observat pentru
prima dată posibilitatea de transformare a imaginii unei mire din planul imagine al unei
lunete în informație digitală. Printre altele, technologia CCD fusese deja utilizată la jumătatea
decadei „80 a secolului trecut la citirea cercurilor electronice precum și ca senzor de poziție
pentru clinometrele de la teodolitele electronice ale producătorilor Leica și Topcon. Cercetări
asemănătoare au fost realizate de către firma Carl Zeiss Jena în anii „80, cerecetări ce se
bazau pe nivela Ni002, la care se folosea un senzor CCD având 1024 elemente fotosensibile-
pixeli, aceste cercetări ce însă au fost sistate ulterior.
Problema realizării unui cod a intervenit în momentul în care o porțiune din suprafața
unei mire cu coduri a fost reprezentată pe o matrice CCD. Chiar daca adaptarea scării se
realiza tot printr-o optică de tip zoom, nu s-au putut depăsi distanțe de ordinul 20-30 m.
Firmele s-au văzut puse în situația de a elabora coduri speciale, care, pe lângă unele
proprietăți pseudo-stohastice trebuiau să permită o reprezentare univocă pe distanțe cuprinse
între 1,5 – 100 m fară folosirea opticii speciale de tip zoom.
Toti producătorii au implementat coduri, acestea fiind concepute astfel încât să
permită transformarea într-o informație digitală printr-un senzor liniar CCD. La nivelele
digitale aflate astăzi în uz se pot diferenția urmatoarele procedee de prelucrare a imaginilor
digitale:
o principiul corelației;
o principiul măsurării poziției;
o principiul măsurării fazei.

23 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 2. 7 - Codul specific mirei producătorului Leica24

Codul mirei Leica este în fapt un cod de tip binar, acesta fiind format doar din
elemente alb-negru, precum în figura 2.7. Codul cuprinde un număr de 2000 de elemente pe
întreaga lungime a mirei de 4050 mm. Lățimea unui element de bază a codului este de 4050 /
2000 = 2,025 mm. Prelucrarea codului este realizată prin metoda corelației, fiind ales un
model neperiodic pseudo-stohastic. Codul utilizat are de asemenea proprietăți speciale,
permițând utilizarea principiului corelației într-un interval de până la 100m. La nivelele din
generația actuală – seria Leica Sprinter domeniul de măsurare este cuprins între 2 și 100m dar
poate fi și mai mare.
Distanța determinată este descrisă de următoarea relație:
(1)
Unde:
= distanța de focusare;
k = constanta optică;
s = poziția lentilei de focusare.
Aplicații ale stațiilor totale și nivelelor în minerit:
 Trasarea elementelor din proiect;
 Urmărirea comportării în timp a construcțiilor și terenului;
 Determinarea poziției planimetrice a obiectivelor miniere, a galeriilor miniere;
 Determinarea diferențelor de nivel, a cotelor, a unghiurilor, a înclinării;
 Realizare unor profile longitudinale și transversale;
 Determinarea modelului digital al terenului;
 Determinarea volumelor de steril și util, a volumelor descopertate;
 Realizarea măsurătorilor în teren ce stau la baza planurilor cotate, planurilor
de situație topografice, planurilor de amplasament și delimitare.

24
Sursa imaginii este https://www.magnetcenter.ro/mira-telescopica-5-m-cu-cod-de-bare-gss111-leica

24 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Avantaje:
 Tehnologie consacrată, preț atractiv, personal familiarizat cu tehnologia și
modul de operare a acesteia;
 Precizie ridicată;
 Rezultate bune din punct de vedere tehnico-economic pentru suprafețe studiate
mici, operare atât în exploatări miniere de suprafață cât și în exploatări subterane.
Dezavantaje:
 Necesitatea vizibilității între puncte;
 Timp de lucru ridicat pentru etapa de teren;
 Fezabilitate tehnico-economică relativ redusă pentru suprafețe studiate extinse.

2.4 Tehnologii satelitare în poziționare


Istoria sistemelor G.N.S.S. începe cu lansarea la 04 octombrie 1957 a primului satelit
artificial, Sputnik I, de către URSS din cosmodromul Baikonur, astăzi în Kazahstan. Doi
fizicieni din S.U.A., William Guier și George Weiffenbach, de la Applied Physics
Laboratory, au decis să monitorizeze transmisiile radio ale satelitului sovietic Sputnik I.
Aceștia au realizat că, datorită efectului Doppler, puteau determina poziția satelitului pe
orbita sa, precum și locul unui observator cunoscând poziția spațială pe orbită a satelitului. În
anul următor, 1958, americanii aprobă finanțarea sistemului de navigație satelitară al marinei
S.U.A.–Transit. Acest sistem era bazat pe efectul Doppler, sateliții aveau o traiectorie
cunoscută și emiteau semnale pe o fracvență cunoscută.
În anul 1957 V. S. Shebashevich propune crearea unui sistem de navigație satelitară al
U.R.S.S., bazat pe efectul Doppler. În 1963 cercetările proiectului de cercetare-dezvoltare
stau la baza primul sistem de poziționare satelitară de orbită joasă Cicada sau Zikade/Tsikada
al URSS. În 1967 este lansat primul satelit al sistemului de poziționare Cicada, având
denumirea Cosmos-192. În următoarea decadă, cea a anilor 1960, s-au înregistrat următoarele
succese privind poziționarea satelitară:
 16 aprilie 1960 – lansarea primului satelit experimental al sistemului Transit –
1B;
 5 decembrie 1963 – primul satelit operațional al sistemului american Transit;

Figura 2. 8 - Primul navigator naval bazat pe poziționarea satelitară în 1964 (stânga) și primul receptor portabil
satelitar bazat pe efectul Doppler în 1968 (dreapta)

 Ianuarie 1965 – sistemul de poziționare satelitară Transit devine operațional;


 Iulie 1967 – Transit este deschis utilizării comerciale;

25 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

 1968 – Primul receptor satelitar portabil bazat pe efectul Doppler;


 1969 – Lansarea primului sistem de navigație oceanic comercial;
 1969 – Primul pas către sistemul NAVSTAR – GPS, Programul Air Force
621B.

Evoluții în anii 1970:


 Primul receptor funcție de timp pentru Laboratorul de cercetare navală -
Timation Receiver for the Naval Research Lab, NRL;
 1975 – prima validare conceptuală a sistemului NAVSTAR GPS, GPS X-Set;

Figura 2. 9 - Validarea conceptuală a sistemului GPS – Receptorul GPS X-set

 1978 – Lansarea primilor patru sateliți ai sistemului NAVSTAR-GPS, pe 22


februarie, 13 mai, 7 octombrie și 11 decembrie 1978;
 1979 – atingerea configurației proiectate a sistemului de poziționare URSS
Cicada, compus din patru sateliți, plasați pe o orbită circulară, cu o înclinare de 83°,
distribuiți pe plane orbitale egale față de ecuator.

Evoluții în anii 1980:


 1982 – lansarea satelitului Kosmos-1413, însemnând începutul testelor pentru
sistemul GLONASS;
 1984 – lansarea primului navigator comercial GPS cu 5 canale;
 09.10.1985 – ultima lansare a unui satelit din seria experimentală Block I;
 29.01.1986 – dezintegrarea la lansare a navetei Chalanger;
 14.02.1989 – lansarile de sateliți americani sunt reluate.

Figura 2. 10 - Navigatorul GPS comercial cu 5 canale din 1984 (stânga), navigatorul GPS cu 6 canale lansat în
1986 (centru) și primul receptor G.N.S.S. compact de la Wild, lansat în 1991

26 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Evoluții în decada 1990:


 04.04.1991 – sistemul de diluție a preciziei pentru utlizatorii civili S/A este
implementat;
 27.04.1995 sistemul NAVSTAR-GPS ajunge la configurația proiectată de 24
de sateliții funcționali;
 Atingerea configurației proiectate de 24 de sateliți a sistemului GLONASS în
decembrie 1995.

Figura 2. 11 - Navigator G.N.S.S. utilizând sistemele NAVSTAR-GPS și GLONASS din 1990 și Navigator
marin DGPS professional de la firma Leica, din 1996

Evoluții în decada anilor 2000:


 01.05.2000 – sistemul de diluție a preciziei pentru utlizatorii civili S/A este
oprit;
 2001 – sistemul G.N.S.S. al Uniunii Europene, Galileo este aprobat spre
finanțare;
Evoluții în decada anilor 2010:
 20.05.2010 – lansarea sateliților IIF cu L5
 11.09.2010 – lansarea sistemuliui QZSS rezional al Japoniei, în parteneriat cu
Sistemul American NAVSTAR-GPS, compus din 3 sateliți având ca scop îmbunătățirea
preciziei sistemului NAVSTAR-GPS pe teritoriul Japoniei;
 21.11.2011 – prima lansare a unui satelit al sistemului Galileo;
 2016, 2017, 2018 – lansări de sateliți ai sistemelor de poziționare globală –
G.N.S.S. Galileo, BeiDou, GLONASS, NAVSTAR-GPS, QZSS.

Figura 2. 12 - Sisteme de poziționare globală sau regională cu ajutorul sateliților

În imaginea de mai sus de la dreapta la stânga sistemul global amerian NAVSTAR-


GPS, sistemul global rusesc GLONAS, sistemul global chinezesc Bei Dou, sistemul global
european Galileo, sistemul regional japonez QZSS-Quazi Zenith Sattelite Sistem, sistemul
regional indian IRNSS – Indian Regional Navigation Satellite System.

27 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

2.4.1 Sistemul NAVSTAR-GPS


Sistemul de poziționare globală cu sateliți NAVSTAR-GPS își are începutul în anul
1973, când în urma unei ședințe la Pentagon, sunt puse bazele Defense Navigation Satellite
System - D.N.SS, un sistem de pozițioare satelitară necesar scopurilor armatei S.U.A..
Ulterior acelei întâlniri, tot în 1973, denumirea Defense Navigation Satellite System –
D.N.SS este schimbată în NAVSTAR, acronimul de la Navigation System with Timing and
Ranging. Fondatorul acestui sistem de navigație este creditat ca fiind Roger L. Easton,
sistemul GPS fiind manageriat de NAVSTAR GPS Joint Program Office de la Space and
Missile Systems Center, baza aeriană Los Angeles, statul California, S.U.A...
După doborârea în 1983 de către URSS avionului de linie sud coreean Air Lines
Flight 007 ce intrase în spatial său aerian, un avion tip Boeing 747 având la bord 269 de
personae, președintele american de la acea vreme, Ronald Reagan, a decis ca sistemul de
navigație satelitară NAVSTAR-GPS să devenină public, disponibil și pentru utilizatorii civili
odată ce va fi operațional.
Ideea unui sistem de poziționare globală a apărut pentru prima oară în anul 1940, însă
trecerea de la stadiul de idee la fapt, crearea tehnologiei necesare, eforturile materiale
considerabile au făcut ca sistemul GPS să fie pe deplin functional la data de 27 aprilie 1995.
Sistemul NAVSTAR-GPS este constituit din trei componente majore, sau segmente:
 segmentul spațial;
 segmentul de control;
 segmentul utilizatorilor.

Segmentul spațial al sistemul NAVSTAR GPS a fost proiectat să aibă un număr de


24 de sateliți, amplasați pe orbite aproximativ circulare fată de suprafața terestră, existând de
asemenea încă patru sateliți de rezervă.
Planurile orbitale ale sateliților au o înclinație de 55° fată de planul ecuatorial terestru,
sateliții evoluând la o altitudine de aproximativ 20200 km, câte 4 sateliti pentru fiecare dintre
cele 6 planuri orbitale.
Fiecare satelit face o rotație completă în jurul Pământului în 12 ore siderale, respectiv
în 11 ore și 56 de minute locale; zilnic răsăritul și apusul fiecărui satelit se realizează cu patru
minute mai repede. Sateliții au o durată de funcționare aproximată de constructor la 7 ani,
durată ce în general a fost depașită, asigurându-se astfel o siguranță în plus în exploatarea
sistemului.
Segmentul spațial, care în prezent este în forma definitivă, asigură la orice oră, în
orice loc pe suprafața Pământului, indiferent de condițiile meteo, de perioada zilei sau nopții,
semnale radio de la minim patru sateliti sub un unghi de elevație de 15° deasupra orizontului,
condiții necesare pentru poziționare.

28 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Tabelul 2. 1 - Generații de steliți ai sistemului NAVSTAR GPS25

Segmentul de control aferent sistemului de poziționare satelitară NAVSTAR-GPS


este reprezentat de stațiile de la sol, cinci la număr, distribuite uniform în jurul Pământului, în
zona ecuatorială a acestuia.
Stația de control principală, Master Control Station, este amplasată în Colorado
Springs – S.U.A., aceasta centralizând datele recepționate de stațiile de monitorizare de la sol,
ele prelucrează date necesare prognozării orbitelor sateliților, efemeridelor și execută calculul
corecțiilor acestora precum și ale ceasurilor, date ce apoi se transmit la stațiile de control ale
sistemului pe care acestea le încarcă la segmentul spatial, sub o formă ce constituie mesajul
de navigație, recepționat de utilizatori.
Stațiile de monitorizare pentru segmental control sunt amplasate după cum urmează:
insula Hawaii din estul oceanului Pacific, insula Kwajalein din vestul oceanului Pacific,
insula Diego Garcia din vestul oceanului Indian și insula Ascension situată în oceanul
Atlantic, la care se adaugă stația de control pricipală din Colorado Springs. Fiecare dintre
aceste stații împreună cu stația principală receptionează permanent semnalele de la sateliții
vizibili, înregistrează datele meteorologice și parametrii ionosferici necesari prelucrarii la
stația principală.
Segmentul utilizatori este constituit din totalitatea utilizatorilor ce dețin receptoare, în
funcție de calitățile receptorului și antenei rezultând acuratețea preciziei de poziționare sau a
elementelor de navigație. Receptoarele geodezice sunt receptoarele cele mai precise și
operează cu lungimile de undă purtătoare și coduri L1 C/A, L2E, L2 C, L5.
2.4.2 Sistemul GLONASS
Sistemul rusesc GLONASS - Global‟naya Navigatsionnaya Sputnikovaya Sistema își
are începutul în anul 197226, mai multe organizații fiind implicate în etapa de cercetare-
dezvoltare dintre 1972-1979, printre care Biroul de design privind mecanica aplicată
Krasnoyarsk și Institutul de inginerie a vehiculelor spațiale. În anul 1978 planul de dezvoltare

25
Tabel modificat având ca sursă: https://en.wikipedia.org/wiki/Global_Positioning_System
26
Conform http://www.nis-glonass.ru/en/glonass/development_history/

29 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

tehnică a fost întocmit, dorindu-se atingerea unei precizii de 20-30m în poziționarea pe


orizontală, 10-20m în poziționarea pe verticală și determinarea vitezei unui vector cu precizia
de 3.5cm pe secundă în momentul în care sistemul era complet finalizat27.
În data de 12 octombrie 1982 primul satelit al sistemului GLONASS a fost poziționat
pe orbită. În anul 1993 prin decretul presidențial al președintelui rus Boris Elțîn sistemul
GLONASS a fost introdus în uzul ministerului apărării, cu 8 sateliți funcționali.
În anul 1995 a fost atinsă configurația proiectată de 24 de sateliți, oferind servicii de
poziționare globală. Ulterior acestei date, până în anul 2002, datorită tăierilor bugetare,
sistemul a intrat în declin, în anul 2002 doar 7 sateliții ai constelației mai erau funcționali din
cei 24 ai anului 1995. Ca urmare a revenirii economice a Rusiei, sistemul de poziționare
GLONASS a intrat într-o etapă de refacere, de reatingere a configurației proiectate. Pe data
de 10 decembrie 2003 a doua generație de sateliți GLONASS-M este lansată, înlocuind prima
generație de sateliți - GLONASS. Sateliții din generația a 2-a, aveau masa mai mare ca
primii, având 1415kg, dar o durată de viață dublă, o precizie îmbunătățită și aduceau două noi
semnale emise pentru utilizatorii civili.
În 26 februarie 2011 primul satelit din generația a 3-a GLONASS-K a fost lansat,
având o durată de viață mărită la 10 ani de zile.

Figura 2. 13 - Satelit rusesc din generația a 3-a GLONASS-K28 și receptor rusesc GLONASS / GPS29

Tabelul 2. 2 - Generații de sateliți GLONASS

Generația de sateliți Anul lansării Stadiul actual Eroarea ceasului

GLONASS 1982 Iesiți din uz 5×10−13


GLONASS-M 2003 În uz 1×10−13
GLONASS-K1 2011 În uz 5×10−14-1×10−13
GLONASS-K2 Estimat 2020 În fază de proiectare 5×10−14
GLONASS-KМ Estimat 2025 În fază de cercetare -

27
Conform http://www.nis-glonass.ru/en/glonass/development_history/
28
Conform http://www.marsat.ru/en/news/342
29
Conform https://ro.wikipedia.org/wiki/GLONASS

30 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 2. 14 - Evoluția satelițiilor GLONAS30

Sistemul rusesc GLONASS a trecut prin mai multe etape în dezvoltarea sa:
 Etapa 1, perioada 1971-1979 – concepere, cercetare-dezvoltare;
 Etapa 2, perioada 1980-1995 – dezvoltare, atingerea constelației proiectate;
 Etapa 3, perioada 1996-1999 – perioada de degradare datorită lipsei
investiților economice;
 Etapa 4, perioada 2000-2007, perioada de restaurare, investiții în modernizare;
 Etapa 5, perioada 2008-2011, restaurarea constelației proiectate;
 Etapa 6, perioada 2012-prezent, etapa de modernizare, inovație, dezvoltarea
laturii comerciale.

2.4.3 Sistemul Galileo


Sistemul G.N.S.S. al U.E., Galileo, a fost conceput pentru a elimina dependența față
de sistemele de poziționare G.N.S.S. NAVSTAR-GPS al S.U.A.. și GLONASS al Rusiei,
acest sistem având în primul rând un scop civil, în comparație cu cele anterior menționate.
Acest sistem aflat în implementare este realizat prin parteneriat public-privat între E.S.A. –
European Space Agency, tradus Agenția Spațială Europeană și companii europene precum
Airbus Group, Inmarsat, Thales Alenia Space, Alcatel-Lucent Franța, Enaire, Finmeccanica
Italia, Hispasat, TeleOp GmbH din Germania.
Încă din anul 1999 principalii contribuitori ai E.S.A.- European Space Agency, Italia,
Franța și Germania au avut diferite propuneri pentru sistemul G.N.S.S. Galileo, propuneri ce
au fost analizate și reduse la o singură variantă de proiect implementabil. Finanțarea
sistemului G.N.S.S. a fost apobată în noiembrie 2001.
Primii stateliți experimentali ai sistemului, GIOVE-A și GIOVE-B, au fost lansați în
luna decembrie a anului 2005 și în luna aprilie a anului 2008. Tot în acest an a fost inaugurată
o stație terestră de control, lângă Kourou, Guiana Franceză, America de Sud. În anul 2010
miniștrii de externe ai U.E. au hotărât ca sediul sistemului Galileo să fie în orașul Praga,
Cehia. Cei dintâi sateliți funcționali ai sistemului, excluzându-i pe cei experimentali au fost
lansați în 21 octombrie 2011, doi la număr.
Constelația proiectată a sistemului Galileo este compusă dintr-un număr de 30 de
sateliți dispuși pe 3 plane orbitale înclinate la 56° la o altitudine de 23.616km. Greutatea unui
30
https://www.glonass-iac.ru/en/guide/

31 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

satelit este de 675kg, durata de funcționare preconizată este de12 ani, iar perioada de
revoluție a unui satelit va fi de 14,4 ore31.
Componenta terestră, de control la sol este alcătuită din două centre de control la sol
situate în Oberpfaffenhofen lângă orașul München din Germania și la centrul Telespazio din
orașul Fucino, Italia, precum și din stații de telemetrie, control, stații de uplink și stații de
senzori.
Pe 15 decembrie 2016 sistemul Glonas a început să opereze la o capacitate limitată,
având 18 sateliți activi din cei 30 ai configurației proiectate. Se estimează că în anul 2020
sistemul va fi complet finalizat.
2.4.4 Sistemul BeiDou
Sistemul chinezesc de poziționare globală BeiDou, înglobează două sisteme de
poziționare, unul regional, începând din anul 2000 și unul global, în curs de implementare, cu
finalizarea prognozată în anul 2020.
Primul sistem de poziționare regională chinezesc datează din anul 2000 și are trei
sateliți experimentali BeiDou 1, având aplicabilitate limitată. Primul satelit chinezesc BeiDou
1A a fost lansat pe data de 30 octombrie 2000, al 2-lea satelit BeiDou 1B a fost lansat în data
de 20.12.2000 iar al treilea satelit - BeiDou 1C, de rezervă, a fost lansat la data de
25.03.2003.
A doua generație de sateliți a sistemului chinezesc de poziționare – BeiDou 2 sau
COMPASS măresc dimensiunea sistemului de poziționare de la cea regională la un sistem de
poziționare global, format din 35 de sateliți și este în construcție la momentul actual. Sistemul
regional a devenit operațional în decembrie 2011, cu 10 sateliți, devenind disponibil
utilizatorilor civili din decembrie 2012. Se preconizează că sistemul global va deveni
operațional în anul 2020.
Generația a 3-a de sateliți, BeiDou 3, a fost implementată în anul 2015, primul satelit
din această serie a fost lansat la data de 30.09.2015.
BeiDou se preconizează a fi un rival demn de luat în seamă pentru sistemul american
NAVSTAR-GPS, la momentul finalizării estimându-se a fi mai precis.
Tabelul 2. 3 - Sateliți ai sistemului G.N.S.S. chinezesc BeiDou

Lansări de sateliți În present pe orbită


Generația Perioada lansării
Succese Eșecuri Planificate și funcționali

1 2000–2007 4 0 0 0

2 2007-2012 16 0 0 13

Începând cu anul
3 7 0 18 7
2015

Total 27 0 18 20

31
Conform https://ro.wikipedia.org/wiki/Galileo_(sistem_de_naviga%C8%9Bie)

32 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

2.4.5 Sistemul QZSS


Sistemul regional japonez QZSS - Quasi-Zenith Satellite System este compus din trei
sateliți ce au rolul de a îmbunătății precizia și acoperirea sistemului global de navigație
american NAVSTAR-GPS.

Figura 2. 15 - Orbita sateliților sistemului QZSS32

Primul satelit al sistemului, ,,Michibiki", a fost lansat în 11.09.2000. Nivelul


operațional deplin a fost atins în 2013, iar numărul de acestora va crește de la trei la patru în
anul 201833. În viitor, pentru un rezultat mai stabil în zonele urbane și muntoase cu
numeroase obstacole, se preconizează cresterea numărului de sateliți la șapte.

Figura 2. 16 - Evoluția până în prezent și dezvoltări ulterioare pentru sistemul QZSS, perioada 2010-202434

Sistemul regional QZSS are principalul scop mărirea disponibilității sateliților pentru
utilizatorii de pe teritoriul Japoniei, mai ales în așa numitele canioane urbane, astfel încât în
orice moment un satelit este la o elevație de cel putin 60°. Sistemul QZSS lucrează împreună
cu NAVSTAR-GPS, mărindu-i acestuia din urmă disponibilitatea și precizia până la nivelul
submetric pentru utilizatorii civili.

32
Sursa imaginii este http://qzss.go.jp/en/technical/technology/orbit.html
33
Conform http://qzss.go.jp/en/overview/services/sv01_what.html
34
Sursa imaginii este http://qzss.go.jp/en/overview/services/sv01_what.html

33 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

2.4.6 Sistemul IRNSS


Sistemul IRNSS - Indian Regional Navigation Satellite System, este un sistem de
navigație satelitară dezvoltat de India, cu acoperire regională, pentru această țară și 1500 km
în jurul acesteia. Sistemul este compus dintr-o constelație proiectată de 7 sateliți IRNSS-1 și
doi de rezervă. Primul satelit al constelației, geosincron, IRNSS-1A, a fost lansat la data de
01.07.2013, urmat de a 2-a lansare la data de 04.04.2014, a satelitului geosincron, IRNSS-1B.
Satelitul cu numărul 3, geostaționar, IRNSS-1C a fost lansat la data de 16.10.2014, iar
umătorii patru sateliți, IRNSS-1D – satelit geosincron, IRNSS-1E, satelit geosincron, IRNSS-
1F – satelit geostaționar, IRNSS-1G – satelit geostaționar, au fost lansați pe 28.03.2015,
20.01.2016, 10.03.2016 și 28.04.2016. Din cei șapte sateliți ai constelației proiectate, trei sunt
pe orbită geostaționară, la 36000 km altitudine și patru pe orbită geosincronă înclinată.
Datorită deteriorării celor trei ceasuri atomice cu rubidiu al satelitului IRNSS-1A, în a doua
parte a anului 2017 s-a lansat satelitul IRNSS-1H, pentru refacerea constelației. Se
preconizează ulterior testelor necesare că în anul 2018 acest sistem de poziționare regională
va deveni disponibil utilizatorilor civili.
Pentru viitor se dorește ca sistemul să devină global, compus din 24 de sateliți, la o
altitudine de 24000km, sub denumirea de GINS – Global Indian Navigation System.

Tabelul 2. 4 - Sateliții sistemului regional IRNSS35

Data Vehiculul
Satelitul Orbita Starea Observații
lansării de lansare

Cele trei
1 iulie Geosincronă / 55°E, ceasuri
IRNSS-1A PSLV-C22 Redundant
2013 29° orbită înclinată atomice au
clacat

4 aprilie Geosincronă / 55°E,


IRNSS-1B PSLV-C24 Operațional
2014 29° orbită înclinată

15
Geostationară / 83°E,
IRNSS-1C octombrie PSLV-C26 Operațional
5° orbită înclinată
2014

Geosincronă /
28 martie 111.75°E, 31° orbită
IRNSS-1D PSLV-C27 Operațional
2015 înclinată orbită
înclinată

Geosincronă /
20 ianuarie
IRNSS-1E PSLV-C31 111.75°E, 29° orbită Operațional
2016
înclinată

Geostationară/
10 martie
IRNSS-1F PSLV-C32 32.5°E, 5° orbită Operațional
2016
înclinată

35
http://www.isac.gov.in/navigation/irnss.jsp

34 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Data Vehiculul
Satelitul Orbita Starea Observații
lansării de lansare

Geostationară /
28 aprilie
IRNSS-1G PSLV-C33 129.5°E, 5.1° orbită Operațional
2016
înclinată

Va înlocui
Planificat
IRNSS-1H PSLV-C39 satelitul
2017
IRNSS-1A

Aplicații ale tehnologiei G.N.S.S. în minerit:


 Controlul utilajelor industriale;
 Monitorizarea transportoarelor, excavatoarelor și oricăror alte utilaje
autopropulsate – managementul flotei;
 Trasarea elementelor din proiect;
 Studiul deformațiilor;
 Determinarea poziției planimetrice a obiectivelor miniere;
 Determinarea diferențelor de nivel, a cotelor, a declivităților;
 Realizare unor profile longitudinale și transversale;
 Determinarea modelului digital al terenului;
 Determinarea de volume de steril și util, a volumelor descopertate;
 Realizarea planurilor cotate, planurilor de situație, planurilor de amplasament
și delimitare.

Avantajele utilizării tehnologiei G.N.S.S. în exploatări miniere sunt următoarele:


 Nu este necesară vizibilitate între punctele măsurate, față de utilizarea stației
totale;
 Determinarea poziției 3D a punctului cu o precizie satisfăcătoare aplicațiilor
topografice curente;
 Timpul scurt aferent etapei de teren cu o precizie satisfăcătoare;
 Echipa de teren este formată dintr-o singură persoană, în comparație cu
măsurătorile clasice unde echipa este formată din minimum două persoane, un operator al
instrumentului și o persoană la prismă/miră/stadie;
 Mod de ultilizare a aparaturii intuitiv.

Dezavantajele utilizării tehnologiei G.N.S.S. în exploatări miniere sunt următoarele:


 Investiție initială relativ ridicată cu privire la costul echipamentului – în
ultimul timp prețul acestei tehnologii este în scădere, devenind tot mai accesibilă și
utilizată în domeniul minier;
 Neaplicabilitate în exploatările subterane și-n zonele cu obstacole ce obturează
recepția semnalului satelitar;
 Neaplicabilitate în zone cu risc de prăbusire, alunecări de taluzuri.
 Nivelul informației preluate per unitatea de timp este redus comparativ cu alte
tehnologii precum scanarea laser sau fotogrammetria.

35 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

2.5 Tehnologii de scanare laser 3D terestre


Scanarea laser reprezintă o metodă prin care o suprafaţă este eşantionată sau
scanată prin utilizarea tehnologiei laser. Acestă metodă analizează un mediu al lumii reale
sau al unui obiect cu scopul de a colecta informaţii de pe suprafaţa acestuia și posibil din
înfăţişarea acestuia. Informaţiile colectate pot fi utilizate ulterior pentru a construi
reprezentări bidimensionale sau modele tridimensionale utilizabile într-o mare varietate de
aplicaţii36.
LASER reprezintă acronimul de la Light Amplification by the Stimulated Emission
of Radiation. Un laser este un dispozitiv ce emite lumină printr-un proces de amplificare
optică bazat pe emisia stimulată și radiația electromagnetică.
Scanerele laser terestre – SLT sunt senzori ce permit măsurarea poziției
tridimensionale a obiectelor cu o viteză foarte mare, cu o rezoluție spațială ridicată și o
precizie a pozițiilor 3D a punctelor obiect la nivelul milimetric. Spatiul obiect este baleat de
raza laser pe coloane sau linii, punctele astfel măsurate formând în întregimea lor un așa
numit nor de puncte.

Figura 2. 17 - Modul de preluare a datelor de către scanerul laser terestru – SLT

Tehnologia scanării 3D își are originea în anii ‟60 ai secolului trecut, mai precis
începând cu anul 1968, pe baza cercetării dintre 1968 și 1978 a dr. J. Riegl, la Vienna
University of Technology, Austria. Începutul acestei noi tehnologii a fost anevoios, cu
limitări tehnologice considerabile, însă începând cu anul 1985, datorită evoluției laserelor,
avea să intervină un salt înainte în ceea ce privește tehnologia scanării 3D, prin utilizarea
acestora în preluarea datelor spațiale.
Din punct de vedere al principiului de masurare SLT poate fi interpretat ca un sistem
de măsurare polar, la care distanța este măsurată cu o rază laser, fiind asemanator unei stații
36
Conform Theory and practice on Terrestrial Laser Scanning - Training material based on practical applications, Prepared by the Learning
tools for advanced three-dimensional surveying in risk awareness project (3DRiskMapping), Version 4 June 2008

36 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

totale reflectorless, ce măsoară fără reflector. Spre deosebire de acestea însă, SLT nu are
lunetă pentru punctarea punctelor obiect, ci face o înregistrare complet automatizată sub
forma de raster a obiectelor înconjurătoare fără a fi necesar un reflector.
Pentru compararea diferitelor produse SLT se propun următoarele specificații tehnice:
 rezoluția de puncte scanate într-un unghi spațial cu unitatea exprimată
număr puncte / steradian;
 divergența razelor cu referire la mărimea spotului de lumină la o
anumită
distanță de lucru;
 precizia 3D centralizată sub forma unei erori globale de măsurare;
 rata de scanare exprimată în numarul de măsuratori / secundă.
Acesti parametrii de performanță sunt necesari atunci când rezultatele scanării trebuie
analizate statistic pentru a deduce un indicator de precizie. Pentru a se ajunge la diferiți
indicatori de precizie, se fac în prezent calibrări laborioase, indicatorii de precizie
recomandați de firmele producătoare fiind orientați mai mult spre proprietățile avantajoase
ale senzorilor.

În functie de unghiul de câmp SLT poate fi clasificat în trei clase:


 scaner tip cameră de înregistrare;
 scaner panoramic;
 scaner hibrid.

Scanerele de tip cameră de înregistrare nu au posibilitatea de rotire în jurul axei


principale de rotație, având un unghi de câmp predefinit care nu depășește 50º x 50º.
Domeniul lor de utilizare este restrâns, el fiind folosit în special în lucrări unde se dorește
înregistrarea unor obiecte singulare cu o întindere spațială redusă. Raza laser ce scanează
spațiul obiect este deviată de două oglinzi rotative cu axele lor de rotație perpendiculare una
pe cealaltă.

Figura 2. 18 - Principiul de funcționare a scanerului tip cameră de înregistrare

37 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Scanerele panoramice asigură o rotație completă a capului de scanare în jurul axei


principale de rotație. Ele au un domeniu de lucru pe verticală aproape complet ce este limitat
doar de suprafața bazei de instalare a instrumentului. La aceste scanere domeniul de scanare,
FoV - Field of View, este de 360º x 270º. Raza laser este transmisă orizontal pe o suprafață
unei oglinzi ce este înclinată la 45º față de axa orizontală de rotație a oglinzii. Astfel ia
nastere un plan de proiecție vertical în care se află raza laser. Suplimentar planul oglinzii este
rotit în jurul axei principale. Cu ajutorul acestor scanere pot fi înregistrate toate obiectele
printr-un singur scan.

Figura 2. 19 - Principiul de funcționare a scanerului panoramic

Scanerele hibride sunt limitate doar pentru domeniul vertical. Pentru înregistrarea
obiectelor ele masoară profile verticale continue, capul scanerului executând o rotație pas cu
pas în jurul axei verticale, rotație asigurată de un servomotor. Domeniul de scanare, Field of
View - FoV, este în general 360º x 60º. Raza laser este transmisă perpendicular pe o oglindă
de formă poligonală, ce se roteste în jurul axei orizontale și deviază raza în spațiu. Astfel ia
naștere un segment de proiecție vertical.

Figura 2. 20 - Principiul de funcționare a scanerului hybrid

38 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Scanerele laser terestre funcționează pe baza undei laser din spectrul electromagnetic
vizibil sau invizibil. Undele din spectrul electromagnetic variază în mărime de la unde radio
foarte lungi, de mărimea unei costrucții, la undele gama ultra scurte, chiar mai mici decât
dimensiunea nucleului unui atom, așa cum am ilustrat în Figura 2.21.

Figura 2. 21 - Spectrul electromagnetic37

Spectrul electromagnetic poate fi exprimat în funcţie de energia sa, lungimea de undă


sau frecvenţă. Undele electromagnetice de frecvenţă înaltă au lungimi de undă scurte și
energie mare, iar undele de frecvenţă joasă au lungimi de undă lungi și energie scăzută.
Un aparat ce este capabil să genereze o undă de lumină folosind doar o bandă îngustă
de spectru este denumit laser. Un laser emite lumina într-o rază îngustă, cu divergenţă
scăzută, cu lungimea de undă cunoscută, corespunzând unei anumite culori dacă laserul
operează în spectrul vizibil.
Primul laser funcţional a fost realizat în mai 1960 de către Theodore Maiman în
laboratoarele Hughes Research Laboratories. Laserele sunt întâlnite uzual în aparatele
contemporane, în special la aparatele de stocare optică cum ar fi unităţile de compact disc sau
playerele DVD, în care laserul scanează suprafaţa discului pentru a colecta informaţii. Alte
aplicaţii uzuale ale laserelor sunt cititoarele de coduri de bare și pointerele laser. În industrie,
laserele sunt folosite pentru tăierea oţelului și a altor metale și pentru inscripţionarea
diferitelor modele, cum ar fi literele pe tastatura unui computer.
Scanarea laser 3D are aplicabilitate în domeniul industrial, inginerie civilă, minerit, în
design, entertaiment, investigarea-reconstituirea evenimentelor, arhitectură, patrimoniu
cultural, imobiliare. În ceea ce privește domeniul minier, scanerele laser determină forma 3D
a cavităților, puțurilor miniere, galeriilor, modelul digital al terenului în cariere. De asemenea
se pot realiza măsurători în zone greu accesibile, supuse alunecărilor de teren, riscurilor de
accidente, se pot verifica tunele construite față de proiectul propus, determina mișcări
crustale, deplasări ale pereților, se pot realiza cartări geologice multispectrale, evaluarea
tunelelor pentru noi cerințe, se pot determina volume excavate.

37
Conform Theory and practice on Terrestrial Laser Scanning - Training material based on practical applications, Prepared by the Learning
tools for advanced three-dimensional surveying in risk awareness
project (3DRiskMapping), Version 4 June 2008

39 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 2. 22 - Scanare laser subterană38

În ceea ce privește evoluția SLT se pot determina mai multe generații de scanere în
funcție de caracteristicile lor tehologice.
Prima generație de laser scanere moderne a apărut începând cu anul 1997, aceste
aparate având dimensiuni mari, cu sursele de alimentare și de stocare a datelor externe, fiind
mai mult prototipuri din faza de cercetare-dezvoltare ale viitoarelor generații de scanere laser
comerciale. Frecvența măsurătorilor pentru aceste aparate era între 1 și 5 kHz cu o rază de
lucru de 50m până la 200m. Instrumentele exponente ale acestei prime generații sunt Cyrax
2200 și Riegl LMS Z210.
A doua generație de laser scanere a apărut începând cu anul 2002. Unitatea de
stocare a datelor și sursa de alimentare cu energie erau tot exterioare aparatelor dar acestea au
devenit mult mai rapide în lucru. Laser scanere exponente generației a II-a sunt Callidus,
Cyrax 2500, Zoller+ Frohlich Imager 5003.
Generația a III-a de laser scanere, aparută începând cu anul 2007, a adus integrarea
sursei de energie și a colectorului de date în instrument, o miniaturizare a aparatelor, o mărire
a razei de lucru precum și a vitezei de scanare. Imaginile digitale preluate în situ sunt
combinate cu norul de puncte. Sisteme de centrare forțată, integrarea receptoarelor G.N.S.S.
și folosirea prismelor denotă integrarea tehnologiei geodezice de măsurare. Instrumente
reprezentative pentru generația a III-a de laser scanere sunt Faro Photon, ISITE 4400, Leica
Scan Station, Riegl LMS Z 420i, Zoller+Flohlich Imager 5006.
Generația a IV-a de laser scanere și-a făcut apariția începând cu anul 2009. Evoluția
scanerelor laser a fost corelată cu evoluția mediilor de stocare hardware și creșterea lungimii
de bandă. Unitatea de stocare a datelor și sursa de alimentare sunt complet integrate în
instrument, camera fotografică este parte integrată în procesul de preluare a datelor
geospațiale. De asemenea precizia, viteza și raza de lucru sunt îmbunătățite. Instrumente

38
Conform http://www.3dlasermapping.com/mining-underground/

40 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

reprezentative pentru această generație sunt: Faro Focus, Riegl VZ400, Zoller+Frohlich
Imager 5010.
La momentul actual scanerele laser au ajuns la o anume maturitate, dezvoltarea
acestora începută anevoios și urmată de o perioadă de boom începând cu anii „90 este într-o
continuă evoluție. Viitorul apropiat va aduce mărirea autonomiei acumulatorilor, mărirea
domeniului de măsurare, integrarea unor senzori complementari, îmbunătățirea produselor
software, mărirea vitezei de preluare a datelor geospațiale, scăderea prețului de achiziție
datorită competiției din piață.
Producători de laser scanere actuali sunt următorii:
Riegl, producător austriac, cu instrumente precum Riegl 3D Laser Scanner VZ-6000,
având o rază de lucru de până la 6000m. De altfel seria VZ, oferă soluții tehnice materializate
prin instrumente de scanare laser 3D cu rază de 400m - Riegl VZ-400 până la 6000m - Riegl
VZ-6000. Acest producător are în portofoliu și senzori de preluare a datelor 3D aeropurtați -
RIEGL LMS-Q780, pentru distanțe foarte mari, RIEGL LMS-Q680i pentru distanțe mari,
RIEGL VQ-480i pentru distanțe medii.

Figura 2. 23 - Laser scaner terestru Riegl VZ-4000 într-o exploatare minieră de suprafață39

39
Conform http://www.ostenrieder.de/terrestrial-laser-scanning/

41 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Compania elvețiană Leica, producător cu tradiție în domeniul geodezic, are în


portofoliul său laser scanere 3D precum BLK360 Imaging Laser Scanner, Leica ScanStation
seriile P și C. Compania Leica Geosystems a cumpărat în anul 2001 firma Cyrax, unul din
pionierii instrumentelor de scanare laser 3D.
Compania Faro, cu instrumente de scanare laser 3D precum Faro Focus S 350,
special creat pentru mediul exterior, cu o rază de lucru de la 0.6m la 350m, determinând
distanța cu o precizie de până la ±1mm, având o acoperire foto de până la 165 megapixeli
color. Această companie este specializată pe construcția laser scanerelor cu domeniul de
măsurare de până la 350m pentru mediul interior sau exterior.
Topcon, producător japonez de instrumente geodezice are în portofoliul său și laser
scanere precum Topcon GLS-2000.
Laser scanerul Surphaser creat de compania Basis Software Inc, producător de laser
scanere cu raza de lucru mică, de până la 300m - Surphaser Model 400.
Amtek este o companie de laser scanere cu sediul în S.U.A.. specializată în
tehnologie de scanare 3D portabilă.
Alți producători de laser scanere sunt Optech, Pentax, Stonex cu scanerul X300 Laser
scanner, 3D digital corp, Maptek cu scanerele laser I-Site XR3 și I-Site LR3, Shape Grabber
cu scanerul PLM300/600 Portable 3D Scanner, Carl Zeiss Optotechnik GmbH.

Figura 2. 24 - Laser scanerul Stonex X30040

Scanarea laser în funcție de modul de preluare a datelor poate fi de două feluri:


 Scanare laser statică;
 Scanare laser dinamică.

Scanarea laser este statică atunci când scanerul este ţinut într-o poziţie fixă în timpul
achiziţiei informaţiilor geospațiale. Avantajele utilizării metodei statice sunt date de precizia
înaltă și densitatea relativ mare a punctelor preluate într-un interval de timp scurt. Toate

40
Conform http://www.stonexpositioning.com/index.php/en/products/laser-scanners/x300-detail

42 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

scanările laser statice pot fi considerate și scanări laser terestre. Cu toate astea, nu toate
scanările terestre pot fi clasificate ca fiind scanări laser statice.
Scanarea laser este dinamică atunci când scanerul este montat pe o platformă mobilă
autopropulsată. Aceste sisteme necesită sisteme de poziţionare suplimentare precum INS și
G.N.S.S., ce fac sistemul mai complex și mai costisitor. Exemple de scanări laser dinamice
sunt scanările realizate cu ajutorul unui aparat de zbor, numite scanări laser aeropurtate,
scanările dintr-un autovehicul în mişcare sau dintr-un aparat de zbor teleghidat de tipul dronă.
Fluxul de lucru în scanarea laser:
 Planificarea lucrărilor;
 Operații de teren antemăsurătoare;
 Achiziția datelor;
 Procesarea datelor;
 Controlul calității;
 Livrarea către beneficiar.
Prima etapă în operațiunea de scanare laser a unui obiect este planificarea lucrărilor.
Aceasta presupune determinarea scopurilor și a obiectivelor scanării, analiza zonei ce
urmează a fi scanată, determinarea tehnicilor și a echipamentelor ce vor fi utilizate în funcție
de condițiile specifice locale, stabilirea livrabilelor împreună cu beneficiarul – managementul
datelor. Se stabilesc numărul de stații din care se va realiza scanarea, poziția optimă a țintelor
– cel puțin 3 ținte pentru fiecare stație.
A doua etapă în fluxul de lucru privind scanarea laser terestră este reprezentată de
operațiile de teren. Acum se realizează pregătirea studiului, calarea și centrarea aparatului,
conectarea scanerului, realizarea setărilor scanerului – stabilirea țintelor, stabilirea rezoluției,
filtrarea primară.
Achiziția datelor presupune scanarea obiectivului studiat, scanarea țintelor,
măsurarea țintelor cu o stație totală, verificarea finalizării scanării.
Procesarea datelor obținute în urma măsurătorilor se realizează la birou și presupune
lucrul cu un program software specializat. Acum se realizează înregistrarea, crearea job-ului
și georeferențierea, procesarea norului de puncte, reprezentarea norului de puncte,
îmbunătățirea datelor - filtrarea zgomotului, remodelarea, modelarea 2D din norul de puncte,
modelarea 3D, realizarea triangulației/meșelor, umplerea golurilor, optimizarea meșelor,
modelarea 2D indirectă pe baza norului de puncte, realizarea texturii.
Controlul calității este o etapă absolut necesară înaintea livrării produselor
cartografice către beneficiar. Documentarea la fața locului asigură atingerea unei calități
optime. Scheme ajutătoare, fotografii din teren, realizarea unor măsurători de verificare cu
mijloace clasice – distomat asigură rezultatul scontat.
Livrarea către beneficiar este ultima etapă din fluxul de lucru aferent scanării laser.
Aceasta se realizează pe suport informațional, conform specificațiilor stabilite în etapa de
planificare a lucrărilor.
Aplicații ale scanării laser 3D în exploatări miniere sunt:
 Realizarea modelelor 3D fidele ale realității din teren și ulterior determinarea
de volume;
 Realizarea măsurătorilor curente într-o exploatare minieră;
 Monitorizarea rampelor, taluzurilor, pereților verticali;
 Realizarea de măsurători pre și post derocare;

43 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

 Realizarea analizei căilor de comunicație.


În fluxul de lucru al unei exploatări miniere scanarea laser prezintă următoarele
avantaje majore:
 Determinarea în situu a volumului descopertat, exploatat cu o precizie ridicată;
 Realizarea de măsurători în zone greu accesibile sau predispuse accidentelor,
hazardelor;
 Determinarea modelului digital al terenului fidel realității din teren.

Dezavantaje scanare laser 3D:


 Cost ridicat al tehnologiei;
 Necesitatea utilizării unui personal înalt calificat, având cost privind
salarizarea ridicat;
 Volum mare de date rezultat în urma operațiilor de teren, ce implică utilizarea
unor stații grafice performante în prelucrarea datelor și unități de stocare a datelor de
volum mare.

2.6 Tehnologii fotogrammetrice clasice și U.A.V.


Tehnologiile fotogrammetrice sunt utilizate pe plan internațional în activități miniere,
avand ca rezultat direct diminuarea costurilor în ceea ce privesc operațiile de măsurători,
indispensabile în exploatări miniere de dimensiuni mari.
Pentru măsurători locale, pe suprafețe mici, topografia și măsurătorile ,,clasice”
utilizând stația totală pentru planimetrie, nivela pentru determinarea diferențelor de nivel și
cotelor, receptoare G.N.S.S. mai nou, acolo unde acestea se pretează, sunt soluția abordabilă
și fezabilă din punct de vedere tehnico-economic. Însă, pentru suprafețe mari, de o
complexitate ridicată sau în locuri greu accesibile, predispuse accidentelor, alunecărilor,
randamentul acestor metode scade impunând utilizarea unor noi metode, prin care timpul
alocat efectuării măsurătorilor în teren este diminuat, costul este optimizat și efectivele
umane utilizate în atingerea obiectivelor impuse sunt mici. Fotogrammetria și teledetecția
răspund acestor cerințe și rezolvă probleme în ceea ce privesc măsurătorile terestre într-o
exploatare minieră.

Figura 2. 25 - Drona utilizată într-o exploatare minieră subterană41

41
Sursa pozei este https://www.microdrones.com/en/applications/growth-markets/drones-in-open-cast-mining/

44 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

În țările dezvoltate mineritul ocupă un rol important în economie, succesul unei


exploatări miniere depinde și de un material cartografic obținut la un preț accesibil, în timp
scurt, având o calitate ridicată. Informația geospațială obținută din surse fotogrammetrice
poate livra date critice pentru succesul proiectului minier, date corelate cu alte informații
obținute de senzori de teledetecție. Tehnologii inovative precum InS.A.R - ,,Interferometric
synthetic aperture radar” permit monitorizarea precisă a deformațiilor și a avansului
fronturilor de lucru într-o anume zonă. Senzori hiperspectrali, pancrometici, multispectrali
aeropurtați sau satelitari achiziționează informații prețioase în minerit cu privire la litologia
suprafeței studiate, ce permit localizarea eventualelor zăcăminte. Studii magnetometrice,
electromagnetice, gravimetrice sunt efectuate complementar fotogrammetriei pentru a detecta
anomalii magnetice, variații de densitate ale rocii, anomalii de conductivitate, indicând natura
prezumtivului depozit și poziția acestuia. Senzorii multispectrali fotogrammetrici oferă
informații necesare monitorizării ecologice precum mărimea reziduului minier, a haldelor de
steril. Produse rezultate în urma exploatării fotogrammelor precum ortofotomozaicul de înaltă
rezoluție, modelul digital al terenului au un impact major în managementul minier.
Prin folosirea camerelor fotogrammetrice de format mare este posibilă generarea
ortofotoplanurilor și fotogrammelor utilizate în implementarea proiectelor miniere,
monitorizarea acestora, monitorizarea avansului fronturilor de lucru, minimizarea și controlul
eventualei poluării miniere, identificarea unor elemente naturale sau antropice în zone
inaccesibile pentru masuratori topografice clasice.
Imagini pancromatice, în infrarosu, relevă informații prețioase privind vegetația.
Informații necesare evaluarii impactului ecologic pentru activități miniere pe termen scurt
mediu si lung.

Figura 2. 26 - Imagine fotogrammetrică cu rezoluția pixel-ului de 83mm pentru cariera Dealul Hulei–Mateiaș,
județul Argeș

45 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Resursele miniere exploatabile sunt limitate. Pentru a crește productivitatea, noi


tehnologii sunt abordate, necesare în explorarea și exploatarea zonelor greu accesibile.
Tehnologia fotogrammetrică include preluarea imaginii cu ajutorul platformelor aeriane de
tip avion, elicopter, cu ajutorul satelițiilor și mai nou utilizând sisteme U.A.V. de tip dronă.
Aceste sisteme U.A.V. pot fi de tipul multicopter sau aeromodel, precum în Figura 2.27.
Practic introducerea sistemelor U.A.V. în practica fotogrammetrică a diminuat
costurile de preluare a imaginilor, a făcut ca această tehnologie să fie accesibilă la un cost
redus, ducând la răspândirea utilizării fotogrammetriei în diversele aplicații miniere și nu
numai. Sistemele U.A.V. tip multicopter sunt folosite pentru zone restrânse, punctuale, având
o autonomie de zbor la momentul actual de 30-45 minute în funcție de greutatea sistemului și
capacitatea acumulatorilor. Tendința este de mărire a acestei autonomii de zbor, prin
miniaturizarea componentelor sistemului U.A.V., reducerea greutății acestuia cât și prin
creșterea capacității acumulatorilor. Astfel în viitorul apropiat vom vedea o creștere a
timpului de zbor având ca rezultat mărirea zonei studiate pentru sistemele U.A.V. tip
multicopter. Greutatea sistemului nu trebuie să fie neapărat una redusă, aceasta influențând
operarea în condiții de vânt mediu și puternic. Sisteme U.A.V. tip aeromodel au o zonă de
lucru mult mai mare datorită vitezei de zbor superioare față de multicopter, acestea au o
aplicabilitate pentru studiul pe zone întinse având mai nou implementate receptoare G.N.S.S.
performanțe ce elimină reperajul fotogrammetric.

Figura 2. 27 - Hexacopter42 și aeromodel43 utilizate în fotogrammetrie

În ultimul sfert de secol fotogrammetria bazată pe sisteme U.A.V. a progresat mult,


devenind tot mai accesibilă, cercetări majore în această direcție venind mai ales din sectorul
militar. Direcțiile viitoare de dezvoltare privesc în special creșterea autonomiei de zbor,
creșterea controlului și fiabilității acestor sisteme în fața factorilor externi de mediu – vânt,
umezeală, însorire, cooperarea îndeaproape cu domenii precum poziționare cu ajutorul
sistemelor G.N.S.S..
Aplicațiile practice ale fotogrammetriei în domeniul minier, respectiv în cazul
exploatărilor miniere la zi sunt următoarele:
o Obținerea unor imagini de înaltă rezoluție, realizarea ortofotoplanului digital;
o Obținerea unor magini perspective;
42
Sursa fotografiei este http://3dtechnologie.cz/2016/09/15/lidar-versus-fotogrammetrie-kdy-co-pouzit/
43
Sursa fotografiei este https://www.suasnews.com/2013/12/no-winter-hibernation-for-kaarbontech-or-the-ebee/

46 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

o Obținerea unor modele 3D, model digital al terenului–DTM; model digital al


suprafeței–DSM;
o Inventarierea obiectivelor industriale din exploatarea minieră;
o Monitorizarea stabilității suprafeței studiate;
o Determinarea suprafețelor pentru derocări utilizând explozibili;
o Studii pre și post derocare;
o Management imobiliar privind proprietățile ce vor fi afectate de proiectul minier -
expropriere/cumpărare sau concesiune, studii de fezabilitate, studiul progresului în
realizarea unor construcții și obiective industriale miniere;
o Determinarea unor profile transversale, longitudinale, necesare la realizarea căilor de
comunicații, rutelor de evacuare a utilului și sterilului, determinarea traseelor optime
pentru conducte industriale de drenare;
o Determinarea unor volume exploatate și descopertate;
o Ghiduri și planuri de exploatare viitoare;
o Studiul impactului ecologic;
o Managementul drenării apelor;
o Planuri de evacuare;
o Centralizări ale materialului extras, calcule statistice.

Utilizarea dronelor este oportună și în cazul preluării de mostre de sol necesare


diverselor analize fizico-chimice sau chiar pentru trimiterea rapidă a unor piese de schimb în
perimetrul minier.
Informațiile de rezoluție mare, de nivel centimetric stau la baza studiilor specifice,
reducând mult măsurătorile topografice la sol ce pot duce la întreruperi în fluxul activităților
miniere în exploatările la zi. De asemenea informațiile fotogrammetrice stau la baza realizării
sistemelor informaționale geografice de tip G.I.S., nelipsite într-o exploatare minieră
modernă, cu nu management performant.

Avantajele utilizării tehnologiei fotogrammetrice în exploatări miniere:


 Etapa de teren este realizată rapid, în decursul unei singure zi sau chiar în
câteva ore;
 Precizie ridicată;
 Personalul implicat în realizarea măsurătorilor este puțin numeros;
 Studierea unor areale izolate, zone ce nu pot fi măsurate altfel – zone
inaccesibile, predispuse prăbușirilor, neadecvate măsurătorilor clasice;
 Prelavarea unor date atât în spectrul vizibil – imagini pancromatice cât și în
spectrul invizibil – infraroșu IR de exemplu.
 Furnizarea unor date globale, cu referire la zone întinse ce relevă impactul
ecologic asupra mediului înconjurător.

47 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Dezavantajele utilizării tehnologiei fotogrammetrice în exploatări miniere:


 Costuri ridicate, impunând fezabilitate doar pentru proiecte mari,
suprafețe de teren studiate de întindere mare;
 Personal înalt calificat rezultând astfel costuri ridicate cu resursa
umană;
 Dependența de condițiile atmosferice pentru efectuarea zborului
fotogrammetric;
 Utilizarea unor echipamente de procesare a datelor, postprocesare,
interpretare, manipulare având cost ridicat – stații grafice cu hard de ordinul
terrabiților și memorie ram ridicată, zeci de Gb.;
 Utilizarea unor reperi la sol necesari pentru georeferențierea imaginilor
fotogrammetrice – în ultimul timp acest inconvenient a fost depășit, platformele
aeriene, sistemele U.A.V. utilizate în preluarea imaginii fiind echipate cu receptori
G.N.S.S..

Avantajele utilizării tehnologiei fotogrammetrice și teledetecției în cariere miniere


miniere:
 Etapa de teren este realizată rapid, în decursul unei singure zi sau chiar în câteva
ore;
 Precizie ridicată;
 Personalul implicat în realizarea măsurătorilor este puțin numeros;
 Studierea unor areale izolate, zone ce nu pot fi măsurate altfel – zone inaccesibile,
predispuse prăbușirilor, neadecvate măsurătorilor clasice;
 Prelevarea unor date atât în spectrul vizibil cât și în cel invizibil, infraroșu IR de
exemplu.
 Furnizarea unor date globale, cu referire la zone întinse ce relevă impactul
ecologic asupra mediului înconjurător;
Dezavantajele utilizării tehnologiei fotogrammetrice și teledetecției în exploatări
miniere:
 Costuri relativ ridicate, impunând fezabilitate doar pentru proiecte medii și mari,
suprafețe de teren studiate de întindere mare, dezavantaj ce treptat, prin noile
tehnologii, este depășit;
 Personal cu calificare superioară, rezultând astfel costuri ridicate cu resursa
umană;
 Dependența de condițiile atmosferice pentru efectuarea zborului fotogrammetric;
 Utilizarea unor echipamente de procesare a datelor, postprocesare, interpretare,
manipulare având cost ridicat.
 Marcarea unui număr ridicat de reperi la sol– în ultimul timp acest inconvenient a
fost depășit, sistemele U.A.V. utilizate fiind echipate cu receptori G.N.S.S. ce
permit recepționarea corecțiilor în timp real rezultând determinarea cu precizie a
coordonatelor centrelor de perspectivă și posibilitatea orientării integrate a
senzorilor (puncte de control la sol + coordonatele centrelor de perspectivă) sau

48 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

georeferențierea directă a modelului imagine (utilizând doar coordonatele


centrelor de perspectivă).

2.7 Sisteme informaționale geografice


G.I.S. este acronimul denumirii din limba engleză a Sistemelor Informaționale
Geografice, Geographic Information Systems - denumire utilizată în S.U.A., Geographical
Information Systems în Marea Britanie, Australia, Canada sau Geographic Information
Sience, variantă uzitată în mediul academic44.
Sintagma de G.I.S. a fost folosită pentru prima oară în anul 1968 de către englezul
Roger F. Tomlinson în lucrarea sa, ,,A Geographic Information System for Regional
Planning"45. Acesta a dezvoltat în anul 1960 primul sistem informațional geografic în orașul
Ottawa, statul Ontario, Canada pentru Departamentul Silvic și de Dezvoltare Rurală, acest
sistem fiind utilizat până în anii ‟90.
Începând cu sfârșitul anilor ‟70 sisteme G.I.S. precum MOSS, GRASS, au fost
dezvoltate, în anii ‟80 M&S Computing, mai târziu Intergraph, ESRI (Environmental
Systems Research Institute), CARIS (Computer Aided Resource Information System),
MapInfo Corporation și ERDAS (Earth Resource Data Analysis System), au devenit
furnizorii principali de soluții pentru sistemele informaționale geografice. Anii ‟90 au dus la
transformare informației din format analogic, letric în digital, ducând la evoluția sistemelor
informaționale geografice din etapa de cercetare-dezvoltare în cea comercială, intervenind ca
factor determinant și utilizarea internetului în furnizarea de date geografice. În anii 2000
soluțiile digitale G.I.S. au ajuns la maturitate, au devenit populare în diverse organizații
private sau publice, au apărut chiar și soluții open-source pentru sistemele informaționale
geografice. În prezent ne aflăm într-o continuă dezvoltare a soluțiilor G.I.S., o diversificare a
furnizorilor de programe software, în care marile companii încearcă să-și păstreze cota de
piață (de ex. ArcG.I.S. furnizat de ESRI, cu o cotă de piață globală estimată de 40% pentru
anul 201046), apărând de asemenea o standardizare în cadrul acestor sisteme.
Un Sistem Informațional Geografic are următoarele componente principale:
 Hardware;
 Software;
 Date;
 Componenta umană - personalul ce manipulează datele;
 Proceduri de lucru.

Componenta hardware
În mod curent programele software G.I.S. sunt utilizate pe o gamă largă de dispozitive
electronice, de la servere de dimensiuni extinse la tradiționalele sisteme de calcul de tip
Desktop, Laptop cât și dispozitive de dimensiuni reduse precum tablete, telefoane mobile.
Programele software G.I.S. consacrate oferă pe lângă instrucțiuni de instalare și cerințe
minime hardware pentru o rulare în condiții calitative optime a aplicației.

44
Săvulescu C., Sârghiuță R., Abdulamit A., Bugnariu T., Turcu L., Barbu C. - Fundamente GIS, editura *H*G*A*, București, anul 2000
45
Conform site-ului https://en.wikipedia.org/wiki/Geographic_information_system#History_of_development
46
Conform site-ului https://en.wikipedia.org/wiki/ArcGIS

49 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Componenta software
Un G.I.S. particularizat pe o anumită aplicație este dezvoltat pe baza unor produse
software, încadrate în categorii de felul:
 Software creat pentru dezvoltarea G.I.S., un exemplu fiind ArcInfo;
 Software pentru proiectare asistată de calculator, mediul C.A.D. (Computer
Aided Design), sau pentru cartografia asistată de calculator, C.A.M. (Computer
Aided Mapping);
 Software general, precum SGBT (Sistemele de Gestiune a Bazelor de Date);
 Afișarea rezultatelor.
Componenta date
O componentă importantă a unui G.I.S. o reprezintă datele ce populează tabele,
acestea provenind din surse proprii ale unei companii, instituții, sau din sursă externă,
achiziționate contra cost sau gratuit. Un astfel de sistem cuprinde date din surse topografice,
geodezice, cartografice (hărți geologice, date poștale), date preluate cu ajutorul platformelor
aeriene precum imagini hiperspectrale, date preluate de sateliți (imagini RGB,
multispectrale), date statistice etc..
Un sistem informațional geografic adună într-o bază de date toate aceste informații,
specialiștii fiind mai aproape ca niciodată de luarea deciziei optime într-un timp scurt, pe
baza unor date pertinente. Astfel sunt încărcate, stocate, interogate, analizate, editate,
prezentate date, exportate în diferite formate.

50 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 2. 28 - Surse de date ale unui G.I.S.47

Informația prezentată într-un G.I.S. este raster, vector sau textuală de tip descriptiv.
Informația raster prezintă realitatea înconjurătoare sub forma unei matrice de pixeli, în timp
ce forma vectorială a informației prezintă realitatea sub forma unor primitive geometrice, de
tip linie, punct sau poligon. Informația textuală redă caracteristicile descriptive, calitative,
cantitative ale realității înconjurătoare.

47
Săvulescu C. și alții, Fundamente GIS, editura HGA, București, anul 2000

51 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 2. 29 - Reprezentare vectorială și raster a lumii reale48

Componenta umană
Datele unui G.I.S. nu pot fi puse în valoare fără un personal înalt calificat care să le
manipuleze, să administreze sistemul după ce acesta a fost creat.
Personalul G.I.S. este format de creatorii săi, de specialiștii ce asigură mentenanța și
dezvoltarea acestuia, cât și de utilizatorii G.I.S., ce folosesc acest instrument în rezolvarea
diverselor problemelor din aria lor curentă de activitate.
Proceduri de lucru
Procedurile de lucru sunt necesare pentru a eficientiza lucrul privind un G.I.S.. Aceste
proceduri au rolul de a facilita atingerea obiectivelor specifice fie că vorbim de
implementarea G.I.S., mentenanța sau interogarea acestuia.
Funcțiile unui G.I.S.
Un G.I.S. îndeplinește următoarele funcții și realizează operații precum introducerea,
manipularea, gestiunea, interogarea, analiza și vizualizarea datelor.
Etapele implementării unui G.I.S.
 Definirea cerințelor;
 Stabilirea funcțiilor G.I.S.;
 Alegerea echipamentelor și programelor;
 Personalizarea programelor la cerințele concrete ale aplicației;
 Încărcarea, popularea bazei de date;
 Exploatarea G.I.S. (actualizare, analiză, obținere de rapoarte).
Un sistem informațional geografic are o aplicabilitate ridicată, practic oriunde este
nevoie de managementul informației. În ceea ce privește domeniul minier un sistem
informațional geografic înlocuiește hărțile tradiționale. G.I.S.-ul este prezent în toate etapele

48
Săvulescu C. și alții, Fundamente GIS, editura HGA, București, anul 2000

52 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

din ciclul de viață al unei exploatări miniere, de la prospecțiune și explorare și până la


ecologizarea perimetrului minier.
Soluții software pentru implementarea unui sistem informațional geografic folosite în
practica inginerească curentă sunt ArcG.I.S. dezvoltat de firma ESRI, Global Mapper
dezvoltat de Blue Marble Geographics, MapInfo Professional dezvoltat de MapInfo
Corporation, Maptitude dezvoltat de Caliper Corporation dar și soluția open source foarte
populară QG.I.S. – Quantum G.I.S. dezvoltată inițal de Gary Sherman în 2002 și prin
contribuții proprii ale utilizatorilor ulterior. De asemenea Autodesk Autocad Map furnizează
soluții pentru corelarea unei baze de date textuale de una grafică.
În viitor sistemele informaționale geografice își vor diminua costurile datorită
competiției pe piață și evoluției soluțiilor open-source, vor deveni mai accesibile financiar și
mai răspândite în domeniul minier, un management eficient fiind bazat pe un sistem
informațional geografic.
Aplicațiile în industria minieră ale unui sistem informațional geografic sunt
următoarele:
 Managementul unor aspecte privind factorii socio-economici ai comunității
locale necesari în managementul pre-exploatare minieră;
 Managementul zonelor, permiselor de exploatare, a zonelor ce trebuie
expropriate, achiziționate de la proprietari privați;
 Studiul litologic;
 Stabilirea modelului conceptual al exploatării miniere;
 Crearea unei baze de date spațiale și analiza informațiilor spațiale miniere;
 Managementul activității de exploatare minieră;
 Evidențierea zonelor afectate de hazarde naturale, poluări, deversări, prăbușiri
ale terasamentelor;
 Evidențierea și managementul rutelor de transport în exploatarea minieră;
 Evidențierea și managementul conductelor și altor utilități, al căror traseu se
schimbă frecvent;
 Stabilirea poziției optime a diferitor construcții, facilități în perimetrul minier;
 Selectarea poziției viitoarelor halde de steril, zonelor de depozitare, ce
îndeplinesc cerințe ecologice, economice, de siguranță în proximitatea exploatării
miniere.

53 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

3. Management minier. Managementul activităților în cariera


Dealul Hulei-Mateiaș

3.1 Management minier. Strategii și politici publice în domeniul minier


În România activitatea minieră este în mare măsură dependentă de politicile publice,
majoritatea exploatărilor miniere fiind deținute de către Statul Român. Activitatea
managerială minieră este ghidată de strategii și politici publice realizate de către Guvern prin
intermediul Ministerului Economiei. Ca și strategie managerială Statul Român prin politicile
sale dorește reducerea sectorului de stat în acest domeniu, creșterea celui privat,
reconsiderarea poziției sale de la administrator de unități de producție la rolul de
reglementator al domeniului minier. În acest sens Strategia minieră a României 2017-2035 a
fost elaborată de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri
din Guvernul României49.
3.1.1 Cadrul internațional
La nivel internațional în anul 2016 a fost emis Standardul pentru Minerit Responsabil
- Standard for Responsible Mining, de către organizaţia Iniţiativa pentru Asigurarea
Mineritului Responsabil - Initiative for Responsible Mining Assurance (IRMA).50 Acest
standard are ca scop lansarea primului program de certificare internațională pentru mineritul
la scară industrială. La redactarea documentului tehnic au participat peste 70 de organizații și
experți internaționali, rezultatul a zece ani de consultări cu includerea în discuții a părților
interesate: companii, experți din industrie, organizații non-guvernamentale, sindicate, fiind
considerat un pas important către un standard global.
În ceea ce privește închiderea unităților miniere, pe plan internațional a fost redactat
ghidul United Nation Enviroment Program (Programului Națiunilor Unite pentru Mediu) –
UNEP, mineritul din perspectiva închiderii minei. De asemenea a fost redactat de UNEP în
anul 2002 Codul Internațional de Management al Cianurii, enunțarea condițiilor de siguranță
în ceea ce privește fabricarea, transportul și utilizarea cianurilor în producția de aur, cu scopul
protejării mediului înconjurător.
Începând cu decada 2000, la nivel internațional sunt inițiate Proiectul „Minerit,
minerale şi dezvoltare durabilă” - Mining, Minerals and Sustainable Development (MMSD),
este constituit Consiliul Internaţional pentru Minerit şi Metale – International Council of
Mining and Metals (ICMM), ce adoptă cele 10 Principii ale mineritului durabil în anul 2001,
tot în acest an UNEP publică prima ediţie a ghidului APELL pentru Minerit, „Conştientizare
şi Pregătire pentru situaţii de urgenţă la nivel local” – Awareness and Preparedness for
Emergencies at Local Level. În anul 2002 MMSD publică Raportul Breaking New Ground.
În anul 2003 are loc prima conferinţă a Iniţiativei pentru Transparenţă în Industria Extractivă
– Extractive Industries Transparency Initiative (EITI). În anul 2004 este publicat „Global
Reporting Initiative” – Suplimentul dedicat Mineritului și Sectorului Mineralelor. În anul
2006 are loc Consiliul pentru practici responsabile în domeniul pietrelor prețioase - Council
for Responsible Jewellery Practices51.
Tendința la nivel internațional este de acordare a unei importanțe mai mari impactului
ecologic al mineritului, dezvoltării durabile - cel puțin principial, de standardizare,
globalizare și automatizare a proceselor industriale miniere.

49
Conform http://economie.gov.ro/images/resurse-minerale/STRATEGIE.pdf
50
Conform http://economie.gov.ro/images/resurse-minerale/STRATEGIE.pdf
51
Conform http://economie.gov.ro/images/resurse-minerale/STRATEGIE.pdf

54 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

3.1.2 Cadrul european


La nivelul Uniunii Europene au fost întocmite strategii și planuri de acțiune
manageriale pentru domeniul resurselor minerale precum Strategic Implementation Plan for
the European Innovation Partnership on Raw Materials cât şi Raw Materials Initiative, cu trei
principii de lucru: crearea condițiilor pentru o aprovizionare durabilă cu materii prime locale,
din interiorul UE, asigurarea accesului la materii prime precum și promovarea reciclării
deșeurilor pentru a reduce dependența, mai ales pentru materiile prime critice. Au fost
redactate recomandări pentru statele membre UE, a fost alcătuită o listă cu materii prime de
importanță strategică, s-a realizat încurajarea colectării selective a deșeurilor și a recilării
materialelor, se implementează găsirea unor substituenți pentru materii prime critice și
reducerea cantității de materii prime utilizate în procesele industriale prin utilizarea
tehnologiilor de producție moderne.
Direcțiile de urmat stabilite pentru domeniul minier din U.E. sunt următoarele:
 Realizarea securității energetice;
 Interconectarea rețelelor energetice din țările membre;
 Creșterea eficienței energetice și astfel moderarea consumului;
 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
 Cercetare, inovare, competitivitate.
Finlanda și Suedia țări ce sunt promotoare ale dezvoltării industriei miniere, mai ales
în segmental metalelor, acestea susținând reducerea importului, creșterea competitivității
conomice la nivel comunitar prin mineritul bazat pe tehnologii moderne.
3.1.3 Cadrul național
Strategia minieră a României 2017-2035 se integrează cel puțin declarativ în
conceptul de dezvoltare durabilă, dorindu-se o gestionare eficace și o utilizare optimă a
resurselor minerale, cu asigurarea aprovizionării pe termen lung a resurselor minerale
necesare pe plan național.
Strategia propusă are următoarele patru dimensiuni:
o Dimensiunea economică;
o Dimensiunea socială;
o Dimensiunea ecologică;
o Dimensiunea guvernanței.
Din punct de vedere economic se dorește utilizarea eficace a resurselor, maximizarea
rentelor, internalizarea costurilor de mediu şi a celor sociale, încurajarea și promovarea
inițiativelor private în domeniul minier.
Dimensiunea socială a strategiei miniere a României abordează distribuția justă a
beneficiilor economice, respectarea părerii comunității privind implementarea proiectelor
miniere viitoare, respectarea dreptului de proprietate și a libertăților civile.
Din punct de vedere ecologic, se vizează remedierea pagubelor istorice, protejarea
patrimoniului ecologic, istoric și cultural, minimizarea volumelor de deșeuri minire,
nedepășirea limitelor ecologice. De asemenea se introduce managementul deșeurilor miniere
ca activitate importantă în procesul industrial minier, urmărindu-se circuitul poluanților în
natură și diminuarea poluării miniere.
Mineralele reprezintă o resursă neregenerabilă, epuizabilă, durata de viață a unei
expoatări miniere fiind corelată cu existentă subtanței miniere utile în perimetrul minier,
activitățile de tehnică minieră reprezintă o utilizare temporară a terenului. Implementarea

55 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

unui proiect minier trebuie analizată și prin prisma afectării mediului înconjurător. De
asemenea amortizarea costurilor pe durata exploatării miniere trebuie să includă și aspecte
financiare priviind redarea terenului afectat de lucrări miniere circuitului agricol,
ecologizarea post-închidere, atunci când exploatarea minieră nu va mai genera profit.

Figura 3. 1 - Circuitul poluanților în natură prin prisma activităților miniere

Din punct de vedere al guvernanței se dorește promovarea unui proces decizional


democratic, transparent, previzibil, participativ. Fundamentarea procesului decizional pe date
tehnice relevante, implementarea unei politici manageriale eficiente.
Obiectivele strategice generale următite sunt:52
 repoziţionarea domeniului minier în perspectiva asigurării resurselor minerale
necesare dezvoltării durabile a ţării;
 armonizarea interesului naţional de creştere a activităţilor sectorului minier cu
cerinţele de dezvoltare sustenabilă;
 utilizarea durabilă a resurselor minerale ale ţării în armonie cu mediul, protejarea
obiectivelor naturale şi culturale în context European;
 participarea responsabilă a comunităţilor din zone cu potenţial minier la decizii şi
acţiuni derulate pe parcursul întregului ciclu de viaţă al proiectelor miniere, în
condiţii de transparenţă decizională.
În anul 2016 România publică în Monitorul Oficial Directiva privind Raportarea non-
financiară, obligatorie de la 1 ianuarie 2017 pentru entităţile cu peste 500 de angajaţi.

Conform Strategia minieră a României 2017-2035 - http://www.economie.gov.ro/images/resurse-


52

minerale/STRATEGIE%20MINIERA%20draft%20final%2024%20OCT%202016.pdf

56 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

3.2 Aspecte teoretice privind managementul minier


3.2.1 Considerații generale
Mangementul minier reprezintă procesul de obținere, de combinare a resurselor
umane, materiale, financiare și informaționale pentru îndeplinirea scopului primar al
exploatării miniere, în condiții optime de eficiență și eficacitate. În domeniul
managementului, Peter F. Drucker53 propune trei postulate, acestea fiind de altfel și sarcinile
majore ale managerului: stabilirea misiunii organizației, asigurarea unei funcționări
productive și reglementarea responsabilităților implicațiilor sociale asociate.
Managementul este procesul de atingere a obiectivelor organizaționale prin
planificare, organizare, antrenare-motivare și control. Acesta este caracterizat prin elemente
precum scopul fundamental, organizația, obiectivele și resursele organizației.
Scopul fundamental este reprezentat de rațiunea organizației de a exista, în domeniul
minier acest scop este obținerea substanței minerale utile în anumite condiții cu caracter
restrictiv: realizarea unei marje de profit sustenabile, realizarea unei cifre de afaceri
preconizate, realizarea unei anumite producții miniere la unitatea de timp, încadrarea în
anumite limite ecologice. Ca toate organizațiile economice, o exploatare minieră este
orientată spre asigurare unui profit. Peter F. Drucker spune că ,,managementul înseamnă
organizarea resurselor în vederea atingerii unor performanțe satisfăcătoare și îndeplinirii
unei activități economice pe baza resurselor materiale și umane”54. El susține că acest lucru
nu înseamnă obligatoriu maximizarea profitului. Obținerea profitului maxim este în fapt un
test al validității, succesului activității economice miniere desfășurate.
Organizația reprezintă un aranjament sistematic de resurse diverse, de tip uman-cele
mai importante, de tip resurse materiale, financiare și informaționale; acest aranjament are un
scop foarte clar, respectiv atingerea unui anumit scop primar, de realizare a unei anumite
activități cu finalitate cuantificabilă, în cazul exploatării miniere acest scop primar fiind
extragerea substanței minerale utile în condiții de profitabilitate economică.
Obiectivul managerial este definit ca o sarcină ce trebuie să răspundă la întrebări
precum: Ce trebuie făcut? Cine trebuie să facă? Când trebuie să facă? Cât trebuie să facă?
această din urmă întrebare trebuie să introducă indicatori de performanță asupra sarcinii
impuse. Din punct de vedere managerial un obiectiv trebuie să fie SMART, adică să fie
Specific, să fie Măsurabil, să fie posibil de atins (Achievable), să fie Realist și să aibă un
Termen, o limitare temporală.
3.2.2 Managerul într-o exploatare minieră
Managerul este acea persoană dintr-o organizație care este răspunzătoare pentru
perfomanțele în muncă ale persoanelor angrenate în respectiva organizație.
Managerii sunt clasificați conform nivelului ierarhic în trei categorii:
o Managerii de nivel inferior – maiștrii, șefii de echipă, sefii de tură, ce lucrează
în mod direct cu executanții; ei nu au în subordine alți manageri;
o Managerii de nivel mediu – șef de carieră, șef de compartiment; aceștia
lucrează atât cu subordonați, cu manageri de nivel inferior cât și cu managerii de nivel
superior. Ei sunt întâlniți în numeroase niveluri ierarhice;
o Managerii de nivel superior – manager general, director, sunt o categorie
restrânsă ce au în subordine celelalte niveluri ale structurii organizației.

53
Peter Ferdinand Drucker (1909-2005) - autor, consultant în management, considerat teoretician al managementului corporatist modern,
implementând concepte noi în acest domeniu precum auto-controlul și managementul prin obiective.
54
Conform https://www.scribd.com/doc/27727194/Management-Suport-de-Curs

57 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Un manager într-o exploatare minieră ocupă diverse poziții ierarhice precum maistru,
șef de echipă, șef de tură, șef de compartiment, șef de carieră, director de unitate minieră.
Aceștia sunt cei cărora ceilalți membrii ai organizației, denumiti executanți, subordonați și
mai nou colaboratori, le prezintă raportul de activitate privind sarcinile de lucru primite.
Managerii și colaboratorii dintr-o exploatare minieră formează împreună resursa umană a
întreprinderii.
Managerii sunt cei ce dețin controlul activității miniere comparativ cu colaboratorii,
executanții. Autoritatea formală, generată de cadrul legal, este deținută de proprietarii
societății miniere, aceștia nefiind întotdeauna și managerii acesteia. Proprietarii participă la
conducerea firmei în cadrul Adunării Generale a Acționarilor sau în Consilul de
Administrație. Ei pot ceda o parte din autoritatea formală către manager, acest lucru generând
autoritatea ierarhică asupra celorlalți angajați din partea managerului.
Autoritatea ierarhică reprezintă dreptul managerului de a lua decizii privind
activitatea pe care o conduce, decizii ce privesc modul de lucru al subordonaților, activitatea
de control, trasarea sarcinilor de lucru, răsplătirea performanțelor profesionale.
Managerii sunt resursa de bază a oricărei activități economice, acest lucru fiind regăsit
și în domeniul minier. Această resursă este tot mai scumpă, mai rară și mai perisabilă în
societatea curentă, performanța activității economice prestate fiint în corelație cu procesul
decizional atribuit managerului.
Funcțiile de bază ale conducerii manageriale sunt previziunea, organizarea,
coordonarea, antrenarea și evaluarea. Acestea sunt instrumente la îndemâna managerului
minier, ce realizează un procesul managerial eficient prin stabilirea obiectivelor și urmărirea
realizării acestora.
Funcția de previziune se concretizează prin strategii, politici, planuri și programe
manageriale. Aceasta se referă la toate acțiunile prin care sunt impuse obiectivele pe termen
scurt, mediu și respectiv lung.
Funcția de organizare cuprinde acțiunile prin care se realizează sistemul condus,
sistemul conducător și legăturile dintre acestea.
Funcția de coordonare cuprinde acțiunile prin care deciziile managerului sunt
armonizate cu acțiunile subordonaților. Coordonarea poate fi bilaterală, între manager și un
subordonat al acestuia cât și multilaterală, între manager și mai mulți subordonați, acesta din
urmă caz fiind cel mai frecvent.
Funcția de antrenare reprezintă activitățile rezlizate de către manager cu scopul de a
influența activitățile subordonaților săi, pentru atingerea obiectivelor impuse, prin
satisfacerea nevoilor ce îi motivează pe subordonați.
Funcția de evaluare cuprinde ansamblul acțiunilor de evaluare a rezultatelor
organizației.
3.2.3 Managementul informației în domeniul minier
Un rol central în activitatea managerială o are informația. Acesta este gestionată de
conducerea companiei miniere, ducând la luarea deciziei corecte pentru succesul activității
miniere întreprinse. Tehnologia informației ajută domeniul minier să crească productivitatea,
să reducă costurile și să maximizeze profitul.
Managementul informației în industria minieră comportă următoarele aspecte de
interes:

58 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

 Împărtășirea cunoștințelor în cadrul organizației;


 Siguranța minieră;
 Managemntul ecologic;
 Ajustarea proceselor;
 Operații de la distanță;
 Tehnici de explorare și producție;
 Managementul bunurilor;
 Eficientizarea activității;
 Achiziții, fuziuni;
 Automatizare minieră;
Împărtășirea cunoștințelor
Operațiunile unei companii miniere se desfășoară în locații multiple și implică un
număr însemnat de lucrători temporari, ce se confruntă cu varii situații la fața locului, astfel
cunoștințele lor, experiența acumulată din diversele situații de muncă trebuie însușită de
colectivul întregii compani, pentru îmbunătățirea modului de abordare a muncii. Realizarea
de metodologii, standarde în operarea echipamentelor și realizarea activităților miniere
curente sunt importante din punct de vedere managerial, introducând noțiunea de
management al cunoașterii – knowledge management.
Siguranța minieră
Activitatea minieră se desfășoară în condiții de cele mai multe ori dificile, siguranța la
locul de muncă fiind o prioritate. Siguranța în muncă nu evită doar accidente nefericite ci are
un impact financiar asupra unei companii miniere, contractele avantajoase sunt semnate de
companii ce acordă importanță siguranței în muncă, potențialii investitori sunt atrași de
companiile sigure iar în ceea ce privește componenta scocială, nimeni nu dorește să lucreze
într-o companie minieră în care munca este periculoasă. Astfel siguranța are o importanță
deosebită în managemntul minier.
Managementul ecologic
Activitatea minieră atrage repecursiuni negative asupra mediului înconjurător,
modificarea peisajului natural, contaminarea solului, eroziunea acestuia, despăduriri în interes
minier, poluarea atmosferică și a apei sunt elemente ce trebuie atent monitorizate în cadrul
proiectului minier. Mangementul minier nu poate fi unul eficient fără a limita pagubele
ecologice și a gândi măsuri de ecologizare a zonei influențate de activitatea minieră.

Figura 3. 2 - Practici miniere sustenabile

59 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Ajustarea proceselor
În managementul minier ajustarea proceselor este importantă, de la extracția
materialelor și procesarea acestora până la vânzarea și trimiterea către beneficiar este
necesară îmbunătățirea proceselor tehnologice pentru a menține compania minieră
competitivă și eficientă din punct de vedere financiar. Managementul proceselor afacerii –
Business Process Management (BPM) ajută în analiza și optimizarea organizatională a
proceselor, promovează o colaborare între departamente cu scopul de a îmbunătății
operațiunile curente; poate fi un instrument ieftin în asigurarea informațiilor relevante
personalului implicat în marketingul de produs.
Operații de la distanță
Conectivitatea este o mare provocare în cadrul operațiunilor miniere desfăsurate în
zone izolate, unele echipamente fiind controlate de la distanță printr-o structură centralizată
de management informational. La baza operațiilor miniere în zone izolate este un sistem
performant de comunicație, de transfer date wireless, cu costuri reduse.
Tehnici de explorare și producție
Explorarea minieră relevă că doar unul din 10000 de descoperiri minerale va deveni
un perimetru minier. Implementare în sprijinul managementului minier a unui Sistem
Informațional Geografic ajută la luarea deciziei corecte privind deschiderea unei noi
exploatări miniere.
Managementul bunurilor
Operațiunile miniere se bazează pe numeroase echipamente și vehicule pentru a
realiza sarcinile curente. Astfel aceste echipamente au nevoie de reparații, mentenanță,
combustibil iar tratarea cu importanța cuvenită a acestui aspect are ca rezultat scăderi
importante de costuri și o productivitate superioară.
Eficientizarea activității
Companiile miniere opereză într-un mediu dinamic din punct de vedere financiar,
dominat de inflația costului, prețuri volatile, creștere economică redusă, riscuri geopolitice. O
preocupare managerială continuă este eficientizarea activității, realizată pe de-o parte prin
optimizarea costurilor iar pe de altă parte prin investiții în tehnologii superioare ce generează
o productivitate mai bună. Pentru a fi competitive companiile miniere au ca provocare
creșterea eficienței în ceea ce privește resursa umană, procesele industriale și produsele
miniere.
Achiziții, fuziuni
Activitatea minieră are costuri ridicate, investiția initială fiind amortizată într-o
perioadă îndelungată față de alte activități economice. Mărirea capitalului și distribuția
riscului se realizează prin fuziuni, achiziții, colaborări aceste instrumente fiind la dispoziția
managementului minier.
Automatizare minieră
Un management minier nu poate fi de succes fără integragea noilor cuceriri
tehnologice, mărirea gradului de automatizare sau implementarea acesteia, cu rezultat direct
creșterea productivității.

60 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

3.3 Programe software utilizate în domeniul minier


Procesul managerial este realizat de către specialisti multilaterali, cu competențe în
proiectare minieră, planificare, fundamentare tehnico-economică minieră dar și cu
competențe informatice. Provocările industriei miniere se referă la optimizarea costurilor în
proiectele miniere actuale și găsirea unor oportunități noi, mai ales cu privire la piețele
emergente din Africa și America de Sud. Alicațiile software au un rol din ce în ce mai
important in industria minieră, aducând creșterea productivității, optimizarea operațiilor
miniere cu rezultat direct în reducerea costurilor, un mai bun management minier.
Procesul managerial minier modern este bazat pe programe software specifice
activității miniere, asemenea programe utilizate pe plan internațional sunt55:
 Surpac – program software comercializat de către compania Geovia (Dassault
Systems), utilizat pentru evaluarea zăcămintelor, proiectarea exploatărilor miniere de
suprafață și din subteran, planificarea și producția minieră;
 Reactore – program comercializat de către compania cu același nume, cu
relevanță în toate procesele miniere, oferind utilizatorilor o experiență 3D;
 IGantt – program dezvoltat de către compania Minemax, din Australia,
utilizat la planificarea operaților miniere;
 BIMS – program software dezvoltat de către MineExcellence, oferind un
sistem de management informațional privind exploziile, forajele, studiile geologice.
 Carlson Mining – program realizat de către Carlson Software, axat pe
ingineria minieră și geologică, ce funcționază împreună cu programul consacrat de proiectare
asistată de calculator AutoCad. Compania oferă o suită de programe software de planificare a
operaților miniere, sub numele de Carlson Mining Office Suite, cuprinzând Carlson Geology,
Carlson Mining Underground, Carlson Mining Surface.
 Vulcan – produs software dezvoltat de către compania Maptek, vizând
modelarea 3D pentru proiectarea minieră.
Alte produse software având relevanță în industria minieră sunt: Surfer – utilizat în
modelare 3D, 4site, Datamine, AMT, eGEM, Kespry, Matrikon Mine to Port, Micromine,
Minecare, Mineograph, RockWorks, Promine și Xeras. De asemenea produsele software
privind planificarea, operarea, siguranța și monitorizarea activităților miniere dezvoltate de
către Hexagon Mining sunt recunoscute pe plan inernațional.
În ceea ce privesc firmele dezvoltatoare de produse software liderii pieței sunt
companii precum56: UXC Eclipse, Datamine Softwares, RungePincockMinarco (RPM),
ABB, Aconex Limited, Honeywell Process Solutions (HPS), GEOVIA (Dassault Systems),
MAPTEK, Triple Point Technology și GEOSOFT. Compania de cercetare a pieței Novonous
consideră că noul val de creștere a productivității în industria minieră va fi generat de
inovarea software57, rata de creștere anuală compusă a companiilor dezvoltatoare de software
minier va fii de 17.87% până în anul 202058. De asemenea companiile mici și mijlocii din
industria minieră vor continua să se axeze pe soluții software de planificare a resursei în
întreprindere față de soluții software de explorare, datorită condițiilor actuale de creștere
economică lentă și preț redus pe piața internațională pentru resursele minerale.
Produsele software folosite în industria minieră pot fi grupate în funcție de scopul
acestora în programe software pentru vizualizarea datelor, a zăcământului, programe

55
Conform https://www.capterra.com/mining-software/
56
Conform https://www.prnewswire.com/news-releases/global-mining-industry-software-market-2016---2020-300275940.html
57
Conform https://www.prnewswire.com/news-releases/global-mining-industry-software-market-2016---2020-300275940.html
58
Conform https://www.prnewswire.com/news-releases/global-mining-industry-software-market-2016---2020-300275940.html

61 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

geotehnice, geologice, geofizice, geotatistice, de control a producției, de siguranță în muncă,


de estimare a costurilor, G.I.S., proiectare - simulare minieră, management minier, training,
utilizarea explozibililor. La momentul actual industria software minieră este dominată59 de
companii precum Geovia (Dassault Systems), RPM , Maptek etc.
În ceea ce privesc produsele software de tip G.I.S. pentru industria minieră, comanii
mari precum ESRI, MapInfo, Geosoft, Bentely, Runge, RockWare. Compania ESRI a
preferat să domine piața S.U.A. privind soluțiile G.I.S. aferente industriei miniere în timp ce
soluția MapInfo a fost preferată de utilizatorii din Australia și Canada. Companii
dezvoltatoare de produse software precum ERDAS (ERMapper), Blue Marble Geographics
cu produsul Global Mapper, Vis ITT (ENVI), Clark Labs (Idrisi) şi Geomatics PCI au
dezvoltat aplicații imagistice, necesare procesării imaginilor satelitare, datelor din
teledetecție.

Figura 3. 3 - Soluția software de tip G.I.S. Global Mapper, dezvoltată de compania Blue Marble Geographics60

3.4 Analiza SWOT – Evaluarea situației curente în România privind rocile utile
Analiza SWOT – Strengths-Weaknesses-Opportunities-Threats, în traducere din limba
engleză Puncte tari-Puncte slabe-Oportunităţi-Ameninţări reprezintă un instrument important,
flexibil și ușor de aplicat în management, fiind formularea ştiinţifică a procesului de analiză
utilizat la fundamentarea deciziilor.

59
Conform https://www.prnewswire.com/news-releases/global-mining-industry-software-market-2016---2020-300275940.html
60
Sursa imaginii este http://www.bluemarblegeo.com/products/global-mapper.php

62 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 3. 4 - Analiza SWOT

Puncte tari
 Potențial ridicat de resurse minerale dintr-o gamă variată sub aspect atât calitativ cât
și cantitativ, distribuite aproximativ uniform pe suprafața țării;
 Rezerve exploatabile pe perioade îndelungate, cu pierderi minime la exploatare;
 Forță de muncă încă calificată cu expertiză și tradiție în domeniul minier;
 Activitate fezabilă economic, nefiind nevoie de subvenții de stat;
 Activitate generatoare de locuri de muncă, cu impact social benefic;

Puncte slabe
 Activitate desfășurată în cariere și balastiere ce ocupă însemnate suprafețe de teren,
generând scoaterea din circuitul agricol sau silvic a unor terenuri afectate de lucrările
miniere;
 Impact ecologic semnificativ;
 Infrastructură rutieră deficitară;
 Dotare tehnică depășită, mai ales în cazul exploatărilor mici și mijlocii, cu potential
financiar scăzut.

Oportunități
 Piața de desfacere în expansiune, generată de solicitările din domeniul construcțiilor;
 Extinderea către piețe de desfacere noi, accesul la piața comună Europeană - export;
 Posibilități de accesare a fondurilor Europene în dezvoltarea afacerii;
 Implementarea de către România a legislației Europene;
 Atragerea în circuitul economic a unor noi resurse minerale, a haldelor de steril, a
deșeurilor industriale.
 Accesul la tehnologii moderne ce oferă productivitate superioară.

63 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Amenințări
 Dependența de situația economică internațională, în stagnare sau creștere lentă;
Fiscalitate crescută, creșterea redevențelor, a taxelor și impozitelor;
 Costuri în creștere cu resursa umană, mărirea salariului minim pe economie;
 Scăderea calității învățâmântului profesional, a profesioniștilor în domeniu, tendințe
de diminuare a personalului calificat în viitorul apropiat;
 Legislație mereu în schimbare, dificultăți birocratice în ceea ce privește îndeplinirea
formelor legale privind exploatarea;
 Cash flow deficitar în relația cu beneficiarii publici;
 Fluctuația cursului valutar pentru exportatori;
 Dependența fluxului de lucru de condiții meteorologice;
 Înăsprirea condițiilor ecologice;
 Concurența neloială cu operatori economici clandestini, cu operatori economici ce
practică evaziunea fiscală având astfel costuri de producție diminuate, munca la
negru sau la gri;
 Apariția unor materiale de construcție sintetice, ce concurează sau elimină
materialele tradiționale.

3.5 Managementul activităților în cariera minieră Dealul Hulei-Mateiaș


Activitățile de exploatare minieră întreprinse în cariera Dealul Hulei-Mateiaș cuprind
următoarele operații tehnologice:
 derocare primară;
 derocare secundară;
 încărcare și transport spre concasor;
 concasarea și sortarea materialului derocat;
 transport.

Managementul acestor activități presupune administrarea personalului implicat în


operațiunile miniere curente, în cazul carierei Dealul Hulei-Mateiaș este vorba de un
responsabil - Șef de carieră ce are în subordine 19 persoane cu diverse calificări. Astfel sunt
trasate sarcinile de lucru, preluate echipamentele necesare îndeplinirii sarcinilor și stabilite
termene și aspecte calitative.
În urma analizei activităților miniere de exploatare sunt determinați parametrii
necesari în procesul managerial precum:
o consumul specific de expozibil raportat la tona de calcar extrasă [kg / t];
o costul expozibilului utilizat în derocare raportat la tona de calcar extrasă [Euro / t];
o producția de calcar [zeci mi tone / an];
o cost calcat [Euro / t] raportat la anul de referință;
o costul energei electrică raportat la producție [kwh / t];
o costul combustibilului raportat la producție [l / t];
o costul cu mentenața echipamentelor [Euro / t];
o costul muncii raportat la producție [Euro / t];

64 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 3. 5 - Costul mentenanței pentru echipamentele mobile și concasoare

Figura 3. 6 - Consumul specific de combustibil (general și pe activități), costul specific al combustibilului pentru
cariera Dealul Hulei-Mateiaș

3.5.1 Resurse umane, utilaje și materiale implicate în procesul de exploatare


minieră
Pentru realizarea producţiei anuale de calcar este implicată următoarea structură de
personal pe meserii în cadrul carierei Dealul Hulei-Mateiaș, incluzând personalul de deservire
a staţie de concasare:
- forezori 2
- miner - artificier 1
- operatori autoîncărcători 5
- şoferi 7
- operatori concasare 3

65 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

- planificator cariera 1
- responsabil 1
TOTAL 20 persoane

Figura 3. 7 - Organigrama personalului implicat în extrivitatea de exploatare minieră la cariera Dealul Hulei-
Mateiaș

Utilajele aflate în dotarea carierei miniere, necesare pentru realizarea producţiei


anuale de calcar sunt următoarele:
- autobasculante Belaz tip 7555B - 4 bucăți;
- foreze Atlas Copco F 6 - 2 bucăți;
3
- autoîncărcătoare CAT 988 G (de 6,4 m ) - 3 bucăți;
- cisternă (pentru stropit căile de circulaţie) - 1 bucată;
- motocompresor - 1 bucată;
- autovehicul transport materii explosive (capacitate 1000 kg) - 1 bucată;
- autogreder - 1 bucată.

Datorită motorizării, automatizării fluxului de lucru, adoptării soluțiilor tehnologice


moderne, numărul personalului angrenat în activitatea de exploatare minieră a fost optimizat,
unele servicii fiind externalizate.

66 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Prin structura personalului, dotarea cu echipamente tehnice se observă strategia


managerială, de reducere a cheltuielilor cu resursa umană, de maximizare a profitului prin
automatizare și utilizare a tehnologiilor moderne pentru a performa într-un mediu economic
concurențial.

3.5.2 Condiții de calitate ale produsului finit


Pentru produsul minier finit, calcarul concasat, condiţiile tehnice de calitate se referă
la proprietăţile chimice şi fizice. Principalele caracteristici privind proprietăţile chimice şi
fizice ale produselor fabricate sunt:
- carbonat de calciu (CaCO3) - min. 88,0 %
- oxid de calciu - min. 54%
- pierderi de calcinare (P.C) - min. 43,0 %
- bioxid de siliciu (SiO2) - max. 0,6 – 2,5%
- bioxid de magneziu (MgO) - max. 0,5 – 1,2%
- sulfaţi - max. 0,3 – 0,6%
- trioxid de aluminu + trioxid de fier - max. 0,6 – 2,0%
(Al2O3 + FeO3)

Figura 3. 8 - Zăcământ de calcar în cariera Dealul Hulei-Mateiaș (imaginea din stânga) calcar concasat
(imaginea din dreapta)

67 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

4. Corelarea lucrărilor topo-geodezice cu activitățile de tehnică minieră


4.1 Aspecte generale
În sprijinul realizării producției prin activitățile de tehnică minieră curente stau și
specialiștii topografi, inginerii geodezi. Aceștia au ca sarcini principale întocmirea și
actualizarea Planului topografic al unității miniere, întocmirea de hărți și planuri specifice
topografiei miniere, realizarea de profile transversale și longitudinale, întocmirea și
actualizarea diverselor registre, determinarea volumului de material exploatat, realizarea
modelului digital al suprafeței, calculul materialului descopertat dacă este cazul, lucrări
topografice precum urmărirea comportării în timp a terenului și construcțiilor afectate
activitatea minieră, recepția din punct de vedere topografic, consultanță și expertiză în
domeniul topografiei miniere, trasarea elementelor din proiect, operații cadastrale specifice
domeniului minier, implementarea, exploatarea și actualizarea Sistemului Informațional
Geografic, a sistemelor informaționale miniere, realizarea unor hărți tematice, precum hărți
de risc, așa cum se poate observa din Figura 4.1.

Figura 4. 1 - Harta de risc a carierei miniere Dealul Hulei-Mateiaș

68 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Specialiștii topografi sunt implicați în activități de execuție, conducere și execuție de


lucrări de topografie minieră cât și de coordonare a activitățiilor miniere, fiind autorizați în
gradele A, B şi C conform Regulamentului de topografie minieră din 30.07.2003, publicat în
Monitorul Oficial nr. 583 din 15 august 2003. Lucrările de topografie minieră se desfăşoară
în perimetre miniere, precum şi în zonele învecinate ce sunt afectate de activitatea minieră.
Topografia minieră include lucrările de măsurare şi procesare a datelor de la
prospecțiune până la închiderea perimetrului minier și ecologizarea zonei.
Principalele activităţi de topografie minieră în exploatări miniere de la suprafață
61
sunt :
o construirea sistemului de referință minier - proiectarea, realizarea, conservarea şi
dezvoltarea reţelelor topografice de sprijin;
o realizarea ridicărilor topografice miniere;
o realizarea cadastrului extractiv;
o elaborarea și actualizarea planurilor topografice miniere;
o ridicarea topografică, întocmirea documentației și trasarea lucrărilor de foraj;
o ridicarea topografică, întocmirea documentației și trasarea lucrărilor de drenaj;
o ridicarea topografică, întocmirea și trasarea documentației topografice și trasarea
elementelor aferente transportului în unitatea minieră;
o ridicarea topografică, întocmirea și trasarea documentației topografice pentru
lucrări speciale;
o evaluarea stocurilor;
o previzionarea şi monitorizarea efectelor exploatării miniere la nivelul suprafeţei în
diferite etape: exploatare, închidere şi post-închidere, precum şi avizarea
planurilor urbanistice de detaliu - P.U.D. din zonele miniere;
o trasarea lucrărilor miniere;
o controlul şi urmărirea stabilitătii lucrărilor miniere și construcțiilor din
împrejurimi;
o consultanţă şi expertiză în domeniul topografiei miniere.

4.2 Rețeaua topografică de sprijin


Pentru exploatări miniere de la suprafață rețeaua topografică de sprijin este formată
din trei componente62:
 triangulația topografică minieră – formată din cel puțin trei puncte de triangulație
din rețeaua națională de ordinul IV sau V, având precizia de determinare a
punctului de maxim 15 cm (eroarea planimetrică maximă admisă pentru un punct
de triangulație de ordinul V), cu cota deteminată prin nivelment geometric de
mijloc dublu din repere de nivelment ale rețelei naționale. Compensarea
coordonatelor punctelor se realizează prin metode geodezice riguroase;
 rețeaua topografică de apropiere – formată din puncte aflate în proximitatea zonei
de lucru, având precizia de determinare a punctului de maxim 15 cm, cu cota
deteminată prin nivelment geometric de mijloc dublu;
 rețeaua topografică de lucru – formată din puncte distribuite uniform în zona de
lucru, determinate pe baza rețelei topografice de apropiere, minim 25 de puncte pe
km2 pentru ridicări topografice la scara 1:2000 și minim 100 de puncte pe km2
pentru ridicări topografice la scara 1:1000.
61
Conform Regulamentului de topografie minieră din 30.07.2003, publicat în Monitorul Oficial nr. 583 din 15 august 2003
62
Conform Nicolae DIMA, Ioniță PĂDURE, Octavian HERBEI, Topografie Minieră – pag. 252 - 254, editura Corvin, Deva, 1996, ISBN
973-07388-3-4

69 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Actualmente, datorită utilizării tehnologiei G.N.S.S. ridicarea detaliilor planimetrice


în exploatări miniere de la suprafață a devenit expeditivă, însă utilizarea metodelor clasice are
un rol important în lucrările miniere curente. De asemenea pentru determinări altimetrice
riguroase utilizarea nivelelor optice sau electronice și a procedeului nivelmentului geometric
de mijloc este indispensabilă.
4.3 Ridicarea detaliilor topografice
Această operație are ca scop determinarea poziției spațiale a elementelor topografice
din teren, a marginilor treptelor de descopertă și de exploatare, a lățimii bermelor, a haldelor
de steril și a depozitelor de material util. Eroarea în determinarea punctelor de detaliu este de
±0.5 mm la scara planului redactat.
Metodele de ridicare a detaliilor topografice în exploatări miniere sunt:
 metoda radierii, denumită și metoda coordonatelor polare;
 metoda absciselor și ordonatelor, denumită și metoda coordonatelor rectangulare;
 metoda profilelor;
 intersecția liniară;
 intersecția unghilară;
 metoda stereo-fotogrammetrică.

4.4 Produse cartografice utilizate în activități de tehnică minieră


Planul topografic este o reprezentare grafică convențională a unor porțiuni restrânse
ale suprafeței topografice, proiectate pe un plan orizontal, micșorată la o anumită scară și
care, prin detaliile conținute, redă în mod fidel suprafața topografică respectivă, neținând
cont de curbura pâmântului.63 Planul topogtafic sau planul cotat este rezultatul concret al
unei ridicări topografice, acesta este redactat prin reprezentarea punctelor topografice cu
elementele prin care sunt determinate.64 Produsele cartografice având de obicei scara mai
mică de 1:20000 sunt denumite hărți topografice, la întocmirea acestora ținându-se cond de
curbura pâmântului, realitatea topografică fiind descrisă prin semne convenționale specifice
scării. Pot exista hărți cadastrale de ansamblu la scări mari 1:25000, 1:20000, 1:10000 și
1:5000.
Planul de situatie topografic (planul de detaliu) este un plan topografic întocmit la
scara 1:2000 sau mai mare, rezultat în urma ridicărilor topografice specifice topografiei
inginerești, cunoscute ca ridicări la scări mari. Acest produs cartografic relevă situația
topografică reală din teren, fiind un suport pentru proiectul de execuție a obiectivului
economic ce urmează a fi proiectat și executat65.
Ca podus cartografic rezultat din activitatea de topografie minieră, planul topografic
este o piesă de bază în activitatea extractivă, fiind printat în format analogic de cele mai
multe ori la scara 1:1000 sau 1:500 sau mai mari, în funcție de necesități scara planului fiind
aleasă până la 1:20000, la scări mai mici vorbim de hărți topografice. Acesta cuprinde
elementele obligatorii pentru un plan topografic, nordul geografic, caroiajul, cartușul, puncte
cotate, curbe de nivel, toponimie, elementele topografice specifice domeniului minier.

63
Definiție conform Dumitru ONOSE, Topografie – pag. 14, editura Matrix Rom, București, 2004, ISBN 973-685-594-5
64
Conform Nicolae DIMA, Ioniță PĂDURE, Octavian HERBEI, Topografie Minieră – pag. 299, editura Corvin, Deva, 1996, ISBN 973-
07388-3-4
65
Conform Constantin COȘARCĂ, Topografie Inginerească – pag. I-14, editura Matrix Rom, București, 2004, ISBN 973-685-560-50

70 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Planul topografic actual este rezultatul actualizării datelor din trimestrul anterior prin
integrarea măsurătorilor curente; planul este actualizat trimestrial în mediul digital utilizând
programe software specializate C.A.D..

Figura 4. 2 - Extras din Planul topografic al carierei miniere Dealul Hulei-Mateiaș

Deși în plină eră digitală, Planul topografic al carierei miniere este în continuare un
instrument valoros în managementul minier, utilizat în corelarea lucrărilor topo-geodezice cu
activitățile de tehnică minieră, ce este completat din punct de vedere tehnic de un Sistem
Informațional Geografic.

71 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

4.5 Calculul excavațiilor – determinarea volumelor


Determinarea volumelor este realizată pe baza măsurătorilor G.N.S.S. efectuate
trimestrial în cariera minieră. Astfel se obține modelul digitalal terenului și prin compararea
cu cel din trimestrul anterior, se determină volumul de rocă extrasă din cariera minieră prin
metoda prismelor rectangulare.

Figura 4. 3 - Volum exploatat (imaginea de sus) – roșu volum exploatat, albastru stagnare, vizualizare în
programul software TopoLT. Imaginea din stânga jos model digital al terenului, vizualizare în programul
software TopoLT. Imaginea din dreapta jos volum exploatat, vizualizare în programul software Sierra Topko
Geomatics Suite 2009.

Măsurătorile sunt efectuate cu receptoare G.N.S.S. de tipul Hemisphere S321,


utilizând metoda cinematică, R.T.K., prin conexiune radio UHF, radio intern Pacific Crest
XDL de 2W, cu precizia orizontală de până la ±0,8 cm+1 p.p.m. și verticală de până la ±1,5
cm+1 p.p.m.. Se folosește un receptor bază, amplasat pe un reper de coordonate cunoscute și
două receptoare rover concomitent, unul la partea inferioară a treptei și unul la cea superioară
a acesteia.
Referitor la programele software utilizate în calculul volumelor, Topo LT, folosit
împreună cu Autodesk AutoC.A.D. Map 3D și Sierra Topko Geomatics Suite 2009, ambele
utilizează metoda prismelor rectangulare pentru calculul volumelor. Utilizarea este expeditivă

72 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

pentru cele două variante de calcul, cu un plus pentru soluția Topo LT - Autodesk
AutoC.A.D. Map 3D în privința timpului de prelucrare a datelor.

Figura 4. 4 - Elemente caracteristice ale unui front de lucru

Calculul volumelor exploatate stă la baza plății redevențelor către Statul Român,
reprezentând o operație importantă în cadrul lucrărilor topo-geodezice întreprinse în
perimetrul minier.

4.6 Urmărirea comportării construcțiilor și terenurilor afectate de activitatea


minieră
Activitatea extractivă are deseori urmări asupra terenurilor și construcțiilor din
perimetrul minier și din împrejurimi, apărând fenomene de tasare, prăbușire, deplasare,
deformare a acestora cu impact economic negativ.
Analiza deformațiilor sau urmărirea comportării construcțiilor și terenurilor afectate
de activitatea minieră face parte din suita de lucrări topo-geodezice miniere, fiind realizată în
întregul ciclu de viață al exploatării miniere. Acest studiu impune realizarea rețelei
topografice de urmărire, formată din puncte amplasate pe teren considerat a fi stabil,
neafectat de fenomenul de deformare, din care se efectuază măsurători în diferite etape sau
epoci de măsurare. Pentru precizii ridicate fenomenul de deformare se studiază separat din
punct de vedere planimetric prin utilizarea aparaturii de tip Stație totală și preocedee de
măsurare corespunzătore iar din punct de vedere altimetric se utilizează nivele optice sau
electronice prin utilizarea procedeului nivelmentului geometric. Frecvența etapelor de
măsurare depinde de viteza de accentuare a deformațiilor. Pentru urmărirea comportării în
timp a construcțiilor există normativul P130 /1999 ce răspunde prevederilor Legii 10/1995
privind calitatea construcțiilor, fiind o componentă a sistemului calității în construcții. Pentru
deformarea construcțiilor punctele de urmărire se amplasează în proximitatea căilor ferate, a
rețelelor de instalații, magistralelor de conducte, în imediata apropiere a construcțiilor avute
în vedere. Se are în vedere influența elementelor de hidrografie asupra punctelor amplasate,

73 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

în situația în care suprafața acoperitoare a terenului are o structură cristalină, elementele de


vegetație precum copacii au o poziție înclinată nu se recomandă amplasarea punctelor din
rețeaua de urmărire, terenul fiind afectat de fenomenul de alunecare.
În funcție de durata observațiilor rețeaua de urmărire poate fi:
 de utilizare pe perioade mari (15-20 ani), pentru roci acoperitoare tari, cu
deformații ce apar în timp îndelungat și evoluție treptată;
 de utilizare redusă (1-12 luni) pentru determinarea vitezei de deformare;
 de utilizare obisnuită (1-5 ani), pentru majoritatea studiilor de deformații.
Frecvența etapelor de măsurare depinde de viteza de deplasare a terenului și / sau
construcțiilor.
Plasarea aliniamentelor pentru studiul deformațiilor la exploatări miniere subterane
depinde de condițiile locale ale terenurilor, pentru terenuri cu un grad redus de înclinare unul
dintre aliniamente coincide cu direcția zăcământului iar un altul este perpendicular
(tranversal) pe acesta, amândouă fiind orientate spre centrul de greutate al zăcământului.
Pentru terenurile ce prezintă un grad accentuat de înclinare aliniamentele vor urmării
înclinarea și direcția straturilor cu observarea inclusiv a punctelor singulare.66
Pentru exploatări miniere de la suprafață miscarea rocilor se produce diferit față de
exploatările subterane, fenomenul de deformare fiind determinat de condițiile hidrogeologice,
topografice, intensitatea pluvială, panta treptei, tăria și alunecarea rocilor, caracteristicile
fizico-mecanice ale rocilor, exploatarea defectuasă. Studiul deformațiilor pentru exploatări
miniere de la suprafață poate fi realizat prin metode topografice și fotogrammetrice – pentru
zone în care nu pot fi efectuate observații topografice clasice. Pentru studiul deformațiilor ce
afectează construcții pot fi utilizate și metode fizice, utilizând instrumente amplasate pe
construcția studiată, în general în interiorul ei, acestea deplasându-se odată cu construcția.
Prin procedee fizice se determină în cele mai multe cazuri deplasări relative. Pentru
construcții se monitorizează tasările, fisurile, deformațiile plane și cele spațiale.
4.7 Baze de date de tip G.I.S. în sprjinul managementului minier
Un management eficient se bazează pe informații tehnice printre care și cele
topografice, un instrument eficace de management al datelor tehnice este reprezentat o bază
de date geospațială precum Sistemul Informațional Geografic (G.I.S.) al carierei miniere.
O bază de date, denumită și bancă de date, reprezintă o colecţie structurată de
informaţii privind un anumit subiect sau scop impus. Baza de date grafică, denumită și plan
digital, reprezintă totalitatea datelor spaţiale şi descriptive, organizate conform anumitor
reguli, ce prevăd descrierea, stocarea şi procesarea datelor privind bunul imobil spre
exemplu.
În prezent bazele de date de tip G.I.S. sunt nelipsite dintr-o organizație cu
management eficient. În țara noastră există o dezvoltare în folosirea acestor sisteme atât în
mediul privat, de către companii din domeniul petrolier, de distribuție a energiei electrice, cât
și în cel public, exemple pentru cel din urmă caz fiind implementarea proiectelor de tip
,,cadastrul spațiilor verzi”, utilizarea soluțiilor de tip G.I.S. în managemntul situațiilor de
urgență ș.a..

66
Conform Nicolae DIMA, Ioniță PĂDURE, Octavian HERBEI, Topografie Minieră – pag. 345-347, editura Corvin, Deva, 1996, ISBN
973-07388-3-4

74 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 4. 5 - Vizualizarea interfeței Sistemului Informațional Geografic al carierei Dealul Hulei-Mateiaș cu


ajutorul programului software ArcG.I.S. Server

Activitatea managerială minieră, prin prisma utilizării datelor geospațiale, se


caracterizează prin rapiditatea cu care trebuie luată o decizie. Deciziile se iau pe baza unei
politici manageriale bazate pe informații tehnice, actualitatea și calitatea datelor sunt condiții
necesare într-un management minier eficient.
Informațiile tehnice cu privire la domeniul minier în țări cu tradiție minieră precum
Australia sau Canada sunt, în proporție mare, de aproximativ 60%, în format analogic, în
timp ce în țara noastră proporția este mult mai mare, 90-95% din informațiile tehnice
specifice sunt pe suport letric. Pentru integrarea într-o bază de date de tip G.I.S. sau într-un
sistem informațional minier, acestea trebuie digitizate, operație costisitoare din punct de
vedere financiar și mare consumatoare de timp. Gradul de informatizare minieră este mult
mai ridicat față de Europa în unități miniere din Africa – Senegal, Botswana, Africa de Sud,
precum și în țări din America Latină – Chile, Peru, datorită caracterului transnațional al
industriei miniere, al investițiilor companiilor multinaționale miniere în aceste piețe
emergente, al implementarii proiectelor miniere pe baza noilor tehnologii. Modalitățile de
informatizare sunt diferite, fiind exprimate prin produse software miniere, platforme G.I.S.,
mai rar cele două metode combinate, cele mai multe companii miniere dezvoltând produse
software generale, adaptate nevoilor interne ale acestora.
Deși domeniul minier are o podere importantă în economia mondială, implementarea
Sistemelor Informaționale Geografice – G.I.S. în unitățile miniere este greoaie, doar 1% din
totalitatea licențelor software comercializate pe plan international de marii producatori din
domeniu, ESRI și Intergraph, au fost achiziționate de companii miniere67.

67
Conform Rădulescu V.M.G.M., Rădulescu Corina - Strategii ale sistemelor informaționale, pag.2, editura U.T. PRESS, Cluj-Napoca,
2017, ISBN 978-606-737-236-6

75 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

5. Studiu de caz
Studiul de caz al lucrării de doctorat este structurat în patru obiective interconectate:
 Realizarea ortofotoplanului digital al carierei miniere Dealul Hulei-Mateiaș;
 Realizarea modelului digital al suprafeței pentru zona studiată;
 Realizarea Sistemului Informațional Geografic al carierei miniere Dealul Hulei-
Mateiaș;
 Integrarea rezultatelor obținute într-o pagină web: https://managergis.com/
Realizarea acestor produse, prin contribuția originală a autorului este tratată într-o
succesiune coerenă, interdependentă. Realizarea modelului digital al suprafeței este tratată
concomitent cu realizarea ortofotoplanului color digital, acesta din urmă fiind integrat în
Sistemul Informațional Geografic aferent expolatării miniere. Rezultatul studiului de caz este
prezentat într-o pagină web, având drept rezultat final interograrea acesteia de către factorul
decizional în cadrul procesului managerial.
5.1 Ortofotoplanul digital al carierei miniere Dealul Hulei-Mateiaș
Ortofotoplanul în format digital al carierei miniere Dealul Hulei-Mateiaș a fost
realizat în luna iunie a anului 2017, utilizând sistemul U.A.V. tip aripă fixă senseFly eBee, la
o altitudine de zbor de 270m, suprafața acoperită fiind de 447,085 ha, rezultând 504 imagini
color, având distanța medie dintre centrele a doi pixeli consecutivi–G.S.D.68 de 83mm. Pentru
o operare facilă în mediul C.A.D. formatul ales al ortofotoplanului este *.ecw. Pentru
intregrarea ca strat raster în baza de date G.I.S. în mediul on-line ortofotoplanul a fost
exportat și în format *.tiff, extensia *.ecw nefiind compatibilă cu stocarea pe server.
Realizarea orofotoplanului digital al carierei miniere Dealul Hulei-Mateiaș presupune
operații atât de teren cât și de birou sintetizate în etapele următoare:
 Recunoașterea terenului împreună cu un reprezentant al beneficiarului. În urma
acestei etape și pe baza specificațiilor primite de la beneficiar se va stabili întinderea
zonei de studiu, care să satisfacă cerințele calitative și cantitative impuse studiului.
 Stabilirea numărului de puncte de control la sol, în funcție de limita zonei de studiu.
Punctele de control la sol trebuie să fie uniform distribuite în teren.
 Marcarea în teren a punctelor de control la sol; determinarea coordonatelor acestora
în Sistem de Proiecție Stereografic 1970 și Plan de Referință Marea Neagră 1975 cu
ajutorul tehnologiei G.N.S.S. (receptoar G.N.S.S. de tipul Hemisphere S321);
 Stabilirea parametrilor pentru efectuarea zborului, echipamentul utilizat, în funcție de
dimensiunea zonei de studiu, rezoluția ortofotoplanului impusă de beneficiar,
înălțimea de zbor;
 Planificarea zborului pe baza zonei de studiu stabilite anterior. Această etapă se
realizează cu programul software eMotion 3;
 Realizarea zborului propriu zis, prin intermediul sistemului U.A.V. de tip aripă fixă
senseFly eBee;
 Descărcarea datelor obținute în teren, prelucrarea fotogrammetrică – realizarea
modelului digital al suprafeței și ortofotoplanul digital, exportul în formatul ales;
 Verificarea internă a calității produselor fotogrammetrice, pentru a corespunde
cerințelor beneficiarului;
 Predarea către beneficiar.

68
GSD-Ground Sampling Distance este un indicator calitativ caracteristic imaginilor fotogrammetrice. Cu cât este mai mare valoarea GSD,
cu atât este mai mică rezoluția spațială a imaginii. Indicatorul GSD este legat de înălțimea zborului, cu cât este mai mare altitudinea
zborului, cu atât este mai mare valoarea GSD.

76 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

5.1.1 Sistemul U.A.V. tip aripă fixă senseFly eBee


Sistemul U.A.V. cu care au fost preluate imaginile necesare realizării ortofotoplanului
digital al carierei Dealul-Hulei este de tipul aripă fixă senseFly eBee. Acest sistem U.A.V.
reprezintă o soluție optimă pentru problemele fotogrammetrice curente într-o exploatare
minieră de suprafață. Platforma este echipată standard cu senzor de înaltă rezoluție RGB
S.O.D.A. de 20 MP (megapixeli) special creat pentru lucrări fotogrammetrice de către
compania elvețiană senseFly, iar opțional cu senzor multispectral Parrot Sequoia, senzor
termic termoMAP sau senseFly Corridor-senzor pentru carografiere liniară. Prin utilizarea
acestuia se obțin produse cartografice precum ortofotoplan, hărți index, nor de puncte 3D,
model digital al suprafeței, mesă 3D cu textură, curbe de nivel, fisiere de tip KML
(*.png/*.kml) compatibile cu Google Maps, Mapbox precum și imagini nedistorsionate.

Figura 5. 1 - Sistemul U.A.V. tip aripă fixă senseFly eBee69

Sistemul U.A.V. tip aripă fixă senseFly eBee are următoarele caracteristici tehnice70:
 Autonomie de zbor de până la 50 de minute utilizând o singură baterie;
 Viteza de zbor 40-110 km/h sau 11-30m/s;
 Cartografierea unei zone de până la 12 km pătrați într-un singur zbor71;

69
Sursa imaginii este https://www.suasnews.com/2013/12/no-winter-hibernation-for-kaarbontech-or-the-ebee/
70
Conform https://www.sensefly.com/drones/compare/

77 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

 Cameră de 16 MP ce poate realiza fotografii aeriene cu rezoluția pixelului de până la


15mm, achiziție automată a imaginilor și geotagging72, optional există soluții multiple
pentru cameră, inclusiv senzor termal.
 Greutate de 690 grame;
 Anvergura aripilor 96 cm;
 Fuselaj flexibil, elicea montată în spate pentru siguranță în operare;
 Profil aerodinamic;
 Tehnologie prietenoasă pentru mediu (motor electric silențios, baterie reîncărcabilă
litiu-polimer, elice montată în spate);
 Legătură radio de 2.4 GHz; sistemul U.A.V. comunică cu programul software
eMotion prin modemul USB, având o rază de operare de 3 km;
 Aterizare automată, liniară cu o acuratețe de ~ 5 m;
 Obținerea unor imagini oblice de la 0 la -50 °;
 Ground sampling distance (G.S.D.) până la 15 cm / pixel;
 Acuratețe orizontală, verticală cu puncte de control la sol (G.C.P.) de până la 5 cm;
 Acuratețe orizontală, verticală fără puncte de control la sol (G.C.P.) de la 1-5 m;
 Program software de control și planificare zbor eMotion 3.

Figura 5. 2 - Componentele sistemului fotogrammetric senseFly eBee73

71
Rezultat obținut conform specificațiilor producătorului pe baza următoarelor date: rezoluția la sol de 30 cm / pixel, fără vânt, temperatură
de 18°, baterie nouă încărcată complet, altitudine de zbor de 1000 m deasupra nivelului solului, decolare de la aproximativ nivelul mării,
punct de decolare în centrul zonei de studiu
72
Geotagging reprezintă atribuirea unor informații geografice pentru diverse informații media sub forma metadatelor – coordonate
geografice, altitudine, distanță.
73
Imagine editată având ca sursă https://www.blueskiesdronerental.com/wp-content/uploads/2017/08/FCCID.io-2499469-bg8-756x1024.jpg

78 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Compania senseFly, dezvoltatorul sistemului eBee, a fost fondată în anul 2009, 57%
din această companie elvețiană cu activitate în domeniul dezvoltării sistemelor U.A.V.
aparținând din anul 2012 companiei franceză Parrot S.A.74. De asemenea această societate
deține pachetul majoritar al acțiunilor la producătorul software Pix4D.

Figura 5. 3 - Senzor de înaltă rezoluție RGB S.O.D.A. (stânga sus), senzor multispectral Parrot Sequoia (dreapta
sus), senzor senseFly Corridor (stânga jos) și senzor termic senseFly termoMAP (dreapta jos) pentru sistemul
eBee75

La un preț de achiziție de 21420 € 76 este oferit un pachet cuprinzând drona senseFly eBee,
programul software eMotion 3 de management al zborului și optional programul software de
prelucrare fotogrammetrică Pix4Dmapper. Tot optional se achizionează senzorul
multispectral Parrot Sequoia, senzorul senseFly Corridor și senzorul termic senseFly
termoMAP. Cu acesta din urmă se obțin informații termografice, înregistrare radiometrică în
infraroșu, cu aplicabilitate în inspecția liniilor electrice, detecția focarelor de incendiu, auditul
energetic al instalațiilor industriale miniere, scanarea termică a coșurilor de fum.

74
Conform https://en.wikipedia.org/wiki/Parrot_S.A.
75
Imagini editate având ca sursă https://www.sensefly.com/drone/ebee-mapping-drone/
76
Conform ofertei sistem Demo Unit UAV SenseFly eBee Plus RTK S.C. SYSCAD SOLUTIONS S.R.L.
http://www.cadsolutions.ro/oferta-sensefly-ebee-plus-rtk--demo-unit-syscad_390

79 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 5. 4 - Caracteristici tehnice camera Sequoia de la Parrot77

Camerea Sequoia de la Parrot oferă imagini multispectrale – patru benzi distincte, verde (550
BP 40), roșu (660 BP 40), limita roșu (735 BP 10), infraroșu apropiat (790 BP 40). Aceasta
are aplicabilitate mai ales în domeniul agriculturii, în studiul culturii plantelor.

Figura 5. 5 - Reflectanța vegetației de culoare verde pentru camera Sequoia78

77
Imagine având ca sursă http://www.cadsolutions.ro/documents/eBee-SQ-en.pdf

80 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 5. 6 - Dimensiunea camerei Sequoia

Ortofotoplanul digital a fost realizat cu programul software Agisoft PhotoScan


Professional v1.2.2, dezvoltat de către Agisoft LLC, companie rusească cu experiență în
dezvoltarea de algoritmi de procesare a imaginilor pe baza tehnicilor fotogrammetriei
digitale. Acest program software permite generarea norului de puncte dens, modelului de
textură poligonală, modelelor digitale ale suprafeței, ortofotoplanului pe baza imaginilor cu
zona de suprapunere și punctelor de control la sol (G.C.P.).

Figura 5. 7 - Exploatarea minieră de suprafață a calcarului Dealul Hulei-Mateiaș

78
Imagine editată având ca sursă: https://www.sensefly.com/app/uploads/2017/10/Sequoia_Specifications_2016_sensefly.pdf

81 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

5.2 Modelul digital al suprafeței


Modelul digital al suprafeței - DSM, reprezintă o modelare matematică a suprafeței
terenului, o aproximare a acesteia încluzând elementele de vegetație și elemente antropice,
dat fiind faptul că relieful natural are o formă complexă el este aproximat printr-o funcție
continuă H=f(N,E), într-un sistem tridimensional în care pozitia unui punct este descrisă prin
coordonatele N,E și H sau, într-un sistem local, prin coordonatele x, y, z.

Figura 5. 8 - Model digital altimetric al terenului79

5.2.1 Metode de realizare a modelului digital al terenului


Modelul digital al terenului este obtinut prin prelucrare utilizând programe specializate
și calculatorul electronic, prin diverse metode ce țin de domeniul geostatisticii.

Metoda triangulației, TIN – Triangulated Iregular Network


O metodă de obținere a modelului digital al terenului des folosită în programe software
datorită simplității și ușurinței în programare este metoda triangulației TIN. Practic forma
complexă a terenului este descrisă de o mutitudine de triungiuri elementare; fiecare asemenea
triunghi definește un plan, triunghiul fiind fața superioară a unui prisme drepte drepte având
fața inferioară în originea planului H. Cota oricărui punct din interiorul triungiului este
definită prin interpolare liniară față de cotele celor trei puncte din vârfurile triungiului.

Maior inginer TOMOIAGĂ TIBERIUS SEPTIMIU, TEZĂ DE DOCTORAT “CONTRIBUŢII PRIVIND DETERMINAREA
79

ONDULAŢIILOR GEOIDULUI FOLOSIND MODELELE GEOPOTENŢIALE GLOBALE ŞI DATE GRAVIMETRICE LOCALE”,


ACADEMIA TEHNICĂ MILITARĂ, București, anul 2007

82 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 5. 9 - Modul de interpolare a cotei H pentru un punct oarecare în cadrul TIN

Metoda TIN de reprezentare a suprafețelor a fost descoperită în anii ‟70, primele


aplicații fiind lansate abia în anii ‟80 ai secolului trecut. TIN-ul reprezintă practic o
descriere vectorială a reliefului natural, prin linii și puncte interconectate cu ajutorul
triunghiurilor, punctele TIN-ului capătă caracteristicile unor vertexi, cu cotă H
cunoscută, unii interpolați, iar laturile triungiurilor pot conține informații referitoare la
panta dintre puncte. Un dezavantaj al metodei TIN este că nu toate tipurile de relief pot fi
reprezentate prin triunghiuri, lucru accentuat la scări mari, un exemplu fiind relieful
glaciar.
Metode consacrate de interpolare a cotei H sau a coordonatei z în sistem local sunt:
 metoda Shepard modificată- are la bază interpolarea prin cele mai mici pătrate
după inversul distanței, valorile interpolate sunt determinate utilizând media ponderată cu
distanța. Ecuațiile de erori provin din funcția cuadrică aleasă, se scrie o ecuație de eroare
pentru fiecare punct din vecinătate, ponderea ecuației respective este inversul distanței
până la punctul considerat, dimensiunea vecinătății este dată prin numărul de puncte
vecine, în mod ideal un cerc dar de multe ori o elipsă.
 metoda de interploare Kriging – are la rândul ei mai multe subvariante,
metoda simplă Kriging, metoda obișnuită Kriging, Co-Kriging și altele. Se bazează pe
utilizarea variagramei, care reprezintă un instrument utilizat în identificarea modelului
structural al unui fenomen regionalizat prin analiza structurală, în cazul nostru, fenomenul
regionalizat este forma terenului natural.
 metoda celui mai apropiat vecin, Nearest Neighbour – după cum este dată și
denumirea pentru determinarea cotei unui punct se utilizează pentru interpolare datele
celui mai apropiat punct vecin; această metodă e utilă in completarea zonelor cu lipsuri,
nu se pot face extrapolări pe cota H
 Metoda regular spline with tension – prin această metodă se poate determina
atât cota cât și alți parametrii topografici precum panta, curbura, salvați în format raster.

83 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

5.2.2 Surse de informații la baza creării modelului digital al terenului


Modelul digital al terenului este obținut din diverse surse, uneori ca produs principal,
fiind un scop în sine realizarea acestuia, alteori indirect din prelucrarea fotogrammetrică, prin
,,filtrarea” modelului al suprafeței.
Sursele din care poate fi creat modelul digital al terenului sunt:
 Senzori satelitari;
 Senzori aeroportați – utilizarea metodei stereoscopice;
 Masuratori topografice clasice sau cu ajutorul tehnologiei G.N.S.S.;
 Scanare laser terestră;
 Conversia produselor cartografice din format raster în format vector și ulterior
pe baza elementelor altimetrice din acestea crearea modelului digital al terenului.

5.3 Fluxul de lucru aferent realizătii ortofotoplanului și modelului digital al


suprafeței
Realizarea ortofotoplanului și modelului digital al suprafeței pentru cariera minieră
Dealul Hulei-Mateiaș comportă etape similare, problematica realizării acestor două produse
fotogrammetrice fiind tratată unitar.
Fluxul de lucru presupune parcurgerea următoarelor etape în programul software Agisoft
PhotoScan Professional v1.2.2:
5.3.1 Setarea preferințelor – PhotoScan Preferences
Prima etapă a prelucrării fotogrammetrice este reprezentată de setarea preferințelor în
programul software Agisoft PhotoScan Professional. Acest lucru se realizează utilizând
Meniul Tools al programului, butonul Preferences, astfel deschizându-se o fereastră de lucru
în program ce va cuprinde patru butoane: General, OpenCL, Advanced și Network

Figura 5. 10 - Setarea preferințelor în programul software Agisoft PhotoScan Professional

84 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Se setează următoarele preferințe în fereastra General (setări generale):


 Language (limba de comunicare): English (engleză). Programul de prelucrare
fotogrammetrică nu are implementată limba română;
 Stereoscopic Display – Mode: Anaglyph (procedeul Anaglifelor);
(vizualizare stereocopică) – Parallax (paralaxa): 1.0;
 Processing log (înregistrarea procesării) – Write log to file (scrierea înregistrării) – se
setează calea pentru generarea fișierului, în format *.txt. Acest fișier este de folos în
cazul contactarii echipei de suport a producătorului pentru analiza și remedierea
eventualelor erori/dificultăți în prelucrare;
Fereastra OpenGL se referă la setări specifice plăcii video a sistemului de operare.
În continuare se setează următoarele preferințe în fereastra Advanced (setări
avansate):
 Compression level (nivelul de compresie): 6;
 Keep depth maps (păstrează harți de adâncime): se bifează căsuța corespunzătoare;
 Check for updates at program startup (caută versiuni noi ale programului software la
pornirea acestuia): se bifează căsuța corespunzătoare;
 Switch for model view by default (în mod implicit comutați pentru vizualizarea
modelului): se bifează căsuța corespunzătoare;
 Enable VBO support (perminte suportul VBO): se bifează căsuța corespunzătoare.
Fereastra Network (rețea) se referă la sarcini de lucru ce pot fi realizate într-o rețea de
calulatoare, sarcini precum procesarea în rețea, distribuirea unor sarcini în rețea, gruparea
imaginilor, alinierea camerelor, construirea norului de puncte dens, construirea modelului
digital al suprafeței sau a ortofotoplanului. Aceste opțiuni sunt rar utilizate.
Ca și regulă generală pentru un utilizator de nivel începător se păstrază în uzual
setările prestabilite de către producătorul programului software.

5.3.2 Încărcarea imaginilor – Add Photos


Utilizând meniul Workflow (flux de lucru), butonul Add photos (adaugă imagini) se
selectează calea pentru imaginile ce se doresc a fi încărcate în programul software, imagini în
formatele consacrate *.tif, *.jpg, *.bmp, *.png etc..

85 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 5. 11 - Setări de referință, Setarea sistemului de coordonate în programul software Agisoft PhotoScan
Professional

În acast mod au fost încărcate 504 imagini color obținute cu sistemul U.A.V. de tipul
aripă fixă senseFly eBee și camera Canon Ixus 127HS-senzor CMOS de 16MP.

5.3.3 Încărcarea pozițiilor camerei – Load Camera Positions


În această etapă, sistemul de coordonate pentru viitorul model este setat folosind
pozițiile camerei. Dacă pozițiile camerei, coordonatele acestora nu sunt cunoscute se poate
sări peste această etapă, procedura de aliniere a pozițiilor camerei va dura mai mult în cazul
acesta.
Pentru încărcarea coordonatelor camerei se utilizează fereastra Reference, butonul
Import, și se selectează fișierul în format *.csv sau *.txt din meniul View (vizualizare),
Panels (panouri). La importul fișierului se selectează și sistemul de coordonate aferent
pozițiilor camerei.

86 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 5. 12 - Setări de referință, Setarea sistemului de coordonate în programul software Agisoft PhotoScan
Professional

Altitudinea medie la nivelul solului în sistemul de coordonate ales trebuie specificată


în cazul unor imagini preluate întru-un unghi oblic accentuat față de terenul natural.

87 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 5. 13 - Pozițiile camerelor, imagine din raportul de prelucrare generat de programul software Agisoft
PhotoScan Professional

5.3.4 Calibrarea camerei – Camera calibration


Se selectează Meniul Tools (instrumente) - butonul Camera calibration (calibrarea
camerei)
Programul software estimează automat parametrii intrinseci ai camerei în timpul
alinierii și optimizării camerelor pe baza fișierului *.EXIF. În cazul în care valoarea numerică
a rezoluției pixelului și distanța focală lipsesc în fișierul EXIF, aceste valori vor lipsi de
asemenea în fereastra de calibrare, valorile lor putând fi intoduse manual înaintea procesului
de prelucrare, pe baza informațiilor tehnice furnizate de către producătorul camerei.
În cazul în care camera precalibrată este utilizată, este posibilă încărcarea datelor
calibrate în unul din formatele suportate de programul software, utilizânt butonul Load
(încarcă) din fereastră. Pentru a prevenii ca datele precalibrate să fie ajustate de program în
timpul prelucrării fotogrammetrice, este necesar să bifăm butonul Fix Calibration (calibrare
fixă).

88 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Programul software Agisoft PhotoScan Professional poate prelucra imagini preluate


cu camere foto diferite în cadrul aceluiași proiect. În cazul acesta în rama din stânga ferestrei
Camera Calibration mai multe grupuri de camere vor apărea, separate în funcție de rezoluția
imaginii, distanța focală și dimensiunea pixelului. Grupuri de calibrare independente pot fi
create și în mod manual dacă este necesar.
În cazul utilizării lentilelor ultra largi sau unghi Fisheye este recomandată schimbarea
tipului camerei din Frame, în mod automat, în Fisheye înaintea procesării.

5.3.5 Alinierea imaginilor – Align Photos


În această etapă programul software construiește norul de puncte rar, găsește punctele
comune între imaginile suprapuse, estimează poziția camerei la preluarea imaginii pentru
fiecare fotografie.

Figura 5. 14 - Alinierea imaginilor în fereastra Workflow a programului software Agisoft PhotoScan


Professional

În fereastra de dialog se setează următoarele caracteristici ale prelucrării:


 Accuracy (precizia) – Hight (ridicată) sau Highest (cea mai ridicată);
 Pair preselection (perechea preselectată): Disabled (dezactivat);
 Advanced (avansat): -Key point limit (limita punctelor cheie): 40000;
-Tie point limit (limita punctelor de legare): 4000;

Prin apăsarea butonului Ok va rezulta norul de puncte rar. Pozițiile camerelor și orientarea
acestora vor fi indicate de zonele rectangulare albastre din Figura 5.15.

89 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 5. 15 - Alinierea imaginilor și crearea norului de puncte rar în programul software Agisoft PhotoScan
Professional

Întregul proces de prelucrare poate dura câteva minute în funcție de precizia aleasă,
numărul de imagini introduse în prelucrare și rezoluția acestora.

5.3.6 Introducerea punctelor de control la sol – Place Markers


Reperii la sol sau G.C.P.(Ground control points) au coordonatele determinate cu
tehnologie G.N.S.S.. Aceștia sunt folosiți în optimizarea pozițiilor camerelor și orientarii
acestora, având ca rezultat un model mai bun.
Pentru a obține un ortofotoplan georeferențiat este nevoie de puncte de control la sol
uniform distribuite în zona de studiu.
Pentru a urmării amplasarea marcărilor, ce va fi rapidă și ușoară, trebuie să
reconstruim geometria mai întâi. Acest lucru se realizează din Meniul Workflow, butonul
Build Mesh (construiește meșă) ce va genera fereastra prezentată în Figura 5.16.

Figura 5. 16 - Fereastra Build Mesh din meniul Workflow al programului software Agisoft PhotoScan
Professional

90 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Se vor seta următorii parametrii pentru prelucrare:


 Surface tipe (tipul suprafeței): hight field
 Face count (numărul fețelor): Hight (mare)
 Advanced (avansat) – Interpolaion (interpolare): enabled (activată)
Prin apăsarea butonului Ok va rezulta geometria construită, pe baza norului de puncte
rar, proces ce durează de la câteva secunde la câteva minute.
Deschidem apoi o imagine în care un punct de control la sol (G.C.P.) este vizibil din
panoul cu imagini și introducem un punct de control prin butonul Create Marker, precum în
Figura 5.17 , apăsând putonul click dreapta al mouse-ului.

Figura 5. 17 - Intoducerea unui punct de control la sol în programul software Agisoft PhotoScan Professional

Următorul pas este selectarea markărilor-punctelor de control la sol din panoul Reference,
filtrarea imaginilor din Photos (imagini) utilizând opțiunea Filter by Markers (filtrare după
markări) prin apăsarea putonului click dreapta în etiketa Markers în panoul Workspace.
Locația punctului de control la sol trebuie verificată în fiecare imagine în care acesta apare și
de asemenea poziția acestuia trebuie corectată dacă este necesar, pentru a furniza o precizie
superioară. Operația se realizează prin deschiderea fiecărei imagini și mutarea markărului
prin ținerea apăsată a butinului stânga al mouse-ului. Această operație se repeată pentru toate
punctele de control la sol.

91 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 5. 18 - Pozițiile punctelor de control la sol (G.C.P.), imagine din raportul de prelucrare generat de
programul software Agisoft PhotoScan Professional

5.3.7 Introducerea coordonatelor punctelor de control la sol – Input Marker


Coordinates

Coordonatele punctelor de control la sol se importă dintr-un fișier de tip *.txt, care să
conțină numărul/numele markărului, coordonata N, coordonata E și cota H în Sistem de
proiecție Stereografic 1970 și Plan de referință Marea Neagră 1975, în programul software
Dealul Piscului 1970/Stereo 70.
Se utilizează butonul Import din panoul Reference și se selectează fișierul având
coordonatele punctelor de control la sol. Se selectează de asemenea și sistemul de referință al
punctelor de control la sol, acest sistem de referință fiind utilizat și pentru centrele camerelor.

92 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Tabelul 5. 1 - Coordonatele punctelor de control la sol

Coordonatele punctelor de control


Nr.pct. N[m] E[m] H[m]
1 422153.878 511096.078 1024.630
2 422250.362 511017.763 1024.169
3 422485.110 511054.821 1017.389
4 422152.484 510786.700 1001.075
5 422749.592 510885.800 971.841
6 422750.535 510434.791 959.581
7 422954.443 510404.604 941.084
8 422138.038 510304.441 890.227
9 421706.010 510577.576 863.600

5.3.8 Optimizarea alinierii camerelor – Optimize Camera Alignment


Pentru obținerea unei precizii ridicate în determinarea parametriilor orientarii
exterioare și interioare ale camerelor precum și corectarea eventualelor distorsiuni precum
bowl effect, optimizarea alinierii camerelor este absolut necesară.
Se apasă butonul Settings din panoul Reference iar in fereastra deschisă se alege
sistemul de coordonate corespunzător sistemului de coordonate al punctelor de control la sol.
Anterior optimizării este posibil să eliminăm punctele cu cea mai mare eroare de reproiecție
folosind valorile erorilor din Meniul Edit – Gradual Selection dialog.
Setăm acum valorile parametrilor in secțiunea Measurement accuracy și verificăm validitatea
sistemului de coordonate conform sistemului punctelor de control la sol.
Precizia marker-ului Marker accuracy: 0.005 (specify value according to the measurement
accuracy).
Precizia scării (Scale bar accuracy): 0.001
Precizia proiecției (Projection accuracy): 0.1
Precizia punctului de legătură (tie point accuracy): 1
În panoul Reference deselectăm toate imaginile (unchck all photos) și verificăm markării ce
vor fi utilizați în procedura de prelucrare. Ceilalți markări ce nu sunt utilizați în prelucrare,
dacă este cazul, pot fi folosiți pentru evaluarea prelucrării, ca și puncte de control.
Apăsăm butonul Optimize din panoul Reference și selectăm parametrii camerei ce vor fi
optimizați, precum în Figura 5.19.

93 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 5. 19 - Optimizarea alinierii camerei în programul software Agisoft PhotoScan Professional

5.3.9 Setarea casetei de lucru – Set Bounding Box


Caseta de lucru este utilizată pentru a defini zona de reconstructive, aceasta este modificabilă
ca mărime și poate fi rotită prin utilizarea celor două butoane corespunzătoare din fereastra de
lucru, scalează regiunea(resize region) și rotește regiunea (rotate region).
Este importantă setarea corespunzătoare a casetei de lucru (zona colorată din Figura 5.20),
astfel încât planul orizontal determinat de axele XY să fie sub model, meșa fiind construită in
modul Height Field, înălțimile fiind reprezentate pe axa Z.

Figura 5. 20 - Resize Region în programul software Agisoft PhotoScan Professional

94 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

5.3.10 Construirea norului de puncte dens – Build Dense Point Cloud


Această operațiune se realizează pe baza poziților estimate pentru fiecare cameră, programul
software calculând adâncimea astfel încât toate informațiile din fiecare cameră să fie
combinate într-un singur nor de puncte dens.
Se selectează butonul Build dense cloud din meniul Workflow.

Figura 5. 21 - Construirea norului de puncte dens în programul software Agisoft PhotoScan Professional

Parametrii prelucrării sunt următorii:


 General – Calitate (quality): cea mai ridicată (ultra hight) În mod uzual selectarea
opțiunii medium este suficientă, opțiuni superioare inducând un timp mai mare pentru
prelucrare și resurse ale calucatorului mai numeroase.
 Avansat (advanced) – Filtrare în adâncime (deepth filtering): agresivă (aggressive).
Această opțiune este importantă pentru geometrii complexe, cu numeroase detalii de
dimensiuni reduse.

Zone ale norului de puncte dens pot fi eliminate cu ajutorul selectării zonei dorite, butonul
Selecție rectangulară (rectangle selection), selcție circulară (circle selection), selecție liberă
(free form selection) și a instrumentelor Șterge (delete)/Taie(crop), din bara de meniu.

5.3.11 Contruirea Meșei – Build Mesh


Acestă etapă este opțională, poate fi eliminată dacă modelul poligonal nu este necesar
ca un produs final.
Ulterior reconstruirii norului de puncte desns este posibilă generarea unei meșe
polygonale pazată pe datele din norul de puncte dens. Pentru realizarea acestei meșe se
utilizează butonul Construiește Meșă (Build Mesh) din Meniul Workflow.

95 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 5. 22 - Parametrii construcției meșei în programul software Agisoft PhotoScan Professional

Parametrii utlizați la construirea meșei sunt următorii:


 Tipul suprafeței(surface type): Height field
 Tipul suprafeței (source data): Dense cloud
 Polygon count: Medium
 Interpolation: Enabled

Figura 5. 23 - Meșă 3D în programul software Agisoft PhotoScan Professional

5.3.12 Construirea modelului digital al suprafeței – Build D.E.M.


Modelul digital al suprafeței este realizat pe baza norului de puncte dens, pe baza
norului de puncte rar sau a modelului meșă. În cele mai multe situații se utilizează norul de
puncte dens, acesta oferind o mai mare acuratețe, oferind de asemenea rezultate mai rapide
din moment ce generarea modelului meșă nu e absolut necesară, această etapă putând fi
eliminată, așa cum am descris și anterior.

96 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 5. 24 - Construirea modelului digital al suprafeței în programul software Agisoft PhotoScan Professional

Sistemul de coordonate pentru modelul digital al suprafeței se setează în concordanță


cu cel al referențierii modelului. La momentul exportului se poate reproiecta într-un alt sistem
de coordinate. După generarea Modelului digital al suprafeței este posibilă reconstruirea
modelului în mod orto. Prin filtrarea modelului digital al suprafeței se poate obține modelul
digital al terenului. În zona carierei miniere acest lucru nu este necesar, modelul digital al
suprafeței fiind echivalent cu modelul digital al terenului.
5.3.13 Construirea ortofotoplanului digital – Build Orthomosaic
Construirea ortofotoplanului se realizează din meniul Workflow, butonul Build
Orthomosaic. Din fereastra de lucru prezentată în Figura 5.25 se selectează suprafața pentru
generarea ortofotoplanului – mesa sau modelul digital al suprafeței (D.E.M.) precum și
modul de unire Bending mode – Mosaic. Se va seta dimensiunea pixelului optimă în
concordanță cu rezoluția G.S.D. a imaginilor intrate în prelucrare. De asemenea se vor estima
numărul total de pixeli aferent zonei studiate. Ortofotoplanul astfel realizat poate fi vizionat
în mod Orto, similar modelului digital al suprafeței, acesta poate fi deschis apăsând eticheta
orthomosaic din panoul Workspace.

97 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 5. 25 - Construirea ortofotoplanului în programul software Agisoft PhotoScan Professional

5.3.14 Exportul produselor fotogrammetrice


O etapă importantă în prelucrare digitală fotogrammetrică este reprezentată de
exportul datelor, aceasta presupunând exportul ortofotoplanului digital cât și exportul
modelului digital al suprafeței. Alegerea extensiei fișierelor rezultate se realizează ținând cont
de exploatarea ulterioară a acestor produse în mediul digital, gradul de compresie,
dimensiunea precum și proprietățile calitative ale fișierului. Astfel, unele fișiere precum *.tiff
prezintă o compresie ridicată în timp ce alte tipuri de fișiere preum *.jpeg nu alterează
proprietățile calitative ale imaginii. Fișiere de tipul BigTIFF depășesc limita unui fișier *.tiff
obișnuit, fiind avantajoase datorită dimensiunii mari de stocare însă nu sunt recunoscute de
unele aplicații. Decizia alegerii unei anumite extensii se ia în funcție de cerințele
beneficiarului privind produsul fotogrammetric.

98 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Exportul ortofotoplanului – Export Orthomosaic

Pentru exportul ortofotoplanului se utilizează meniul File, Export Orthomosaic,


butonul Export JPEG/TIFF/PNG.
Pentru export se utilizează următorii parametrii:
Proiecție (Projection): Dealul Piscului 1970/Stereo 70
Dimensiunea pixelului (Pixel size): dimensiunea pixelului impusă, în cazul nostru
0.083m. Pentru sistemul WGS84 unitățile sunt în grade.
Sparge în blocuri (Split in blocks): 10000 x 10000. Dacă zona studiată este mare
această obțiune poate fi loată în considerare. De asemenea în această etapă consumul
de memorie este ridicat.

Figura 5. 26 - Exportul ortofotoplanului utilizând meniul File, butonul Export Orthomosaic în programul
software Agisoft PhotoScan Professional

Regiune (Region): se setează o zonă anume ce va fi exportată ca ortofotoplan din


întreaga suprafață studiată.
Compresia TIFF și calitatea JPEG este specificată conform necesităților. Formatul
BigTIFF este utilizat pentru ortofotoplan de dimensiuni ridicate, însă nu e suportat de unele
aplicații C.A.D. sau G.I.S..
Butonul export va seta calea pentru fișierul imagine al ortofotoplanului. Butonul Save
va începe exportul ortofotoplanului. Această operație durează câteva minute în funcție de
dimensiunea zonei exportate.

99 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 5. 27 - Ortofotoplan digital al carierei miniere Dealul Hulei-Mateiaș, vizualizare în programul software
Global Mapper

Exportul modelului digital al suprafeței – Export D.E.M. (Digital elevation Model)


Prelucrarea fotogrammetrică este considerată finalizată odată cu exportul modelului
digital al suprafeței, realizat din meniul File, Export D.E.M., Export GeoTIFF/BIL/XYZ.
Modelul digital al suprafeței a fost exportat în format *.GeoTIFF, pentru a putea fi exploatat
și cu alte programe software fotogrammetrice sau G.I.S., un exemplu fiind Global Mapper.
Parametrii caracteristici exportului modelului digital al suprafeței sunt următorii:
 Projection (Proiecție): alegem sistemul de coordinate, proiecția dorită, în cazul
nostru Dealul Piscului 1970/Stereo 70
 No-data value (Date fără valori): valori pentru punctele invizibile, trebuie
specificate conform cerințelor procesului de post-procesare.
 Pixel size (Dimensiunea pixelului): alegem dimensiunea pixelului dorită.

100 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

 Split in blocks (Divide în blocuri): 10000 x 10000. Dacă zona studiată este mare
această obțiune poate fi luată în considerare. De asemenea în această etapă
consumul de memorie este ridicat iar divizarea în blocuri a zonei studiate poate fi
de interes.
 Region (Regiune): se impune limita zonei ce va fi exportată ca model digital al
suprafeței sau model digital altimetric (D.E.M.) din întreaga zonă studiată.
Butonul export va seta calea pentru fișierul modelului digital al suprafeței și tipul
fișierului, de exemplu GeoTIFF. Butonul Save va începe procesul se creare a fișierului ce
conține modelul digital al suprafeței. Această operație durează câteva minute în funcție de
dimensiunea zonei exportate.

Figura 5. 28 - Modelul digital al suprafeței pentru cariera minieră Dealul Hulei-Mateiaș, vizualizare în
programul software Global Mapper

101 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 5. 29 - Modelul digital al suprafeței cu ortofotoplan suprapus, export 3D ca fișier *.pdf.

102 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 5. 30 - Meșă 3D simplificată, vizualizare în programul software Pix4D

Avantajele utilizării tehnologiei fotogrammetrice în cariere miniere:


 Etapa de teren este realizată rapid, în decursul unei singure zi sau chiar în câteva ore,
prezentând un real avantaj în comparativ cu măsurătorile clasice sau față de scanarea
laser 3D;
 Precizie ridicată, depășită doar de scanarea laser 3D;
 Personalul implicat în realizarea măsurătorilor este puțin numeros;

103 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

 Studierea unor zone izolate, zone ce nu pot fi măsurate altfel – zone inaccesibile,
predispuse prăbușirilor, neadecvate măsurătorilor clasice;
 Prelevarea unor date atât în spectrul vizibil cât și în cel invizibil, infraroșu IR de
exemplu (înregistrare radiometrică în infraroșu);
 Costuri reduse în comparație cu tehnologia Lidar;
 Furnizarea unor date globale, cu referire la zone întinse ce relevă impactul ecologic
asupra mediului înconjurător.

Dezavantajele utilizării tehnologiei fotogrammetrice în exploatări miniere:


 Costuri relativ ridicate, impunând fezabilitate doar pentru proiecte medii și mari,
suprafețe de teren studiate de întindere mare, dezavantaj ce treptat, prin noile
tehnologii U.A.V., este depășit;
 Personal cu calificare superioară, rezultând astfel costuri ridicate cu resursa umană în
cazul neexternalizării serviciului;
 Dependența de condițiile atmosferice pentru efectuarea zborului fotogrammetric;
 Utilizarea unor echipamente de procesare a datelor, postprocesare, interpretare,
manipulare având cost ridicat.

5.4 Implementarea bazei de date G.I.S.


În ceea ce privește exploatarea minieră de calcar Dealul Hulei-Mateiaș din județul
Argeș, volumul mare de informații multisursă, modul diferit de stocare, sub formă letrică sau
electronică, cele din urmă stocate pe suport magnetic, a impus organizarea acestor informații
într-o bază de date geospațială – geodatabase. Pe langă un management al datelor evident
judicious, procesul decizional la nivelul conducerii organizației este bazat pe date tehnice
calitative, actuale, rapoarte de specialitate, ce fundamentează deciziile manageriale strategice
în exploatarea curentă a carierei miniere și în dezvoltarea viitoare a acesteia.
5.4.1 Descrierea operațiilor tehnice
În ArcCatalog, se creează o bază de date geospațială - geodatabase, în care am
importat date de tip Polygon sau Polyline, după caz, ca Feature Class.

104 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 5. 31 - Crearea bazei de date G.I.S. în programul software ArcG.I.S.

Datele vector importate în baza de date provin din mediul C.A.D., având extensia
*.dwg, majoritatea fiind de tipul polylinie sau punct, acestea necesitând conversia în date de
tip Feature class, specifice bazei de date. Aceasta procedură diferă în funcție de tipul datelor
convertite. ArcG.I.S. permite convertirea datelor expeditiv, printr-un export, însă datele
textuale de tip Annotation necesită o prelucrare mai complexă.
Datele raster trebuie să fie transformate în format *.tif pentru a fi publicate pe server.
Față de server, ArcG.I.S. Desktop permite citirea datelor raster în formatele uzuale *sid,
*ecw.

105 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 5. 32 - Convertirea datelor prin export anterior publicării pe server

Datele importate prin procedura anterioară necesită definirea proiecției. Astfel,


folosind unealta Define projection, se setează pentru fiecare layer proiecția Stereografic 1970.
După ce datele au fost prelucrate și aduse în ArcG.I.S., se face transformarea din
sistemul Stereografic 1970 în WGS ‟84, proiecție utilizată în ArcG.I.S. portal, cel care
stocheaza base map-ul.
Transformarea datelor din Stereografic 1970 în WGS ‟84 este necesară pentru a
permite poziționarea corectă în spațiu a elementelor în corelație cu basemap-ul utilizat de
ArcG.I.S. Portal.
Dupa ce datele au fost adăugate și transformarea proiecției a fost finalizată,
elementele sunt publicate prin intermediul ArcG.I.S. pe portal. Pentru realizarea acestor
operații a fost folosit ArcG.I.S. Enterprise Setup ce conține o licență de Portal și Server
ArcG.I.S.. După publicarea elementelor, acestea pot fi regăsite pe portal ca Feature Layer.
Datele de tip vector și raster vor fi publicate separat, deoarece necesită configurări
diferite, respectiv ca serviciu tile layer.
Pentru a vizualiza datele, este necesară construcția unui webmap în care pot fi
încărcate una sau mai multe feature layere publicate pe portal. Ulterior webmap-ul este
încarcat într-o aplicație web.

106 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 5. 33 - Cei șapte parametrii de transformare (Bursa / Wolf) între datumul S42 România elipsoid
Krassovsky și WGS ‟84 (imaginea de sus); Transformarea coordonatelor între sisteme (imaginea de jos)

Web Map reprezintă spațiul de încărcare a elementelor de tip feature layer (date de
tip vector) și tile layer (date raster). Se permite personalizarea layerelor încărcate (schimbarea
proprietăților) precum simbologie, adnotări etc..

107 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 5. 34 - Web Map – personalizarea layerelor încărcate

Aplicații
Aplicațiile permit completarea interfeței prin adăugarea unor module folositoare
utilizatorilor bazei de date.
Module implementate:
 Time Slider (cursor de timp): permite vizualizarea evoluției carierei miniere
trimestrial din 2017 trimestrul I până în 2018 trimestrul I;
 Measure (măsurare): Permite măsurarea perimetrului și a suprafeței din hartă;
 Share (diseminează): Contine link-ul de acces al aplicației și codul de
încapsulare într-un site web.

108 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 5. 35 - Alegerea modulelor ce vor fi implementate în aplicația web

Informațiile cuprinse în Sistemul Informațional Geografic pot fi clasificate astfel:


 Informații raster:
 Orto RGB Mateias 2017;
 Orto RGB Mateias 2016;
 Orto RGB Mateias 2014;
 Orto RGB Combinatul de calcar HOLCIM;
 Plan cadastral de ansamblu 1:5000 al comunei Valea Mare Pravăț, cartografiat în
anul 1989;
 Harta topografică 1:25000, având ca sursă Direcția Topografică Militară - DTM;
Informațiile raster sunt necesare pentru managementul activităților miniere curente,
ele evidențiind evoluția carierei prin prisma studiului diverselor suporturi ortofotoplan de
înaltă rezoluție cu referire la momente temporale distincte – anul 2014, 2016 și 2017. De
asemenea Planul cadastral de ansamblu al comunei Valea Mare Pravăț și Harta topografică cu
referire la aceeași comună stau la baza unui management eficient.
 Informații imobiliare:
 Teren proprietate Holcim;
 Teren concesionat de la primăria comunei Valea Mare Pravăț;
 Poprietăți în curs de achizitie;
 Teren comuna Dragoslavele;
 Terenuri nerelevante;
 Proprietăți neachizitionabile;
 Pădure retocedată;
Informațiile imobiliare sunt foarte importante, ele stând la baza managementului
proprietății cu toate implicațiile aferente precum și dezvoltării carierei.
 Informatii topo-cadastrale:
 Limite administrative – intravilane;
 Limite administrative – limita județului Argeș;
 Hidrografie;
 Curbe de nivel;
 Puncte geodezice;

109 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

 Ridicări topogafice existente;


Aceste informații sunt indispensabile, stând la baza desfășurării activităților de
exploatare minieră.
 Informații geologice:
 Foraje geologice;
 Limita calcar cristalin;
 Turbiditic;
 Studii geologice realizate de-a lungul timpului în cariera mineră.
Informațiile geologice descriu mărimea zăcământului de calcar exploatabil, grosimea
acestuia, înclinarea, adâncimea, gradul de aglomerare sau dispersie, având ca referință anul
1971 și până în prezent.

 Informații miniere:
 Limita carierei miniere;
 Perimetrul Dealul Hulei;
 Perimetrul Mateiaș;
 Evoluție fronturi de lucru;
Informațiile miniere descriu poziția geometrică a perimetrelor concesionate, limita
carierei de calcar și evoluția fronurilor de lucru trimestrial.

 Informații generale:
 Mausoleul Mateiaș;
 Restaurant Cabană.
Aceste din urmă informații sunt importante prin prisma faptului că derocarea primară
se realizează utilizând explozibili, astfel fiind necesară impunerea unei zone de protecție din
punct de vedere structural precum și împotriva poluării acustice.

Figura 5. 36 - Vizualizarea bazei de date

110 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

5.5 Integrarea rezultatelor obținute într-o pagină web


Domeniul reprezintă o adresă virtuală ce accesează conținutul unui site web. În cazul
de față domeniul ,,https://managergis.com/” a fost achiziționat utilizând
https://uk.godaddy.com/, anterior achiziției verificându-se disponibilitatea acestei denumiri în
mediul online.
Informațiile ce apar pe site sub formă textuală, fișiere imagine sau video au trebuit
salvate pe un server special, astfel încât să poată fi accesate ulterior de către administratorul
site-ului. Găzduirea web este un serviciu ce permite postarea site-ului web pe internet. Pentru
serviciu de gazduire am solicitat https://www.xservers.ro/ un pachet de găzduire. Astfel mi-a
fost oferit acces la panoul de control “cPanel”, de unde am setat baza de date mysql necesară
salvării tuturor informațiilor ulterioare. În acest mod am atribuit un utilizator și am acordat
drepturi astfel încât să poată fi accesat. cPanel este un panou de control web bazat pe sistemul
de operare Linux având o interfață grafică concepută pentru a simplifica procesul de găzduire
al unui site web.
Dintre cele mai populare platforme pentru realizarea site-urilor web, Drupal,
Wordpress și Joomla, platforma Wordpress este cea mai populară în mediul online românesc.
WordPress este o platformă open source, folosită pe plan internațional. Acesta foloseste
limbajul de programare PHP pentru a stoca și a culeage date din baza de date. Informațiile
stocate în baza de date includ: pagini, etichete, postări ș.a.. La instalarea WordPress-ului,
trebuie furnizat numele bazei de date la care se va conecta și parola, aceste informatii fiind
stocate în fisierul de configurare ,,wp-config.php”. După instalare, paginile HTML sunt
generate dinamic prin executarea de interogări în baza de date. Aceasta fac ca platforma
WordPress să fie foarte puternică nefiind nevoie de a crea mereu câte un nou fisier *.html
pentru fiecare pagină nouă, platforma ocupându-se de toate dinamic.
Fisierele necesare pentru instalarea site-ului le-am descarcat de pe site-ul web
https://wordpress.org/ , ulterior datele le-am urcat pe server si am început instalarea propriu-
zisă.
Site-ul web a fost realizat folosind platforma WordPress și a fost modificat în mare
parte cu ajutorul limbajului HTML (Hypertext Markup Language). Platforma WordPress
permite stocarea de continut text, imagini și video. În cazul site-ului o particularitate este
faptul că platforma suportă maximum 100 Mb / video, astfel fișierele video au trebuit
redimensionate și convertite de la extensia *.mkv la *.mp4.
Panoul de comandă este intuitiv și usor de folosit. Cu ajutorul acestuia am instalat
aplicații, denumite și plugin-uri, acestea fiind necesare functionalității ulterioare a site-ului
web.
Pagina web http://managergis.com/ prezintă rezultatele cercetării realizate pe
parcursul studiilor doctorale. Aceasta a fost structurată astfel încât să releve informații
generale cu privire la teza realizată, informații încluse în butonul Acasă. O altă rubrică din
cadrul paginii web cuprinde lucrarea de doctorat în extenso, ce poate fi consultată în format
*.pdf. De asemenea au fost centralizate articolele ștințifice realizate și publicate, prezentate
pe parcursul sudiilor doctorale, acestea putând fi consultate în format *.pdf prin accesarea
butonului Articole științifice.
Ca parte aplicativă Baza de date G.I.S. este accesată din site-ul web folosind butonul
omonim. Baza de date este stocată pe server propriu, eliminând costuri redundante. Aceasta
înglobează atât straturi raster de tipul ortofotoplan, cu referire la anul 2014, 2016 și 2017,
ortofotoplan de înaltă rezoluție privind combinatul de ciment, Harta topografică 1:25000,
Planul cadastral de ansamblu 1:5000, cu referire la comuna Valea Mare Pravăț, cât și straturi

111 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

vector înglobând informații geodezice, topografice, cadastrale, geologice, imobiliare, de


interes în procesul managerial.
Link-uri către Geoportalul DTM și Geoportalul A.N.C.P.I. sunt realizate prin
butoanele omonime, acestea oferind informații complementare cu referire la cariera mineră
Dealul Hulei-Mateiaș.
A fost integrat în site-ul de prezentare https://managergis.com/ și un link către
geoportalul Direcției Topografice Militare, ce cuprinde straturi raster precum ortofotoplan
RGB, NIR, harta topografică la scara 1:25000 - 1:1000000, interfața acestuia având și
instrumente de măsură, imprimare și căutare locație după adresă.

Figura 5. 37 - Extras din geoportalul Direcției Topografice Militare cu privire la cariera Dealul Hulei-Mateiaș80.
Imaginea de sus ortofoplan RGB, in mijloc ortofotoplan infraroșu colorat - NIR iar imaginea de jos harta
topografică 1:25000

80
Conform https://portal.geomil.ro/arcgis/home/

112 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

În site-ul web a fost integrat de asemenea un link către geoportalul A.N.C.P.I., un


instrument folositor în studiul situației cadastrale a imobilelor. În acesta geoportal se pot
selecta diferite ediții de ortofotoplan color – 2005, 2008, 2009, 2010, 2012, 2016, însă nu
toate aceste sunt active în zona de interes. Peste suportul ortofotoplan sunt suprapuse
imobilele înregistrate în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară administrat de către
A.N.C.P.I., acestea putând fi ajustate din punct de vedere al transparenței printr-un instrument
integrat în interfața geoportalului. De asemenea se pot căuta, identifica imobile, pe baza
numărului cadastral, UAT-ului și județului în care se situează.

Figura 5. 38 - Extras din geoportalul A.N.C.P.I. cu privire la cariera Dealul Hulei-Mateiaș81

Site-ul web cuprinde și articolele științifice realizate și publicate în decursul pregătirii


doctorale, acestea putând fi consultate de către cei interesați. De asemenea a fost integrată
teza de doctorat în extenso în format .pdf.
O secțiune aparte este destinată vizualizării unor imagini și fișiere video cu referire la
cariera minieră Dealul-Hulei Mateiaș, realizate pe parcursul cercetării doctorale de către
autor.

81
Conform http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/imobile/Harta.html

113 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 5. 39 - Realizarea găurilor de foreză verticale necesare derocării primare cu explozibili

Un ultim buton Legislație se referă la un instrument folositor din punct de vedere


juridic, respectiv o bază de date cu legislația românească actualizată la zi -
http://legislatie.just.ro/, aceasta fiind administrată de Ministerul Justiției, baza fiind creată
prin finanţare nerambursabilă din Fondul Social European, prin Programul Operaţional
Dezvoltarea Capacităţii Administrative.

Figura 5. 40 - Interfața portalului de legislație82

82
Sursa imaginii este http://legislatie.just.ro/Public/Acasa

114 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Figura 5. 41 - Interfața paginii web aferentă bazei de date

115 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

6. Concluzii și perspective de cercetare


6.1 Considerații finale
Pe baza documentării realizate în capitolul întâi se poate extrage o primă concluzie
generală, respectiv existența unei tradiții miniere în zona Mușcel-Argeș. Odată cu degradarea
condițiilor economice, închiderea unităților miniere prin prisma colapsului pieței de desfacere
reprezentate de centralele electro-termice din județele Argeș și Brașov, avantajul resursei
umane calificate se pierde rapid, majoritatea persoanelor angrenate în activitatea minieră fiind
disponibilizate, trecând printr-un proces de reconversie profesională. Nici din punct de vedere
al formării educaționale de bază situația nu este încurajatoare, Liceul Minier din Câmpulung
Mușcel fiind reorientat către alte ramuri ale economiei, fiind redenumit din anul 2012 Liceul
Tehnologic Auto Câmpulung.
În ceea ce privește exploatarea calcarului, zăcământul Dealul Hulei, dar mai ales
Mateiaș, conține rezerve de calcar exploatabile pentru o perioadă de câțiva zeci de ani,
provocarea majoră fiind de natură imobiliar-cadastrală, de achiziție / concesiune și rezolvare
a aspectelor juridice privind terenurile proprietate privată sau publică de pe raza comunelor
Valea Mare Pravăț și Dragoslavele, ce interesează prin prisma extinderii exploatării miniere.
De asemenea aspecte ecologice sunt de menționat, modificarea topografiei și despădurirea
zonei generează modificarea curenților descendenți de aer cu efecte negative imprevizibile
asupra microclimei depresiunii Câmpulung.
Din punct de vedere geologic, în urma lucrărilor de cercetare geologică şi de
exploatare minieră, s-a evidenţiat gradul mare de neomogenitate al materialului din
zăcământul de calcar Dealul Hulei-Mateiaș, datorat atât lentilelor de argilă roşii, cenuşii–
verzui, asociate cu gresii micacee stratificate cât şi materialului de umplutură al golurilor
carstice, fracturilor şi crevaselor, dar, per ansamblu zăcământ, materialul este corespunzător
din punct de vedere calitativ pentru utilizarea lui în industria lianţilor și materialelor pentru
construcții, având conţinuturi medii în bioxid de siliciu (SiO2) de 2,50 % şi carbonat de
calciu (CaCO3) de aproximativ 94,00 %.
Provocările viitoare privind industria minieră din România sunt majore,
implementarea legislației UE privind mediul este necesară și obligatorie însă independența și
siguranța energetică a României, importanța produselor miniere în producția energetică, lipsa
înlocuitorilor acestora în procese tehnologice la momentul actual, dezechilibrele sociale
produse de închiderea unităților miniere, chiar și a celor rentabile, sunt motive pentru care
mineritul va avea în continuare un impact în economia României.
Producția de energie electrică în România depinde de minerit, Termoelectrica
realizând o producție raportată la anul 2016 de 26872 milioane kilowatti-oră, respectiv
41.43% din valoarea totală de 65104 milioane kilowatti-oră, conform datelor de la Institutul
Național de Statistică; în ceea ce privesc cărbunii, acestia au contribuit cu o pondere de
41.60% la producție, raportat la valoarea totală de energie electrică produsă în România în
anul 2016 aceasta însemnând 17.23 %.

116 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Tabelul 6. 1 - Structura producției de energie termoelectrică după felul combustibilului consumat83

Anul 2016
Felul combustibilului consumat pentru producția de energie
termoelectrică
Procente [%]
Total, din care: 100,00
Cărbuni 41,60
Hidrocarburi lichide 0,30
Hidrocarburi gazoase 25,40
Resurse energetice refolosibile și alți combustibili 3,00

În ceea ce privesc metodele și tehnologiile geodezice, topografice și fotogrammetrice


în sprijinul activităților miniere, aspecte dezvoltate în capitolul doi, acestea sunt într-o
evoluție continuă, accentuată, mult mai vizibilă în ultima decadă, bazată pe integrarea
tehnologiilor din domenii conexe măsurătorilor, pe miniaturizare, automatizare,
îmbunătățirea electronicii, informatizare, cu rezultate directe în mărirea preciziei, scurtarea
timpului de măsurare, îmbunătățirea produselor software de procesare a datelor geospațiale,
accesul la tehnologii performante la prețuri competitive prin prisma concurenței între
producătorii de echipamente și produse software. În viitor aceste tehologii moderne vor fi
mult mai vizibile în activitatea minieră, vor prospera doar acele companii miniere ce se vor
adapta pieței concurențiale prin optimizarea cheltuielilor, automatizarea proceselor,
informatizare, implementarea sistemelor informaționale geografice în sprijinul
managementului activităților miniere fiind un lucru necesar într-o companie de profil.
Evoluția instrumentelor topo-geodezice este cuantificabilă, prin exemplificare
instrumente de determinare a distanțelor și unghiurilor de tipul Stație totală au performanțe
îmbunătățite precum acuratețea determinării ungiurilor de 1 sau chiar 0.5 secunde,
determinarea distanțelor utilizând prisma simplă până la 6000m cu acuratețea de 1 mm + 1
p.p.m. x D, determinarea distanței reflectorless, fără prismă, până la 1000m cu acuratețea de 2
mm + 2 p.p.m. x D, caracteristici tehnice ce acum câțiva ani ani erau un deziderat.
Perspectivele privind tehnologiile topo-geodezice se referă la utilizarea pregnantă a
laser scanerelor terestre cât și aeriene, trecerea de la concepte precum coordonatele punctului
la nor de puncte (point cloud), folosirea tehnologiei Lidar, utilizarea fotogrammetriei bazate
pe sisteme U.A.V., scăderea prețului acestor tehnologii, utilizarea în cadrul tehnologiei
G.N.S.S. a poziționării pe baza noilor constelații ce se preconizează a fi finalizate până în
anul 2020, mă refer aici la Galileo-UE și BeiDou-China, utilizarea poziționării punctuale
precise (PPP) ca o evoluție de la meteodele R.T.K. și VRS specifice decadei 2010-2020 în
care ne aflăm.
Tehnologiile și metodele de acum clasice bazate pe stații totale și nivele optice sau
electronice își au rolul lor bine definit în domeniul măsurătorilor, aplicațiile acestora în
domeniul topografiei inginerești fiind de neînlocuit. În cadrul lor robotizarea, mărirea
preciziei și distanței de lucru, miniaturizarea echipamentelor și îmbunătățirea produselor
software de prelucrare sunt dezvoltări preconizare.
În ceea ce privește studiul de caz, realizarea ortofotoplanului color digital, parte a
acestuia, are dimensiunea pixelului nativ sau G.S.D. (ground sample distance) de 83 mm,
83
Sursa datelor este Institutul Național de statistică: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=IND120A

117 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

aferentă scării 1:1000, acoperind o suprafață totală de 447,085 ha, dimensiunea totală a
fisierului *.ecw fiind de 95.6 MB.
Modelul digital al terenului, același cu modelul digital al suprafeței în zona carierei
miniere, are precizia absolută de 20 cm. Acesta stă la baza calculelor de volume moderne,
expeditivitatea lucrului, timpul de prelucrare scăzut recomandă utilizarea lui în calcule
volumetrice, determinări de secțiuni și nu numai. Apariția sistemelor fotogrammetrice U.A.V.
de tipul dronă a scăzut prețul produselor fotogrammetrice, evoluția tehnologică continuă,
miniaturizarea componentelor, creșterea autonomiei de zbor prin implementarea unor
tehnologii noi în industria acumulatorilor sunt direcții viitoare în ceea ce privește
fotogrammetria aplicată în minerit.
La momentul actual A.N.R.M. și normele în vigoare nu agrează stabilirea
redevențelor pe baza produselor fotogrammetrice, acestea având un rol în controlul
calculelor, deși precizia obținută este superioară determinărilor ,,clasice”, utilizând stații
totale sau tehnologia G.N.S.S..
Managementul activităților miniere se bazează pe informații tehnice actuale,
calitative, livrate factorului decizional în timpul cel mai scurt. Numai printr-o infrastructură
adecvată în ceea ce privește stocarea, accesarea, actualizarea informațiilor tehnice relevante
domeniului minier se poate realiza un management eficient. Un sistem informațional
geografic răspunde acestor provocări. Instrumente moderne precum analiza SWOT, utilizarea
produselor software în activitățile miniere aduc plus valoare în activitatea minieră,
informațiile geodezice, topografice și fotogrammetrice au un rol fundamental în evaluarea
corectă a situației perimetrului minier, lucrările topografice sunt desfășurate în toate etapele
proiectului minier, acestea stând la baza bunei desfășurări a activităților de tehnică minieră.
Printr-un sistem informațional geografic utilizatorii abilitați pot accesa în timp real,
facil și sigur informații pertinente privind exploatarea minieră, realizându-se un sistem
eficient de management al datelor prin analiza diverselor planuri temetice generate în timp
real din combinarea straturilor cu informații tehnice ale sistemului. Informatizarea
managementului este direcția de urmat în viitor, neadaptarea unităților miniere la realitățile
actuale conduce la o scădere a competitivității într-o piață dinamică, concurențială.
Numai printr-o abordare multidisciplinară se pot găsi rezolvări optime la problemele
complexe specifice mineritului, informatica, statistica, cartografia digitală, geodezia și
fotogrammetria pot aduce un aport semnificativ în optimizarea costurilor de producție și
managementul activităților miniere de expoatare.
6.2 Contribuții personale
Raportat la problematica studiată, prezenta lucrare aduce contribuții practice privind
implementarea unui baze de date geospațiale de tip G.I.S. pentru cariera de calcar Dealul
Hulei-Mateiaș, integrarea în această bază de date a unor produse fotogrammetrice complexe
precum și a unor informații tehnice relevante în sprijinul managementului activităților
miniere specific unei cariere de calcar.
În cadrul prezentei lucrări autorul și-a arătat preocuparea privind studiul tehnologiilor
topografice și geodezice utilizate în exploatări miniere la zi cu scopul îmbunătățirii
managementului activităților miniere prin integrarea informațiilor tehnice multisursă, din
sfera măsurătorilor topo-geodezice, informații miniere, geologice și nu numai într-o bază de
date de tip G.I.S.. Motivația ce a stat la baza acestui demers științific este de a integra
informațiile tehnice diverse, relevante procesului decizional, într-un sistem informațional
geografic aplicat domeniului minier cu scopul îmbunătățirii fluxului de lucru și accesului la

118 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

informații tehnice pertinente într-un timp scurt și diseminarii acestora către persoanele
abilitate din compania minieră.
Contribuția originală a autorului se materializează din punct de vedere practic în
produsele obținute ca urmare a studiului de caz:
o ortofotoplanul digital al carierei miniere Dealul Hulei-Mateiaș, corespunzător
scării 1:1000, având rezolutia pixelului de 83 mm, utilizat ca suport topografic în
activitățile de tehnică minieră;
o modelul digital al terenului, avand o precizie absolută de 20 cm, util în calcul
volumetric, realizarea unor secțiuni, în diseminarea unor informații spațiale
altimetrice pe zone vaste din perimetrul minier;
o sistemul informațional geografic al carierei miniere Dealul Hulei-Mateiaș, un
instrument ce în viitor va fi indispensabil în managemntul activităților miniere;
o Centralizarea rezultatelor cercetării realizate pe parcursul studiilor doctorale într-
un site web: http://managergis.com/
Din punct de vedere teoretic autorul a realizat investigarea și alcătuirea unei baze
teoretice ample privind tehnologiile topo-geodezice moderne utilizate în exploatări miniere
de la suprafață, aplicabilitatea, beneficiile și limitările acestora în domeniul minier. De
asemenea un capitol distinct tratează managementul minier, fiind prezentate aspecte relevante
privind managementul activităților în cariera Dealul Hulei-Mateiaș, județul Argeș. Nu în
ultimul rând autorul a evidențiat corelarea lucrărilor topo-geodezice cu activitățile de tehnică
minieră, ce poate fi realizată cu succes prin utilizarea unei baze de date geospațiale de tip
G.I.S.. Aspectele teoretice tratate constituie o sinteză de actualitate a domeniului studiat,
răspunzând exigențelor impuse de practica inginerească curentă în domeniul măsurătorilor
topo-geodezice și mineritului.
6.3 Perspective privind extinderea cercetării
Prezentul demers științific nu se consideră exhaustiv. Studiile realizate pot fi extinse,
îmbunătățite; câteva direcții viitoare de cercetare din punct de vedere aplicativ pot fi:
o îmbunătățirea, extinderea bazei de date G.I.S. prin includerea unor informații noi,
relevante procesului managerial; adaptarea, actualizarea bazei de date conform
specificațiilor utilizatorului, îmbunătățirea interfeței;
o realizarea unor cercetări în ceea ce privește obținerea modelului digital al terenului
pentru cariere miniere din informații multisursă, prin combinarea fotogrammetriei
pe baza sistemelor U.A.V., fotogrammetriei terestre și scanării laser 3D, o
comparație între aceste tehnologii cu evidențierea avantajelor fiecăreia și
concluzionarea utilizării celei mai bune soluții tehnice;
o studiul programelor software cu aplicabilitate în managementul activităților
miniere;
o realizarea unei comparații privind procesarea fotogrammetrică utilizând produse
software consacrate, precum Agisoft PhotoScan Professional și Pix4D mapper.
Direcțiile de cercetare preconizate se consideră a fi o continuare a prezentului demers
științific, un prim pas fiind dezvoltarea bazei de date în corelație cu nevoile beneficiarului.

119 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Bibliografie

[1] C.-S. MANU, I. BOROICA, D.F. TIVIG, M.C. COSTEA - DIGITAL TERRAIN MODEL IN MINING
TOPOGRAPHY APPLICATIONS, RevCAD 22 / 2017, RevCAD Journal of Geodesy and Cadastre ISSN 2068-
5203, ISSN-L 2068-519X
[2] C.-S. MANU, L.O. FILIP, D.F. TIVIG, I. BOROICA, I.C. CIUCULESCU - GIS DATABASE FOR
MINING. CASE STUDY: DEALUL HULEI-MATEIAȘ LIMESTONE QUARRY, RevCAD 23 / 2017,
RevCAD Journal of Geodesy and Cadastre ISSN 2068-5203, ISSN-L 2068-519X
[3] Constantin COȘARCĂ, Topografie Inginerească, pag. I-14, editura Matrix Rom, București, anul 2004,
ISBN 973-685-560-50
[4] Costin-Sebastian MANU, Larisa Ofelia FILIP, Ioan Cosmin CIUCULESCU, Dumitru Filip TIVIG,
Cosmin CARTEȘ - Error sources in positioning using GNSS receivers, Revista Română de Inginerie Civilă,
Volumul 9 (2018) Nr. 2, editura MATRIX ROM
[5] Costin-Sebastian MANU, Nicolae DIMA, Florin NACHE, Roxana Augustina STĂNESCU, Ioan
BOROICA - Remote sensing and photogrammetry applications in open-pit mines and quarries, The national
technical-scientific conference (international participation), the 17th edition, „MODERN TECHNOLOGIES
FOR THE 3RD MILLENIUM”, anul 2018, Oradea, România
[6] D. Fodor, curs doctorat, ,,Tehnici și tehnologii în mineritul modern–tehnologii de extragere la zi”, anul 2014
[7] Dan PATRULIUS, Geologia Masivului Bucegi și a Culoarului Dîmbovicioara, editura Academiei R.S.R.,
anul 1969
[8] Daniela Loredana MOISA - Teză de doctorat, Influenţa materiilor prime naturale asupra emisiilor la coş în
procesul de fabricaţie al cimentului, Univeristatea Babes-Bolyai, Cluj, anul 2012
[9] Dumitru ONOSE, Topografie, editura Matrix Rom, București, anul 2004, ISBN 973-685-594-5
[10] Legea minelor nr. 85 din 18 martie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.197/27,
martie 2003
[11] Manea, Gabriela & Matei, Elena & Tîrlă, Laura & Vijulie, Iuliana & Adrian, Tiscovschi & Cocoş,
Octavian (2014). The Mateiaș limestone quarry (Southern Carpathians): changes in spatial extent and local
perception on the related environmental issues. Forum geografic. 13. 66-76. 10.5775/fg.2067-4635.2014.138.i.
[12] Marcel D. Popa, Alexandru Stănciulescu, Gabriel Florin-Matei, Anicuța Tudor, Carmen Zgăvărdici,
Rodica Chiriacescu, Dicționar Enciclopedic Român, editura Enciclopedică, anii 1993-2009
[13] Nicolae DIMA, Ioniță PĂDURE, Octavian HERBEI, Topografie Minieră, editura Corvin, Deva, 1996,
ISBN 973-07388-3-4
[14] Nicolae DIMA, Larisa-Ofelia FILIP, Lucrări speciale de topografie minieră, Petroșani, editura Universitas,
anul 2014, ISBN 978-973-741-364-2
[15] Petre-Iuliu DRAGOMIR – Măsurători geodezice ingineresti în construcții, editura CONSPRESS, anul
2015, ISBN 978-973-100-365-8
[16] Rădulescu V.M.G.M., Rădulescu Corina - Strategii ale sistemelor informaționale, editura U.T. PRESS,
Cluj-Napoca, 2017, ISBN 978-606-737-236-6
[17] Regulament de topografie minieră din 30.07.2003, publicat în Monitorul Oficial nr. 583 din 15 august
2003
[18] Săvulescu C., Sârghiuță R., Abdulamit A., Bugnariu T., Turcu L., Barbu C. - Fundamente GIS, editura
*H*G*A*, București, anul 2000
[19] Strategia minieră a României 2017-2035 - http://economie.gov.ro/images/resurse-
minerale/STRATEGIE.pdf
[20] Theory and practice on Terrestrial Laser Scanning - Training material based on practical applications,
Prepared by the Learning tools for advanced three-dimensional surveying in risk awareness project
(3DRiskMapping), Version 4 June 2008
[21] Tiberius S. TOMOIAGĂ, Teză de doctorat, “Contribuții privind determinarea ondulațiilor geoidului
folosind modelele geopotențiale globale și date gravimetrice locale”, Academia Tehnică Militară, București,
anul 2007

120 drd. ing. Costin-Sebastian MANU


METODE GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR MINIERE DE LA
SUPRAFAȚĂ

Surse internet – webografie

[22] http://3dtechnologie.cz/2016/09/15/lidar-versus-fotogrammetrie-kdy-co-pouzit/
[23] http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/imobile/Harta.html
[24] http://legislatie.just.ro/Public/Acasa
[25] http://leica-geosystems.com/products/levels
[26] http://leica-geosystems.com/products/total-stations/robotic-total-stations
[27] http://muscelpedia.ro/aboutus/index.php?pid=336
[28] http://muscelpedia.ro/aboutus/index.php?pid=338
[29] http://qzss.go.jp/en/overview/services/sv01_what.html
[30] http://qzss.go.jp/en/overview/services/sv01_what.html
[31] http://qzss.go.jp/en/technical/technology/orbit.html
[32] http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=IND120A
[33] http://www.3dlasermapping.com/mining-underground/
[34] http://www.agisoft.com/support/tutorials/beginner-level/
[35] http://www.bluemarblegeo.com/products/global-mapper.php
[36] http://www.cadsolutions.ro/documents/eBee-SQ-en.pdf
[37] http://www.cadsolutions.ro/oferta-sensefly-ebee-plus-rtk--demo-unit-syscad_390
[38] http://www.isac.gov.in/navigation/irnss.jsp
[39] http://www.marsat.ru/en/news/342
[40] http://www.namr.ro/wp-content/uploads/2017/10/licente_in_aprobare.htm
[41] http://www.namr.ro/wp-content/uploads/2017/11/ER_JUD_Arges.htm
[42] http://www.nis-glonass.ru/en/glonass/development_history/
[43] http://www.nis-glonass.ru/en/glonass/development_history/
[44] http://www.ostenrieder.de/terrestrial-laser-scanning/
[45] http://www.sabinacornovac.ro/10-lucruri-de-stiut-despre-fabrica-holcim/
[46] http://www.stonexpositioning.com/index.php/en/products/laser-scanners/x300-detail
[47] https://en.wikipedia.org/wiki/ArcGIS
[48] https://en.wikipedia.org/wiki/Geographic_information_system#History_of_development
[49] https://en.wikipedia.org/wiki/Global_Positioning_System
[50] https://en.wikipedia.org/wiki/Parrot_S.A.
[51] https://portal.geomil.ro/arcgis/home/
[52] https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbune#Clasificarea_c.C4.83rbunilor_din_Rom.C3.A
[53] https://ro.wikipedia.org/wiki/Galileo_(sistem_de_naviga%C8%9Bie)
[54] https://ro.wikipedia.org/wiki/GLONASS
[55] https://ro.wikipedia.org/wiki/Teodolit
[56] https://www.blueskiesdronerental.com/wp-content/uploads/2017/08/FCCID.io-2499469-bg8-756x1024.jpg
[57] https://www.capterra.com/mining-software/
[59] https://www.ct.upt.ro/users/CosminMusat/Studiul_Instrumentelor.pdf
[59] https://www.esri.com/en-us/about/about-esri
[60] https://www.glonass-iac.ru/en/guide/
[61] https://www.google.ro/maps
[62] https://www.microdrones.com/en/applications/growth-markets/drones-in-open-cast-mining/
[63]https://www.prnewswire.com/news-releases/global-mining-industry-software-market-2016---2020-
300275940.html
[64] https://www.scribd.com/doc/27727194/Management-Suport-de-Curs
[65] https://www.sensefly.com/app/uploads/2017/10/Sequoia_Specifications_2016_sensefly.pdf
[66] https://www.sensefly.com/drone/ebee-mapping-drone/
[67] https://www.sensefly.com/drones/compare/
[68] https://www.suasnews.com/2013/12/no-winter-hibernation-for-kaarbontech-or-the-ebee/
[69] https://www.suasnews.com/2013/12/no-winter-hibernation-for-kaarbontech-or-the-ebee/
[70] https://www.magnetcenter.ro/mira-telescopica-5-m-cu-cod-de-bare-gss111-leica

121 drd. ing. Costin-Sebastian MANU