You are on page 1of 14

Căpşunul este una din rarele specii care poate fi plantată la diferite

faze de creştere. Desigur doar prin folosirea răsadului care are un


sistem radicular intact. Principala condiţie la plantarea căpşunului este
asigurarea cu apă.
În conformitate cu tehnologia de cultură, plantaţiile multianuale de
capşun, pot fi înfiinţate: toamna, primăvara devreme, vara sau iarna
(în cîmpul protejat). Indiferent de perioada de plantare a capşunului,
sursa de apă pentru irigaţie este obligatorie.
Plantarea de toamnă. Cea mai favorabilă perioadă de plantare în
toamnă este cuprinsă între sfârşitul lunii august şi mijlocul lunii
octombrie. În cazul plantării la începutul perioadei recomandate
(sfârsit de august - mijloc de septembrie), plantele au timp să se
fortifice pâna la venirea iernii (formeaza un sistem radicular şi o rozetă
de frunze, capabilă să menţină planta în viata, pâna în primavara
urmatoarea) şi rezista mai bine la geruri.
Plantarea mai timpurie permite înrădăcinarea plantei şi formarea
unei rozete puternice pînă la apariţia îngheţurilor. Uneori în această
perioadă se mai diferenţiază şi mugurii florali, în special în timpul
toamnelor lungi. Substanţele de rezervă acumulate la plantarea mai
timpurie permite iernarea mai bună şi obţinerea în primul an a unei
cantităţi mai mari de fructe în comparaţiae cu plantările tardive.
Cicatrizarea rădăcinilor traumate la plantare se petrece mai greu. Din
aceste considerente doar răsadurile crescute în claiete, containere sau
ghivece dau un rezultat mai bun în comparaţie cu răsadurile ce au
rădăcina goală.
La plantarea prea târzie, exista pericolul apariţiei fenomenului
de "descălţare" a plantelor către sfârşitul iernii. Descălţarea, constă în
dezvelirea unei părţi a sistemului radicular al plantelor de capsun,
produsă prin deplasarea pamântului de pe rădăcini, datorita alternarii
înghetului cu dezghetul la suprafaţa solului. La plantarea de toamna,
când se utilizează stoloni recoltaţi în aceeaşi perioada, diferenţierea
mugurilor de rod nu are loc sau este foarte slabă. Din această cauză în
anul următor plantării de toamnă se înregistrează o producţie mică.
Plantarea de primăvară. Pentru plantarea de primăvară se
recomandă perioada cuprinsă între 15 martie şi 15 aprilie. Căpşunul
plantat în primăvara nu produce fructe în anul plantării (tehnologia de
cultura prevede înlăturarea inflorescenţelor pe masură apariţiei lor).
Plantarea de primăvară asigură condiţiile necesare unei dezvoltări
bune a plantelor de căpşun, care rodeşte în anul următor. În anul
plantării, an fără rod, are loc diferenţierea mugurilor de rod şi
depozitarea substantelor de rezerva în radacini, fără concurenţă data
la formarea fructelor şi a stolonilor.
În anul următor înfiinţării culturii, plantele pornesc devreme în
vegetatie primăvara, vegetează şi rodesc bine, datorită sistemului
radicular puternic format în anul anterior şi numărului corespunzător
de ramificaţii roditoare.
Plantarea de vară. Plantarea de vară se realizează în
perioada iunie - iulie (care poate fi prelungită pâna în 15 august în
zona de sud a Republicii Moldova). Stolonii formaţi au o capacitate
înaltă de înrădăcinare.
Pentru plantare se utilizează stoloni fortificaţi pastraţi la rece
sau stoloni recoltaţi direct din câmp (formaţi în anul anterior).
În cazul înfiinţării culturii în vara, plantele se dezvolta destul
de bine pâna toamna şi formează suficiente ramificaţii roditoare,
pentru a asigura recolta din anul urmator. Plantatiile înfiinţate vara
rodesc în toti cei trei ani, comparativ cu cele înfiintate primavara sau
toamna, care rodesc numai în 2 ani, primul an fiind fără recoltă. Pâna
în iunie - iulie, când se planteaza capsunul, terenul poate fi ocupat cu
o alta cultura care poate fi desfiinţată devreme, realizându-se o
utilizare eficienta a unei suprafeţe de teren.
Cultivarea capsunilor
4029

Mini-ghid pentru cultivarea capsunilor si a invata bazele


tehnologiei de cultivare
Capsunele se numara, alaturi de cirese, printre primele fructe care ajung la
maturitate in timpul anului (mai-iunie). Aceasta cultura permite obtinerea de
recolte extrasezonale, mai timpurii sau mai tarzii decat cele care se obtin in

camp.
Prin folosirea soiurilor remontante la cultivarea capsunilor (cu mai multe
recolte pe an) se pot obtine capsune si toamna, pana in octombrie. Avand o
talie redusa (15-40 cm), sub forma compacta sau rara, capsunul se poate
cultiva in spatii foarte mici din gradina casei, dar si pe suprafete mari in aer
liber, in solarii sau in sere. Cultivarea capsunilor se poate face si intercalat in
plantatiile de pomi fructiferi sau se poate cultiva in vase cu amestec de pamant
si solutii nutritive.

In functie de soi si conditiile de cultivare, capsunul da productii mari si foarte


mari, ce pot depasi 20 t/ha. Inmultirea se face pe cale naturala, prin stoloni.

Cunoasterea tehnologiei de plantare si cultivare a


capsunilor reprezinta cheia succesului afacerii
Capsunul este o planta perena, cu o durata de viata de 3-5 ani, in care poate da
2-4 recolte de fructe, dar s-a demonstrat ca este mai rentabila cultura anuala
decat cea multianuala. La cultivarea capsunilor in sistemul de cultura anuala,
capsunul se planteaza vara, in iunie- iulie, utilizand stoloni refrigerati.

In primavara anului urmator (mai-iunie), plantele rodesc abundent, dupa care


se defriseaza.

Capsunul da fructele cele mai mari la prima si, eventual, la a doua fructificare.
Apoi greutatea medie a fructelor se reduce considerabil. Pe masura ce
imbatranesc plantele devin mai sensibile la atacul bolilor si daunatorilor, iar
terenul este invadat de buruieni, dintre care pir, palamida, volbura.

De aceea, la capsuni reinnoirea plantatiilor la intervale mai scurte de timp


contribuie la lichidarea focarelor de infectie, precum si la mentinerea
potentialului biologic si productiv al plantelor la un nivel ridicat.

Plantele de capsun in varsta de un an sunt apte sa dea productii mari, iar


fructele lor ajung la maturitate cu 2-5 zile mai devreme fata de cele ale
plantelor mai in varsta. Productia anuala de capsun a unui hectar de cultura
este de 15-25 t, in functie de soiuri. In cultura multianuala productia scade la 5-
8 t/ha. In total, o plantatie multianuala de capsun cu durata de 3 ani produce 2
recolte de fructe care insumeaza 10-16 tone, deci mai putin decat o cultura
anuala.
Pana la infiintarea culturii anuale de capsun, in iunie-iulie, terenul se foloseste
pentru o alta cultura timpurie, cum ar fi salata, spanac, ceapa verde. In anul
urmator, dupa defrisarea culturii anuale de capsun in iunie, terenul se
pregateste si se insamanteaza sau se planteaza cu o cultura tarzie: varza de
toamna, castraveti, fasole. Deci, un alt avantaj la cultivarea anuala a capsunilor
este acela ca se incadreaza perfect intr-o rotatie cu legume, inclusiv in culturi
asociate, permitand obtinerea a doua recolte pe an de pe aceeasi suprafata de
teren.

Cultivarea capsunilor in sere solar


Serele solar sunt constructii permanente cu o durata de exploatare de 5-10 ani,
la care se inlocuieste doar folia din plastic. Serele solar ofera conditii mai bune
pentru culturi de capsuni, permitand o anticipare a coacerii fructelor cu pana la
20-30 de zile fata de adaposturile temporare.

Cultivarea capsunilor in sere


Capsunul se preteaza foarte bine la cultura fortata in sere de sticla, coacerea
fructelor fiind anticipata cu 50-60 de zile fata de cultura in camp deschis, uneori
si mai mult. Pentru a avea o cultura reusita este necesar ca stolonii ce vor fi
transplantati din camp in sera sa fie bine dezvoltati cu cel putin 3-5 ramificatii
anuale purtatoare de muguri roditori. Inainte de plantarea stolonilor in sera se
recomanda o fortificare a acestora. Se practica 3 metode de fortificare a
plantelor in camp: repicarea timpurie a stolonilor de pe planta-mama, utilizarea
de stoloni refrigerati, folosirea stolonilor crescuti pe ghivece sau pe cuburi
nutritive.

Repicarea stolonilor detasati de planta-mama se face in perioada 1 septembrie


– 1 octombrie a anului premergator plantarii in sera, la distanta de 25 cm. In
aceasta perioada de timp se aplica 3-4 fertilizari si se efectueaza tratamente
fitosanitare. Stolonii refrigerati se planteaza in camp la inceputul lunii iunie la
distanta de 25 cm.

Stolonii plantati in cuiburi din turba, in cuburi nutritive sau in ghivece se mentin
pana toamna in aer liber. Ei se uda zilnic prin aspersiune si se fertilizeaza de 4
ori cu ingrasaminte complexe. Plantele din ghivece transplantandu-se cu
pamantul din jurul lor au radacinile intacte si nu stagneaza din crestere dupa ce
au fost replantate. Plantarea stolonilor in sera se face la sfarsitul lunii
noiembrie, cand plantutele se afla in repaus si au trecut printr-o perioada
racoroasa. Inainte de plantare, solul din sera se fertilizeaza cu 30-40 t gunoi de
grajd bine descompus, 150-200 kg azotat de amoniu, 300-500 kg superfosfat,
200-300 kg fosfat de potasiu, 300 kg sulfat de magneziu. Toate aceste cantitati
se utilizeaza la cultivarea capsunilor pe un hectar. Dupa fertilizare pamantul se
mobilizeaza cu sapa rotativa si se dezinfecteaza prin injectare cu aburi
supraincalziti.

Dupa dezinsectia termica urmeaza maruntirea si nivelarea terenului. Pe o travee


de sera se planteaza doua benzi a 4 randuri de capsuni. Intre benzi se lasa o
poteca de 60-70 cm, intre randurile din banda cate 30 cm, iar intre plante pe
rand 20 cm. Dupa plantare, circa o luna de zile se mentine o temperatura
scazuta de maxim +5°C, pentru ca partea aeriana a plantelor sa nu porneasca
in crestere inaintea sistemului radicular, apoi temperatura se ridica progresiv in
medie cu 1°C pe zi, pana la 15-18°C, iar cand apar primele fructe se ridica la
22-24°C ziua si 14-16°C noaptea. Aceasta diferenta de temperatura intre zi si
noapte are un rol important asupra infloritului, fecundarii si dezvoltarii fructelor.
Solul trebuie sa se mentina la o umiditate de 70-75 la suta din capacitatea de
retinere a apei in camp. Umiditatea atmosferica ajunge dimineata la 90-100 de
procente datorita transpiratiei plantelor din cursul noptii, dar in cursul zilei, prin
aerisire, ea coboara la 65 la suta. Se recomanda evitarea crearii unei atmosfere
prea umede care stanjeneste polenizarea si favorizeaza aparitia patogenilor.

O buna aerisire contribuie la obtinerea unor plante mai robuste. Aerisirea


trebuie sa se faca mai ales in perioada infloritului, in orele prea calde din zi. Nu
se aeriseste in zile friguroase sau cu vanturi puternice. Factorul lumina este
foarte important pentru cultivarea fortata a capsunilor, impunandu-se iluminatul
suplimentar cu becuri normale cu filament, care sunt de preferat tuburilor cu
neon. Iluminatul suplimentar se impune cand stolonii incep sa inverzeasca si
dureaza timp de 40 de nopti, alternand o patrime ora lumina cu 3 patrimi ore
intuneric. Becurile de iluminat sunt instalate cat mai sus, amplasate la distanta
de 6 m pe lungimea fiecarei travee.
In perioada infloritului capsunilor este necesara o intensitate de 13.000-15.000
lucsi. Pentru polenizarea florilor se folosesc albinele prin instalarea unui stup la
fiecare 800-1.000 m2 cultura de capsuni. In lipsa acestei posibilitati se recurge
la polenizarea artificiala, utilizand un jet de aer. Dupa posibilitati, in perioada
infloritului capsunii sunt suplimentati hormonal cu gibereline aplicate prin
stropire. Pentru a obtine capsune chiar inainte de ianuarie, se transplanteaza
stolonii in ghivece la mijlocul lunii iulie pana in 15 octombrie, plantele sunt
tinute in camp, iar dupa aceea se introduc in sera unde se asigura lumina
suplimentara de 270 W timp de 6-22 ore zilnic.

Rasadnitele cu incalzire tehnica se utilizeaza pentru cultivarea fortata a


capsunilor. In aceste rasadnite amestecul de pamant este urmatorul: 2 parti
pamant de telina, o parte mranita, o parte nisip, plus urmatoarele
ingrasaminte: 15 g azotat de amoniu, 35 g superfosfat, 10 g sare potasica la 15
kg amestec de pamant.

Se folosesc stoloni care se repica in iunie-iulie in rasadnite reci sau de camp, pe


straturi special amenajate in vederea fortificarii. In luna ianuarie, stolonii sunt
transplantati in rasadnite cu incalzire tehnica pentru fortare. Se planteaza 8-9
plante pe metru patrat de rasadnita. Incalzirea se incepe la mijlocul lunii
ianuarie si dureaza doua luni si jumatate. Temperatura din rasadnita se mentine
la 15-20°C. Fructele se matureaza in a doua jumatate a lunii martie si dureaza
pana in ultima decada a lunii aprilie. Productia obtinuta din cultivarea capsunilor
in acest mod variaza in functie de soi de la 1 la 4 kg fructe pe metru patrat.

Planteaza capsuni si culege profit!


La capsun maturarea este esalonata si, prin urmare, recoltarea acestora se face
in mai multe reprize. Capsunele nu mai evolueaza in coacere dupa recoltare, ele
raman exact la stadiul cand au fost culese. Datorita continutului mare de apa,
capsunele sunt fructe foarte perisabile. Mai ales in conditii cu umiditate
excesiva, capsunele devin sensibile la mucegaiuri si putregaiuri.

Acest neajuns poate fi eliminat prin utilizarea unor ambalaje corespunzatoare,


cum ar fi cutiile din plastic. Fructele destinate consumului direct in stare
proaspata se culeg cu tot cu caliciu, acesta se indeparteaza daca fructele
urmeaza a fi procesate.

Scaderea in greutate a fructelor imediat dupa cules se datoreaza pierderii apei.


Astfel, daca fructele sunt mentinute in camp 3 ore de la recoltare, acestea pierd
in greutate pana la 1,8 la suta. Refrigerarea capsunelor imediat dupa recoltare
la temperatura de 8-9°C asigura reducerea pierderilor de 2 ori si prelungirea
duratei de pastrare de peste doua ori.

Capsunele recoltate cu 50 la suta pigmentare pierd in greutate cu pana la 23 la


suta, dar au deprecieri de calitate mai reduse comparativ cu cele recoltate la
maturitatea de consum, adica la 75 la suta pigmentare. Nu exista o suma
stabila pentru realizarea investitiilor in cultura capsunilor, deoarece totul
depinde de modalitatea de crestere si cultivare.

Astfel, toate cheltuielile vor fi orientate spre procurarea materialelor necesare


pentru construirea adapostului unde se va practica cultivarea capsunilor, dar si
pentru asigurarea cu ingrasamintele necesare. Totusi, respectarea regulilor de
plantare si cultivare a capsunilor va duce la obtinerea unei recolte foarte
bogate. Pentru a obtine venituri esentiale este necesar ca productia sa fie
realizata la fabricile de producere a gemurilor din capsune din tara sau de peste
hotare. In acest mod va veti recupera investitiile chiar in primul an de la
lansarea afacerii si veti obtine profituri considerabile.
Aroma inconfundabila, gustul racoritor si forma deosebita sunt caracteristici irezistibile ale
capsunilor. Daca iti doresti sa te bucuri de toate proprietatile lor, afla ca poti sa le cultivi chiar la
tine in curte.

Urmeaza pasii de baza pentru plantarea capsunilor si te vei putea mandri cu o gradina
frumoasa, plina de culoare.

1. Alegerea plantelor
In functie de momentul fructificarii, soiurile de capsuni se impart in trei categorii:

neremontante: rodesc primavara sau la inceputul verii (in functie de zona) si produc o singura
recolta pe an timp de doua sau trei saptamani. Fructele sunt mari si recolta este abundenta.

- semiremontante: rodesc primavara si la sfarsitul verii sau la inceputul toamnei (in functie de
conditiile climatice). Productia si fructele sunt mai mici in comparatie cu cele ale soiurilor
neremontante.

remontante: rodesc de doua ori pe an - primavara si toamna. Ambele recolte sunt asemanatoare
din punct de vedere al productiei.
Ultimele doua categorii de plante sunt ideale pentru spatiile mici. Atunci cand achizitionezi soiul
dorit, verifica-l atent, pentru a observa daca are anumite boli care ar putea sa distruga recolta si
sa atace si alte plante din gradina ta.

2. Pregatirea solului pentru plantarea capsunilor


Tipul solului este un aspect foarte important pentru capsuni. Acesta trebuie sa fie bogat in
substante nutritive, bine drenat, de preferat organic, cu un pH intre 5.8 si 6.2. Terenul nu trebuie
sa prezinte resturi de la culturile anterioare, buruieni si denivelari. Evita locurile in care ar putea
sa stagneze apa de ploaie sau fa o nivelare a zonei, deoarece pamantul in care urmeaza sa faci
plantarea capsunilor trebuie sa fie plan. Apoi urmeaza fertilizarea terenului cu ingrasaminte
organice - compost sau gunoi de grajd, pentru a asigura elementele hranitoare esentiale pentru
orice cultura. Daca nu ai la indemana materie organica, poti sa aplici si ingrasamant granulat
special pentru capsuni.

Nu uita sa verifici daca solul are daunatori si sa aplici produsele de dezinfectie potrivite pentru
fiecare in parte. Efectueaza acest procedeu cu multa atentie, citind bine indicatiile fiecarui
produs.

3. Indicatii pentru plantarea capsunilor


- Plantarea capsunilor trebuie facuta ori primavara, dupa ce a trecut inghetul, iar pamantul
poate fi lucrat, ori toamna.

- Sapa cate o gaura in pamant pentru fiecare planta, suficient de larga pentru ca radacinile sa nu
stea inghesuite. Aseaza planta in centrul gaurii, cu coroana putin mai sus de nivelul solului.
Umple scobitura cu pamant, avand grija ca radacinile sa fie acoperite in intregime.

- Nu uita sa lasi suficient spatiu intre plante, pentru ca acestea sa se poata dezvolta si sa aiba o
buna circulatie a aerului. Cea mai usoara metoda de plantare a capsunilor este cea in linie.

4.Procedee necesare dupa plantarea capsunilor


- Ofera plantelor apa de care au nevoie pentru o crestere sanatoasa si acorda-le o atentie speciala
in perioadele de seceta.

- Dupa plantarea capsunilor este indicat sa aplici un strat protector (resturi de iarba, frunze
uscate tocate marunt, paie, scoarta de copaci maruntita) pentru a pastra o temperatura buna la
nivelul solului si pentru a tine la distanta buruienile. Paiele sunt cele mai recomandate in acest
caz.

De asemenea, pentru a descuraja instalarea diferitelor ierburi, poti sa achizitionezi o membrana


speciala.

- Specialistii recomanda ca in primul an de la plantare sa se rupa toti bobocii de flori. Aceasta


procedura te va lasa fara fructe la inceput, dar va incuraja mult productia din anii urmatori.
- Aplica fertilizant pentru a ajuta dezvoltarea capsunilor, insa nu exagera cu cantitatea oferita,
deoarece va incuraja cresterea frunzelor si mai putin a florilor si a fructelor.

Plantarea capsunilor nu este dificila, iar plantele nu necesita o ingrijire aparte, mai ales daca
vei folosi productia doar pentru familie. Insa daca vrei sa dezvolti o mica afacere, trebuie sa stii
ca in conditii favorabile arbustii vor avea recolte bogate timp de mai multi ani. Asadar, ce
recompensa mai frumoasa de atat si-ar putea dori un gradinar?

Ghid de cultivare a capsunilor:

1. Prepararea solului

Pregateste un teren fara buruieni, care sa aiba parte de lumina solara puternica timp de 8-10 ore pe zi. Solul ideal
este cel bine drenat si cu un pH in jur de 6.0 - 6.2. Pentru a evita ofilirea produsa de ciuperca Verticillium, nu planta in
locuri unde au fost cultivate in anii anteriori zmeuri, capsuni sau plante solanacee (rosii, ardei, vinete).

2. Plantarea capsunului

In majoritatea zonelor se obisnuieste sa se planteze capsunii primavara devreme. Pentru regiunile cu ierni mai
blande este recomandat sa se planteze toamna.

3. Distantarea

Lastarii fructiferi de iunie se cultiva pe straturi inaltate, lasandu-se intre plante o distanta de 45-60 cm, iar intre randuri
90-120 cm. Movilele distantate la 25-45 cm , cu cate o singura planta pe fiecare movila, sunt mai potrivite pentru
lastarii cu fructificare repetata si lastarii fructiferi de iunie in climatele calde si umede.

4. Irigarea

Asigura o buna irigare cu apa a zonei radacinii.

5. Fertilizarea

Reinnoieste randurile dupa recoltare prin reducerea latimii lor la 15 cm si acoperirea plantelor cu un strat de compost
de 5 cm grosime. Aplica un ingrasamant organic solubil, precum un amestec de alge marine si faina de peste, dupa
reinnoire. Aplicarea ingrasamantului primavara devreme face capsunile mai moi.

6. Un sfat special

Fragul (F.vesca) este una dintre speciile inrudite cu capsunul. El produce fructe mici, parfumate de vara timpuriu
pana la inghet. Fragii se inmultesc prin seminte sau butasi si nu produc stoloni. Ei nu trebuie ingrijiti si constituie si
bune plante ornamentale.

7. Supravegherea daunatorilor

Dintre daunatorii care pot ataca cultura de capsuni mentionam: paianjenul capsunului, paianjenul rosu comun,
gargarita neagra, gandacul capsunului, gandacul paros, carabus de mai, viermele sarma si coropisnita. Ofilirea
plantei poate fi cauzata, de asemenea, si de larve de gandaci si viermi nematozi care se hranesc cu radacinile.
Virusurile, care pot fi raspandite de afide, afecteaza adesea plante care sunt slabite de conditii de cultivare
nefavorabile.

8. Supravegherea aparitiei simptomelor de boli

Putregaiul cenusiu (Botrytis) este boala cea mai daunatoare a capsunelor. Antracnoza poate devasta plantele intr-un
zonele umede si calde. Putregaiul provocat de ciuperca Phytophthora cactorum, care cauzeaza un gust insipid al
fructelor, este o problema intalnita sporadic la varitetatile sensibile, cand fructele vin in contact cu solul umed.Intarirea
fructelor provocata de ciuperca Phytophthora fragariae, care traieste in sol, poate fi evitata alegand varietati
rezistente.

9. Recoltarea capsunilor

Capsunile coapte incep sa apara dupa aproximativ 30 de zile de la inflorire. De indata ce capsuna este complet
rosie, lasa papilele tale gustative sa hotareasca cand sa le recoltezi. Culege-le la fiecare 2-3 zile sau zilnic cand
vremea este foarte calda. Pastreaza cupele verzi atasate de fructe. Pentru ca sa se pastreze un timp mai indelungat
si sa isi pastreze aroma, culege-le intr-un container putin adanc, captusit cu prosoape de hartie, fara sa suprapui mai
mult de trei-patru straturi de capsuni. Pune-le la frigider indata dupa recoltare. Curata-le si spala-le chiar inainte sa le
servesti.

Benificiile consumului de capsune

 Capsunele, fructe favorite pe toata durata verii, sunt foarte bogate in


vitamina C, fiind unul dintre cei mai puternici antioxidanti.
 Asociate altor fructe si legume, capsunele favorizeaza absorbtia fierului in
organism, ceea ce este, in mod deosebit, in avantajul celor care mananca
putina carne.
 Contin, de asemenea, vitamina A si vitamina B9 (acidul folic), acesta din
urma, important pentru femeile insarcinate.
 Capsunele sunt bogate in oligo-elemente, sub forma de saruri de potasiu
(care sustin activitatea sistemului nervos) si impiedica fixarea in exces a
sodiumului si a calciului in oase.
 Combat stresul prin aportul de magneziu.
 Combat efectele insolatiei.
 Contin substante anticancerigene (se recomanda 1-2 cesti de
capsune/zi).
 Protejeaza organismul de maladiile cardio-vasculare. Cercetarile au aratat
ca un consum regulat de capsune (cel putin o portie pe saptamana)
previne ateroscleroza.
 Sucul de capsuni scade colesterolul “rau” (LDL).

You might also like