Professional Documents
Culture Documents
I. MOTIVATIA LUCRARE.....................................................................................pag3
A. INIMA -Asezare
-Forma si dimensiuni
-Configuratia externa a inimii
-Structura inimii
-Vascularizatia inimii
-Inervatia inimii
-Proprietatile muschului cardiac
-Activitatea mecanica a inimii
B. ARBORELE CIRCULATOR
1. Arterele
2. Venele
3.Vasele limfatice
1 .Definitie si clasificare
2.Etiopatogenie
1
4.Anatomia patologica
7.Evolutie si complicatii
8. Prognosticul
b.Tratament medicamentos
c. Tratamentul urgentelor
hipertensive
VI. CONCLUZII
VII. BIBLIOGRAFIE
2
MOTIVATIA LUCRARII
( SENECA )
Intr-o lume in care existenta cotidiana a intrat intr-un ritm ametitor si solicitant
trebuie sa invatam cum sa ne pastram sanatatea, dar mai ales cum sa reactionam in caz de
imbolnavire.
Chiar daca ne conducem in viata dupa un motto ca acesta:
« E preferabil sa te epuizezi decat sa ruginesti »
Cum stresul este un factor favorizant al instalarii HTA, iar astazi este foarte
crescut pentru intreaga populatie, am vrut ca abordand acest subiect sa invat cat mai multe
despre aceasta afectiune si despre importanta unei vieti echilibrate; mai ales sa le pot
transmite si celorlalti aceste informatii, in special celor predispusi sa faca HTA.
3
Anatomia
Si
fiziologia
aparatului cardiovascular
Sistemul circulator este format din inima, vase sanguine si limfatice, care
alcatuiesc o unitate functionala coordonata si permanent adaptata nevoilor organimului .
Desi aparatul cardio-vascular reprezinta un tot unitar, el poate fiimpartit in :
-inima
-vase sanguine
-vasele limfatice
-ganglioni limfatici
A). INIMA
4
partea stanga a
mediastinului si
ocupa patul inimii de pe
fata mediastinala a
plamanului stang.
*Forma si dimensiuni :
Are forma aproximativa
a unui con turtit
* Structura inimii:
Inima este un organ cavitar si muscular, cu o structura caracteristica,
potrivita functiilor pe care le indeplineste. in structura ei, vom studia : cavitatile inimii si
perele inimii. Un perete longitudinal desparte inima in doua parti: inima dreapta si inima
stanga, iar un perete tranversal numit si septul antrio-ventricular, imparte fiecare din cele
doua parti in doua cavitati : o cavitate catre baza inimii, numita atriu si o cavitate catre
varful inimii numita ventricul.
5
-endocard.
Miocardul - muschiul inimii - este mai gros in ventricule (mai ales in cel
stang) decat in atrii si este constituit din fascicule de fibre musculare cardiace, orientate
circular in peretele atriilor, si din fibre oblic-spiralate in ventricule. Miocardul atrio-
ventricular este separat de cel ventricular prin inele fibroase atrio-ventriculare. Miocardul
atrial este neted pe fata interna, iar cel ventricular prezinta muschi papilari Y trabecule
carnoase de care se prind, prin condaji, valve atrio-ventriculare. in peretele inimii, in afara
celulelor miocardice, mai exista celule specializate in generarea si conducerea
impulsurilor de contractii - acestea constituie sistemul excito-conductor nodal ce
cuprinde: nodului sinoatrial, nodului atrioventricular, fasciculul HISS care se termina
prinreteaua PURKINJE in fibrele miocardului ventricular.
*Vascularizatia inimii
Irigarea inimii cu sange este asigurata, ca pentru oricare alt organ, prin artere
si vene.
-venele coronare care sunt reprezentate prin : marea vena coronara , vena
interventricularaposterioara si mica vena cororiala;
6
-vene cardiace accesori, sunt cateva vene mici, care se deschid direct in atriul drept.
* Inervatia inimii
Inima are o inervatie extrinseca si o inervatie intrinseca. Inervatia extrinseca
a inimii este realizata prin fibre vegetative simpatice si parasimpatice formand plevul
cardiac. Fibrele simpatice promi din ganglionii para vertebrali cervicali si exercita
efecte stimulatoare asupramiocardului si vasodilitatoare coronariene. Fibrele
parasimpatice provin din nervii vagi, merzeaza predominant modului sinoatrial si
atrioventricular si au ca efect diminuarea activitatilor cordului.
7
Revolutia cardiaca incepe cu sistola atriala, care dureaza 0,1 secunde,
timp in care sangele este impins in ventricule. Dupa terminarea sistolei atriale, atriile intra
in diastola, diastola atriala, care dureaza pana la sistola atriala urmatoare, adica 0,7
secunde. In timpul diastolei atriale, presiunea in atrii scade foarte mult si sangele trece din
vene in atrii, umplandu-le din nou.
In momentul in care incepe diastola atriala, incepe si contractia ventriculelor,
adica sistola ventriculara, care dureaza 0,3 secunde; sistola ventriculara dureaza deci
mai mult decat cea atriala. In timpul sistolei ventriculare, distingem o faza in care
presiunea sangelui din ventricule creste
pana egaleaza presiunea din artere; in a doua faza se deschid valvulele sigmoide si sangele
este impins in artere. Cand incepe sistola ventriculara, valvulele atrio-ventriculare se
inchid astfel ca sangele nu se poate intoarce in atrii. Dupa ce se termina sistola
ventriculara, incepe diastola ventriculara, care dureaza 0,5 secunde.
Daca urmarim revolutia cardiaca, constatam ca din 0,8 secunde, cat dureaza ,
inima, in totalitate, se gaseste in sistola 0,4 secunde si in diastola 0,4 secunde. Acest
regim in care activeaza inima ne explica de ce acesta poate functiona toata viata fara sa
oboseasca.
B. ARBORELE CIRCULATOR
Arborele circulator este constituit din vasele sanguine. Acestea sunt tuburile in
care este inchis si prin care circula sangele. in functie de structura si functiile pe care le au,
sunt trei feluri de vase sanguine: artere, capilare si vene.
1. A R TE R E L E
Arterele sunt vase sanguine prin care sangele circula de la inima la organe. Ele pornesc
din ventricule si ramificandu-se, se raspandesc la toate organele, unde se capilarizeaza.
Dupa dimensiuni, arterele se impart in trei categorii: mari, mijlocii si mici; cele mai mici
artere, care se continua cu capilare, se numesc arteriale. Arterele sunt vase cu asezare
variabila. Arterele mari sunt asezate, in general, profund pe cand arterele mai mici sunt
superficiale. In drumul ei, arteraformeaza ramuri, care poarta denumirea de colaterale iar
la capat formeaza ramuri terminale. Diferitele artere pot comunica intre ele prin ramuri,
care se unesc si formeaza anastomoze.
STRUCTURA ARTERELOR
8
Peretele unei artere este alcatuit din trei paturi numite tunici.
a) Tunica interna sau intima este formata dintr-un strat subtire de celule
turtite, numit endotelin.
Sub endotelin se afla stratul subendotelial, alcatuit dintr-o retea de fibre elastice,
colagene si de reticulina, iar sub aceasta se afla o membrana groasa si elastica care poarta
denumirea de limita elastica interna. Ea permite trecerea plasmei sanguine si a globulelor
albe spre tesuturi.
b) Tunica mijlocie sau media este alcatuita din fibre elastice si fibre
musculare netede dispuse circular. Proportia acestor doua tesuturi depinde de
marimea arterei, deci de departarea de inima. Stratul de tesut elastic se subtiaza
pe masura ce ne deplasam de inima, iar stratul muscular se ingroasa cu cat ne
departam de inima. La periferia tunicii medii se afla o membra elastica, care o separa de
tunica externa, limitanta elastica externa.
c) Tunica externa sau adventicea este alcatuita din tesut conjunctiv elastic
2.VENELE
9
SRUCTURA VENELOR
Din punct de vedere structural, venele au peretele mai subtire si mai putin
rezistent decat arterele si, din acest motiv, in sectiunea trasversala, conturul venelor este
oval, turtit,in timp ce arterele au un contur circular, regulat.
a) Tunica interna sau endovena este formata dintr-un endotelin, care captuseste
lumenul venei si are aceiasi structura ca si endoteliul capilarelor, si dintr-un strat
conjunctiv elastic, asezat in jurul endoteliului, care contine fibre elastice, dispuse in
forma de retea.
Tunica interna formeaza in interiorul unor vene niste pliuri semilunare, numite
valvule venoase. Valvulele venoase se gasesc numai in venele in care sangele circula de
jos in sus. Si se numesc vene valvulare.Venele care nu au valvule poarta denumirea de
vene avalvulare.
b) Tunica mijlocie sau mezovena este mai subtire decat tunica mijlocie a arterelor
si are o structura variata.Ea este formata din tesut conjunctiv, in care sunt cuprinse si
fibre musculare.Tesutul conjunctiv contine fibre conjunctive si fibre elastice, cu dispozitie
si proportii foarte variate.
c) Tunica externa sau perivena este mai groasa decat tunica mijlocie si este
constituita tot din tesutul conjunctiv lax, in care se gasesc, pe langa fibre conjunctive si
elastice, si elemente musculare; de obicei , tesutul conjunctiv al mezovenei se gaseste in
continuarea tesutului conjunctiv al perivenei, fara o limita distincta.
Venele musculoase sunt vene mici, asezate departe de inima, cum sunt venele
membrelor.
3. VASELE LIMFATICE
10
Structural,vasele limfatice sunt asematoare cu venele, doar ca in general sunt mai
subtiri decat venele.
* CIRCULATIA PULMONARA
* CIRCULATIA LIMFATICA
Circulatia limfatica este o cale derivata a marii circulatii, prin care reintra in vene o
parte din lichidele interstitiale. Similar circulatiei sangvine, circulatia limfatica are loc in
cadrul unui sistem vascular inchis, care incepe din tesuturi, prin capilare inchise, se
colecteaza apoi in vase din ce in ce mai mari, si, in final,
C.REGLAREA ACTIVITATII
CARDIOVASCULARE
11
2.Reglarea prin mecanisme extrinseci
a) Reglarea reflexa
b) Reglarea umorala
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
12
a) HTA esentiala in care nu se poate evidentia o cauza organica
HTA este una dintre cele mai raspandite boli.Presiunea arteriala poate creste fie
prin marirea debitului, fie prin cresterea rezistentei.Cele mai multe hipertensiuni au la baza
cresterea rezistentei periferice (hipertensiunea esentiala, renol.).
a)HTA esentiala : prin care se intelege orice sindrom clinic hipertensiv, in care
valorile presiunii arteriale sunt crescute, in absenta unei cauze organice. Se mai
numeste si boala hipertensiva.Este cea mai frecventa, reprezentand 80-90 % din totalul
hipertensiunilor, si apare de obicei dupa 30 de ani, cu un maximum de frecventa intre 40 si
50 de ani. Incidenta este mai mare la femeie, dar formele mai grave apar la barbarti.
Menopauza si obezitatea sunt factori favorizanti, la fel viata incordata, stresanta si
ereditatea. Ereditatea ar juca un rol foarte important, afectiunea intalnindu-se in proportie
de 20-80% (dupa diferite statistici) in antecedentele familiale ale bonlavilor. Ceea ce se
transmite ar consta intr-o tulburare a metabolismului catecolaminelor (adrenalina
si noadrelina), care ar sta la baza vasoconstructiei arteriale. Se pare ca si alimentatia
bogata ar juca un rol.
b)HTA simptomatice:
13
Aceasta se transforma in sange intr-o substanta hipertensiva numita angiotensiva. E
importanta precizarea etiologiei renale deoarece unele forme sunt suspectibile de
interventie chirurgicala (hipertensiunea reno-vasculara, unele pielonefite);
de cauza neurogena
in boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului care duc la o crestere
a presiunii intracraniene sau in caz de leziuni ale centrilor vasomotori se observa, uneori
si cresterea tensiunii arterile.
o de cauza cardiovasculara:
Bolile insotite de hipertensiune arteriala sunt:
- coartactia aortica
- blocul complet
- insuficienta aortica
- ateroscleroza.
14
structura a personalitatii si de o anumita modalitate de raspuns la situatiile de stress :
durere, frica, suparare.Boala ar fi esential nervoasa, produsa de o tulburare in activitatea
centrilor nervosi superiori. Diferiti excitanti din sfera psihoemotionala( necazuri, griji ,
nesiguranta ), actionand pe fondul unei predispozitii ereditare, duc la aparitia unor focare
de excitatie permanenta la nivelul scoartei cerebrale, determinand secundar o vasculatie
arteriala. In lantul
patogenic al hipertensiunii mai intervin tot prin intermediul scoartei - sistemul endocrin si
rinichiul.
Modificarile fundamentale locale care stau la baza hipertensiunii
sunt vasoconstructia arteriala si cresterea continutului peretelui arterial in apa
si sare.Mai tarziu apar leziuni organice si atersleza, care grabesc evolutia si intuneca
prognosticul prin complicatii.
Ultimul aspect retine atentia in mod deosebit atat prin mecanismele sale de
producere cat si prin consecintele asupra evolutiei hipertensiunii arteriale. Exista doua
forme distincte de arteridopatii hipertensive: arteriloscleroza si necroza fibrinoida a
mediei arteriolare .
Arterioloscreloza consta in ingrosarea si , ulterior , in hialinizarea arteriolelor ,
fenomenul parand sa debuteze subendotelial, cu prindere progresiva a mediei. In
patologeneza hialinului sunt implicate hiperproductia de colagen arteriar, degenerarea
membrelor bazale,exsudatia plasmatica cu depunere de fibrina si degenerescenta
musculaturii netede.Leziunile de arterioloscreloza sunt parcelare; intereseaza cu
precadere rinichiul si constituie substratul asanumitei nefroangioscrelozei benigne,
15
de invaluire in HTA esentiala. Sommerst constata ca leziunile de arterioloscreloza
evolueaza in mai multe stadii: spasm al celulelor musculare din media arteriolei aferente,
ingrosare a peretelui vascular datorita edemului, hipertrofie a celulelor musculare,
degenerescenta nialnia a peretelui arteriolar cu ingustarea lumenului vascular. Necroza
fibrinoida arteriolara constituie 'marca' morfologica a HTA maligne. Se caracterizeaza prin
rupturi ale fibrelor musculare netede din media arteriolara, exudatia plasmatica enorma in
peretele vascular, reactie inflamatorie exudativa si ploriferativa in adventice cu obliterare
sau stenozare consecutiva a numenului arteriolar. Arteriola capata un aspect bizar,
moniloform, avand zone dilatate care alterneaza cu altele stramtorate. Leziunile
afecteaza in masuradiferita rinichiul, pancreasul, suprarenalele, intestinul, creierul, cordul
si ficatul. La nivelul rinichiului, leziunile arteriale se sistematizeaza, fiind reprezentate
de endorterita proliferativa, arteriolita necrozanta glomerulita necrozanta.
Patogenia leziunilor arteriale este complexa si doar partial cunoscuta, mai ales in
ceea cepriveste secventialitatea evenimentelor mobide. Interventia mecanismului renina-
angiotensiva, hipersecretia de mineralcorticorzi si catecolamide, excesul de Na+,
ANATOMIA PATOLOGICA
16
stabileasca o corelatie stricta , comparativa, intre tipul si gradul unor anumite leziuni, pe
de o parte, si grupa de varsta, sexul, cifra tensionala, vechimea si viteza evolutiei bolii, pe
de alta.
De aceea suntem mai mult sau mai putin siliti sa ne limitam la o expunera
catagrafica a tipurilor de leziuni intalnite in aceasta boala si sa facem numai presupuneri
care dintre modificarile degenerative ce alcatuiesc 'arterioscreloza' sunt legate de o
tensiune mare.
Termenul anatomic generic de 'arterioscreloza', cuprinzand totalitatea leziunilor
degenerative ale arterelor, nu inseamna nimic mai mult decat 'induratie a arterelor'.
Sub acest termen se cuprind trei grupe de leziuni:
Primele doua tipuri lezionale afecteaza arterele mari, artere cu un strat mijlociu
bogat in tesut elastic. Al treilea tip lezionar cuprinde arterele mici si arteriolele, elemente
bogate in tesut muscular, cu functiile esentiale in controlarea rezistentei.
Procesele patologice, care duc la degenerarea fibrelor periferice elastice din
media aortei si din media arterelor mari, cresc presiunea pulsului si duc la o hipertensiune
exclusiv sistolica. In parte, aceste procese sunt in functie de varsta.
Ridicarile atat ale presiunii sistolice, cat si celei diastolice sunt legate in primul rand de
modificarile, functionale sau structurale, din arterele mici, musculare.
17
HTA fiind o boala de frecventa crescuta in populatia generala, adevaratele
probleme pe care le pune sunt cele ale depistarii sale in masa si nu cele ale stabilirii
diagnosticului la nivel individual. De aceea populatia trebuie sa fie avizata si sa sprijine
efortul medico-sanitar de depistare activa a bolii. Sprijinul cel mai direct este
materializat prin prezentarea la actiunile de depistare a HTA pe de o parte, iar pe de alta
parte, prin efectuarea constiincioasa a examinarii medicale impuse cu diverse prilejuri
(angajari in munca, admitere in invatamantul superior, examene pentru permis de
conducere auto, e.t.c). In fond, problema centrala a diagnosticului individual al HTA
este legata de valoarea cifrei tensionale.
-severitatea bolii
18
-elemente orientative pentru prognostic si tratament
♦ Persoanele cu TAs mai mare sau egala cu 240 mm/Hg si/sau TAd mai
mare sau egala cu 120 mm/Hg;
a) ANAMNEZA
Asistenta medicala fiind prima care intra in contact cu pacientul (de cele mai
multe ori) trebuie sa conduca discutia astfel incat sa poata procura urmatoarele date:
debretul aproximativ sau sigur al HTA, simptomele de debut sau cele pentru care se
adreseaza medicului, sa orienteze si sa ierarhizeze investigatiile paraclinice pentru
stabilirea etiologica a HTA si a caracterului sau evolutiv, sa efectueze un bilant orientativ
privind riscul cardiovascular, bolileasociate si evetualele conditii de mediu favorizante
pentru cresterea valorilor TA. Anomneza bolnavului cu HTA este etapa initiala si
indispensabila stabilirii debutului hipertensiunii.
Interogatoriul precizeaza unele tulburari functionale comune tuturor formelor de
HTA si anume:
-cefalee -semnalata indeosebi dimineata inainte de sculare; are sediul cervico-occipital
sau se prezinta ca o hemicranie predominant preorbitara, alteori este pulsatila, insotita sau
precedata de tulburari vizuale sau digestive; bolnavii relateaza ca cefaleea este
favorizata de ingestia de alcool si de suprasolicitare intelectuala;
19
-vertij de durata variabila, asociat sau nu schimbarilor de pozitie ,
-tulburari de vedere ,
-vajaieli in urechi ,
-oboseala fizica si intelectuala,
-parestezii, pareze, disartrii trecatoare,
-palpitatii, precordialgii, dispnee de efort,
-anxietate, insomnii, iritabilitate,
sarcini,
-existenta unor simptome care pot sugera o HTA secundara (crize sudorale
20
degreveaza pe aceasta din urma de eforturi fizice, ii previne o serie de suferinte inutile,
contribuie la crearea unui climat favorabil intre bolnav si medic, face accesibila medicului
explorarea tuturor regninelor organismului, servindu-1 cu instumentarul necesar, toate
acestea intervenind pentru scurtareatimpului expunerii bolnavului in stare grava la
examinarile clinice este indispensabil in cazul bolnavilor in stare grava: astenici,
adinamici, somnolenti, inconstienti, imobilizati, e.t.c. si foarte utila in cazul tuturor
bolnavilor
Daca insa cunoaste esenta si importanta examinarilor, prin increderea pe care i-am
insuflat-o, va suporta mult mai usor suferintele cauzate de diverse explorari, obtinand
cooperarea lui activa in reusita si operativitatea examinarilor.
Tinand seama de simtul pudorii, asistenta va izola patul bolnavului (in special la
prima examinare), despartind-ul cu un paravan de celelalte paturi, ceea ce linisteste pe
multi bolnavi.
21
EXAMENUL CLINIC
Determinarea presiunii arteriale se face corect prin metoda ascultativa sau cea
electronica, masurand TA la ambele brate, in clinostatism si ortostatism, daca este posibil
dimineata, dupa repaus fizic si intelectual.
Examenul clinic incearca sa deceleze cauzele sau leziunile generatoare de HTA,
precum si stadiul evolutiv si rasunetul asupra intregului organism. Scaderea inportanta a
pulsului la arterele femurale sau abolirea sa evoca o stenoza a sistemului aortic care se
confirma la palparea arterelor intercostale pe toracele posterior, prin auscultatia inimii
(suflu sistolic paravertebral stang) si de radiografia toracelui (eroziuni costale). Stenoza
unei artere renale poate determina uneori un suflu perceptibil paraombilical si in
regiunea lombara. Palparea lojelor renale poate evidentia o tumoare renala sau
nefromegalie bilaterala, sugerand polichistoza renala. Tuseul rectal la barbat si cel vaginal
la femeie sunt asemenea necesare. Examenul clinic general poate pune in evidenta si
semnele unei afectiuni endocrine sau metabolice, susceptibile de a produce HTA
secundara (hipertiroidism, boala Cushing, acromegalie, manifestari cutanate ale unei
diateze gutoase sau dislipopreteinemii).
Aprecierea rasunetului visceral al HTA: cand bolnavul semnaleaza dispnee la
eforturi bine tolerate anterior, iar examenul obiectiv deceleaza un suflu sistolic si
cardiomegalie (confirmata radiologie, EKG, ecografie), se contureaza suprasolicitarea
cordului; semnalarea unei poliurii nocturne, recente, fara disurie, obliga la suspicionarea
renalizarii HTA. Deasemenea, scaderea capacitatii de lucru, eclipse cerebrale, un examen
de fund de ochi modificat (gradul II-III) sustin faptul ca HTA a produs afectarea vaselor
cerebrale.
22
bolnavului, din acest motiv, asistenta trebuie sa aiba cunostinte precise si manualitate
corespunzatoare.
-informeaza asupra gravitatii cazului , reflecta obiectiv evolutia evolutia bolii si ajuta la
stabilirea prognosticului, -contribuie la aprecierea eficacitatiitratamentului, -prevesteste
instalarea unor complicatii, -confirma vindecarea clinica si etiologica a bolnavului,
EXAMENE PARACLINICE
In functie de caz, examenele complementare sunt indispensabile pentru a
aprecia rasunetul visceral al HTA si a descoperi etiologia.
In practica zilnica, unui bolnav hipertensiv i se efectueaza urmatoarele examene:
-dozarea potasiului sanguin si urinar,
-dozarea ureei si creatininei sanguine,
-examen citobacteriologic urinar,
-grup sanguin,
-testul Addis-Hamburger sau urocultura cantitativa,
-proteinurie pe 24 de ore (peste 0,1 Og arata afectare renala),
-dozarea glicemiei la 2 ore post prandial,
-dozarea colesterolului, trigliceridelor,
-dozarea acidului vanilmandelic si catevolamidelor,
-radiografia renala pe gol si/sau urografia LV.,
-radiografia cardiopulmonara,
-examen sumar de urina,
-urocultura,
-EKG
-examenul fundului de ochi
23
Cand investigatiile de 'prima linie' nu au reusit un bilant satisfacator, se recurge
la ajutorul serviciilor specializate pentru arteriografie renala, dozarea activitatii plasmatice
renina-angiotensiva, dozarea aldosteronului, testul Howard, scintigrama renala, punctia
renala.
Clasic se deosebesc:
Sunt cuprinsi in acest stadiu subiecti cu valori ocazional crescute ale TA,
normalizate ulterior fara o medicatie deosebita, precum si subiectii considerati
hipertensivi, dar ale caror valori s-au normalizat dupa 2-3 zile de spitalizare. La acesti
bolnavi, de obicei asimptomatici, examenul clinic este negativ. O parte din ei pot avea
tulburari neuro-vegetative, dovada unei labilitati nervoase cu tendinta la
hipersimpaticotonie.
Stadiul I de HTA izolata si pura. Peste 90% din subiectii hipertensivi sunt
depistati in acest stadiu, in care sunt prezente variatii tensionale, cu valori
frecvent peste 160/95mmHg. Acest stadiu poate dura 10-15 ani, perioada in
care, la cresterile tensionale, se asociaza leziuni vasculare minore traduse prin
alterari de gradul I ale F.O.
24
Acest stadiu corespunde formei benigne, care evolueaza progresiv si se
caracterizeaza prin:
-semne care apar la examenul arterelor, artere sinuoase si rigide, puls bine batut; -semne
de fragilitate capilara; diverse manifestari hemoragice (epistaxis, metroragii, uneori
hematemeze, hemoragii retiniene etc);
-semne cerebrale: cefalee occipitala, de obicei dimineata, la trezire, ameteli, oboseala,
astenie, insomnie, tulburari de memorie si concentrare, modificare de caracter, frecvent
tulburari de vedere si tulburari trecatoare de constienta si de limbaj sunt cele mai
frecvente tulburari functionale, comune tuturor formelor de hipertensiune;
-examenul inimii releva subiectiv palpitatii, dureri precordiale, diferite grade de dispnee,
iar obiectiv, semne de marire a inimii stangi (hipertrofie si digitatie);
HVS.
marit, sinuoase, indurate, iar radiologie aorta apare, largita, derulata, butonul
. Stadiul III de HTA complicata. In acest stadiu sunt prezente pe langa acuzele perioadelor
anterioare si semne si simptome noi, ca urmare a visceralizarii hipertensiunii si a
25
afectarii organelor tinta. Complicatiile HTA au fost impartite arbitrar in complicatii
nespecifice si complicatii specifice.
hipotensor.
consecutiva, retinopatia hipertensiva (FO grd. III, IV), hemoraga cerebrala sau
26
arterelor interlobulare prezinta necroza fibrinoida),
URGENTE HIPERTENSIVE
Corespund unor situatii cand cresterea rapida, acuta, a TA ameninta viata daca
nu este sanctionata urgent terapeutic. Criza hipertensiva poate aparea in 3 imprejurari:
encefalopatia hipertensiva; HTA maligna; puseuri tensionale cu exces de catecolamine
(feocromocitom, oprire brusca a unei terapii cu clonidina).
foarte mari.
EVOLUTIE SI COMPLICATII
In forma benigna, cea mai obisnuita, boala dureaza ani sau chiar zeci de
ani. Sub influenta unui tratament corect si precoce pot aparea remisiuni importante. In
forma maligna, evolutia este foarte rapida, etapele bolii fiind parcurse in 1-3 ani.
27
Indiferent de etiologie, fiecare forma de HTA in raport cu caracterul sau
evolutiv, poate fi benigna sau maligna si parcurge, in evolutia sa, cele 3 stadii din
clasificarea propusa de OMS.
28
Semnele clinice care preced instalarea insuficientei cardiace
sunt: tahicardia, puls altern, clangor aortic, galop mezo-sau telediastolic, tulburari
de ritm (extrasistole, fibulatie arteriala).
29
cu aspect de panza de paianjen. Glomerulonefrita cronica prezinta HTA asociata cu
semne renale (albuminurie, hematurie, scaderea importanta a filtratului glomerular).
Alte cauze posibile ale HTA renale pot fi tuberculoza renala, aplaziile si
atrofiile renale unilaterale congenitale.Investigatii de specialitate precizeaza diagnosticul.
PROGNOSTICUL
-depinde de forna clinica benigna sau maligna, de ereditate, de nivlul tensiunii diastolice
si bazale, de varsta (tinerii fac forme mai grave), de respectarea tratamentului, de modul
de viata recomandat si, in sfarsit, de aparitiia complicatiilor.
Prognosticul este favorabil in primul stadiu de boala, fiind mai rezervat in
stadiul al doilea si mai ales in al treilea. Moartea se datoreaza indeosebi complicatiilor
cardiace, cerebrale si renale. Sub influenta tratamentului actual, prognosticul s-a
imbunatatit.
TRATAMENTUL HTA
Cu toate acestea cei mai multi dintre autori sunt unanimi in a recomanda
tratament tuturor hipertensivilor fie sub forma regimului igieno-dietetic fie a celui
medicamentos. Argumentele in favoarea punctului de vedere respectiv sunt furnizate, pe
de o parte, de societatile de asigurari ale caror statistici arata ca HTA este o cauza
30
majora de crestere a morbiditatii si de scadere a longevitatii, iar pe de alta parte, de
rezultatele unor studii terapeuticecontrolate care demonstreaza ca scaderea sub tratament
a TA micsoreaza morbiditatea si mortalitatea la hipertensivi. Raportand intrebarea
pusa la inceput, se poate spune ca, indiferent de incadrarea intr-o clasificare sau alta,
toti hipertensivii trebuie tratati.
-explorarea trebuie bine facuta deoarece sunt hipertensiuni care beneficiaza de tratament
chirurgical (hipertensiunile reno-vasculare); -tratamentul trebuie sa fie complex igienico-
dietetic, medicamentos etc; -tratamentul trebuie individualizat si stabilit in conditii de
ambulator, nu despital;
31
-drogurile hipotensive vor fi administrate la inceput in cantitati mai mici si marite
apoi progresiv, pana la normalizarea TA. Este bine ca drogurile hipotensive sa fie
asociate si la inceputul tratamentului asocierea sa cuprinda un hipotensiv cu un diuretic
tiazidic;
A. TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC
Tratamentul igienico-dietetic urmareste stabilirea regimului alimentar
(dieta si reglementarea activitatii fizice si intelectuale). Importanta acestui tratament
rezulta si din faptul ca multe boli se pot vindeca numai prin dieta si repaus (unele
enterocolite acute, unele nefrite etc), altele putandu-se mentine in stare de compensare
(afectiuni cardiace, hepatice, renale).
Dietetica sau alimentatia curativa se ocupa cu alimentatia omului bolnav.
Aceasta utilizata corect, limiteaza intrebuintarea medicamentelor, evitand astfel
obisnuinta organismului cu medicamentele.
Dar, dietetica joaca un rol important si in profilaxia episoadelor acute, a
complicatiilor si a decompensarilor (insuficienta cardiaca, HTA, diabet zaharat,
colecistite, boala ulceroasa etc). Regimul dietetic trebuie intotdeauna
individualizat, adaptat fazei de evolutie a bolii si cat mai variat, pentru a nu provoca
repulsie, deci necooperarea bolnavului.
32
La stabilirea unui regim trebuie precizate alimentele permise, cantitatea si calitatea lor,
orarul si repartizarea meselor, durata aplicarii. Se recomanda, uneori foi de regim.
Periodic, bolnavultrebuie cantarit, pentru a aprecia succesul sau ineficienta metodei.
ALIMENTE PERMISE:
-supe: de zarzavat simple sau cu adaos fainos, bors de zarzavat sau cu cartofi,
-fainoase: in cantitate limitata, gris, orez, fulgi de ovaz, fidea, toate fierte fara
sare
-carne in cantitate redusa, de3 ori pe saptamana, de vita, vitei, gaina, pui, slaba,
fiarta ca rasol, fripta, cu patrunjel, cartofi, morcovi, orez, perisoare fierte in aburi
sau apa, toate fara sare, peste slab (lin, salau, stiuca, crap, pastrav) fiert, rasol,
-legume si zarzavaturi: crude sau fierte, trecute prin sita, piureuri, strecurate,
verde, sfecla, salata verde, rosii, vinete, ardei grasi, varza cruda si murata, fara
33
sare, tote rase marunt si administrate ca salate, sau fierte ca soteuri sau budinci
de legume;
-lapte si branzeturi: lapte dulce, iaurt, lapte batut, branza de vaci, cas, urda
-dulciuri: preparate fara bicarbonat si sare, din aluat fiert, uscat, cu branza de
vaci, cu fructe sau gelatina de fructe, cu lapte, iaurt, peltea, salata de fructe, cu
-bauturi: lapte simplu degresat, lapte batut sau iaurt, sucuri de fructe sau
-condimente: sos de rosii, sosuri dietetice (fara grasime prajita) cu faina rumenita
ALIMENTE INTERZISE:
-carne grasa, viscere, vanat, peste gras sau sarat, conserve de peste sau carne,
afumaturi;
-oua in cantitate crescuta (mai ales galbenusuri), oua tari, omleta, jumari,
maioneza;
34
-paine cu sare si paine neagra;
-legume si zarzavaturi care contin mult sodiu (telina, spanac, varza acra,
muraturi);
cacao:
-condimente: sare mai mult decat este prescris, piper, ardei iute, boia de ardei,
RECOMANDAM:
-viata ordonata, fara eforturi, fara fumat, fara stress, fara alcool;
culcare;
REGIMUL DE VIATA
35
B. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
36
abandoneze tratamentul, chiar cand acesta era eficient. La barbati se va evita administrarea
in perioada activitatii genitale de droguri antihipertensive care au ca efect
secundar tulburari de dinamica sexuala, pentru ca in mod sigur acestia isi
vor autointreprinde tratamentul.
HTA usoara este unica forma unde apare intrebarea oportunitatii unei terapii
active. Unii autori recomanda supravegherea si prescrierea sedativelor.
Altii recomanda monoterapia cu un diuretic sau P-blocant.
HTA sistolica. La tineri este determinata de hipertonia
simpatica, recomandadu-se deci un P-blocant. La varstnici se datoreaza reducerii
compliantei arteriale si se recomanda droguri cu actiune directa asupra peretelui arterial.
HIDRALAZINA-P.O./I.V. ; NICERGOLINA
37
Furosemid, acid Etacrinic. Ca tactica terapeutica, se recomanda mentinerea controlului
terapeutic al HTA chiar daca apare o deteriorare a functiei renale, posibila la inceputul
tratamentului, dar pasagera. In formele severe sunt de utilizat inhibitorii sistemului
renino-angiotensiva.
38
-DIZOXID, i.v., (rapid-bolus), 150-300mg repetate la 8-12 ore;
ejectie;
39
procent de 72% de normalizare a
TA postoperator. Tumorile suprarenale ce determina sindromul Cushing,
tuberculoza renala, cancerul renal, urmarile unei plagi renale sau infarct renal,
ORIENTARI:
diuretice. Cea mai eficace si bine tolerata asociere este cea dinte un diuretic
40
blocant.
41
2.Cui i se adreseaza profilaxia?
o Supraponderalilor
o Sedentarilor
42
Hipertensiunea arteriala avand o prevalenta ridicata in populatia generala,
profilaxia trebuie conceputa la nivel comunitar, ca parte integrata a programului
complex de combatere si prevenire a bolilor cronice si degenerative.
43
-Il pregateste totodata, fara a-i induce psihologia de infirm, sa limiteze cat mai mult
posibil (prin educatie) efectul daunator asupra sanatatii al stressului psihosocial la
care in mod inevitabil este supus omul in societatea contemporana.
c) Sfatul genetic
Aceasta constituie un alt element care incepe sa devina un mijloc eficace de
profilaxie pentru multe boli cu componenta etiopatogenica ereditara, acelasi lucru se
asteapta in prezent si pentru hipertensiunea arteriala, odata cu elucidarea ponderii
factorului genetic in producerea sa.
d) Supravegherea medicala activa
Prin sistemul de dispensarizare (valabil mai ales in colectivitati) a tuturor celor supusi
profilaxiei este si ea o actiune ce trebuie desfasurata cu seriozitate si competenta.
CAZUL 1.
MOTIVELE INTERNARII:
44
lOmmHg. Uneori se insoteste si de palpitatii aparute brusc, cu ritm neregulat, care dispar
progresiv, insa de cele mai multe ori apar fara corelatii cu cefaleea si o trezesc noaptea din
somn. Cefaleea s-a intensificat in ultimele doua saptamani, fapt care a necesitat internarea
la Spitalul de Urgenta cu TA =200/lOOmmHg, unde a urmat tratamentul cu Captopul (250
mg) 4cp/zi, Diltiazem ½ cp/zi.
- Spondiloza cervicala,
- Colecistectomie 1992,
- Apendicectomie,
ISTORICUL BOLII:
Pacienta in varsta de 58 de ani, cunoscuta de mai multi ani cu B.C.I., Angor de efort
(in tratament cu Aspirina, Nitropector, Propranolol 40mg) si HTA (val. Max 220/110
mmHg) tratata cu Captopril (100 mg), Nifedipin (30 mg), se interneaza pentru cefalee
occipitala si frontala pulsatila, ameteli.
Obiectiv, se constata pacienta cu stare generala buna, afebrila; TA= 200/110 mmHg,
AV= 80 batai/min., regulat, cracmere la mobilizarea articulatiilor mari. In rest examen
obiectiv normal.
45
INVESTIGATII SI ANALIZE DE LABORATOR
CONFORM PRESCRIPTIEI MEDICULUI
46
75-110mg/dl
19-43 mg/dl
0,8-1,5 mg/dl
137-145mmol/l
98-107mmol/l
3,5-5mmol/l
160-240 mg/dl
70-175mg/dl
3,5-8,5 mg/dl
17-59 U/L UROCULTURA 14-09-2005
21-72 U/L
- rare epitelii, relativ frecvente leucocite;
313-618 U/L
frecvent oxalat de Ca
55-170 U/L
0-13 U/L - Enterococ > 100.000/ml
37-125 U/L
8-78 U/L
0,2-1,3 mg/dl
0-1,1 mg/dl
0-0,4 mg/dl
49-181 μg/dl
- Glucoza 105mg/dl
Amoxicilin/Clavulanic AM-S
Ciproflexacin
Cotrimazol
Gentamicin
Imipenem
Penicilin
Vancomocin
- Leucocite 100/1
- Glucide normal
- Urobilinogen normal
- Proteine neglijabil
RX.PULMONAR14-09-2005
ECO-CORD 14-09-2005
Contractii normale VS; valve de aspect normal; AS = 3,5 cm; VD = 3,2 cm; SIV 0,8;VS =
4,7 cm; PP = 0,8.
ECO-ABDOMINAL 14-09-2005
48
Ficat LS= 6 cm; LD = 14 cm.
-reduca grasimile
si NaCl din
alimentatie.
49
Urmareste efectul
medicamentelor,
Masoara si
noteaza in foaia
de observatie TA,
pulsul si
respiratiile.
2. DE A SE -Anorexie -Greturi Pacienta sa -Ajuta pacienta in Aplica Pacienta
-Varsaturi timpul este
HIDRATA SI A SE aiba o stare tratementul
varsaturilor si o echilibrata
ALIMENTA de bine, tara incurajeaza; medicamentos
hidroelectro
greturi si -Aseaza pacienta prescris: litic si
in pozitie
varsaturi; sa antiemetice, nutritional.
sezanda,
fie echilibrata semisezanda sau vitamine,
in
hidroelectro - saruri minerale
decubit, dorsal cu
litic si capul intr-o
nutritional. parte;
-Dupa incetarea
varsaturilor,
rehidrateaza
pacienta treptat,
cu cantitati mici
de lichide
reci, oferite cu
lingurita;
-Constientizeaza
pacienta
asupra
50
importantei
regimului
alimentar
3.DE A SE -Dificultate in pasiva a artic. Pacienta sa Invata pacienta Pacienta
MISCA care este prezinta
efectuarea mari ale aiba tonusul
SI A AVEA 0 pozitia adecvata cracmere,
miscarilor membrelor; muscular si si cum sa noduli
BUNA POSTURA
-noduli forta efectueze exercitii Heberden,
musculare halus
Heberden; musculara
active. valgus
-halus valgus pastrata. Sa stang.
-ameteli adecvata.
4.DE ADORMI SI -Somn perturbat Pacienta sa Invata pacienta
Administreaza Pacienta are
A SE ODIHNI -Neliniste sa practice un
beneficieze de tratamentul
tehnici de somn
-Cefalee fronto-
un nr. de ore relaxare, exercitii medicamentos linistit. Inca
occipitala
de somn respiratorii prescris mai prezinta
minute, inainte o
-Ameteli
corespunzator
de culcare. stare de
-Tinitus
cantitativ si Identifica nivelul anxietate.
-Palpitatii
calitativ. si cauza anxietatii
la pacientii
cu insomnie.
5.DE A Pacienta Invata Pacienta
MENTINETEMPERATU sapastreze pacienta sa- esteafebrilaT=36,5°
RACORPULUI LIMITELE temperaturacor siorganizeze C
NORMALE pului in limite activitatea,re
normale. gimul
alimentar,gar
deroba, s a , i
n functie de
temperatura
mediului am
51
biant.
52
9 IDE A Pacienta sa- Determina Pacientaactioneaza
ACTIONACONFORMPR si recapeteincr pacienta sa- conformconvingeril
OPRIILOR CONVIN ederea insine si exprime orsale.
GERI SIVALORI si sa aibe propriilecon
o stare de vingeri si
bine fizic si valori.Planif
psihic. ica
impreuna
cupacienta
activitatireli
gioase.
10.DE A Pacienta sa Exploreaza Pacientaefectueaz
SE RECREA aibe o stare gusturilepaci aactivitatirecreati
buna entei pentru ve.
dedispozitie. activitati recr
eative si
asigura condi
tiile necesare.
11.DEA INVATACUM Pacienta Sustine Pacienta estefoarte
SA-SIPASTREZE saacumulezesuf motivarea interesatasa afle cit
SANATATEA. icientecunostint pacientei fata mai multe desprecum
e legate de de sa-sipastrezesanatatea.
modul de a-si cunostitele
pastra care
sanatatea. urmeaza sa
le
dobindesca.
Prezintamate
rile
subiecteinter
esante
,attractive
,cu mijloace
si procedee
adecvate
nivelului
de cultura si
gradului de
intelegere a
pacientei
CAZUL II
NUME SI PRENUME: M.I.
53
SEX: FEMININ
4, ap. 80.
OCUPATIA: PENSIONARA
DATA EXTERNARII:2006.01.11
54
INVESTIGATII SI ANALIZE DE LABORATOR
CONFORM PRESCRIPTIEI MEDICULUI
55
75-110mg/dl
19-43 mg/dl
0,8-1,5 mg/dl
137-145mmol/l
98-107mmol/l
3,5-5mmol/l
160-240 mg/dl
70-175mg/dl
3,5-8,5 mg/dl
17-59 U/L
21-72 U/L
313-618 U/L
55-170 U/L
0-13 U/L
8-78 U/L
0,2-1,3 mg/dl
0-1,1 mg/dl
0-0,4 mg/dl
49-181 ug/dl
56
HEMOGRAMA 04.10.2005
Hematocrit 41,3%
-Densitatea 1015
-pH 5
- Proteine neglijabil
- Urobilinogen normal
- Eritrocite neglijabil
ECO-CORD 5.10.2005
As = 3,5 cm
57
VD = 3,3CM
Siv = 1,2
Vs = 4,7 CM
Va asigur un
mediu
ambiant bine
aerisit si
daca este cazul, va
umezi
aerul din incapere.
1.NEVOIA DE A RESPIRA SI -puseu de -boala Pacienta sa Invata pacienta: sa Administreaza
aiba
A AVEA O BUNA tensiune hipertensiva prezinte cai alimentatie bogata medicatia
in
BUNA CCIRCULATIECIRCULATIE 200/1 lOmmHg respiratorii fructe, prescrisa:
zarzavaturi; sa
CIRCULATIE permeabile; o reduca grasimile sitonicardiace,
NaCl
respiratie si o din alimentatie. diuretice,
circulatie Urmareste efectul antiaritmice,
adecvate. medicamentelor. hipotensoare
Masoara si etc.
noteaza in
foaia de observatie
TA,
pulsul si
respiratiile
Calculeaza
cantitatea de
lichide ingerate si
perfuzate si pe cea
eliminata.
2.De A Elimina Epistaxis Puseu Pacienta sa Corecteaza
hipertensiv dezechilibrul
58
200/1 prezinte hidric, prin
lOmmHg hidratarea sau
mictiuni reducerea
aportului de
fiziologice si un lichide si
electroliti.
tranzit Aseaza pacienta in
intestinal decubrt dorsal si o
normal. sfatuieste sa
comprime
nara pe unde s-a
produs
sangerarea timp de
S min
3.DE ADORMI SI -neliniste, Tulburare Pacienta sa Va incerca sa-i Administreaza
usoara insufle
A SE ODIHNI agitatie. depresiva beneficieze de increderea in tratament
mixta. echipa
un nr. de ore medicala ce o medicamentos
ingrijeste,
de somn Ii va explica cu prescris.
tact si
corespunzator intelegere orice
tehnica
calitativ si medicala la care
va fi
cantitativ. supusa
Invata persoana
sa-si
4.De a comunica Pacienta putin Tulburare Pacienta sa Da posibilitatea
comunicativa depresiva pacientei sa-si
foloseasca exprime nevoile,
sentimentele,
mijloacele de ideile si dorintele
sale.
comunicare
adecvate starii
sale.
CAZ III
NUME SI PRENUME: R.S.
SEX: FEMININ
DATA NASTERII: 25.05.1945
59
VARSTA: 58 de ani
DATA INTERNARII: 30.03.2006
DATA EXTERNARII: 10.04.2006
DIAGNOSTIC LA HTA Puseu 190/100 mm
INTERNARE:
MOTIVELE - cefalee occipitala,
INTERNARII: - ameteli
- palpitatii
ISTORICUL BOLII:
- alergie la Ampicilina.
- menopauza 49 ani
60
EXAMENE PARACLINICE
BIOCHIMIE 30.03.2005
Glucoza 97mg/dl
Ureea 42,9 mg/dl
Creatinina l,lmg/dl
Na+ 150mmol/l
Cl+ 107mmol/l
K+ 4,2mmol/l
Colesterol 271 mg/dl
Trigliceride 102mg/dl
Acid uric 5,9mg/dl
AST 23U/L
ALT 24U/L
LDH 405 U/L
Bilirubina tot. 0,9 mg/dl
bilirubinanec. 0,7 mg/dl
Bilirubina dir. 0,2 mg/dl
HEMOGRAMA 30.03.200
WBC 7,2xlOJ
RBC 4,09
Hb 12,7
HCT 39,6%
PLT 237
VSH 30/62
SUMAR DE URINA 31.03.
2005
Densitatea 1009
Ph acid
Albumina, glucoza absente
Urobilinogen normal
61
VALORI NORMALE 75-110mg/dl 19-43 mg/dl 0,8-1,5 mg/dl 137-145mmol/l 98-
107mmol/l 3,5-5mmol/l160-240 mg/dl 70-175mg/dl 3,5-8,5 mg/dl
17-59 U/L
21-72 U/L
0-1,1 mg/dl
0-0,4 mg/dl
62
PLAN DE INGRUIRE A BOLNAVULUI CU H.T.A. (3)
Recastigarea
sanatatii.
3.De a Pacienta sa Sfatuieste pacienta Pacienta are tranzi
elimina prezinte sa Intestinal normal.
Mictiuni Desfasoare
fiziologice activitate
63
4.De a se -cefelee Puseu de hta Pacienta sa aiba Planifica un Administreaza Pacienta nu mai
misca 190-l00mm/hg program de
Occipitala, Tonusul muscular Medicatia Prezinta simptome
Si a avea o Exercitii si de mers,
-ameteli, Adecvat activitatii in Prescrisa. Descrise initial.
Buna postura
-parestezii ale Depuse si sa aiba oFunctie de
capacitatea
Membrului Postura adecvata.
Pacientei. Foloseste
Superior stang
Utilajele auxiliare si
de
Confort, pentru
Mentinerea pozitiei
Anatomice.
CONCLUZII
'Mi-am plans de mila pentru ca purtam niste pantofi vechi si rupti pana mi-
a iesit in cale un om fara picioare.'
64
Sa nu consideram HTA (mai ales formele cronice) ca pe o fatalitate. Poate
destinul ne-a scos in cale acest obstacol pentru a invata sa apreciem mai bine valoare a
vietii.
BIBLIOGRAFIE
1.'MEDICINA GENERELA'
-SUB REDACTIA LUI MARIN VOICULESCU-VOLUMUL I-
65
10 TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE'-T. TEODORESCU-
66