Afar�-i toamn�, frunza 'mpr�tiat�,

Iar v�ntul sv�rl� 'n geamuri grele picuri;

�i tu cite�ti scrisori din roase plicuri
�i �ntr'un ceas g�nde�ti la via�a toat�.

Pierz�ndu-�i timpul t�u cu dulci nimicuri,

N'ai vrea ca nimeni 'n u�a ta s� bat�;
Dar �i mai bine-i, c�nd afar�-i sloat�,
S� stai vis�nd la foc, de somn s� picuri.

�i eu astfel m� uit din jet de g�nduri,

Visez la basmul vechiu al z�nei Dochii,
�n juru-mi cea�a cre�te r�nduri-r�nduri;

De odat'aud fo�nirea unei rochii,

Un moale pas abia atins de sc�nduri...
Iar m�ni sub�iri �i reci mi-acoper ochii.