Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”N.

Testemițanu”
Catedra Farmacologie și Farmacologie Clinica

Lucrare instructiv – didactică

(microcuraţia pacienţilor)
Cretul Pelaghia

Şef catedră:
Membrul corespondent
al A.Ş. din Moldova,
d.h.ş.m., prof. univer.,
Ghicavîi Victor

Conducătorul grupei:
d.ş.m., conf. univer.,
Guţu Ina

Student examinator:
Bors Adriana
Grupa 1428

CHIȘINĂU 2019

1
Date generale:
Numele si prenumele: Cretul Pelaghia.
Varsta: 76 ani
Profesia: Pensionara
Domiciliu: Orhei
Data internării: 10;03.2019,ora 20:10
Diagnostic la internare:Fractura colului femural sting
Patologii asociate: Hipertensiune arteriala gr. III.
Acuze:
La internare: dureri in regiunea soldului sting,impotenta functionala.
Istoricul actualei boli
Traumatism la domiciliu in scara blocului pe 10.03.2019,ora:18:12,cade pe decubit sting.Fiica a
solicitat echipa AMU pentru investigatii si tratament.

Istoricul vietii bolnavului ( anamnesis vitae )

Pacienta s-a născut in Orhei. A facut studii medii. Condiţiile de viaţă şi de dezvoltare- favorabile,
alimentatie neechilibata,predomina alimentele prajite si grasimi.
Condiţii de muncă - Regim de muncă şi odihna respectate,casnica,a lucrat ca bucatar o perioada
scurta.
Antecedente patologice: Boli infecţioase ca tuberculoza, lues, rugeola, hepatita pacienul neaga.
Deprinderi nocive: Nu fumează , nu consumă alcool.
Anamneza alergologică: Pacientul nu manifestă reactii alergice la medicamente, vaccinuri,
seruri sau alimente.
Patologii asociate:Hipertensiune arteriala de gradul III de aproximativ 25 ani.Cardiostimulator in
2018.

DATE OBIECTIVE
1.Inspectia generala
Starea generală : gravitate medie
Constiinta :clară, se orienteaza in timp si spatiu .
Poziţia bolnavei: pasiva
Facies: obisnuita, semne de facies acromagalica, basedowian, mitral, cianotic, icteric, mixedematos nu
s-au depistat la pacient.
Tegumentele si mucoasele vizibile –roz-pale, sunt calde. Tumefierea si deformitate in regiunea
soldului sting.Palpator-durere si deformatia in regiunea soldului sting,Percutor-durerea la nivelul
coapsei,miscarile active sunt impoosibile,crepitatii osoase pe coapsa stinga,sprijinul si mersul pe
membrul pelvin sting este imposibil.
Tipul de pilozitate :femenin. Parul lucios, nu cade.
Unghiile : forma anatomica obisnuita fara striatii transversale sau longitudinale.
Ţesutul celulo-adipos subcutanat: in exces,IMC -29.4(m-96kg,h-1,68m).
Edeme: nu sunt prezente pe gamba si glezne.
Ganglionii limfatici :(mentonieri, submandibulari, auriculari, laterocervicali, supraclaviculari, axilari,
cubitali) palpator nu se determină, sînt nedureroşi.
Capul: este proporţional dezvoltat , puncte dureroase prin apasare in regiunea anterioara a fetei
(maxilare si frontale, sinusurile si apofizele mastoide) nu s-au determinat.
Gitul: este proporţional dezvoltat. Lipsesc deformatiile si pulsatia patologica a arterelor carotide,
precum si turgescenta venelor.
Glanda tiroidă :vizual şi palpator nu se deterimnă.
Muşchii: sînt moderat dezvoltaţi, hipotonus la nivelul membrului pelvin sting.

2
 Ţesutul osos : oasele sînt proporţional dezvoltate, fără deformaţii, percutor puncte dureroase nu se
determină.
Sistemul articular : este prezenta tumefiere si durere a articulatiei coxofemurale stingi si a tesuturilor
adfiacente.
2.Aparatul respirator
Acuzele
Nu prezinta acuze din partea aparatului respirator.
Inspecţia
Secretii nazale – lipsesc. Respiratia nazala este liberă, puncte dureroase în regiunea feței, oto-
mastoidiană și ale sinusurilor paranazale nu s-au identificat.
Aripile nasului nu participă în actul de respiraţie.
Vocea este nemodificata.
Cutia toracică: de conformaţie normostenica, fără deformaţii. Retracţii parietale nu se determină.
Fosele supra- şi infra- claviculare uniforme pe ambele hemitorace, retracţia sau proeminenţa lor nu se
determină. Ambele hemitorace participă uniform la actul respiratie.
Tipul respiraţiei este mixt. Mişcările respiratorii sînt ritmice, ample, frecvenţa mişcărilor respiratorii
este 18 /min.
Palpare
Cutia toracica este moderat elastica.
Puncte dureroase la nivelul peretelui cutiei toracice nu se depisteaza.
Freamatul vocal se transmite uniform in focare simetrice ale cutiei toracice.
Percutie
Nu prezinta modificari patologice
Auscultaţia
Pe toată aria pulmonară se determină murmur vezicular. La nivelul bifurcaţiei traheii, deasupra
traheii şi laringelui se auscultă respiraţie laringo-traheala. Bronhofonia – in focare simetrice ale cutiei
toracice se propaga uniform nemodificat. Zgomote respiratorii patologice – raluri, crepitaţii, frotaţie
pleurală nu se auscultă.
3. Aparatul cardio-vascular
Acuzele
La efort fizic apar dureri precordiale sub forma de junghi,la nivelul apexului.
Inspecţia
La inspectia vaselor in regiunea gitului nu sa determinat dansul arterial, turgescenta sau dilatarea
venelor jugulare , puls venos negativ.
La inspecţia regiunii precordiale nu se determină bombare sau retracţie. Şocul apexian se determina
cu 1,5 cm medial de linia medioclaviculara stinga in spatiul 5 intercostal, pulsaţie în epigastru nu sa
evidentiat.
Palparea cordului
Socul apexian s-a palpat în spaţiul intercostal stîng 5, cu 1,5 cm mai lateral de linia
medioclaviculară. Este puternic, moderat inalt, moderat rezistent, suprafaţa şocului apexian
aproximativ 1,5 cm. Şocul cardiac nu se determină. Alte senzatii in regiunea precordială și pe vasele
sangvine mari: freamăt catar sistolic pe apex şi diastolic in regiunea vaselor sangvine la palpaţie nu s-
a depistat.
Percuţia
Matitatea relativă a cordului: limita dreaptă se află în spaţiul intercostal 4 , cu 1 cm lateral de marginea
dreapta a sternului;
limita stîngă se află în spaţiul intercostal 5 stîng cu 1,5 cm medial de linia medioclaviculară;
limita superioară se află pe linia parasternală stîngă, la nivelul coastei 3.
Dimensiunile pediculului vascular în spaţiul intercostal 2 constituie 6 cm. Dimensiunea transversală a
cordului constituie 12 cm.
Configuraţia cordului este normală.
Auscultaţia

3
Zgomotelor cardiace: în focarul mitral, tricuspidian, aortal, pulmonar, punctul Erbah - clare, ritmice, cu
caracteristici satisfacatoare.
Lipseste: accentuarea zg. II pe aorta sau artera pulmonara, precum si dedublarii sau scindarii ale
zgomotelor, a suflurilor. Frecventa batailor cardiace intr-un minut = 76.
Suflurile sistolic si diastolic, frotatia pericardiaca, pleuro-pericardiaca nu se ausculta.
Examinarea vaselor sangvine
La inspectia arterelor nu s-a depistat sinuozitate si pulsatii patologice. La palparea arterelor radiale, se
determina pulsatii simetrice si sincrone pe arterele perechi, inclusiv si cu socul apexian. Pe artera
radială puls ritmic, plin, tensiunea şi amplituda în normă, identic la ambele mîini, cu frecvenţa 76
bat./min, deficit de puls nu se determină. La examinarea retelei capilare nu s-a depistat puls capilar
Qwinke. Auscultația arterelor carotide relevă ambele zgomote: sistolic și diastolic, suflu absent. Pe
arterele femurale nu se auscultă zgomotul dublu Traube şi suflul dublu Vinogradov – Durosier. La
inspecția venelor membrelor superioare si inferioare nu s-a depistat turgescenta, sinuozitate, edem
local, cianoza, varice, evidentierea sedimentelor. La palpare pe traiectul venelor nu s-a depistat dureri.
Tensiunea arterială: 135/85
3. Aparatul digestiv
Acuze
Fara particularitati patologice.Apetitul este normal, deglutitia este libera, indolora.Hemoragie
esofagiana sau gastrointestinala nu este prezenta. Scaunul este în mediu o dată în 24 ore, masele fecale
de culoare cafenie, consistenţă obişnuită.
Inspectia
Cavitatea bucală fără miros fetid, mucoasa de culoare roz. Limba cu depuneri albicioase, umedă, făra
ulceraţii. Pe dinti se depisteaza caria dentara,ingalbeniti,nu sunt toti la numar. Gingiile de culoare roză,
fără ulceraţii sau porţiuni necrotizate, hemoragii. Forma abdomenului – simetric, participă în actul de
respiraţie. Colaterale venoase (capul meduzei) şi cicatrici nu se determină.
Palparea superficială
Protecţie musculară şi hernii (ale liniei albe, ombilicale, inghinale) nu se determină. Prezenta
infiltratelor, tumorilor, divergenta muschilor drepti ai abdomenului nu s-au depistat. Nu este prezent
semnul Sciotkhin-Blumberg de iritare a peritoneului.
Palpaţia profundă după Obrazţov – Strajesco
Colonul sigmoid la palpare este cilindric, moale, mobil, cu suprafaţa netedă, indolor. Cecul cilindric,
indolor, moale, cu suprafaţă netedă. Sectorul teminal al ileonului cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă
netedă. Colonul ascendent cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă, puţin mobil. Colonul
descendent cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă, puţin mobil.
Percutie
La percuţie se determină sunet timpanic în toate regiunile abdomenului. În cavitatea abdominală nu se
determină lichid liber sau încapsulat.
Auscultatie
La auscultaţie se determină garguimentul intestinal. Frotaţie peritoneală nu se auscultă.
Pancreasul
Palpator nu se determină palpator.
Splina
Inspecţia
La inspecţie nu se determină proeminenţă în hipocondrul stîng.
Percuţia
Dimensiunile splinei – longitudinală aproximativ 11 cm, transversală aproximativ 6 cm.
Ficatul
Inspecţia
La inspecţie nu se determină proeminenţă în hipocondrul stîng.
Percuţia
Dimensiunile dupa Kurlov in limitele normei(9-8-7)

4
 4. Sistemul uro-genital
Acuze
Lipsesc. Micţiunea liberă, indoloră.
Inspecţia
Edeme ale feţei şi pleoapelor nu sînt. La inspecţia regiunii lombare eritem şi tumefiere nu se
determină.
Palpaţia
La palpaţia bimanuală rinichii nu se determină, senzaţii dureroase lipsesc.
Percuţia
Simptomul Gordanni negativ.
Auscultaţia
Suflu arterelor renale nu se determină.
5. Sistemul endocrin
Acuze
Semne de transpiratii, tremuraturi, miastenii nu sunt prezente. Bolnava nu acuza sete permanenta,
prurit cutanat, pierdere ponderala.
Inspectie
Repartizarea ţesutului celulo-adipos subcutanat –in exces. Lipsa eruptiilor, depigmentaţiei,
hiperpigmentaţiei sau a altor patologii. Pilozitatea de tip femenin. La pacienta lipsesc semne de
tireotoxicoză, mixedem, hipoparatiroidism, diabet zaharat, sindromul Cushing, maladia Addison,
boala Basedow, boala Simmons.
Palpare
Palpator glanda tiroidă nu se determină.
Auscultatie
La auscultatia vaselor glandei tiroide nu sunt prezente zgomote si sufluri.
6. Sistemul nervos
Constiinta clara, integrarea cu mediul înconjurător, dispoziţia, atenţia, memoria (de fixare, de
evocare), emoţiile sunt adecvate. Nu se remarca o incordare nervoasa. Somn linistit.
Organele senzitive: mirosul, vazul ,auzul –fara devieri.
Examenul nervilor cranieni:
I. Nervul olfactiv
Pacienta determina corect mirosurile si nu prezintă halucinaţii olfactive ceea ce denotă că analizatorul
cortical olfactiv situat în partea medială a lobului temporal nu este afectat.
II. Nervul optic
Acuitatea vizuală: acuitatea vizuala la ambii ochi este pastrata.
Cîmpurile vizuale a pacientului este normal (după proba digitală faţă în faţă), nu prezintă scotoame
patologice ale ochilor. Sensibilitatea la culori este pastrată. Tulburări a cîmpurilor vizuale de tipul –
hemianopsii bitemporale (pierderea bitemporală a cîmpului vizual), hemianopsii binazale (pierderea
binazală a cîmpului vizual), hemianopsii omonime superioare sau inferioare (pierderea cîmpului vizual
respectiv pe partea superioară sau pe partea inferioară), hemianopsii în cadran sau prin îngustări
concentrice – nu se determină.
III. Nervii oculomotori ( III, IV, VI)
Inspecţia vizuală:
Semiptoză/ ptoza uni-/bilaterală, logoftalm la pacient nu se decelează; ochii se închid simetric şi plica
cutanată se formează simetric. Diplopie pacientul nu are – el vede obiectul arătat într-o singură formă
(unic) şi nu în două exemplare (dublu). Strabism divergent/convergent – nu se atesta. Mioză
(îngustarea pupilelor), midriază (dilatarea pupilelor), anizocorie (pupilele de diametru diferit) sau
deformarea pupilelor la pacient nu se decelează – pupilele sînt cu diametru normal şi cu margini
nedeformate (rotunde); OD Ø 3mm, OS Ø 3 mm. Pozitia globilor oculari: pe linia medie, devieri
orizontale, exoftalm, enoftalm; diplopie: absente; pareza vazului: absenta.
Examenul obiectiv: Reacţiile fotopupilare directe –prompta; asociata-prompta. Acomodaţia la pacient
– la apropierea ciocănaşului neurologic spre nas are loc îngustarea pupilelor simetrică. Convergenţa

5
 este in norma- la apropierea ciocănaşului neurologic spre nas aducţia concomitentă a globilor oculari
este deplină. Motilitatea extrinsecă a globilor oculari este deplină.
Concluzie: absenta patologiei de nerv III, IV, VI.
IV. Nervul trigemen (V)
a.portiunea senzitivă:
Puncte dureroase în orificiile supraorbitale, infraorbitale şi mentoniere – nu sunt dureroase. Tulburări
subiective: pacientul nu acuză amorţeli şi furnicături în regiunea feţii. Sensibilitatea supeficială şi
profundă pastrata. Reflexul cornean: este in norma. Reflexul conjunctival: la pacient este în normă
b.porţiunea motorie:
Tonusul muşchilor maseteri: in norma atît din dreapta cît şi din stînga. Reflexul maseterian: este in
norma.
VII. Nervul facial
Ambele părţi ale musculaturii mimice sunt simetrice, fantele palpebrale – egale. Pliurile frunţii sunt
simetrice şi nu sunt şterse. Logoftalmia nu este prezentă – ambele pleoape se închid complet.
Pronunţia pliurilor nazolabiale este simetrică. Normoacuzie. Reflexul supraorbital este normal şi
simetric din ambele părţi – pacienta închide ambele pleoape egal şi simetric la lovirea cu ciocănaşul
neurologic deasupra fantelor orbitale.
Concluzie: absenta patologiei de nerv facial.
VIII. Nervul cohleovestibular
a.componenţa cohleară:
Pacienta nu acuză dereglari audive. Conductibilitatea aeriană şi osoasa sunt in norma.
b.componenta vestibulară:
Pacienta acuză vertij nepronuntat, dereglari de echilibru. Nistagmus este absent.
IX – X. Nervul glosofaringian şi vag
La pacient deglutitia este pastrata . Fonatia este pastrata.Vorbirea este in normă. Vălul palatin la
contracţie este simetric şi uniform. Uvula este situată spre l.mediană la pronunţarea literei a.
Limba execută mişcări libere şi nelimitate de vreo contractură sau de atonie musculară limbică.
XI. Nervul accesoriu
La examenul reliefului şi mişcărilor a muşchilor SCM şi trapezoid:
Motilitatea capului si umerilor pastrata. Hipotrofia sau atrofia muşchilor centurii scapulare nu s-a
decelat. În muşchii centurii scapulare nu se determină fibrilaţii. Mişcările capului şi a mîinilor sînt
libere şi simetrice,in volum deplin.
XII. Nervul hipoglos
La examenul reliefului limbii nu se observă hipotrofii sau fasciculaţii.La protruzia limbii se
pozitioneaza pe l. mediana. Dereglări de masticaţie şi deglutiţie nu sunt prezente – pacienta execută
mişcări de masticaţie şi deglutiţie usor. Hipotonia sau atonia unei jumătăţi a limbii nu-i prezentă,
mişcările limbii fiind libere în toate direcţiile, păstrîndu-se o simetrie.
Motilitatea:
1.Ortostaţiunea este perturbata – bolnava fiind imobilizata la pat din cauza fracturii.
Poza Romberg – instabila.
2. Pacienta nu se deplaseaza desinestatator.
3.Mişcarile active segmentare: forţa musculară(5-0 puncte) este de 5 p la mîna dr, de 5 p la mîna st;la
membrul inferior st este 1 p la dr 4 p.
4.Tonusul muscular: la membrul inferior sting este prezentă hipotonia pronuntata.
5.Coordonarea mişcărilor:
-absenta la membrul inferior sting
-Proba indice-indice nu s-a efectuat.
Sistemul nervos vegetativ :
Dereglări de somn pacienta prezinta.
Dereglări de micţiune şi prezenţa constipaţiilor – neaga.
Accesele de mărire sau micşorare a tensiunii arteriale, conform anamnezei – prezinta.

6
Examenul obiectiv:
a) Determinarea reacţiilor fotopupilare:
Reacţiile fotopupilare directe sînt normale – acoperind ambii ochi cu palmele, aceştia fiind totodată
deschişi şi peste 10-15 secunde descoperindu-i pe rând, fiecare ochi - pupila se îngustează respectiv la
ochiul descoperit.
Reacţiile fotopupilare concomitente la bolnava sînt normale – ambii ochi fiind deschişi, iar unul
acoperit şi peste 10 secunde descoperindu-l, pupila celuilalt ochi fiind dilatată se contractă imediat
concomitent cu cea a ochiului ce este descoperit.

Examenul funcţiilor cortexului cerebral:

Examenul funcţiilor corticale superioare:
-Agnozie vizuală nu are: - pacienta recunoaşte obiectele văzute. Deci suprafaţa externă a lobilor
occipitali nu este afectată.
-Agnozie auditivă la pacienta nu se decelează: - ea recunoaşte obiectele după sunetele caracteristice lor
(automobilul după sunetul claxonului). Deci porţiunile corticale ale lobilor temporali nu-s afectate.
-Prozo-agnozia pacienta nu are: - ea recunoaşte cu uşurinţă rudele şi chipurile acestora.
-Astereognozia la pacienta lipseşte: - pacientul poate identifica cu ochii închişi obiectele propuse de a
le lua în mînă şi palpându-le.
-Anozognozia nu-i este caracteristică .
-Autotopognozia este absentă: - pacienta recunoaşte cu uşurinţă părţile corpului său.
-Pseudomielie nu este la bolnava: - ea nu afirmă că ar avea vreun membru în plus.
-Metamorfopsie nu prezintă: - percepe obiectele din jurul său ca fiind de dimensiuni normale, dar nu
prea amici (micropsie) sau prea mari (macropsie).
-Acalculie pacienta nu are: - ea calculează cu uşurinţă diferite operaţii matematice.
-Alexie nu se decelează la bolnava: - ea poate citi cu uşurinţă textul propus şi orice alt text
-Amuzia nu-i caracteristcă pentru pacienta: - ea poate nestingherit să cânte sau să fredoneze melodia
preferată.
-Disartrie absent – limbajul este înţeles, coerent şi cu o structură gramaticală normală, păstrată.
-Disfonie absent – bolnava vorbeşte coerent, articulat şi cu dificultăţi în pronunţarea cuvintelor.
-Dislalie absent – bolnava poate pronunţa sunete separate.
-Vorbirea monotonă lipseşte – pacienta vorbeşte accentuat corect.
-Bîlbîiala prezenta.
-Afazia motorie aferentă lipseşte – bolnava poate pronunţa sunete separate şi poate rosti toate formele
de limbă vorbită: automată, repetată, spontană şi poate rosti denumirile, iar articularea sunetelor
apropiate (l şi n, t şi d) nu-i dereglată.
-Afazia motorie eferentă absent – pacienta nu exclamă intortocheat sunetele şi pronunţă cu greu, şi
lipsit de sens fraze compuse evitînd repetarea unor sunete aparte.
-Afazia senzorială lipseşte – pacienta înţelege perfect sensul cuvintelor adresate, iar limbajul lui este
lipsit de parafazări literare (nu schimbă unele litere cu altele).
-Afazia amnestică nu-i depistată – bolnava ţine minte denumirile obiectelor cunoscute (denumeşte
corect obiectul arătat de ex.: stilou).
-Afazia semantică lipseşte – bolnava înţelege sensul expresiilor alcătuite cu ajutorul prepoziţiilor, şi
sensul expresiilor comparative, totodată sesizează sensul expresiilor inverse şi nu confundă sensurile
expresiilor atributive.
-Alexie bolnava nu are – el citeşte şi înţelege corect cititul (sensul a ceea ce citeşte).
-Pacienta nu se află în stare de obnubilării
-Pacienta nu are dereglări de memorie astfel atestând lipsa amneziei atît anterograde cît şi retrograde.
-Modificări de intelect şi de personalitate se determină la pacienta.

Planul examinarii ulterioare a bolnavului

1. analiza generală a sîngelui
2. analiza generală a urinei

7
3. analiza biochimică a sîngelui
4. coagulograma singelui
5. ragiografia articulatiei soldului
6. radiografia cutiei toracice
7. USG cardiaca M-mode si bidimensionala in timp real

Rezultatele examinarii de laborator si instrumentale

1. Hemoleucograma
Indici: Rezultat: Norma:
Hb 117 g/l (usor scazuta) 120,0-140,0 g/l

Er 4,5 * 1012 l 3,7-4,7 * 1012 l

IC 0,94 0,85-1,05
Hematocritul 43 36,042,0%
Leucocite 12,30 * 109 l(crescuta) 4,0-9,0 * 109 l
Trombocite 248 180,0-320,0 *109 l
Neutrofile:
Nesegmentate 1% 1-6%
Segmentate 58% 47-72%
Euzinofile 2% 0,5-5,0%
Bazofile 1% 0-1,0%
Limfocite 33% 19-37%
Monocite 6% 3-11%
VSH 16 mm/h 2-15 mm/h

2. Analiza urinei

Norme SI 28.04.2015
Cantitatea 100 ml
Culoarea galbena galbena
Densitatea 1015-1030 1015
Transparenţa transparentă transparenta
Reactia acida acida
Proteine 0 0.07
Glucoza 0 abs
Celule epiteliale
 plate 2-3 / cv 2-3/ cv
nu se depisteaza Nu s-a depistat
 uroteliu
Leucocite 2-3 /camp 2-3 cv
Eritrocite 1-2 /camp 1-3 cv

3. Analiza biochimică a sîngelui(11.03.2013)

Proteina totala 62 g/l(scazuta)
Albumina 42g/l
Ureeea 4,5 mmol/l
Creatinina 113 mmol/l
Acid uric 290mkmol/l
Colesterolul 6,9mmol/l
Trigliceridele 1mmol/l

8
Beta-lipoproteine 45unitati
Bilirubina totala 23mkmol/l
Bilirubina conjugate 6mkmol/l
Bilirubina libera 17mkmol/l
Glucoza 7,6 mmol/l
ASAT 26 U/l
ALAT 32 U/l
Amilaza 48U/l

4.Coagulograma

INR(raportul international normalizat) 1,43(scazut)

In limitele normei
Indexul protrombinic,TTPA,Fibrinogenul

5.Radiografia articulatiei
Fractura intertrohanterica stinga-/
-cu deplasarea in 4 fragmente Evans tip 5.
6.Radiografia toracica
Fara fracturi vizibile.Hpt lipseste.Opacitati infiltrative lipsesc.Cord
hipertensiv.Cardiostimulator.Congestie venoasa pulmonara.
7.Eco-cardiografia
Calcificarea peretilor aortei ascendente,a valvei aortice,cu induratia valvei mitrale.Semne
de stenoza a VMA,gr.II.Dilatarea cavitatiloir AD,AS,VD,VS.Hipertrofia miocardului
VS,preponderent segmentul medio-bazal al SIV.Ca+ pe SIV.Afectarea relaxarii
miocardului VS.Insuficienta degenerativa a valvei aortice cu prezenta fluxului sistolico-
diastolic la acest nivel.Insuficienta valvei mitrale,gr.II-III;a valvei tricuspide,gr.II-III;a
valvei aortice,gr.II;a valvei pulmonare gr.I-II.Semne de HPV moderata,cu PSAP
32mmHg.Modificarile au loc pe fon de dereglari de ritm
Tratamentul precedent:
Comprimate Enalapril-10mg de 2 ori pe zi
Comprimate Aspirini-325 mg/zi

Medicamente indicate in foaie de indicatii:

11- 15.03(ziua
Data/Preparat 10.03 12.03 13.03 14.03 interventiei) 16.03 17.03 18.03 19.03
Sol.Ketoprofen,2ml
i/m + + + + + + +
Tab.Aspirini 325
mg + + ss ss ss ss ss ss
Sol.Tramadol
2ml,i/m(22:00) + +
Omeprazol-20mg + + + + + + + +
Zibor-2500s/c,ml + + + + + + +
Enalapril 10mg,2
ori pe zi + s s + + + + +
Sol.Ringer 500ml + + +

9
i/v
Ceftriaxoni
1gr.i/m,2 ori + + + +
Sol.Diazepani,2 ml
seara + +
Tramadoli
NaCl 0,9%-500ml +
Analgini 50%-4ml
Dexametazoni-8mg

Scurta caracterizarea a preparatelor:

Ketoprofen

Fiecare fiolă (2 ml) soluţie injectabilă sau concentrat pentru soluţie perfuzabilă conţine
dexketoprofen 50 mg sub formă de dexketoprofen trometamol
Dexketoprofen trometamol este sarea de trometamină a acidului S-(+)-2-(3-benzoilfenil)
propionic, un medicament analgezic, antipiretic şi antiinflamator, din clasa
medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (M01AE). Mecanismul de acţiune al
medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene este legat de reducerea sintezei de
prostaglandine prin inhibarea căii ciclooxigenazei. Mai precis, este inhibată transformarea
acidului arahidonic în endoperoxizii ciclici, PGG2 şi PGH2, care produc prostaglandinele
PGE1, PGE2, PGF2α şi PGD2 şi, de asemenea, prostaciclina PGI2 şi tromboxanii (TxA2
şi TxB2). În plus, inhibarea sintezei prostaglandinelor poate influenţa alţi mediatori ai
inflamaţiei, cum sunt kininele, determinând o acţiune indirectă, care se poate adauga
acţiunii directe.
Absorbţie şi distribuţie După administrarea intramusculară de dexketoprofen trometamol
la oameni, concentraţiile maxime se ating la 20 de minute (între 10 şi 45 min). Similar
altor substanțe active care se leagă în procent mare de proteinele plasmatice (99%),
volumul de distribuţie are o valoare medie sub 0,25 l/kg. Timpul de înjumătățire
plasmatică al distribuției a fost de aproximativ 0.35 h şi timpul de înjumătățire plasmatică
prin eliminare a variat între 1 - 2,7 ore.Calea de eliminare principală pentru
dexketoprofen este glucuronoconjugarea urmată de excreţia renală.După administrarea de
dexketoprofen trometamol, numai enantiomerul S-(+) este detectat în urină, demonstrând
că la oameni nu apare o conversie la enantiomerul R-.
Asocieri nerecomandate: - Alte AINS, inclusiv doze mari de salicilaţi (≥ 3 g/zi):
administrarea asociată a mai multor AINS poate creşte riscul de ulcere gastrointestinale şi
de hemoragie, printr-un efect sinergic. - Anticoagulante: AINS pot intensifica efectele
anticoagulantelor, cum este warfarina (vezi pct. 4.4), din cauza legării crescute de
proteinele plasmatice a dexketoprofenului şi a inhibării funcţiei plachetare şi a lezării
mucoasei gastroduodenale. Dacă nu se poate evita combinaţia, este necesară
monitorizarea atentă clinică şi a analizelor de laborator. - Heparine: risc crescut de
hemoragie (din cauza inhibării funcţiei plachetare şi lezării mucoasei gastroduodenale).
Dacă nu se poate evita combinaţia, este necesară monitorizarea atentă clinică şi a
valorilor de laborator. - Corticosteroizi: risc crescut de ulceraţie sau hemoragie
gastrointestinală (vezi pct. 4.4)
Asocieri care necesită precauţie: - Diuretice, inhibitori ECA, antibacteriene
aminoglicozidice şi antagonişti ai receptorului de angiotensină II: dexketoprofen poate
reduce efectul diureticelor şi al altor medicamente antihipertensive.

Acid acetilsalicilic

10
Acidum acetylsalicylicum N02B A01, B01A C06.
Proprietăţi: Manifestă acţiune analgezică, antipiretică, antiinflamatoare, antireumatică şi
antiagregantă prin acetilarea şi inactivarea ciclooxigenazei, reducerea sintezei
prostaglandinelor şi tromboxanului A2. Efectul analgezic are origine periferică şi centrală.
La periferie scăderea nivelului prostaglandinelor tisulare reduce sensibilitatea receptorilor
nociceptivi la substanţele algogene, iar în encefal acţionează în hipotalamus printr-un
mecanism necunoscut. Tot în hipotalamus îşi manifestă şi efectul antipiretic, probabil prin
reducerea concentraţiei prostaglandinelor la nivelul centrului termoreglator şi datorită
vasodilataţiei periferice şi sudoraţiei. Sinteza tromboxanului în plachetele sanguine este
ireversibilă şi are ca urmere efectul antiagregant. Activitatea ciclooxigenazei plachetare se
restabileşte treptat pe măsura apariţiei în sânge a plachetelor noi.
Indicaţii:Algiile slabe şi moderate, febra, bolile reumatismale, profilaxia trombozelor şi
emboliilor, tulburărilor vasculare cerebrale şi coronariene, perioada post-infarct.
Contraindicaţii:Ulceraţiile gastro-intestinale în faza acutizării, hipocoagulabilitatea
sângelui şi sângerările de diversă geneză, hipertensiunea portală, sarcina,
hipersensibilitatea la preparat sau la salicilaţi.
Interacţiuni:Acidul ascorbic creşte efectul anticoagulantelor indirecte (riscul
hemoragiilor), acţiunea specifică şi efectele adverse ale antiinflamatoarelor nesteroidiene,
antidiabeticelor orale; scade efectul diureticelor, antigutoaselor uricozurice şi
antihipertensivelor. Glucocorticosteroizii cresc riscul hemoragiilor gastrointestinale.
Pirazolonele cresc efectul ulcerigen. Fenobarbitalul scade efectul acidului acetilsalicilic
prin inducţie enzimatică şi stimularea metabolizării lui hepatice.
Precauţii:Bolnavii cu astm bronşic şi alte boli alergice, polipi nazali şi rinite alergice. În
trimestrul III al sarcinii acidul acetilsalicilic poate fi cauza supramaturării ei şi slăbirii
travaliului, predispoziţiei mamei şi copilului la hemoragii.
Aspirin (Concern Stirol, Ucraina). Comprimate 325 mg N 6, N 12, N 30, N 50 şi N 100.

Omeprazol

Grupa farmacoterapeutică: medicamente pentru afecţiuni determinate de secreţia gastrică

acidă; inhibitori de pompă de protoni. Esomeprazol este izomerul S- al omeprazolului şi
reduce secreţia acidă gastrică printr-un mecanism de acţiune ţintit specific. Este un
inhibitor specific al pompei acide din celulele parietale. Ambii izomeri S- şi R- ai
omeprazolului au activitate farmacodinamică similară. Mecanism de
acţiune:Esomeprazolul este o bază slabă şi este concentrat şi convertit în forma activă în
mediul puternic acid din canaliculii secretorii ai celulei parietale, unde inhibă enzima
ATP-aza H+, K+, enzimă care reprezintă pompa de acid şi inhibă atât secreţia acidă
bazală cât şi secreţia acidă provocată.
După administrarea orală a unor doze de 20 mg şi 40 mg esomeprazol, efectul apare în
decurs de o oră.
Proprietăţi farmacocinetice:Absorbţie Esomeprazolul este instabil în mediu acid şi se
administrează pe cale orală sub formă de granule enterosolubile. Conversia in vivo la
izomerul R- este neglijabilă. Absorbţia esomeprazolului este rapidă; concentraţiile
plasmatice maxime apar la 1-2 ore după administrarea dozei. Biodisponibilitatea absolută
este de 64% după o doză unică de 40 mg şi creşte la 89%, după administrarea de doze
unice zilnice repetate. Valorile corespunzătoare pentru 20 mg esomeprazol sunt 50%,
respectiv 68%. Ingestia de alimente întârzie şi scade absorbţia esomeprazolului, cu toate
că acest lucru nu influenţează semnificativ efectul esomeprazolului asupra acidităţii
gastrice. Distribuţie Volumul aparent de distribuţie la starea de echilibru la subiecţii
sănătoşi este de aproximativ 0,22 l/kg. Esomeprazolul se leagă de proteinele plasmatice în
proporţie de 97%. Metabolizare Esomeprazolul este complet metabolizat prin intermediul

11
sistemul enzimatic al citocromului P450 (CYP). Cea mai mare parte a metabolizării
esomeprazolului depinde de forma polimorfă a enzimei CYP2C19 care răspunde de
formarea metaboliţilor hidroxil- şi dimetil esomeprazol. Restul depinde de o altă izoformă
specifică CYP3A4, responsabilă pentru formarea esomeprazol sulfonei, principalul
metabolit plasmatic. Eliminare Parametrii de mai jos reflectă, în principal, proprietăţile
farmacocinetice la persoanele care au enzima CYP2C19 funcţională, denumiţi
metabolizatori extensivi. Clearance-ul plasmatic total este de aproximativ 17 l/oră după
administrarea unei doze unice şi de aproximativ 9 l/oră după administrări repetate.
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 1,3 ore după
administrarea de doze unice zilnice repetate. Esomeprazol este eliminat complet din
plasmă între administrări fără nicio tendinţă de acumulare în timpul administrării zilnice
unice. Metabolitul principal al esomeprazol nu are niciun efect asupra secreţiei gastrice
acide. Aproximativ 80% dintr-o doză orală de esomeprazol se excretă ca metabolit în
urină, iar restul prin materiile fecale. Mai puţin de 1% din compusul de bază se regăseşte
în urină.
Interactiuni medicamentoase:
Inhibitori ai proteazei-S-a raportat faptul că omeprazolul interacţionează cu unii inhibitori
ai proteazei. Importanţa clinică şi mecanismele din spatele acestor interacţiuni raportate
nu este întotdeauna cunoscută. Creşterea pH-ului gastric în timpul tratamentului cu
omeprazol poate modifica absorbţia inhibitorilor proteazei. Alte mecanisme posibile de
interacţiune sunt prin inhibarea CYP2C19.
Pentru atazanavir şi nelfinavir, s-a raportat scăderea valorilor serice la administrarea
concomitentă cu omeprazol, motiv pentru care nu este recomandată administrarea lor
concomitentă. Administrarea concomitentă de omeprazol (40 mg o dată pe zi) cu
atazanavir 300 mg/ritonavir 100 mg la voluntarii sănătoşi a determinat o reducere
substanţială a expunerii la atazanavir (o scădere de aproximativ 75% a ASC, Cmax şi
Cmin). Creşterea dozei de atazanavir la 400 mg nu a compensat impactul omeprazolului
asupra expunerii la atazanavir. Administrarea concomitentă a omeprazolului (20 mg) cu
atazanavir 400 mg/ritonavir 100 mg la voluntari sănătoşi a evidenţiat o scădere cu
aproximativ 30% a expunerii la atazanavir faţă de expunerea observată la administrarea
atazanavir 300 mg/ritonavir 100 mg o dată pe zi fără administrare de omeprazol 20 mg.
Administrarea concomitentă a omeprazolului (40 mg) a redus valoarea medie a ASC ,
Cmax şi Cmin pentru nelfinavir cu 36–39% şi valoarea medie a ASC, Cmax şi Cmin
pentru metabolitul activ farmacologic M8 a fost redusă cu 75-92%. Datorită efectelor
farmacodinamice şi proprietăţilor farmacocinetice similare ale omeprazolului şi
esomeprazolului, administrarea concomitentă a esomeprazolului cu atazanavir nu este
recomandată (vezi pct 4.4) şi cu nelfinavir este contraindicată.

Zibor Zibor® 2500

Grupa farmacoterapeutică: agent antitrombotic, grupa heparine.

Bemiparina sodică este o HGMM obţinută din depolimerizarea sodiului de heparină din
mucoasele intestinale porcine. Greutatea medie moleculară (GM) este de aproximativ
3600 daltoni.
Proprietăţile farmaco-cinetice ale bemiparinei au fost determinate prin măsurarea
activităţii plasmatice antiXa utilizând metoda amidolitică, bazată prin raportare la W.H.O.
First International Low Molecular Weight Heparin Reference Standard (National Institute
for Biological Standards and Control - NIBSC). Procesele de absorbţie şi eliminare
urmează o cinetică liniară. Absorbţie: Bemiparina este absorbită rapid după injecţie
subcutanată, iar biodisponibilitatea acestuia este estimată la 96%. Efectul plasmatic anti-
Xa maxim, la doze profilactice 8 de 2500 UI şi 3500 UI, survine după 2 - 3 ore de la
injectare subcutanată, atingând un vârf de ordinul a 0,34 + (0,08) şi, respectiv, 0,45 +

12
(0,07) UI antiXa/ml. Activitatea Anti-IIa nu a fost detectată, la aceste doze. Efectul
plasmatic anti-Xa maxim la tratamentele cu doze de 5000 UI, 7500 UI, 10000 UI şi
12500 UI survine la 3 - 4 ore după injecţia subcutanată cu bemiparină, atingând un vârf
de ordin 0,54 + (0,06), 1,22 + (0,27), 1,42 + (0,19) şi, respectiv, 2,03 + (0,25) UI anti-
Xa/ml. Activitatea Anti-IIa de 0,01 UI/ ml a fost detectată la doze de 7500 UI, 10000 UI
şi 12500 UI. Eliminare: Bemiparina, administrată în doze cuprinse între 2500 UI şi 12500
UI are o durată de absorbţie între 5 şi 6 ore, ca urmare trebuie administrată o dată pe zi.
Indicaţii terapeutice Prevenirea afecţiunilor tromboembolice la pacienţii supuşi unei
intervenţii chirurgicale. Prevenirea apariţiei cheagurilor de sânge în circuitul extra-
corporal în hemodializă.
Necesită precauție în cazul pacienţilor cu insuficiență renală sau hepatică, hipertensiune
arterială necontrolabilă, antecedente de ulcer gastro-duodenal, trombocitopenie,
nefrolitiază şi/sau uretrolitiază, boli vasculare ale coroidei şi retinei sau orice ale leziuni
organice cu risc mărit de complicaţii sanguine sau în cazul pacienţilor supuşi anesteziei
spinale sau epidurale şi/sau puncţiilor lombare. Bemiparina, ca alte HGMM, poate
suprima secreţia adrenală de aldosteron conducând la hiperkalemie, în mod particular la
pacienţii cu diabet zaharat, insuficiență renală cronică, acidoză metabolică, concentraţii
plasmatice crescute de potasiu sau cărora li se administrează medicamente care
economisesc potasiu. Riscul apariţiei hiperkalemiei creşte proporțional în raport cu durata
terapiei, dar de obicei, este reversibilă (vezi pct. 4.8). Electroliţii serici vor fi evaluaţi
înainte de a iniţia tratamentul cu bemiparină la pacienţi cu risc de hiperkalemie, aceştia
urmând a fi monitorizaţi periodic mai ales dacă tratamentul depăşeşte 7 zile. Ocazional, s-
a observat apariţia trombocitopeniei (HIT de tip I) uşoară, cu trombocite între
100000/mm3 şi 150000/mm3 , datorată unei activării temporare a trombocitelor (vezi
pct.4.8). În general nu survin complicaţii, tratamentul putând fi continuat.
La pacienţi supuşi la anestezie epidurală sau spinală sau puncţie lombară, administrarea
profilactică de heparină poate fi foarte rar asociată cu hematom epidural sau spinal,
rezultând paralizii de durată sau permanente (vezi pct. 4.8). Riscul creşte la folosirea
pentru anestezie a unui cateter epidural sau spinal, concomitent cu administrarea
medicamentelor care afectează hemostaza, cum sunt medicamentele antiinflamatoare
nesteroide (AINS), inhibitori trombocitari sau anticoagulanţi (vezi pct. 4.5) şi o dată cu
puncţiile traumatizante sau repetate.Nu se recomandă administrarea concomitentă de
bemiparină cu următoarele medicamente: antagonişti ai vitaminei K şi alte
anticoagulante, acid acetilsalicilic, alţi salicilaţi şi AINS, ticlopidine, clopidogrel şi alţi
inhibitori trombocitari, glucocorticoizi sistemici şi dextran. Toate aceste medicamente
cresc efectul farmacologic al bemiparinei acţionând asupra coagulării şi funcţiilor
trombocitare, mărind riscul de hemoragie.
Reacţii adverse Cea mai frecventă reacţie adversă este apariţia hematoamelor şi/sau
echimozelor la locul de injectare, acestea apărând la aproximativ 15 % dintre pacienţii
supuşi la tratament cu Zibor.

Enalapril

DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Berlipril 5, 5 mg comprimate

Berlipril 10, 10 mg comprimate Berlipril 20, 20 mg comprima
Berlipril (maleat de enalapril) este sarea maleată a enalaprilului, un derivat a 2
aminoacizi, Lalanina şi L-prolina. Enzima de conversie a angiotensinei (ECA) este o
peptidil-dipeptidază care catalizează transformarea angiotensinei I în angiotensină II,
substanţă cu proprietăţi vasopresoare. După absorbţie, enalaprilul este hidrolizat în
enalaprilat, care inhibă ECA. Inhibarea ECA determină scăderea concentraţiei plasmatice
a angiotensinei II şi creşterea consecutivă a activităţii reninei plasmatice (ca urmare a
anulării mecanismului de feed-back negativ de eliberare a reninei) şi scăderea secreţiei de

13
aldosteron. ECA este identică cu kininaza II. Astfel, Berlipril poate să blocheze şi
degradarea bradikininei, un vasodilatator puternic de natură peptidică. Totuşi, rolul
acesteia în cadrul efectelor terapeutice ale Berlipril rămâne să fie studiat. Mecanism de
acțiune Deşi se consideră că mecanismul prin care Berlipril scade tensiunea arterială este,
în principal, supresia sistemului renină-angiotensină-aldosteron, enalapril prezintă efect
antihipertensiv chiar şi la pacienţii cu hipertensiune arterială cu valori mici ale
concentraţiei plasmatice a reninei. Efecte farmacodinamice Administrarea Berlipril la
pacienţii cu hipertensiune arterială determină scăderea tensiunii arteriale atât în
clinostatism, cât şi în ortostatism, fără o creştere semnificativă a frecvenţei cardiace.
Indicaţii terapeutice • Tratamentul hipertensiunii arteriale. • Tratamentul insuficienţei
cardiace simptomatice. • Profilaxia insuficienţei cardiace simptomatice la pacienţii cu
disfuncţie ventriculară stângă asimptomatică (fracţie de ejecţie ≤ 35%)
Doze şi mod de administrare: Doza trebuie individualizată în funcţie de starea clinică a
pacientului şi de răspunsul tensiunii arteriale. Absorbția comprimatelor de maleat de
enalapril nu este afectată de alimente.
Hipertensiune arterială Doza iniţială este de 5 mg până la maxim 20 mg, în funcţie de
gradul hipertensiunii arteriale şi de starea clinică a pacientului. Berlipril se administrează
zilnic, o dată pe zi. În hipertensiune arterială uşoară, doza iniţială recomandată este de 5
până la 10 mg. Pacienţii cu sistemul renină-angiotensină-aldosteron puternic activat (de
exemplu, hipertensiune arterială renovasculară, depleţie de sare şi/sau volemică,
decompensare cardiacă sau hipertensiune arterială severă) pot prezenta o scădere marcată
a tensiunii arteriale după administrarea dozei iniţiale. La aceşti pacienţi se recomandă o
doză iniţială maximă de 5 mg, iar tratamentul trebuie iniţiat sub supraveghere medicală.
Tratamentul anterior cu doze mari de diuretice poate determina depleţie volemică şi
creşterea riscului de producere a hipotensiunii arteriale la iniţierea tratamentului cu
enalapril. La aceşti pacienţi se recomandă administrarea unei doze iniţiale maxime de 5
mg. Dacă este posibil, tratamentul cu diuretice trebuie întrerupt pentru 2 - 3 zile înaintea
iniţierii tratamentului cu Berlipril. Funcţia renală şi potasemia trebuie monitorizate. Doza
uzuală zilnică de întreţinere este 20 mg zilnic. Doza zilnică maximă de întreţinere este 40
mg zilnic. Insuficienţă cardiacă/Disfuncţie ventriculară stângă asimptomatică În
tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice, Berlipril se utilizează în asociere cu
diuretice şi, atunci când este cazul, cu digitalice sau beta-blocante. Doza iniţială de
Berlipril la pacienţii cu insuficienţă cardiacă simptomatică sau disfuncţie ventriculară
stângă asimptomatică este 2,5 mg şi trebuie administrată sub supraveghere medicală
atentă, pentru a observa efectul iniţial asupra presiunii arteriale. În absenţa sau după
tratamentul eficace al hipotensiunii arteriale simptomatice determinate de iniţierea
tratamentului cu Berlipril pentru insuficienţă cardiacă, doza trebuie crescută treptat până
la doza de întreţinere uzuală de 20 mg, administrată în doză unică sau divizată în 2 prize,
în funcţie de tolerabilitatea pacientului. Se recomandă titrarea dozei într-o perioadă de 2
până la 4 săptămâni. Doza zilnică maximă este de 40 mg, divizată în 2 prize.
Absorbţie Enalaprilul administrat oral este absorbit rapid, concentraţiile plasmatice
maxime de enalapril fiind atinse după o oră. Pe baza cantităţii regăsite în urină, absorbţia
enalaprilului administrat oral este de aproximativ 60%. Absorbţia Berlipril după
administrare orală nu este influenţată de prezenţa alimentelor în tractul gastrointestinal.
După absorbţie, enalaprilul administrat oral este hidrolizat rapid şi în proporţie mare la
enalaprilat, un inhibitor puternic al enzimei de conversie al angiotensinei. Concentraţiile
plasmatice maxime de enalaprilat sunt atinse la aproximativ 4 ore după administrarea
orală a dozei de enalapril. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin acumularea de
enalaprilat, consecutiv administrării pe cale orală de doze multiple de enalapril este de 11
ore. La subiecţii cu funcţie renală normală, concentraţiile plasmatice de enalaprilat la
starea de echilibru au fost atinse după 4 zile de tratament. Distribuţie În intervalul de
concentraţii relevante terapeutic, legarea enalaprilatului de proteinele plasmatice umane

14
nu depăşeşte 60%. Metabolizare Cu excepţia conversiei la enalaprilat, nu există dovezi
sugestive referitoare la metabolizarea semnificativă a maleatului de enalapril. Eliminare
Excreţia enalaprilului se realizează predominant renal. Principalele componente din urină
sunt enalaprilat, reprezentând aproximativ 40% din doză, şi enalapril intact (aproximativ
20%). Insuficienţă renală Expunerea la maleat de enalapril şi enalaprilat este crescută la
pacienţii cu insuficienţă renală. La pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la
moderată (clearance-ul creatininei 40-60 ml/min) cărora li s-a administrat zilnic o doză de
5 mg enalapril, aria de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC) a
enalaprilatului la starea de echilibru a fost de aproximativ 2 ori mai mare decât la
pacienţii cu funcţie renală normală. În cazul insuficienţei renale severe (clearance-ul
creatininei ≤30 ml/min), ASC este de aproximativ 8 ori mai mare. La acest nivel de
insuficienţă renală, timpul de înjumătăţire plasmatică a enalaprilatului după administrarea
de doze repetate de maleat de enalapril este prelungit, iar timpul până la atingerea stării
de echilibru este prelungit .
Utilizarea concomitentă a Berlipril cu produse care conțin aliskiren este contraindicată la
pacienții cu diabet zaharat sau insuficiență renală (RFG
Stenoză de valvă aortică sau mitrală/Cardiomiopatie hipertrofică Similar tuturor
vasodilatatoarelor, inhibitorii ECA trebuie administraţi cu prudenţă la pacienţii cu stenoză
mitrală sau aortică şi trebuie să evitaţi în caz de şoc cardiogen şi obstrucţie hemodinamică
semnificativă.
Diuretice care economisesc potasiu sau suplimente de potasiu Inhibitorii ECA atenuează
pierderea de potasiu determinată de utilizarea unui diuretic. Diureticele care economisesc
potasiul (de exemplu spironolactonă, eplerenonă, triamteren sau amilorid), suplimentele
care conţin potasiu sau substituenţii de sare care conţin potasiu pot determina creşteri
semnificative ale potasemiei. Dacă este indicat tratamentul concomitent datorită
hipopotasemiei dovedite, administrarea trebuie facută cu prudenţă şi cu monitorizarea
frecventă a potasemiei. Blocarea dublă a sistemului renină-angiotensină-aldosteron Datele
din studiile clinice au arătat că dubla blocare a sistemului renină-angiotensină-aldosteron
(SRAA) prin utilizarea combinată de inhibitori ai ECA, blocante ale receptorilor de
angiotensină II sau aliskiren este asociată cu o frecvență mai mare a evenimentelor
adverse, cum ar fi hipotensiune, hiperkaliemie și diminuarea funcției renale (inclusiv
insuficiență renală acută), comparativ cu utilizarea unui singur agent SRAA cu acțiune.
Diuretice (diuretice tiazidice sau de ansă) Utilizarea anterioară de doze mari de diuretice
poate determina depleţie volemică şi risc de apariţie a hipotensiunii arteriale la iniţierea
tratamentului cu enalapril. Efectele hipotensive pot fi diminuate prin întreruperea
tratamentului cu diuretic, prin creşterea aportului hidric sau de sare, sau prin iniţierea
tratamentului cu o doză mică de enalapril. Alţi agenţi antihipertensivi Utilizarea
concomitentă a acestor agenţi poate creşte efectele hipotensive ale enalaprilului.
Utilizarea concomitentă cu nitroglicerină şi alţi nitraţi sau alte vasodilatatoare poate
reduce şi mai mult tensiunea arterială.

Solutie Ringer

Soluţia perfuzabilă Ringer este o soluţie de lichide şi electroliţi (săruri sau ioni).
Concentraţia în sodiu, potasiu şi calciu este similară cu cea din sânge.
Soluţia perfuzabilă Ringer este utilizată pentru a completa necesarul de fluide şi săruri, în
următoarele cazuri:  echilibrul hidric si electrolitic trebuie menţinut prin administrarea
unei cantităţi potrivite de soluţie Ringer direct în sânge  deshidratari
In timpul tratamentului cu Soluţie Ringer există risc de complicaţii determinate de
volumul de soluţie şi de cantitatea de electroliţi administrate.
Poate să apară supraîncărcare circulatorie cu edem pulmonar, îndeosebi la pacienţii cu
risc. In timpul tratamentului cu Soluţie Ringer este necesară supravegherea echilibrelor

15
hidroelectrolitic şi acido-bazic.Utilizarea soluţiei necesită supraveghere clinică şi
biologică, în special la pacienţii cu insuficienţă renală severă, edeme prin retenţie
hidrosalină, tratament cu glucocorticoizi şi derivaţi.
Apariţia oricărei reacţii adverse necesită întreruperea perfuziei.Interactiuni
- digitalice – risc de tulburări grave de ritm, uneori letale.
-diuretice tiazidice – risc de hipercalcemie prin scăderea eliminării urinare a calciului.
-diuretice care economisesc potasiu (amilorid, canreonat de potasiu, spironolactonă,
triamteren) – risc de hiperkaliemie cu potenţial de evoluţie letală, îndeosebi în caz de
insuficienţă renală (adiţia efectelor hiperkaliemiante).
-inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, tacrolimus - risc de hiperkaliemie cu
potenţial de evoluţie letală, îndeosebi în caz de insuficienţă renală (adiţia efectelor
hiperkaliemiante).
Atentionări speciale:Deoarece soluţia conţine potasiu, kaliemia trebuie monitorizată în
special la pacienţii cu risc de hiperkaliemie, de exemplu insuficienţă renală severă.
Apariţia oricărei reacţii adverse necesită întreruperea perfuziei.Doze si mod de
administrare:Doza zilnică maximă se stabileşte de către medic în funcţie de vârstă,
greutate şi starea clinică a pacientului, precum şi de tabloul biologic al acestuia.
Doza orientativă la adulţi este de 500-1000 ml Soluţia Ringer, în perfuzie intravenoasă
lentă, în ritm de 60-70 picături/min; la copii doza se stabileşte în funcţie de vârstă şi
greutate corporală..

Diazepam
Grupa farmacoterapeutică: derivați de benzodiazepină.
DIAZEPEKS conține diazepam – substanță psihotropă din grupul benzodiazepinelor cu
efect sedativ marcat, anxiolitic, anticonvulsivant, miorelaxant precum și efect hipnotic
inerent. În sistemul nervos central (SNC) acționează asupra receptorilor specifici
benzodiazepinici, strîns legați funcțional cu receptorii acidului γ-aminobutiric (GABA),
principalul mediator inhibitor în sistemului nervos central. De aceea, în rezultatul acțiunii
diazepamului este potențată acțiunea 7 inhibitorie a GABA asupra SNC. Diazepamul
acționează asupra receptorilor din sistemul limbic și cortexul cerebral, manifestînd astfel
efect sedativ și anxiolitic. Efectul miorelaxant și anticonvulsivant se datorează proprietății
de a reduce activitatea focarelor epileptogene din toate zonele creierului și datorită
efectului inhibitor asupra reflexelor spinale. Diazepamul practic nu are nici un efect
asupra receptorilor sistemului nervos vegetativ periferic și determină tulburări
extrapiramidale.
Proprietăţi farmacocinetice: După administrarea intramusculară, este absorbit
complet.Distribuție Nivelul de legare al diazepamului și a metaboliților săi cu proteinele
plasmatice este mare (98% pentru diazepam). Este cunoscut faptul că diazepamul este
foarte bine solubil în lipide. Diazepamul și metaboliții săi penetrează bariera
hematoencefalică și placentară și, de asemenea, a fost determinat în laptele matern (în
cantitate de aproximativ o zecime din concentrația plasmatică maternă). Metabolism
Diazepamul este metabolizat în principal în ficat, cu formarea metaboliților farmacologic
activi – N-desmetildiazepam, temazepam, oxazepam. Eliminare Eliminarea diazepamului
are loc în două etape. Prima fază dovadește o distribuție rapidă în organism, faza a doua -
o eliminare pe termen lung, care durează 1-2 zile. Timpul de înjumătățire prin eliminare
poate atinge 2-5 zile, deoarece în organism circulă metabolitul activ - dezmetildiazepam
(nordiazepam). La administrarea repetată a fost observată acumularea în organism a
diazepamului și desmetildiazepamului. Timpul pentru a ajunge la starea de echilibru
poate dura două săptămîni, iar concentrația metabolitului poate chiar să depășească
concentrația diazepamului. Diazepamul și metaboliții săi se excretă din organism prin

16
urină, în principal sub formă de conjugați. Clearance-ul diazepamului constituie 20-30
ml/minut
Indicaţii terapeutice:Stări de anxietate și agitație sau simptomele acestora. Sindromul de
abstinență alcoolică. Convulsii de etiologie diferită, status epileptic, convulsii febrile.
DIAZEPEKS este, de asemenea, utilizat pentru premedicație înainte de intervențiile
chirurgicaleDozele se stabilesc în mod individual, în funcție de indicație și severitate
afecțiunii. La administrarea intramusculară, diazepamul se absoarbe lent. Pentru
prevenirea convulsiilor la adulți diazepamul se administrează intravenos în doză de 10-20
mg cu viteza de 5 mg/minut. Dacă este necesar, injecția poate fi repetată după 30-60
minute. Atenţionări şi precauţii speciale Diazepamul nu trebuie administrat parenteral la
pacienții cu modificări organice ale creierului (în special ateroscleroză) sau cu
insuficiență pulmonară cronică. Cu toate acestea, în cazuri excepționale sau în timpul
tratamentului pacienților în staționar, diazepamul poate fi administrat parenteral în doze
mici. Intravenos medicamentul se administrează lent, cu o viteză care să nu depășească 1
ml (5 mg)/minut. Trebuie evitată pătrunderea soluției DIAZEPEKS în artere sau în spațiu
perivascular. La administrarea intramusculară soluția trebuie administrată profund în
mușchi! La soluția din seringă sau sistemul de perfuzare nu trebuie adăugate alte soluții
sau medicamente! După administrarea intravenoasă, medicamentul acționează rapid, dar
o durată scurtă de timp și nu este recomandată pentru tratamentul de susținere.Reacții
adverse:somnolența, oboseala, dependența, tromboza și tromboflebita la locul de
injectare.Prudență deosebită la administrarea injectabilă a diazepamului este necesară la
vîrstnici, pacienții foarte slăbiți și la pacienții cu insuficiență cardiorespiratorie, deoarece
există un risc de apnee și/sau stop cardiac. Utilizarea concomitentă de barbiturice, alcool
și alte deprimante ale SNC crește riscul acțiunii deprimante asupra funcțiilor
cardiorespiratorii și crește riscul de apnee.Interacţiuni cu alte medicamente Utilizarea
concomitentă a diazepamului cu medicamente antihistaminice cu acțiune centrală,
antipsihotice, miorelaxantele (baclofen, tizanidină), nabilonă, lofexidină, fenotiazină sau
derivați ai acidului barbituric, medicamente psihotrope, antidepresive (inhibitori MAO
ș.a.), precum și cimetidină, disulfiram și a băuturilor alcoolice pot accentua efectul
sedativ asupra sistemului nervos central. Crește riscul de apnee și este posibilă apariția
hipotensiunii arteriale și a slăbiciunei musculare. La administrarea concomitentă a
diazepamului cu medicamente opiacee poate crește efectul deprimant asupra respirației.
La administrarea cu alte miorelaxante efectul asupra respirației este imprevizibil și există
riscul de stop respirator. La administrarea concomitentă cu medicamente antihipertensive,
efectul hipotensiv al acestora este potențat. Alfa-adrenoblocantele pot potența efectul
sedativ al diazepamului. Pacienții vîrstnici necesită monitorizare deosebită.
NaCL
Soluţie perfuzabilă. Lichid transparent incolor. Osmolaritatea teoretică – 308 mOsm/l.
Compoziţia ionică pentru 1 litru soluţie perfuzabilă: Na+ - 154 mmol, Cl- - 154 mmol.
Grupa farmacoterapeutică: Substituenţi de plasmă şi soluţii perfuzabile. Soluţii de
electroliţi:Clorura de sodiu, soluţie perfuzabilă 9 mg/ml, normalizează echilibrul
hidroelectrolitic şi înlătură deficitul de lichide în organismul uman, care se dezvoltă în
caz de deshidratare sau în cazul acumulării lichidului extracelular în arsuri extinse şi
traume, în cazul intervenţiilor chirurgicale pe organele cavităţii abdominale, peritonită.
Soluţia perfuzabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml îmbunătăţeşte perfuzia ţesuturilor, creşte
eficacitatea măsurilor de hemotransfuzie în caz de pierderi masive de sânge şi în formele
grave de şoc. Manifestă, de asemenea, efect dezintoxicant ca urmare a creşterii de scurtă
durată a volumului de sânge circulant, de reducere a concentraţiei produşilor toxici în
sânge, activează diureza.

17
Proprietăţi farmacocinetice Se elimină rapid din sistemul circulator. Medicamentul se
reţine în fluxul sanguin o perioadă scurtă de timp, după care trece în spaţiul interstiţial şi
intracelular. Peste 1 oră în vasele sanguine rămâne aproximativ doar jumătate din
cantitatea de soluţie perfuzabilă administrată. Sărurile şi lichidul se elimină foarte rapid
prin rinichi, mărind diureza.Doze şi mod de administrare Se administrează intravenos,
rectal şi extern. Se administrează intravenos prin perfuzie până la 3 litri şi mai multă
soluţie timp de 24 ore, cu viteza 4-10 ml/kg/oră, în funcţie de situaţia clinică şi gradul de
pierdere a lichidelor; se poate administra sub formă de clisme câte 75-100 ml; extern se
utilizează pentru lavajul plăgilor, ochilor, mucoaselor. Copiilor regimul de administrare se
determină în funcţie de greutatea corporală, starea clinică şi indicii de laborator. Doza şi
durata administrării, precum şi calea de administrare, atunci când este utilizat ca un
vehicul sau diluant, variază în funcţie de natura şi schema de administrare a
medicamentului prescris.Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare Soluţiile care
conţin clorură de sodiu trebuie administrate cu prudenţă la pacienţi cu insuficienţă
cardiacă congestivă, pre-eclampsie, edem periferic sau pulmonar, insuficienţă renală. La
administrarea îndelungată, mai ales în volume mari, e necesar de monitorizat concentraţia
electroliţilor în plasmă şi urină, precum şi diureza. Interacţiuni cu alte medicamente şi
alte forme de interacţiune Clorura de sodiu este compatibilă cu majoritatea
medicamentelor, de aceea se utilizează ca solvent pentru diverse medicamente, cu
excepţia celor incompatibile cu soluţia de clorură de sodiu ca solvent. Administrarea
concomitentă cu corticosteroizii sau corticotropina necesită o monitorizare permanentă a
concentraţiilor sanguine ale electroliţilor. Administrarea neadecvată sau în exces a
soluţiei de clorură de sodiu 9 mg/ml poate produce hiperhidratare, hipernatremie,
hipercloremie,acidoza metabolică, Când Clorură de sodiu 9 mg/ml soluţie injectabilă este
utilizată ca solvent pentru preparatele injectabile, natura medicamentului adăugat este
aceea care determină posibilitatea de apariţie a unor reacţii adverse.
Analgini
1 ml soluţie conţine metamizol sodic (analgin) 500 mg . 1 fiolă ( 2 ml) soluţie injectabilă
conţine metamizol sodic (analgin) 1000 mg. Pentru lista tuturor excipienţilor, a se vedea
pct. 6.1
Grupa farmacoterapeutică: Alte anestezice şi antipiretice.Analgina este un derivat de
pirazolonă, care posedă proprietăţi analgezice, antipiretice şi antispastice pronunţate.
Mecanismul de acţiune nu este pe deplin elucidat. Unele rezultate ale studiilor
demonstrează că analgina şi metabolitul său principal (4-N-metilaminoantipirina) posedă,
probabil, atât mecanism central de acţiune, cât şi periferic.După administrarea
intramusculară se absoarbe rapid şi nimereşte în ficat, unde este supus hidrolizei, cu
formarea metabolitului activ 4-metilaminoantipirină (4-MAA) şi se demetilează până la al
doilea metabolit activ demetilat - 4-aminoantipirină (4-AA), de asemenea se supune
biotransformării în metaboliţi inactivi - 4- formilaminoantipirină (4-FAA) şi 4-
acetilaminoantipirină (4-ACAA). Analgina nemodificată se determină în cantităţi mici în
sânge numai după administrarea intravenoasă. În sânge se leagă reversibil de proteinele
plasmatice (4-MAA - 58% , 4-AA - 48%). Concentraţia eficientă a sumei metaboliţilor
analginei este de 10 mcg/ml. Efectul toxic se manifestă la concentraţii ale metaboliţilor
peste 20 mcg/ml. Farmacocinetica sa nu se modifică la administrarea repetată a
medicamentului. Acumularea medicamentului nu se observă. Clearance-ul general
sistemic al metaboliţilor activi 4-MAA şi 4-AA este de 182,9 ± 15,1 ml/min şi 55,2 ± 6,4
ml/min, respectiv. Timpul de înjumătăţire al acestora (T/) este de 2,5-3,0 ore şi respectiv
6-8 ore. Se elimină sub formă de metaboliţi în urină. La pacienţii cu insuficienţă hepatică
şi renală la respectarea regimului de dozare recomandat acumularea substanţei active nu
se observă. Modificarea proprietăţilor farmacocinetice la copii cu vârsta de 3 ani,
persoanele cu vârsta peste 70 de ani, precum şi în timpul sarcinii nu este observată.Doze

18
şi mod de administrare Doza depinde de intensitatea durerii, febrei şi sensibilitatea
individuală ca răspuns la administrarea analginei. Trebuie selectate cele mai mici doze
eficace necesare controlului durerii şi febrei. Acţiunea se instalează peste 30- 60 min.
după administrarea orală şi peste 30 min. după administrare parenterală. Administrarea la
copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani se va limita la cazurile de urgenţă, conform
indicaţiilor stricte, selectate de către profesioniştii din domeniul sănătăţii. Pentru copii şi
adolescenţi cu vârsta sub 14 ani doza de metamizol pentru o administrare constituie 8-16
mg kg greutate corporală. Adulţilor şi adolescenţilor cu vârsta peste 15 de ani (> 53 kg)
poate fi administrată o doză de până la 1000 mg. În caz de efect insuficient al unei
singure doze, în funcţie de doza zilnică maximă, doza unică maximă poate fi administrată
până la 4 ori pe zi. Tabelul de mai jos prezintă doza recomandată şi doza maximă. Doza
pentru administrare parenterală constituie, de obicei, 6-16 mg metamizol sodic per kg
greutate corporală. Pacienţilor cu vârsta cuprinsă între 3 luni şi 1 an metamizolul se
administrează doar intramuscular. * - dacă este necesar, doza pentru o administrare poate
fi mărită până la 5 ml (ce corespunde la 2500 mg metamizol sodic), iar doză zilnică -
până la 10 ml (ce corespunde la 5000 mg metamizol sodic). Modul de administrare
depinde de efectul terapeutic scontat şi starea pacientului. În majoritatea cazurilor,
administrarea orală este suficientă pentru a realiza un efect satisfăcător. Dacă este necesar
un efect rapid, este posibilă administrarea prin injecţie intravenoasă sau intramusculară.
La selectarea modului de administrare, trebuie să se ia în considerare riscul mai mare de
reacţii anafilactice sau anafilactoide la administrarea parenterală. Analgin se
administrează intravenos sau intramuscular (la sugari cu vârsta 3-11 luni - doar
intramuscular). Temperatura soluţiei injectată injectabile trebuie să fie aproape de
temperatura corpului. Analgin soluţie injectabilă poate fi amestecat sau diluat cu soluţie
de glucoză 5%, soluţie clorură de sodiu 0,9% sau Ringer lactat. Din cauza stabilităţii
limitate a acestor soluţii, acestea trebuie să fie administrate imediat. Din cauza
incompatibilităţii potenţiale, nu se recomandă administrarea Analgin cu alte medicamente
în aceeaşi seringă sau într-un sistem de perfuzie intravenoasă. Durata tratamentului
depinde de tipul şi severitatea bolii. Terapia pe termen lung cu Analgin necesită
monitorizarea regulată a parametrilor hematologici, inclusiv a numărului de leucocite.
Grupe speciale de pacienţi Copii La copii, pentru a reduce febra, de regulă, doza
suficientă de metamizol este de 10 mg per kg greutate corporală. Nu se recomandă
utilizarea analginei la copii în primele 3 luni de viaţă, din cauza unui risc crescut de
tulburări ale funcţiei renale. Vârstnici La pacienţii vârstnici doza trebuie redusă, deoarece
excreţia metaboli ilor poate fi încetinită după administrarea analginei. Utilizarea dozelor
mai mari de 1000 mg metamizol sodic parenteral trebuie atent evaluată, datorită
dezvoltării posibile a reacţiilor hipotensive.
DEXAMETAZONA
Un glucocorticoid sistemic cu potenţă mare şi durată lungă de acţiune. Manifestă acţiune
antiinflamatoare şi antialergică prin antagonizarea efectelor mediatorilor inflamaţiei şi
alergiei (a metaboliţilor acidului arahidonic –PG, şi, îndeosebi a leucotrienelor,
lipoxinelor responsabile de procesul inflamator cronic), ameliorează transportul muco-
ciliar, amplifică efetele preparatelor bronhodilatatoare.Regimul de dozare reiese din
starea pacientei şi maladiile concomitente. În aczul administrării dexametazonei în acest
regim de dozare este necesară monitorizarea TA (acţiunea hipertensivă permisivă),
reieşind din faptul că pacienta face HTA gr.III, precum şi nivelul glucozei (datorită
efectului antiinsulinic). Nivelul glucozei a fost determinat iniţial şi la externare
Ceftriaxoni
Grupa farmacoterapeutică: antibiotice de uz sistemic, cefalosporine de generaţia a III-a.
Mod de acţiune Ceftriaxona inhibă sinteza peretelui celular bacterian prin legarea de

19
proteinele de legare a penicilinei (PLP). Aceasta conduce la întreruperea biosintezei
peretelui celular (peptidoglican), ceea ce determină în final liza şi moartea celulei
bacteriene. Rezistenţă Rezistenţa bacteriană la ceftriaxonă este determinată de unul sau
mai multe dintre mecanismele următoare: •hidroliza de către beta-lactamaze, inclusiv
beta-lactamaze cu spectru extins (BLSE), carbapenemaze şi enzime de tipul Amp C care
pot fi induse sau inhibate constant la anumite specii de bacterii aerobe Gram-negative;
•scăderea afinităţii ceftriaxonei pentru proteinele de legare a penicilinei;
•impermeabilitatea membranei externe a microorganismelor Gram-negative; •prezenţa
pompelor de eflux bacteriene.Proprietăţi farmacocinetice Absorbţie După administrarea
intravenoasă în bolus a unor doze de 500 mg şi 1 g ceftriaxonă, media concentraţiilor
plasmatice maxime de ceftriaxonă este de aproximativ 120 şi respectiv, 200 mg/l. După
administrarea prin perfuzie intravenoasă a unor doze de 500 mg, 1 g şi 2 g ceftriaxonă,
concentraţiile plasmatice de ceftriaxonă sunt de aproximativ 80, 150 şi respectiv, 250
mg/l. După administrarea injectabilă intramusculară, valorile medii ale concentraţiilor
plasmatice maxime de ceftriaxonă sunt aproximativ jumătate din cele observate după
administrarea intravenoasă a unei doze echivalente. Concentraţia plasmatică maximă
după administrarea unei singure doze de 1 g este de aproximativ 81 mg/l şi este atinsă la
2-3 ore după administrare. După administrarea intramusculară, aria de sub curbă a
concentraţiei plasmatice în funcţie de timp este echivalentă cu cea corespunzătoare
administrării intravenoase a unei doze echivalente. Distribuţie Volumul de distribuţie al
ceftriaxonei este de 7-12 l. Penetrarea anumitor ţesuturi Ceftriaxona penetrează
meningele. Ceftriaxona traversează bariera placentară şi se excretă în lapte la concentraţii
mici (vezi pct. 4.6). Legarea de proteinele plasmatice Ceftriaxona se leagă reversibil de
albumină. La concentraţii plasmatice de sub 100 mg/l, procentul de legare de proteinele
plasmatice este de aproximativ 95%. Legarea este un proces saturabil, iar procentul de
legare scade o dată cu creşterea concentraţiei (până la 85% la o concentraţie de 300 mg/l).
Metabolizare Ceftriaxona nu este metabolizată sistemic, dar este transformată într-un
metabolit inactiv cu ajutorul florei intestinale. Eliminare Clearance-ul plasmatic al
ceftriaxonei totale (legate şi nelegate) este de 10-22 ml/minut. Clearance-ul renal este de
5-12 ml/minut. 50-60% din doza de ceftriaxonă este excretată nemodificată prin urină, în
primă fază prin filtrare glomerulară, în timp ce 40-50% din doză este excretată
nemodificată în bilă. La adulţi, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al
ceftriaxonei totale este de aproximativ 8 ore.Pacienţi vârstnici La pacienţii vârstnici cu
vârsta peste 75 de ani, timpul mediu de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de
regulă de două sau trei ori mai mare decât cel al adulţilor tineri. Profilaxia preoperatorie a
infecţiilor locale asociate intervenţiilor chirurgicale 2 g ca doză unică administrată
preoperator.Mod de administrare Axone 1000 poate fi administrat în perfuzie
intravenoasă în decurs de cel puţin 30 de minute (cale de administrare preferată), sub
formă de injecţie intravenoasă lentă în decurs de 5 minute sau sub formă de injecţie
intramusculară profundă. Admimistrarea intravenoasă intermitentă a injecţiilor trebuie
efectuată în decurs de 5 minute, de preferat în vene cu diametrul mai mare. Administrarea
pe calea intramusculară trebuie luată în considerare atunci când administrarea pe calea
intravenoasă nu este posibilă sau este mai puţin adecvată pentru pacient. Pentru doze mai
mari de 2 g, trebuie utilizată calea de administrare intravenoasă. Dacă se utilizează
lidocaina ca solvent, soluţia rezultată nu trebuie niciodată administrată
intravenous.Ceftriaxona şi soluţiile care conţin calciu nu trebuie amestecate sau
administrate simultan. Pentru profilaxia preoperatorie a infecţiilor locale asociate
intervenţiilor chirurgicale, ceftriaxona trebuie administrată cu 30-90 de minute înainte de
intervenţia chirurgicală.Contraindicaţii Hipersensibilitate la ceftriaxonă, la alte
cefalosporine. Antecedente de hipersensibilitate severă (de exemplu, reacţie anafilactică)
la oricare alt tip de antibiotic beta-lactamic (peniciline, monobactami şi carbapeneme).
Nou-născuţii prematuri până la vârsta postmenstruală de 41 de săptămâni (vârsta

20
gestaţională + vârsta cronologică)*. Nou-născuţii la termen (până la vârsta de 28 de zile):
- cu hiperbilirubinemie, icter sau care au hipoalbuminemie sau acidoză, deoarece în
aceste afecţiuni este probabil ca legarea bilirubinei să fie afectată*; - dacă aceştia necesită
(sau se aşteaptă să necesite) tratament intravenos cu calciu sau cu perfuzii care conţin
calciu, din cauza riscului de precipitare a sării de calciu a ceftrixonei.Principala reactie
adversa se datoreaza unei idiosincrazii. Ea se manifesta sub forma unei leucopenii,
trombocitopenii, granulocitopenii sau a unei agranulocitoze cu aparitie imprevizibila.
Analiza tratamentului
La pacienta Cretul Pelaghia,internata cu fractura intertrohanterica stinga am observant o
dinamica stabila a evolutiei bolii.
Tratamentul ales a fost in mare parte adecvat,respectind principiile
etiologice,patogenetice si simptomatice.Referitor la prescrierea medicamentele in foaia de
indicatie as vrea sa mentionez ca nu au fost specificate unele detalii privind calea de
administrare(omeprazol),doza de administrare(ketoprofen).
Dexametazona necesita administrare cu precatie(efect antiinsulinic,mentionez necesitatea
monitorizarii glucozei,dat fiind faptul ca a fost crescuta la internare),este necesara
monitorizarea TA(actiune hipertensiva permisiva)reesind din faptul ca pacienta face HTA
gr.III.
Din medicamentele precedente(enalapril,aspirini)in zilele 13-14.03 a fost mentionata
administrare de sinestatatoare,recomand monitorizarea din motivul non-compleantei
pacientei.

Observatia Zilnica

10.03.19
Starea generala:gravitate medie
Acuzele:dureri moderate la nivelul articulatiei coxo-femurale stingi
Temperatura:36,7
Tegumentele:roz-pale,calde
S.Respirator:FR-19/min
S.CV:Ps-71/min,TA-130/84mmHg
S.digestiv:abdomen moale indolor la palpare
Mictiunea:libera,nedureroasa
Status localis:Imobilizare stabile.Dereglari neurovasculare la periferie nu sunt
Recomandari:Tratament conform fisei de indicatiei.
Cuparea accesului dureros din spusele pacientei a fost nesemnificativa.

11.03.19
Starea generala:in constiinta,orientate,adecvata
Acuzele:dureri moderate la nivelul articulatiei coxo-femurale stingi,deformatie,impotent
functionala
Temperatura:36,8
Tegumentele:roz-pale,calde
S.Respirator:FR-19/min
S.CV:Ps-80/min,TA-140/80mmHg
S.digestiv:abdomen moale indolor la palpare
Mictiunea:libera,nedureroasa;diureza adecvat volumului de lichid consumat
Status localis:la inspectie se determina deformitate in articulatia soldului sting,scurtarea
membrului pelvin sting cu 1 cm,lipsa miscarilor in membrul pelvin sting,cizma derotanta
este stabile,dereglari neuromusculare la periferie nu sunt

21
Recomandari:Examinarea pentru tratament chirurgical,consultatia
internistului,anesteziologului.S-a indicat Zibor 2500 si enalapril.

12.03.19
Starea generala:in constiinta,orientate,adecvata
Acuzele:dureri moderate la nivelul articulatiei coxo-femurale stingi,deformatie,impotent
functionala
Temperatura:36,8
Tegumentele:roz-pale,calde
S.Respirator:FR-19/min
S.CV:Ps-80/min,TA-140/80mmHg
S.digestiv:abdomen moale indolor la palpare
Mictiunea:libera,nedureroasa;diureza adecvat volumului de lichid consumat
Status localis:la inspectie se determina deformitate in articulatia soldului sting,scurtarea
membrului pelvin sting cu 1 cm,lipsa miscarilor in membrul pelvin sting,cizma derotanta
este stabile,dereglari neuromusculare la periferie nu sunt
Recomandari:Examinarea pentru tratamentul chirurgical.

13.03.19
Epicriza de transfer
Starea generala:in constiinta,orientate,adecvata
Acuzele:dureri moderate la nivelul articulatiei coxo-femurale stingi,deformatie,impotent
functionala
Temperatura:36,8
Tegumentele:roz-pale,calde
S.Respirator:FR-19/min
S.CV:Ps-80/min,TA-140/80mmHg
S.digestiv:abdomen moale indolor la palpare
Mictiunea:libera,nedureroasa;diureza adecvat volumului de lichid consumat
Status localis:la inspectie se determina deformitate in articulatia soldului sting,scurtarea
membrului pelvin sting cu 1 cm,lipsa miscarilor in membrul pelvin sting,cizma derotanta
este stabile,dereglari neuromusculare la periferie nu sunt
Recomandari:se transfera in sectie Traumatologie II

15.03.19 ora 11:30

Pacienta transferata din sala de operatie in sectia ATI pentru tratament si monitoring
postoperator
Starea generala;grava,corespunde volumului interventiei chirurgicale si patologiilor
concomitente.
Consistenta.Clara, GCS 15 p, adecvata, orientate temporo-spatial.
Pupile:simetrice. Fotoreactia: prezenta.
Tegumente: afebrile, roz-pale, calde la periferie, umede.
Edeme:abs.
Respiratia: spontana,eficienta,FR17/min.SpO2 98%. Conectata masca facial 5 l/min.
Auscultatia pulmonilor: murmur vesicular bilateral.
TAS 126 mm Hg, TAD 76 mm Hg, AV 70-74 h/min.
Zgomote cardiace: ritmice,clare.
Abdomenul: suplu,indolor, Peristaltim prezent.
Diureza: pacientul transferata cu cateter vezical functional.
Se initiaza TI si monitoring.
Principii de tratament:
Analgezie multimodala

22
Aport volemic adecvat si corectia DHE.
Profilaxia TEAP
Profilaxia ulcerelor de stress
Monitoringul parametrilor vitali si ai indicatorilor de laborator in dinamica.

15.03.2019 ora 15:00

Starea generala: grava, STABILA LA MOMENTUL CURATIEI.
Constienta. Clara, GCS 15 p, adecvata, orientate temporo-spatial.
Pupile: simetrice. Fotoreactia: prezenta.
Tegumente: afebrile, roz-pale, calde la periferie,umede.
Edeme: abs.
Respiratia: spontana, eficienta, FR17/min. SpO2 98%. Conectata masca facial 5 l/min.
Auscultatia pulmonilor:murmur vesicular bilateral
TAS 126 mm Hg,TAD 76 mm Hg,AV 70-74 b/min
Zgomote cardiac:ritmice,clare,
Abdomenul: suplu, indolor, Peristaltim present.
Diureza: pacientul transferata cu cateter vezical functional

15.03.2019 ora 21.16

Starea generala: grava
Constienta, Clara, GCS 15p, adecvata, orientate temporo-spatial.
Pupile:simetrice. Fotoreactia:prezenta
Tegumentele: afebrile, roz-pale, calde la periferie,umede
Edeme: abs.
Respiratia: spontana,eficienta, FR17/min. SpO 2 98%. Conectata masca facial 5 l/min.
Auscultatia pulmonilor:murmur vesicular bilateral
TAS 145 mm Hg, TAD 76 mm Hg, AV 70-74 b/min.
Zgomote cardiac: ritmice,clare
Abdomenul: suplu,indolor, Peristaltim present.
Diureza: pacientul transferata cu character vezical functional

16.03.2019 ora 07:57

Epicriza de transfer
Pacienta s-a aflat in salon ATI pentru supraveghere si tratament
A primit tratament analgesic,
antibiotic,infuzional,tromboprofilaxie,gastroprotectie,corectia DHE.
Starea generala: grav medie, stabile,evolutie in dinamica pozitiva.
Stare de cunostinta: in cunostinta, adecvat,orientat.GCS 15/15p, RASS 0p. VAS 1/10p.
Obiectiv:tegumentele roz-pale,calde,curate,moderat umede,afebrile. Edeme periferice
absente.
Respiratia: spontana,eficienta, FMR 17/min, SpO2 98%.
Auscultatia plaminilor:murmur vesicular bilateral.
Hemodinamie: stabil TA 145/78 mm Hg. Ps 71/min.
Auscultatia cordului: zgomotele cardiac ritmice, clare.
Abdomenul: suplu, indolor la palpare. Peristaltism present.
Diureza: monitorizata prin cateter Foley.
Se transfera in sectia de profil cu urmatoarele recomandari:
- analgezie multimodala
- antibioticoterapie
- tromboprofilaxie cu HMMM
- antiagregante
- gastroprotectie

23
 - terapie infuzionala si corectia dezechilibrelor HE la necessitate
- monitorizarea diurezei si bilantului intrari/iesiri, parametrilor vitali: TA, Ps, FR,
SpO2 si indicilor de laborator
- alimentative, mobilizare.

16.03.2019 ora 08:05

Starea generala:grav medie,stabile,evolutie in dinamica pozitiva
Starea de cunostinta: in cunostinta, adecvat,orientat.GCS 15/15p, RASS 0p. VAS 1/10p.
Obiectiv:tegumentele roz-pale,calde,curate,moderat umede,afebrile.Edeme periferice
absente
Respiratia: spontana,eficienta, FMR 17/min, Sp.O2 98%
Auscultatia plaminilor: murmur vesicular bilateral.
Hemodinamic: stabil TA 145/78 mm Hg, Ps 71/min.
Auscultatia cordului: zgomote cardiac ritmice,clare.
Abdomenul: suplu,indolor la palpare.Peristaltism prezent.
Diureza: monitorizarea prin character Foley.
Se preconizeaza transfer in sectia de profil.

16.03.2019 ora 09:57

Epicriza de transfer
Pacienta s-a aflat in salon ATI pentru supraveghere si tratament
A primit tratament analgetic,
antibiotic,infuzional,tromboprofilaxie,gastroprotectie,corectia DHE.
Starea generala: grav medie, stabile,evolutie in dinamica pozitiva
Starea de cunostinta: in cunostinta, adecvat,orientat.GCS 15/15p.RASS 0p. VAS 1/10 p.
Obiectiv: tegumentele roz-pale,calde,curate,moderat umede, afebrile.Edeme periferice
absente.
Respiratia: spontana,eficienta, FMR 17/min.Sp.O 2 98%.
Auscultatia plaminilor:murmur vesicular bilateral.
Hemodinamie: stabil TA 145/78 mm Hg, Ps 71/min.
Auscultatia cordului: zgomotele cardiac ritmice, clare.
Abdomenul: suplu, indolor la palpare. Peristaltism prezent.
Diureza: monitorizata prin cateter Foley.
Se transfera in sectia de profil cu urmatoarele recomandari:
- analgezie multimodala
- antibioticoterapie
- tromboprofilaxie cu HMMM
- antiagregante
- gastroprotectie
- terapie infuzionala si corectia dezechilibrelor HE la necessitate
- monitorizarea diurezei si bilantului intrari/iesiri, parametrilor vitali:TA, Ps, FR,
SpO2 si indicilor de laborator
- alimentative, mobilizare.

17.03,18.03,19.03
Starea generala:gravitate medie
Acuzele:dureri moderate la nivelul articulatiei coxo-femurale stingi
Temperatura:36,7
Tegumentele:roz-pale,calde
S.Respirator:FR-19/min
S.CV:Ps-71/min,TA-130/84mmHg

24
S.digestiv:abdomen moale indolor la palpare
Mictiunea:libera,nedureroasa
Status localis:Imobilizare stabile.
Evolutie pozitiva
Recomandari:Tratament conform fisei de indicatiei(antibioticoprofilaxie si analgezie la
necesitate)

SELECTAREA MEDICAMENTULUI P-Hipertensiune esentiala

Selectarea IEC,beta-adrenoblocantelor,blocantelor canalelor calciului, diureticelor ca
asntihipertensive

eficacitate inofensivitate accesibilitate cost Total

IEC 9 7 9 9 8,8
Beta-AB 9 8 9 8 8,6
Bloc.can.CA 9 7 8 8 8,3
Diurtice 9 8 8 8 8,4

Eficacitate

IEC-reduc TA prin multiple mecanisme ,multiple

efecte(arteriodilatare,venodilatare,micsorarea lucrului cordului,micsoreaza
volumul de singe circulant)se indica pacientilor cu insuficienta cardiaca,la obezi
Blocantele canalelor de Ca-sunt indicate pacientilor hipertensivi cu insuficienta cardiaca
Beta-adrenoblocante-se utilizeaza in hipertensiune de durata,la pacienti cu diabet
zaharat
Diuretice-studii repetate au confirmat utilizarea diureticelor(cu exceptia tiazidelor-risc de
cresterea a valorilor colesterolului,trigliceridelor)atit la tineri cit si la personae in
virsta cu asocierea factorilor de risc ca-hipercolesterolemia,diabet,antecedente de
hipertensiune in familie.

Inofensivitate

IEC-contraindicatie pentru pacientii cu stenoza aortic sau mitrala cu dereglari

hemodinamice
Blocantele canalelor de Ca-sunt contraindicate pacientilor cu disfunctie marcanta a
ventricului sting,stenoza aortic grava.

Beta-adrenoblocante-favorizeaza reactii hipoglicemice(CI-diabetici),in urma inhibarii

formarii glucozei din glycogen,poate produce cresterea
trigliceridelor,colesterolului total,LDL si diminuarea HDL(Precautie-obezi)
Diuretice-deseori schema de tratament poate fi nerespectata de pacient,este utila schema
simplificata

Concluzie:Inhibitorii enzimei de conversie

eficacitate inofensivitate accesibilitate cost total
Captopril 8 8 9 9 8,6
Enalapril 9 9 8 8 8,6
Lisinopril 8 7 7 7 7,4

25
Captopril-absorbtia este buna pe stomac gol,alimentele insa pot micsora absorbtia cu
30%,de aceea se recomanda de a fi administrate cu cel putin o ora inainte de
masa,concentratia maxima in plasma-peste 30-90 min.cuplarea cu proteinele
plasmatine este de 30 %.T1/2-2 ore.in ficat accepta grupa sulfhidrica si se
transforma in metabolite neactivi,insa usor pot ceda aceasta grupa,devenind din
nou activi.T1/2 al metabolitilor este de 9-12 ore.Se elimina 75% prin urina si 25%
prin bila.
Enalapril-reprezinta un promedicament.Absorbtia e buna si nu depinde de ingerarea
alimentelor.Biodisponibilitatea 40%,concentratia maxima a metabolitului active-
enalaprilat in singe in 3-4 ore,T1/2-11-30 ore.Cuplarea cu proteinele plasmatice
constituie 60-80%,se elimina sub forma de metabolite activi 70% cu urina,restul
prin bila.
Lisinopril-Lisinoprilul este un inhibitor activ al enzimei de conversie a angiotensinei, cu
administrare orală, care nu conţine grupări sulfhidril.După administrarea orală a
lisinoprilului, concentraţia plasmatică maximă este atinsă după aproximativ 7 ore,
deşi a existat tendinţa unei mici întârzieri în timpul necesar atingerii concentraţiei
plasmatice maxime la pacienţii cu infarct miocardic acut. Conform dozării
urinare, valoarea medie a absorbţiei lisinoprilului este de aproximativ 25% cu o
variabilitate între pacienţi de 6-60%, la intervalul dozelor studiate (5-80 mg).
Biodisponibilitatea absolută este redusă cu aproximativ 16% la pacienţii cu
insuficienţă cardiacă. Absorbţia lisinoprilului nu este afectată de prezenţa
alimentelor. Distribuţie Aparent, lisinoprilul nu se leagă de proteinele plasmatice,
altele decât enzima de conversie a angiotensinei circulantă. Studiile la şobolani au
indicat că lisinoprilul traversează în mică măsură 17 bariera hemato-
encefalică.Lisinoprilul nu este metabolizat şi este excretat complet nemodificat
prin urină. În cazul administrării de doze repetate, lisinoprilul are un timp de
înjumătăţire eficient pentru acumulare de 12,6 ore. Clearance-ul lisinoprilului la
subiecţii sănătoşi este de aproximativ 50 ml/min. Scăderea concentraţiilor
plasmatice prezintă o fază finală prelungită, care nu contribuie la acumularea
medicamentului. Probabil că această fază finală reprezintă legarea saturabilă de
enzima de conversie a angiotensinei şi nu este proporţională cu doza.

Concluzie:Medicamentul P- Enalaprilul,eficacitatea acestuia e crescuta si metabolizarea

nu be dependent de mese,poate fi administrat in orce moment necesar.

Recomandari:
1. Mentinerea tensiunii arteriale in limitele normei. Monitorizarea valorilor
dimineata si seara.
2. Analiza repetata pentru determinarea glucozei pentru confirmarea sau infirmarea
diabetului zaharat.
3. Reducerea masei corporale .
4. Fizioterapie, gimnastica curativa, masaj profilactic.
5. Evitarea stresului si emotiilor negative.
6. Respectarea regimului alimentar, dieta echilibrata,hipocalorica,hiposodata,
respectarea regimului de somn-veghe.

26