You are on page 1of 4

Referat- AUSTRIA

Austria

Suprafata: 83.855 kmp.


Populatia: 8.013 mil. loc.
Densitatea: 95 loc./kmp.
Capitala: Viena
Religia: catolica
Limba: germana
Moneda: siling
Membra a Uniunii Europene

Geografia: AUSTRIA este aşezată în Europa Centrală (pe cursul mijlociu al Dunării).
Limite: Germania, Cehia (N), Slovacia, Ungaria (E), Slovenia, Italia (S), Elveţia, Liechtenstein
(V).
Geografia fizică: AUSTRIA este o ţară alpină, cu o alt. medie de l000 m. Cca 70% din
teritoriu este acoperit de Înălţimile Austriei Prealpine şi de lanţurile Alpilor Orientali sau Alpii
Austrieci (alt. max. vr. Grossglockner, 3793 m), care mai păstrează gheţari. Aceştia se împart în:
Alpii Calcaroşi Nordici, Alpii Centrali şi Alpii Calcaroşi Sudici, cu văi longitudi¬nale adânci (ale
cursurilor de apă: Inn, Enns, Mur, Drava). Între Dunăre şi Alpi este un platou îngust cu
altitudinea de 305-6l0 m. În Nordul Dunării sunt câmpii şi coline cu pădurile boemiene.
Extremul estic este un teren jos, care întâlneşte câmpia ungară.
Reţea hidrografică bogată, colectată de Dunăre (360 km pe terit. A.). Apele au debit
bogat, alimentat de zăpezi şi gheţari, un bogat potenţial energetic. Numeroase lacuri glaciare (în
munţi în extremul estic şi vestic): Constanţa / Bodensee în NV, Neusiedler, în NE.

Clima: este temperat-continentală, predominant alpină; cu precipitaţii bogate, iarna


îngheţul durând 4-5 luni, verile răcoroase (2l˚C). Temp. medie anuală: -3˚C iarna, l8˚C vara.

Precipitaţii: 7l0 mm/an. În zonele joase este un climat temperat de tranziţie cu ierni mai
blânde şi veri mai călduroase.
Floră şi faună: AUSTRIA are munţi împăduriţi, caracteristici zonei centrale a Europei:
păduri de foioase (fag, stejar), care în zona muntoasă se continuă cu conifere şi vegetaţie alpină
(păşuni). Vegetaţie de stepă în câmpie.
Fauna: jderul, lupul, vulpea, cerbul, căprioara, capra neagră, păsări cântătoare; în
câmpie, rozătoare: iepurele, hârciogul, popândăul etc.
Populaţia: este în majoritate formată din austrieci (de origine germană); minorităţi
naţionale: unguri, sloveni, croaţi. Concentrarea maximă a populatiei în Nordul ţării: 35% din
populatie activează în industrie şi 8% în agricultura
Rata natalităţii: ll,4‰; a mortalităţii: l0,l‰.
Rata populatiei urbane: 55%.
Resurse şi economie: AUSTRIA are o economie echilibrată d.p.d.v. industrial şi
avansată prin: valorificarea resurselor naturale, dezvoltarea turismului şi a transportului, tradiţie
meşteşugărească; înaltă calificare a forţei de muncă. Agricultura avansată are tradiţie în folosirea
hidroenergiei. Creşterea bovinelor domină pe versantele văilor alpine.
Se cultivă: grâu, sfeclă de zahăr, orz, porumb.
Turismul, foarte activ (peisaje, ape termale, staţiuni pentru sport alpin), antrenează şi
zone altădată izolate (Tyrolul, Vorarlberg); ocupă primul loc printre ţările OCDE (Organizatia
pentru Cooperare si Dezvoltare Economica).
Industria este diversificată: siderurgie, metalurgie neferoasă, textilă, electronică,
maşini utilaje, aluminiu, a lemnului şi celulozei, chimică, sticlărie, porţelan, încălţăminte,
artizanală.
Transporturi şi comunicaţii: AUSTRIA are căi ferate electrificate în cea mai bună
parte; multe tuneluri în Alpi, care uşurează circulaţia.
Dunărea este o importantă cale de transport pe apă.

Oraşe: Viena, capitala ţării, unul din cele mai frumoase oraşe ale Europei, important
centru cultural, turistic şi industrial; Graz (SE), nod de comunicaţii, centru industrial şi cultural;
Linz, port pe Dunăre în N, centru industrial; Salzburg (NV), oraşul festivalurilor internaţionale;
Innsbruck (turism, sporturi iarnă).
Istoria: În antichitate pe teritoriul AUSTRIA trăiau celţii pe care i-au cucerit romanii (l5
î. Hr.) organizând provinciile Raetia, Noricum, Pannonia; invazia vandalilor, vizigoţilor, hunilor
(sec. V d. Hr.); teritoriu locuit de germani, avari, slavi (sec. V-VI). Carol cel Mare îi învinge pe
avari (795) şi întemeiază Marka de Est (803) viitorul Osterreich. În 955 Otto I îi respinge pe
maghiari. Teritoriul AUSTRIA este domeniul Habsburgilor (l274-l9l8) care devin şi regi ai Italiei
şi împăraţi ai Sfântului Imperiu Roman (l438-l806). Habsburgii stăpânesc în sec. XVI un stat
multi-naţional (Bohemia, Moravia, Silezia, Ungaria Occidentală. În urma ofensivei antiotomane
(l683-99) Imp. Habsburgic se întinde asupra Ungariei, Transilvaniei, Sloveniei şi Croaţiei
(parţial), a Banatului (l7l8). Imperiul se reformează sub Maria Terezia (l740-80) şi Franz Iosif
(l780-90), sub un absolutism luminat. Francisc I rămâne doar Împărat al Austriei (l806); conduce
coaliţia împotriva Franţei napoleoniene, Imperiul Habsburgic iese slăbit din războaiele cu Franţa,
după revoluţia din l848 şi conflictul cu Italia (l859) şi Prusia (l866); nu mai poate rămâne în
fruntea Confederaţiei Germane şi în l867 prin pactul dualist ia naştere Imperiul Austro-Ungar, un
imperiu multinaţional (germani, unguri, cehi, polonezi, sârbi, croaţi, români, italieni. În l879
Imperiul Habsburgic pune bazele Triplei Alianţe (cu Germania). În l9l4 prinţul moştenitor al
tronului A., Franz Ferdinand, este asasinat la Sarajevo, fapt ce conduce la declanşarea primului
război mondial după care Imperiul Austro-Ungar se destramă; Carol I de Habsburg abdică şi este
proclamată Republica Austria, stat federal redus la actualul teritoriu. Prin Constituţia din l920
Austria declară neutralitatea ca principiu de stat.
În l938 AUSTRIA este ocupată de Hitler şi anex¬ată Germaniei. În l945 este eliberată de trupele
aliate şi proclamată a doua republică; în l955 îşi restabileşte suveranitatea.
Parlamentul votează Legea Constituţională asupra neutralităţii permanente a statului.

Statul: este republică parlamentară, stat federal, potrivit Legii Constituţionale din l955.
Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Federală (Consiliul Federal — Bundesrat şi
Consiliul Naţional — Nationalrat); cea executivă, de guvernul federal, condus de liderul
partidului majoritar din Consiliul Naţional. Membri Consiliului Federal sunt aleşi de către
adunările legislative ale provinciilor. Preşedintele este ales prin vot direct. Multipartitism.