You are on page 1of 5

CAPITOLUL I

FREZAREA – GENERALITATI
1.1. PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE
Frezarea este prelucrarea prin aschiere a suprafetelor plane, cilindrice sau profilate cu ajutorul unei
scule prevazuta cu mai multi dinti, denumita freza.
Procesul de aschiere prin frezare se caracterizeaza prin faptul ca miscarea principala de aschiere este
executata de scula, iar miscarile de avans sunt executate de semifabricat.
In functie de sensul miscarii de avans fata de miscarea principala, in punctual de contact, se disting doua
metode de frezare: contra avansului si in sensul avansului.
La frezarea contra avansului, are loc o crestere treptata a fortei pe dinte, deoarece grosimea aschiei
creste de la zero la maxim. Aceasta crestere treptata este favorabila din punct de vedere al solicitarii
sculei si a organelor masinii-unelte.
Frezarea contra avansului se recomanda la prelucrarea pieselor turnate sau forjate, care au o crusta
dura, deoarece dintele frezei patrunde in material sub crusta, reducandu-se astfel deteriorarea taisului.
In cazul frezarii in sensul avansului, forta pe dinte are o valoare maxima in momentul intrarii in aschie si
apoi aceasta scade la valoarea zero, cand aschia se desprinde. Aceasta solicitare este defavorabila
pentru dinte, iar prin aceasta se micsoreaza rugozitatea suprafetei prelucrate si creste productivitatea
prelucrarii.
Folosind aceasta metoda de frezare, se pot obtine rezultate favorabile numai daca masinile sunt
prevazute cu dispozitive pentru eliminarea jocului din mecanismul surub-piulita de antrenare a mesei,
deoarece existenta jocului determina o frezare cu vibratii.
1.2. SCULE FOLOSITE PENTRU PRELUCRARI PE MASINI DE FREZAT
La o freza se deosebesc dintii aschietori si corpul. Din punct de vedere constructiv, frezele pot fi
executate dintr-o bucata (in acest caz se numesc freze monobloc) sau asamblate (in acest caz se numesc
freze cu dinti montati).
Dupa modul de executare a dintilor pe suprafata de asezare 1, frezele pot fi: cu dinti frezati si cu dinti
detalonati. Constructia frezelor cu dinti frezati este mai simpla si mai usor de realizat. Detalonarea se
foloseste in cazul frezelor profilate, pentru care este necesar sa se mentina profilul si dupa reascutire
care se executa pe suprafata de degajare 2. Suprafata 3 se numeste spatele dintelui.
Frezele se clasifica dupa urmatoarele criterii:
1) Dupa felul suprafetei pe care sunt executati dintii, frezele pot fi: cilindrice, frontale, cilindro-frontale,
disc cu dinti dispusi pe doua sau pe trei fete, unghiulare si profilate.
Aceste freze pot avea dimensiunile, forma si numarul dintilor diferite, dupa caracterul prelucrarii,
materialul de prelucrat, etc.
2) Dupa constructia dintilor, frezele pot fi: cu dinti frezati, detalonati si demontabili.
3) Dupa forma dintilor, frezele pot fi: cu dinti drepti, elicoidali si in zig-zag. Frezele cu dinti elicoidali
prezinta avantaje fata de cele cu dinti drepti, deoarece asigura un mers mai linistit.
4) Dupa sensul canalelor elicoidale, frezele pot fi: cu canale elicoidale pe dreapta si pe stanga.
5) Dupa modul de fixare al frezei in arboreal principal al masinii-unelte, frezele pot fi: cu coada si cu
alezaj.
6) Dupa sistemul constructive, frezele pot fi: dintr-o bucata si obtinute prin cuplarea mai multor freze
(joc de freze)
7) Dupa felul suprafetei prelucrate, frezele pot fi pentru: prelucrarea suprafetelor plane si profilate,
canale, retezat, filete, danturi si caneluri.
1.3. TIPURI DE MASINI DE FREZAT SI PARTICULARITATILE LOR
Masinile de frezat pot fi: cu destinatie generala si cu destinatie speciala.
Masinile de frezat cu destinatie generala
1. Masinile de frezat orizontale, numite astfel dupa pozitia arborelui principal, pot fi: cu consola pentru
masa si fara consola.
a) Masinile de frezat orizontale cu consola au – pe langa miscarea de rotatie 1 a arborelui principal – si
posibilitatea de deplasare a mesei in doua directii perpendiculare, necesara realizarii avansului
longitudinal 2 si transversal 3. La aceste masini, adancimea de aschiere se regleaza prin deplasarea
semifabricatului in directie verticala deci prin deplasarea consolei portmasa pe ghidajele verticale ale
batiului.
b) La masinile de frezat orizontale fara consola, adancimea de aschiere se regleaza prin deplasarea
papusii arborelui principal impreuna cu acesta, in directia verticala. Lipsa consolei si constructia in forma
de cadru fac ca aceste masini sa aiba o buna rigiditate.
2) Masinile de frezat verticale, numite astfel dupa pozitia arborelui principal, pot fi: cu consola si fara
consola.
a) Masinile de frezat verticale cu consola sunt prevazute cu aceleasi miscari de avans ca si masinile de
frezat orizontale cu consola, singura deosebire constituind-o pozitia verticala a arborelui principal.
b) Masinile de frezat verticale fara consola realizeaza avansul vertical prin deplasarea papusii arborelui
principal in directie verticala. Datorita absentei consolei, pe aceasta masina se pot prelucra piese cu
gabarite mai mari.
3) Masinile de frezat universale au in plus fata de masinile de frezat orizontale sania portmasa prevazuta
cu o placa rotativa, care permite rotirea mesei in jurul unui ax vertical cu unghiuri pana la 45°, in ambele
sensuri fata de pozitia normala a mesei.
4) Masinile de frezat longitudinale se construiesc cu un montant sau cu doi montanti. Masinile de frezat
longitudinale cu un montant pot fi fara traversa si cu traversa.
De asemenea masinile de frezat longitudinale cu doi montanti pot fi fara traversa sau cu traversa.
Masinile de frezat cu traversa permit lucru simultan cu mai multe freze, datorita prezentei carucioarelor
de pe traversa.
La masinile de frezat longitudinale masa executa numai miscarea de avans longitudinala 2, iar capetele
de frezat sunt prevazute cu avans orizontal 3 si vertical 4. Traversa de pe montanti se poate deplasa in
directie verticala 5.
5) Masinile de frezat carusel pot fi cu montant sau cu doi montanti. Aceste masini au o masa prevazuta
cu avans circular, pe care se pot fixa semifabricatele si desprinde piesele prelucrate, in timp ce masina
lucreaza.
La masinile de frezat carusel cu un montant masa masinii poate executa miscarea 4 necesara reglarii
suprafetei care se prelucreaza, in timp ce la masinile cu doi montanti aceasta miscare este executata de
catre capetele de frezat.
1. PRINCIPII SI NOTIUNI DE BAZA
Definitia procesului tehnologic de frezare
Frezarea este procedeul tehnologic de obtinere a suprafetelor prin aschiere la care miscarea
principala este de rotatie a sculei aschietoare numita freza iar miscarea de avans este executata
fie de piesa fie de scula aschietoare.
Operatiile de frezare se pot clasifica dupa tipul frezei folosite, deosebindu-se schemele de
frezare indicate in fig. 1.
La frezarea frontala (fig..1,b), pentru realizarea unor regimuri de aschiere cu productivitate
superioara, diametrul frezei D trebuie sa fie mai mare decit latimea de aschiere (lungimea de
contact t1) si anume: D = (l,25...1,5)t1
La frezarea pieselor din otel este necesara aplicarea frezarii nesimetrice: pentru piese din oteluri
carbon de constructii si oteluri aliate semifabricatul de prelucrat se va pozi-tiana deplasat in
directia patrunderii dintelui frezei (fig. 2,a), ceea ce asigura inceputul aschierii de catre fiecare
dinte la o grosime mai mica, a aschiei; pentru piese din oteluri rezistente la temperaturi inalte si
oteluri rezistente la coroziune, semifabricatul va fi pozitionat spre iesirea dintelui frezei din
aschiere (fig. 2,b), ceea ce asigura iesirea din¬telui la o grosime minima, a aschiei. Nerespectarea
acestor reguli are drept consecinta micsorarea apreciabila a durabilitatii frezelor frontale.
Diametrele recomandate ale frezelor sint date in tabelele 1 si 2. Aceste recomandari servesc
pentru alegerea dimensiunilor sculelor din standardele corespunzatoare.
Parametrii adancime de aschiere t si lungime de contact t1, au fost notati pe schemele de
frezare din fig. 1, in care se poate observa ca parametrul t se masoara paralel cu axa frezei, iar
parametrul t1 - intr-un plan perpendicular pe axa frezei.
Regimul de aschiere la frezare se determine in ordinea urmatoare:
- se stabileste marimea adincimii de aschiere;
- se alege din tabele avansul pe dinte sau avansul pe rotatie;
- se calculeaza viteza de aschiere si turatia (rot/min) ale frezei;
- se determine puterea efectiv necesara la frezare;
- se verifica posibilitatea utilizarii regimului de schiere calculat, pe masina de frezat aleasa ,
facandu-se comparatia cu puterea furnizata de masina-unealta.
Fig.1 FREZE PROFILATE FREZE CANELATE
a) b) c) d)
FREZA FERASTRAU FREZA CILINDRICO - FREZA
FRONTALA UNGHIULARA
e) f) g) h)
FREZE PROFILATE FREZE CANELARE
i) j) k) l)
Fig. 1 Scheme de frezare:
a-cu freza cilindrica;
b-cu freza cilindro –frontala cu alezaj;
c-frezare canal cu freza-disc;
d-frezarea unei suprafete plane laterale (prag) cu freza-disc;
e-debitare si crestare cu freza ferastrau;
f-frezare suprafata plana cu freza ciIindro-frontala cu coada;
g-frezare canal cu freza cilindro-frontaia cu coada;
h-fre¬zare cu freza unghiulara;
i-frezare cu freza profilata semirotunda convexa;
j-frezare cu freza profilata semirotunda concava;
k-frezare canal de pana cu freze pentru canelat,pe masina cu avans pendular,
l-frezare canal de pana cu freza pentru canelat, pe masina de frezat verticala.
Din punct de vedere constructiv:
Monobloc – fig.4, 7, 8 (otel rapid)
Cu dinti din carburi metalice – lipite
- fixate mecanic – fig.5
Din punct de vedere al operatiilor:
- Degrosare (dinti putini si robusti)
- Finisare (cu dinti mai multi)
Din punct de vedere al suprafetelor:
1. FREZE CILINDRICE
- cu dinti inclinati – fig.1 (cu placute din carburi metalice fixate mecanic)
- din otel rapid

– fig4