Domeniul de studii de licenta: Contabilitate Program de studiu: Contabilitate si Informatica de Gestiune TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LIC Disciplina Informatics economici 1. Concepte de baza in definirea informaticii economice ... 1.1. Obiectul informaticii economice ........ 1.2, Informatii, cunostinge, date 1.3. Sistemul economic 2. Retele de calculatoare 2.1, Refeaua de calculatoare — nojiune 2.2. Participantii intr-o refea de calculatoare. 2.3. Clasificarea refelelor de calculatoare .. 3. Malware 3.1. Malware, Concepte generale 3.2. Protejarea datelor si prevenirea infeetarii unui sistem de ealeul 3.3. Programe antivirus . Generalitati .. 4. Aspecte ale afacerilor in economia digital 4.1. Conceptu! de economie digitala .. 4.2. Modele de afaceri pe Internet, Sisteme info 5.1, Nojiuni generale 5.2. Metode de structurare si de uti integrate de afaceri— ERP si CRM are a solufiilor ERP gi CRM .......eesessceseee lor ERP si CRM ... 6. Elemente ale limbajului HTML .. 6.1. Ce este HTML? 6.2. Structura general a unei pagini i HTML. . 7 ‘agruri HTML de formatare (paragrafe, liste, tabele, hyperlink-uri, imagini) .. 7. Promovarea si optimizarea unui site 7.1. Promovarea site-ului .. 7.2. Optimizarea pentru motoarele de Bibliografie selectiva ARNE u W 12 15 18 18, 19 20 2 2 25 27 27 30 32 32 32 35 40 40 40 441. Concepte de baza in definirea informaticii economice 1.1. Obiectul informaticii economice Informatica economica este consideraté ca o disciplina care intersecteazi domeniul economic general gi cel al informaticii. Informatica economic este o stiingi aplicativa, cu ajutorul careia se realizeaz implementarea, intrefinerea si utilizarea de sisteme de informafii in unitagi economice utilizénd calculatoarele electronice. De la programe simple de evident’ a personalului, 1a cele de gestiume economicd si financiara, mergind pan la aplicafii integrate complexe, inclusiv de asistare a deciziei manageriale, Informatica economica este pregitita si ofere suport pentru cele mai noi si mai diverse provocaii ale practicii si teoriei economice. in cadrul firmei, majoritatea departamentelor sunt supuse informatizarii, ins pentru o tem informatie integrat de gestiune eficien{i maxima trebuie ca toate si fie inglobate intr-un economica, la nivelul intregii firmei, Informatizarea activitijilor conduce nu numai la cresterea calititii si productivitati muneii, ci ila efecte economice $i sociale ca: —_ eliminarea sau diminuarea efortului fizic, iminuarea efortului intelectual solicitat de prelucrarea manuali a eliminarea sau informatiilor; reducerea timpului de receptie, de preluerare gi de transmitere a informafiilor in activitayi administrative; cresterea exactititii proceselor informationale gi a vitezei de regasire a informatiilor, — _ scliderea considerabili a costului informatiei si implicit a deciziei managerului Datorita amplifiearii rapide a fenomenului de globalizare, economiile nationale devin, interdependente, integrandu-se intr-un spafiu economic mondial. Astfel, agenjii economici nationali sunt legati tot mai mult de agentii economici din strainatate. Este evident ca o firma nu va rezista pe aceastii piafdi mondial’ fird si investeascd in tehnologiile informafionale. Aspectul managerial al sistemelor bazate pe cunostine, constituie primul obiectiv al firmei modeme, tocmai datorita faptului eX, organizaiile in viitor, vor fi tot mai mult orientate pe informatii si bazate pe cunoastere, din neeesitatea de a opera la nivel global. Tehnologiile informajionale au astizi un impact major, nu doar in cadrul firmelor, ci in toate domeniile viefii economice si sociale. Impactul pozitiv social-economic al utilizarii TIC umane poate fi structurat pe urmitoarele direotii de transformare a societ 1. Transformarea modului in care comunicim. Mai mult de | miliard de oameni pot accesa simultan refeaua Internet, pot st organizeze intalniri electronice in timp real, si gestioneze tranzacfii financiare, si vorbeasci cu prietenii sau rudele, indiferent de locul in care sunt situafi. Toate aceste actiuni simultane nu sunt dependente de limba de exprimare, intrucit se poate face, simultan gi automat, o traducere din mai anumite limite fizice ale interlocutorilor, deoarece dispozitivele de introducere a datelor asigurii mai multe variante: tastatur, semnal vocal, semne grafice, scris de mani etc Intemnetu! se afla Ja baza revolugiei din domeniul telecomunicatiilor. i in care dispunem de informatie. © persoani poate accesa, interoga sau imprima textul oricirei cArfi, reviste, ziar ete., introdus intr-o bazi de date, multe limbi, si nici de t 2. Transformarea mod orice informatie video ete., prin simpla atingere a mouse-ului sau a ecranului, prin adresare verbal citre calculator. Un individ poate opta pentru un anumit mod 2 care sii secomunice datele solicitate: text, imagine, semnal audio ete. Informatia poate fi referita gi prelucrati, poate fi incorporati in mai multe moduri, poate sf se adauge valoare gi poate fi analizati prin instrumentele soft existente. . Schimbarea modului in care invatim. Orice persoana poate participa la programe educajionale on-line, independent de situarea sa geograficd, de varsta, de limite fizice, de programul personal. Oricine poate accesa materialele educationale stocate in memoria calculatorului, reapelind lecjiile anterioare, actualizind abilitaji sau selectind diferite metode de invagare, cu scopul de a identifica cel mai eficient stil de munca. Programele educationale pot fi adaptate cerinjelor fiecdrui individ, astfel ea revolutia informational ajunga la toata lumea si ca nimeni si nu fie situat in afara posibilitatilor de dezvoltare. |. Transformarea naturii sia modului in care facem comert. Orice companie comercial’ va putea fi usor abordati de clienfii sai, independent de situarea lor geografica. Ea ite, strategia de marketing sau modifica stocurile de produse, in functie de aceste reactii. Consumatorii pot procura produsele sau serviciile cu cele mai convenabile raporturi_preyperformanga, lansind comanda de la serviciu. Livratile electronice se fac cu certitudine la client si asigura, in acelagi timp, furnizorilor accesul imediat la banii lichizi generaji de efectuarea vanzirilor. Consumatorul imagine actualizata a situatiei sale financiare. Schimbarea modului in care muneim. Locul de munca nu mai este legat de © anumita localitate geografied, astfel e& un angajat poate si-1 acceseze, indiferent unde s-ar afla sau imp ce se deplaseazi numite func{ii fird a fi obliga locuiasca in zone metropolitane importante. Ei pot si aleaga locul unde traiesc, mai receptioneazi imediat reactia clientilor, ajusteaza, in caz de necesit meste automat un raport financi permite si aiba o Angajafii pot accede la degrabii in funcie de preferinfele familici sau de preferinfele pentru un anumit stil de via decat de oportunitatile picfei forfei de muncd, Un loc de munea cu o mare flexibilitate poate fi adaptat la cerinfele fiectirui individ, de la persoane handicapate fizie la persoane in varsta. ‘Transformarea practicii asistentei medicale. Aplicatiile de telemedicina au devenit un fapt comun. Specialistii folosese videoconforinte gi metode de consultare de la distant asistata de pentru a trata pacienti situati la cateva sute de kilometri de medic. Chirurgia caleulator poate fi demonstrat prin Intemet, pentru a face cunoscute in lumea intreagat procedurile folosite. Sisteme expert, bazate pe analiza unei uriage cantitagi de informatie medicala, asisti activitatea medicilor. Pacienfii pot lua decizii privind propriul lor tratament prin noi modele de interactiune cu medicii lor gi pe baza accesului creseand la informatia biomedicala, prin intermediul bibliotecilor medicale digitalizate, existente pe Internet. . Transformarea modului in care proiectim si fabricim bunuri. Produse si structuri complexe pot fi proiectate prin simulare pe calculator. Proiectantii produsului, furnizorii de materi si materiale, producatorii si utilizatorii participi la procesul de proiectare, influentandu-I prin reactiile lor. Procese multiple de fabricatie si proiectare pot fi explorate rapid, pentru a se stabili care sunt cele optime, ceea ce se concretizeaza in produse sigure, de inalta calitate gi la prequri reduse. ‘Transformarea modului in care se laboratoare virtuale, i stabilite, independent de situarea lor geograficd. Cercetitorii interactioneaza cu colegi acces la instrumentafie si aparatura, isi impart si schimba resurse computationale gi 3 rea. Cercetarile se pot desfigura in care oamenii de stiinta si inginerii pot si-i realizeze sarcinile ace cerce au