Nebuloasa Orion M42

SPECTACOLUL CREATIEI:MOZAICUL PANORAMIC AL LUI HUBBLE NE INTRODUCE

IN MAELSTROMUL NASTERII STELELOR

Aceasta spectaculoasa panarama color a centrului nebuloasei Orion este

una din cele mai mari imagini asamblate vreodata din imagini separate
luate cu telescopul spatial Hubble al NASA.Imaginea,este compusa
dintr-un mozaic de 15 poze,acopera pe cer o suprafata de circa cinci
procente din aria acoperita de Luna plina.

Aparent infinita tapiserie bogata in detalii dezvaluite de Hubble

arata turbulente agitate,fabrici stelare incluse in vartejul de
gaz luminsecent.Desi aceasta imagine are 2,5 ani-lumina diametru
totusi ea include aproape toate luminile norilor stralucitori de gaz
si a aglomerarilor stelare asociate nebuloasei.Hubble revela detalii
cu diametru de 4,1 bilioane mile diametru.

Timpul de observatie al telescopului spatial Hubble a fost dedicat

realizarii acestei panorame deoarece nebuloasa este un vast laborator
pentru studiul proceselor care au dat nastere Soarelui si sistemului
solar acum 4,5 milioane de ani in urma.Multe din detaliile nebuloasei
nu pot fi cuprinse intr-o singura imagine-tot asa cum o singura foto-
grafie a Marelui Canion ofera indicii despre formarea si istoria lui.
Ca si Marele Canion,nebuloasa Orion are o dramatica suprafata topogra-
fica--gaze stralucitoare in locul stancilor--cu cu varfuri,vai si ziduri.
Acestea sunt luminate si incalzite de torentul energetic al luminii
ultraviolete de la cele mai fiebinti si mai masive patru stele,numite
Trapezul,care se afla in centrul imaginii.

In afara de Trapez,aceasta "pestera" stelara contine 70000 de alte

stele tinere in diferite etape de dezvoltare.Jeturi rapide de gaz
fierbinte emise de cateva din stelele tinere provoaca unde de soc
supersonice se napustesc in nebuloasa cu 100000 mile pe ora.Aceste unde
de soc apar ca niste bucle curbate subtiri,cateodata cu noduri lucitoare
la capatul lor (cele mai stralucitoare exemple sunt langa steaua lucitoare
din stanga jos).

Mozaicul revela cel putin 153 de discuri protoplanetare stralucitoare

(primul descoperit de Hubble in 1992,si denumite "discuri protoplanetare")
despre care se crede ca ar fi "embrioni" de sisteme solare in care eventula
se vor forma planete.(De mult timp se crede ca sistemul nostru solar este o
relicva a unui asemenea disc care s-a format in jurul Soarelui de-abia nascut).
Abundenta unor asemenea obiecte in nebuloasa Orion intareste argumentul
ca formarea planetelor este un fapt obisnuit in Univers.Discurile protoplanetare
care sunt aproape de stelele Trapezului (centrul imaginii) radiaza
o parte din gazul si praful lor.Presiunea luminii de la cele mai fierbinti
stele formeaza "cozi" care se comporta ca "fronturi de vant" in directie opusa
Trapezului.Aceste cozi sunt rezultatul presiunii luminii de la stele care
impinge gazul si praful departe de zona ale discurilor protoplanetare.
Alaturi de discurile protoplanetare stralucitoare,sapte discuri sunt
observabile prin proiectia lor pe fundalul stralucitor al nebuloasei.
Aceste obiecte intunecate permit astronomilor sa aprecieze ca masele discurilor
au intre 0.1 si 730 ori masa Pamantului.

Aflata la 1500 ani-lumina distanta,de-a lungul bratului spiralat al Caii

Lactee,nebuloasa Orion se gaseste in mijlocul regiunii care formeaza sabia
constelatiei Vanatorul (Orion),care domina cerul serilor de iarna,la latitu-
dinile nordice.Stelele s-au format din nori de gaz interstelar colapsat in
decursul ultimului milion de ani.Cei mai masivi nori au format cele mai
stralucitoare stele aproape de centru si acestea sunt atat de fierbinti
incat ilumineaza gazul ramas dupa incheierea perioadei de formare a stelelor.
Stelele mai putin stralucitoare, mai numeroase sunt in proces de colapsare
sub influenta propriei gravitatii,dar au devenit destul de fierbinti in
centrul lor pentru a fi ele insele corpuri luminoase.

Informatii tehnice:Pentru a crea acest mozaic color,45 de imagini separate

ale nebuloasei Orion au fost luate in spectru albastru,verde si rosu intre
ianuarie 1994 si martie 1995.Lumina emisa de oxigen este albastra,emisia
de hidrogen este verde,iar emisia de azot este rosie.Colorile sunt apropiate
de cele pe care le-ar vedea un observator de langa nebuloasa Orion.Marginile
neregulate produse telescopul Hubble au fost netezite prin adaugarea de imagini
de la Observatorul European Sudic din Chile obtinute de la Bo Reipurth si
John Bally,acestea reprezentand cca. 2% din suprafata si se afla in coltul
stanga sus.

Autor: C.R. O'Dell (Rice University), si NASA