Iapa lui Voda

- demonstratie opera epica -

Opera epica relateaza fapte, evenimente, intamplari, cu o anumita

semnificatie, puse pe seama unor personaje si povestite de un narator.
In opera epica, autorul isi exprima in mod indirect gandurile,
sentimentele, atitudinea.
În „Iapa lui Vodă” de Mihail Sadoveanu există două planuri
narative. Personajele povestirii sunt comisul Ionita, mos Leonte si Sturza
Voda. Comisul Ionita î ntrerupe firul acţ iunii printr-o istorisire proprie,
preluând, rolul de narator si devenind personaj principal in aceasta
povestire. De aceea, textul se caracterizează prin importanţ a acordată
naratorului şi actului narării şi prin accentul pus pe î ntâmplări şi situaţ ii si
mai puţ in pe personaje.
In cadrul primului fir narativ, este prezentat cadrul general al
actiunii, Hanul Ancutei, care devine rama, pentru intreaga povestire.
Hanul Ancutei este un spatiul al povestilor, unde timpul pare ca sta in
loc, unde voia buna si ulcica de vin devin adevarate ritualuri pentru
personaje.
Indicii spatio-temporali domina inceputul povestirii, incercand parca
sa il convinga pe cititor sa paseasca in lumea aceea: într-o “depărtată
vreme”, când se spune că au căzut ploi năprasnice vara , iar culturile de
toamnă au fost pe măsură, “intr-o toamna aurie” , în aceste zile ”grase şi
vesele''.
Actiunea desfasurata cronologic si linear, se constituie intr-un
subiect literar, ce poate fi urmarit pe momentele subiectului.
Intriga este generata de infatisarea calului Comisului Ionita.
Comisul Ionita este foarte mandru de calul sau, iar Mos Leonte aproba in
batjocura. Comisul isi sustine punctul de vedere propunandu-le
mesenilor sa le povesteasca despre intalnirea sa si a iepei sale cu Vodă
Mihalache Sturza.
Desfasurarea actiunii are loc o data cu începutul istorisirii
Comisului Ionita. Aflat la acelasi han, alaturi de iapa sa, comisul Ionita
intalneste un boier caruia ii povesteste necazul sau. Comisul Ionita ii
spune acestuia ca va merge la Voda cu dovezi, pentru ca acesta sa ii
faca dreptate, iar dacă nici el nu-i va face dreptate să-i pupe iapa nu
departe de coadă.
Punctul culminant il constituie intalnirea cu Voda si constientizarea
de catre comisul Ionita ca acesta este boierul de la han.
Deznodamantul este dat de faptul ca Ioniţă se mandreste cu roibul
său, pentru că se trage din Iapa lui Vodă.
 Modurile de expunere folosite sunt naratiunea, impletita cu
descrierea si dialogul. Naratiunea are rolul de a prezenta evenimentele
in ordinea cronolgica a desfasurarii lor. Descrierea contureaza
personajul comisului Ionita si al hanului unde are loc intamplarea.
Dialogul confera dinamism actiunilor.
Din punct de vedere structural si avand in vedere argumentele
enumerate, povestirea “Iapa lui Voda” este o opera epica.