You are on page 1of 11

Afectiunile cardiace sunt cele mai frecvente in societatea de astazi si omoara mai multe femei in fiecare an decatcancerul.

Este
adevarat si ca prevenirea bolilor cardio-vasculare a devenit mai usoara. Iata cele mai bune sfaturi pentru ingrijirea inimii,
documentate stiintific.

1. Consumul de lapte
Un nou studiu a aratat ca dintre persoanele care nu consuma prea multe grasimi saturate, cele care consuma mai mult de trei
portii de lactate, lapte, iaurt sau branza, au tensiunea arteriala sistolica cu aproape patru puncte mai mica decat cele care
servesc doar o jumatate de portie in fiecare zi. Hipertensiunea arteriala poate leza arterele si creste riscul pentru infarct
miocardic si accident vascular cerebral. Cercetatorii spun ca cele mai bune sunt produsele lactate degresate intrucat au un
continut mic de grasimi saturate.

2. Incercarea unor noi miscari


Treizeci de minute de tai-chi – arte martiale chinezesti care includ secvente de miscari incete si relaxante – pot determina
scaderea tensiunii arteriale. Intr-un studiu, dupa 12 saptamani de tai chi, participantii au aratat o scadere a tensiunii sistolice cu
aproape 16 puncte.

3. Mersul la pescuit
Cat de mare este pulsul in timpul repaosului poate fi un predictor destul de corect in legatura cu riscul pentru infarctul
miocaridic. De fapt, pulsul crescut in timpul perioadelor de rapaos au fost legate de o crestere a riscului pentru moartea subita.
Vestea buna este ca, consumul de peste poate incetini pulsul. Intr-un studiu recent realizat la Harvard, s-a aratat ca persoanele
care consuma cinci sau mai multe portii de peste in fiecare luna, peste cum ar fi somonul sau tonul (fript sau fiert), au cu o
medie de 3,2 mai putine batai decat persoanele care consuma mai putin de o portie de peste pe luna. Cercetatorii considera ca
acizii grasi omega-3 care se gasesc in peste sunt responsabili pentru acest efect, fara sa poata preciza clar cum actioneaza
acestia.
4. Consumul de suc
Sucul de rodie pare sa previna ingustarea arterelor si in unele cazuri chiar sa il inverseze. Un studiu recent a aratat ca sucul de
rodie reduce nivelul placii de colesterol la soareci cu 30 de procente. Iar celulele cardiace tratate cu suc au crescut productia de
oxid nitric, o substanta care ajuta la reducerea placii de aterom. Exista mai multe cai gustoase de a lua acest „medicament”.
5. Folosirea sosului de soia
O portie zilnica de sos negru de soia in marinate, sosuri, dessinguri pentru salata, supe sau tocanite poate fi de ajutor in
eliminarea substantelor periculoase legate de fumat, obezitate sau diabet. Acest sos are de 10 ori mai multi antioxidanti decat
vinul, care este, de asemeni, benefic pentru sanatatea inimii, daca este baut cu moderatie. Este nevoie insa de atentie intrucat
de obicei sosul de soia are foarte multa sare, care poate creste tensiunea arteriala. Cele mai bune variante sunt cele cu continut
mic de sare.
6. Rasul
Exista un studiu care afirma ca persoanele care urmaresc comedii au un flux sanguin mai bun decat cele care urmaresc drame.
Unii cercetatori recomanda 15 minute zilnice de ras.
7. Somnul
Persoanele care dorm mai putin de cinci ore in fiecare noapte au un risc cu 30% mai mare de a avea afectiuni cardiace decat
cele care dorm opt ore pe noapte, conform unui studiu din Bringham. Somnul putin poate sa afecteze functionarea hormonala,
nivelul glicemiei si tensiunea arteriala.
8. Respiratia profunda
Tensiunea arteriala poate fi scazuta prin respiratii profunde cu frecventa de 10 respiratii pe minut (in loc de 16 - 19 cate sunt in
mod normal) pentru 15 minute pe zi timp de doua luni, arata studiile. Expertii spun ca respiratia superficiala (mai multe respiratii
pe minut) poate intarzia eliminarea de sare din organism, un factor provocator al hipertensiunii arteriale.
9. Muzica
Un grup de cercetatori au descoperit ca ritmurile muzicale lente, meditative pot determina o scadere sanatoasa a frecventei
cardiace, in timp ce ritmurile rapide cresc frecventa respiratiei si circulatiei.
Ce boli indică pulsul?

- Puls rapid, puternic şi viforos: cardiopatie ischemică


- Puls rapid, profund, slab: insuficienţă cardiacă
- Puls rapid şi glisant: enterocolite
- Puls mic, fin, profund şi uşor: indigestii, boli de stomac
- Puls mic, moale şi profund: astm bronşic, bronşite, tuberculoză
- Puls profund şi fin: constipaţie, colite de fermentaţie
- Pulas fin, profund, mic şi lent, abia perceptibil: colite de putrefacţie
- Puls rapid şi mic: afecţiuni endocrine
- Puls superficial, uşor şi lent: insuficienţă hepatică
- Puls rapid şi întins: hepatite acute
- Puls profund, întins, lent şi mic: insuficienţă hepatică
- Puls plin şi întins: hiperchinezie biliară, colecistite acute
- Puls profund, uşor, fin, lent sau rapid: afecţiuni renale
- Puls rapid şi fin: cistite
- Puls rapid: afecţiuni renale
Rinichi
Bolile renale cronice
Cumpara publicitate pe SfatulMedicului.ro
Pagina printabila
Generalitati

1
Existenta unei boli cronice renale la un individ inseamna ca rinichii acestuia nu mai functioneaza normal de o perioada mai
lunga de timp. In mod obisnuit, rinichii indeparteaza reziduurile toxice din sange. De asemenea, ei ajuta la mentinerea balantei
dintre fluidele si sarurile din organism, denumiteelectroliti. Reziduurile si fluidele din organism aflate in exces sunt eliminate sub
forma urinei. Atunci cand rinichii sunt deteriorati, reziduurile se aduna in organism si produc o stare de rau.
O boala renala cronica pare sa apara brusc, dar de fapt, aceasta apare putin cate putin, pe parcursul mai multor ani.
Fiecare rinichi are aproximativ un milion de filtre mici, denumite nefroni. Atunci cand nefronii sunt deteriorati si nu mai
functioneaza, cei ramasi sanatosi preiau si functia acestora. Daca deteriorarea continua, din ce in ce mai multi nefroni devin
nefunctionali pana la momentul in care rinichiul nu isi mai poate indeplini functia.
Este posibila incetinirea distrugerii renale prin medicatie si schimbarea modului de viata. Pentru ca acestea sa dea rezultate
optime, trebuie ca pacientul sa colaboreze cu medicul curant si sa urmeze strict pasii terapeutici.

Cuprins articol

1. Generalitati
2. Cauze
3. Factori de risc
4. Simptome
5. Mecanism fiziopatologic
6. Consult de specialitate
7. Expectativa vigilenta
8. Medici specialisti recomandati
9. Investigatii
10. Screening
11. Tratament
12. Profilaxie
13. De retinut!
CauzeSus
Cauzele bolii renale cronice nu sunt intotdeauna cunoscute. Dar, orice afectiune sau boala care deterioreaza vasele sanguine
sau alte structuri ale rinichiului pot duce la suferinta renala. Cele mai intalnite cauze de boala renala cronica sunt urmatoarele:
- diabetul zaharat. Diabetul zaharat cauzeaza aproximativ 35% din totalul bolilor renale cronice. Nivelurile crescute ale glicemiei
(zaharului din sange) duc la alterarea vaselor sanguine renale. Daca nivelurile glicemiei raman crescute, functia renala este
deteriorata progresiv
- hipertensiunea arteriala. Presiunea crescuta a sangelui reprezinta cauza altor 30% dintre bolile renale cronice. Deoarece
presiunea sangelui creste adesea in bolile renale, ea poate duce la deteriorarea progresiva a functiei renale chiar si atunci cand
boala renala are alta cauza
Alte situatii care pot deteriora rinichiul si cauza boli renale cronice includ:
- boli sau infectii ale rinichiului, ca rinichiul polichistic, pielonefrita (infectie a parenchimului si a pelvisului renal), glomerulonefrita
(infectie localizata la nivelul capilarelor glomerulare), sau boli renale congenitale (nascut cu respectiva boala)
- stenoza sau obstructia de artera renala. Artera renala este cea care duce sangele la rinichi
- alte boli, ca hiperplazia benigna de prostata (o prostata marita), litiaza renala (pietre la rinichi) sau o tumora care impiedica
evacuarea urinii din rinichi
- intoxicatia cu plumb
- utilizarea cronica a unor medicamente care au ca efect secundar deteriorarea functiei renale, de exemplu: antialgicele ca
acetaminofenul (Paracetamol) sau ibuprofenul sau anumite antibiotice (Gentamicina).
Diabetul zaharat si hipertensiunea arteriala sunt cele mai comune cauze ce duc la boli renale cronice si eventual la insuficienta
renala cronica. De asemenea, diabetul zaharat si hipertensiunea arteriala pot accelera deteriorarea functiei renale la persoanele
ce au aceasta boala cu alta etiologie (cauza).
Factori de riscSus
O parte din cauzele ce conduc la boala renala cronica sunt legate de varsta si markerii genetici. Alti factori ce pot creste riscul
aparitiei bolilor renale cronice pot fi controlati cum ar fi, de exemplu, obiceiurile alimentare si efortul fizic.

Factori de risc ce nu pot fi controlati


Principalii factori de risc ce pot duce la aparitia bolii renale cronice sunt:
- varsta - rinichii incep sa scada in dimensiuni incepand cu varsta de 35 de ani. Pana la varsta de 80 de ani mai ramane
functionala aproximativ 30% din masa renala
- rasa - afro-americana si rasa caucaziana sunt mai predispusi la boli renale cronice
- sexul - barbatii au risc mai mare de a dezvolta boala renala cronica decat femeile.
- istoricul familial - acesta este un factor de risc atat in dezvoltarea diabetului zaharat cat si a hipertensiunii arteriale, cele doua
cauze majore de aparitie a bolilor renale cronice. Rinichiul polichistic este una din bolile renale mostenite ce pot duce la aparitia
insuficientei renale.

Factori de risc ce pot fi controlati

Este posibila incetinirea progresiei bolii renale, prevenirea sau intarzierea aparitiei insuficientei renale prin controlarea unor
factori ce cresc riscul de deteriorare a rinichilor precum:
- hipertensiunea arteriala care duce la deteriorarea graduala a capilarelor renale
- diabetul zaharat - valori glicemice crescute permanent pot duce la deteriorarea capilarelor sanguine renale. In timp
deteriorarea renala avanseaza pana cand rinichii inceteaza sa mai functioneze
- consumul de proteine si grasimi - O dieta saraca in proteine si grasimi ajuta rinichii sa functioneze normal
- anumite medicamente - trebuie evitat consumul cronic de medicamente care altereaza functia renala cum ar fi
antiinflamatoarele nesteroidiene (Aspirina) sau unele antibiotice.

2
SimptomeSus
Majoritatea indivizilor care dezvolta boala renala cronica nu au initial simptome. Acest fapt este cunoscut ca faza silentioasa a
bolii.
Odata cu deteriorarea masiva a functiei renale pot sa apara:
- oligurie (cantitate de urina eliminata/zi mai mica decit in mod normal)
- edeme (acumularea de lichide in interiorul tesuturilor)
- fatigabilitate (oboseala)
- scaderea apetitului sau scaderi inexplicabile in greutate
- greata, varsaturi
- somnolenta sau insomnii
- cefalee (dureri de cap) sau scaderea capacitatii de concentrare.
Mecanism fiziopatologicSus
Boala renala cronica are un impact serios asupra vietii bolnavului din momentul in care incepe sa se agraveze. Initial, rinichii
sunt capabili sa regleze balanta dintre fluide, saruri si reziduurile toxice din organism. Dar, odata ce functia renala se
deterioreaza, incep sa apara complicatiile. Numarul si severitatea complicatiilor creste o data cu deteriorarea functiei renale.
Daca boala nu poate fi controlata, atunci functia renala se deterioreaza progresiv. In momentul in care functia renala scade sub
un anumit punct, boala poarta numele de insuficienta renala cronica. Insuficienta renala are efecte devastatatoare asupra
intregului organism. Poate cauza serioase afectiuni cardiace, osoase si cerebrale, scazand calitatea vietii pacientului.
Odata instalata insuficienta renala cronica, bolnavul are nevoie fie de dializa, fie de un nou rinichi. Ambele variante au riscuri si
beneficii. Pacientul trebuie informat si consiliat de catre medic, in vederea alegerii uneia dintre variante.
Diabetul zaharat si insuficienta renala cronica
Diabetul zaharat cauzeaza aproximativ jumatate din insuficientele renale cronice. Nivelurile crescute ale glicemiei sanguine duc
la deteriorarea vaselor sanguine din rinichi. In timp, deteriorarea rinichilor poate avansa pana cand ambii rinichi vor inceta sa
functioneze.
Riscul de aparitie a insuficientei renale creste daca pacientul asociaza diabetul zaharat cu hipertensiunea arteriala
si obezitatea (denumitsindrom metabolic).
Hipertensiunea arteriala si insuficienta renala
Hipertensiunea arteriala netratata poate deteriora, in timp, capilarele sanguine din rinichi, cauzand cicatrizarea nefronilor
(nefroscleroza). Rinichii devin mai mici si cu suprafata boselata (cu denivelari). Scleroza vaselor de sange pot duce la alterarea
permanenta a functiei renale de a filtra fluide si reziduuri toxice. Daca presiunea sanguina ramane crescuta, atunci rinichiul
poate fi deteriorat semnificativ.
Bolile renale cronice severe pot, de asemenea, duce la cresterea presiunii sanguine atunci cand rinichiul nu mai este capabil sa
indeparteze apa si sodiul din singe. In unele cazuri, este dificil de a determina daca hipertensiunea arteriala cauzeaza boala
renala sau boala renala duce la cresterea presiunii sanguine.
Consult de specialitateSus
Pacientii ar trebui sa apeleze la serviciile medicale de urgenta atunci cand apar urmatoarele simptome:
- frecventa cardiaca foarte mica sau foarte mare
- dureri toracice sau dispnee (dificultatea de a respira)
- fatigabilitate musculara severa (oboseala).

Pacientii ar trebui sa consulte medicul curant imediat daca apar unele din simptomele de mai jos:
- simptomele specifice uremiei, adica fatigabilitate, stare de greata si varsaturi, inapetenta (lipsa apetitului alimentar),
aparitia insomniei
- hematemeza (varsaturi cu sange) sau melena (sange in scaun).
Alte simptome pentru care pacientul trebuie sa se adreseze medicului curant sunt:
- accentuarea senzatiei de oboseala
- stare de rau general, care nu este cauzata de raceala sau gripa
- edeme la nivelul mainilor si picioarelor
- fatigabilitate musculara
- aparitia echimozelor (vanatai) mai usor sau mai frecvent decat in mod obisnuit.

Daca un pacient este tratat prin dializa, acesta trebuie sa contacteze medicul la aparitia urmatoarelor simptome:
- stare de rau general, care nu este cauzata de raceala sau gripa
- hemoragii sau aparitia unor echimoze (vanatai)
- aparitia durerilor abdominale in timpul tratamentului prin dializa peritoneala
- aparitia semnelor de infectie la nivelul cateterului sau la nivelul suntului arteriovenos, precum supurarea (aparitia puroiului) la
nivelul acelei zone
- orice alt simptom pe care medicul sau asistenta l-a indicat ca motiv pentru a cauta ajutor de specialitate. De asemenea,
pierderea excesiva in greutate ar trebui sa indrume pacientii spre consultul de specialitate.
Expectativa vigilentaSus
Abordarea de tip "asteapta si ai sa vezi" nu este potrivita pentru cei care au boala renala cronica. Pacientii cu boala renala
cronica ar trebui sa urmeze cu strictete planul terapeutic si sa apeleze la medic pentru orice simptom alarmant.

Medici specialisti recomandatiSus


Medicii specialisti ce pot diagnostica o boala cronica renala sunt:
- medicii de familie
- medicii de medicina interna
- medicii nefrologi
- medicii pediatri.
Imediat ce un pacient este diagnosticat cu boala renala cronica, acesta trebuie indrumat catre un medic nefrolog. Medicul

3
nefrolog trateaza atat boala renala cat si complicatiile acesteia si consiliaza pacientul pentru stabilirea conduitei terapeutice.
De asemenea, nefrologul se ocupa de pacientii cu insuficienta renala ce au nevoie de dializa, precum si de cei care au suferit
un transplant renal.

In momentul in care se decide ca un pacient are nevoie de dializa, acesta va fi indrumat catre un medic chirurg pentru a i se
pregati calea de acces pentru dializa. Aceasta cale de acces reprezinta o zona din corpul uman pe unde sangele sau alte fluide
pot fi indepartate, filtrate si returnate in organism pe parcursul sedintei de dializa. Pacientul va fi, de asemenea, indrumat si
catre medicul chirurg atunci cand necesita un transplant renal.
Pacientii cu boala renala cronica mai pot fi indrumati catre:
- medici nutritionisti, care ii vor ajuta in planificarea dietei. Deoarece exista multe restrictii alimentare, pacientilor le va fi destul
de greu in a elabora o dieta care sa le mentina aportul caloric si greutatea in limite normale. Nutritionistul ii ajuta in elaborarea
acestui tip de dieta.
- psihologi sau asistenti sociali, care vor ajuta bolnavul si familia acestuia sa suporte stresul emotional si finaciar la care sunt
supusi.
InvestigatiiSus
Pacientii cu boala renala cronica pot sa nu prezinte simptome pana la momentul in care functia renala este grav afectata.
Investigatiile sunt vitale pentru a determina:
- daca boala renala s-a dezvolatat brusc sau intr-o perioada lunga de timp (insuficienta renala acuta sau insuficienta renala
cronica). Unele investigatii ce sunt folosite pentru a evalua insuficienta renala acuta pot fi aplicabile si unei persoane cu
insuficienta renala cronica la care functia renala s-a degradat brusc.
- cauza deteriorarii renale
- cea mai buna varianta de tratament ce poate sa incetineasca progresia bolii
- eficacitatea tratamentului
- necesitatea inceperii dializei sau necesitatea transplantului renal.
Odata stabilit diagnosticul de afectiune renala cronica, boala va fi monitorizata prin investigatii ale urinei si sangelui.
Investigatii functionale renale
Atunci cand functia renala este afectata, substante ca ureea, creatinina si o parte din electroliti incep sa se adune in fluxul
sanguin. Urmatoarele investigatii ale sangelui si urinei masoara nivelurile acestor substante in fluxul sanguin ajutand astfel la
aprecierea functiei renale:
- glicemia - Valori crescute ale glicemiei dauneaza capilarelor renale
- creatinina si a clearence-lui creatininei - Masoara creatinina serica (din sange) si cat de bine elimina rinichii aceasta substanta
din sange. Creatinina creste in sange atunci cand rinichii sunt deteriorati sau nu mai functioneaza normal
- ureea serica - Daca rinichii nu sunt in stare sa elimine urea din sange, nivelurile serice ale acesteia cresc. Niveluri crescute ale
ureei serice se mai pot intalni in insuficienta cardiaca, deshidratare sau diete bogate in proteine
- electrolitii - In mod normal sunt filtrati de catre rinichi. Niveluri alterate ale electrolitilor, precum sodiul si potasiul, pot insemna o
functie renala deteriorata
- hormonii paratiroidieni - Hormonii paratiroidieni regleaza nivelurile calciului si fosforului din sange. Un nivel crescut al acestor
hormoni poate duce la scaderea calciului seric, conditie ce apare in cadrul bolilor renale cronice
- microalbuminuria - Masoara, folosind testele urinare, nivelurile proteinelor din urina. In mod normal, nu exista proteine in urina
sau sunt urme fine. In bolile renale cronice, creste nivelul proteinelor in urina.
Daca boala renala are componenta ereditara, familia bolnavului trebuie incurajata pentru asi face investigatii paraclinice. Daca
boala renala este descoperita in stadii incipiente, tratamentul poate incetini sau chiar stopa deteriorarea functiei renale.
Investigatii pentru decelarea anemiei
Daca rinichii nu mai produc cantitati suficiente de eritropoietina, o proteina necesara formarii globulelor rosii, apare anemia.
Acest tip de anemie este tratata cu un medicament, denumit eritropoietina umana recombinata (rhEPO) ce ajuta organismul sa
produca noi globule rosii.
Printre investigatiile ce monitorizeaza anemia, se numara:
- hemoleucograma - Aceasta masoara hematocritul si hemoglobina, indicatori ai eficientei dializei sau a tratamentului cu
eritropoietina umana recombinata
- reticulocitele (precursori ai globulelor rosii) - O scadere a numarului de reticulocite indica o scadere a productiei de globule
rosii de catre maduva osoasa. Carenta in fier sau niveluri insuficiente de eritopoietina pot fi cauze ale scaderii productiei de
globule rosii de catre maduva osoasa
- fierul seric - Organismul are nevoie de fier pentru buna functionare a hemoglobinei (proteina componenta a globulelor rosii ce
transporta oxigenul). Scaderea numarului de globule rosii sau scaderea capacitatii organismului de stocare a fierului poate
cauza niveluri scazute ale fierului seric
- feritina serica - Este o proteina ce leaga fierul in organism. Scaderea productiei de globule rosii sau a capacitatii organismului
de a stoca fierul poate avea drept cauza nivelurile scazute ale feritinei serice.

Alte investigatii
Medicii pot folosi si alte investigatii pentru a aprecia functia renala sau pentru a determina daca alta boala sau suferinta renala
contribuie la reducerea functiei renale:
- ecografia renala masoara cu acuratete dimensiunea rinichilor, lucru ce ajuta la determinarea probabila a timpului de evolutie a
bolii renale si daca fluxul urinar este normal la nivelul rinichiului. Echografia poate identifica si alte cauze de boala renala
cronica, precum rinichiul polichistic sau diverse obstructii
- ecografia Doppler si angiografia renala sunt folosite pentru a determina daca exista probleme ale fluxului sanguin renal
(stenoza de artera renala)
- biopsia renala ajuta la determinarea cauzei bolii renale cronice. Poate fi folosita si dupa transplantul renal atunci cand se
banuieste rejectia de organ.
Substanta de contrast folosita in timpul examinarii computer tomograf sau a urografiei intravenoase pot duce la deteriorarea
functiei renale motiv pentru care aceste explorari nu sunt folosite in mod curent in bolile renale.
ScreeningSus

4
Expertii recomanda teste pentru screening la categoriile cu risc crescut pentru boli renale cronice, cum ar fi cei cu diabet
zaharat sau cuhipertensiune arteriala. Diagnosticul precoce al bolii renale cronice creste sansa de a controla eficient boala.
Teste screening pentru bolnavii cu diabet zaharat
Diabetul zaharat produce o alterare a rinichiului denumita nefropatie diabetica. Medicii diagnosticheaza nefropatia diabetica
folosind teste urinare ce determina microalbuminuria, adica prezenta proteinelor in urina. In mod normal acestea nu exista sau
sunt in cantitate foarte mica in urina. Boala renala poate duce la cresterea proteinelor urinare, denumita proteinurie. Este nevoie
de doua teste urinare pozitive pentru proteinurie in decursul a 3 pana la 6 luni pentru a pune diagnosticul de nefropatie
diabetica.
Inceperea investigatiilor pentru proteinurie depinde de tipul de diabet zaharat. Odata incepute, acestea trebuie efectuate anual:
- diabetul zaharat tip 1: Deoarece sunt necesari cativa ani de evolutie a diabetului pentru ca acesta sa afecteze functia renala,
ar trebui ca pacientii sa inceapa testarea pentru microalbuminurie la aproximativ 5 ani de la diagnosticul diabetului zaharat si sa
o continue anual. Pentru copiii cu diabet zaharat, testarile ar trebui incepute la pubertate si continuate anual pentru tot restul
vietii.
- diabetul zaharat tip 2: Diabetul zaharat tip 2 evolueaza de obicei silentios cativa ani inainte ca acesta sa fie diagnosticat, timp
in care este posibil ca rinichii sa fi fost afectati. De aceea testarea pentru microalbuminurie ar trebui facuta anual din momentul
diagnosticarii diabetului.
Teste screening pentru bolnavii cu hipertensiune arteriala
Odata diagnosticata hipertensiunea arteriala ar trebui efectuate teste pentru aprecierea functiei
renale: ureea, creatinina si clearance-ul creatininei. Daca rinichii functioneaza normal, iar presiunea sangelui este mentinuta in
limite normale sub tratament, atunci investigatiile generale si cele pentru functia renala trebuie efectuate anual.
Expertii recomanda ca presiunea sanguina sa fie mentinuta sub 130/80 mmHg la pacientii cu boala renala cronica.
Daca in timpul controlului anual pacientul are valori normale ale ureei, creatininei, clearance-lui creatininei si a tensiunii
arteriale, nu mai sunt necesare alte teste. Daca, din contra, acestea au valori anormale, este posibil ca medicul sa indice
investigatii suplimentare pentru evaluarea functiei renale.
TratamentSus
Tratament - generalitati

Scopul tratamentului consta in prevenirea sau incetinirea deteriorarii suplimentare a rinichilor. Bolile, cum ar fi diabetul zaharat
sau hipertensiunea arteriala determina, de obicei, insuficienta renala cronica, astfel ca, este foarte importanta diagnosticarea si
tratarea lor. De asemenea, este importanta prevenirea bolilor sau evitarea situatiilor care pot determina afectare renala sau
agravarea suferintei renale.
Tratament initial
Scopul tratamentului bolilor renale cronice este de a controla cauza suferintei. Daca pacientul are diabet zaharat sau
hipertensiune arteriala, atunci tratamentul este tintit pe una din aceste conditii, ce duc la deteriorare renala. Medicul curant ar
trebui sa investigheze si alte posibile cauze ale deteriorarii functiei renale, ca obstructii ale tractului urinar sau folosirea pe
termen lung a antialgicelor, precum antiinflamatoarele nesteroidiene sau a antibioticelor.
Pasii ce trebuie respectati de catre bolnavul cu boala renala cronica:
- respectarea unei diete benefice pentru rinichi. Un nutritionist poate ajuta la elaborarea unui regim cu niveluri corespunzatoare
de sodiu, fluide si proteine
- program zilnic de exercitii fizice. Pacientul trebuie sa colaboreze cu medicul curant sau cu un alt ajutor profesionist in
elaborarea unui program de exercitii fizice zilnice individualizat. Exercitiile fizice ajuta la controlul diabetului zaharat si a tensiunii
arteriale, boli ce pot duce la afectare renala
- evitarea medicamentelor ce pot altera functia renala, precum Ibuprofenul sau Naproxenul. Medicul curant trebuie informat de
pacientul cu boala renala cronica de orice medicament sau supliment nutritiv pe care acesta doreste sa si le administreze
- evitarea deshidratarii. Diareea, varsaturile, febra sau orice alta conditie care duce la pierdere de fluide, trebuie tratata imediat.
De asemenea, trebuie luate in calcul pierderile de lichide din timpul efortului fizic sau din zilele caniculare
- interzicerea fumatului si a altor produse tabacice. Fumatul poate duce la ateroscleroza. Aceasta determina aparitia
hipertensiunii arteriale si implicit, scaderea fluxului sanguin renal.
- interzicerea consumului de alcool sau a drogurilor.

Tratament de intretinere
In cadrul tratamentului de intretinere pot fi prescrise medicamente ce scad tensiunea arteriala, precum inhibitori ai enzimei de
conversie sau blocanti ai receptorilor angiotensinei II. Aceste medicamente sunt folosite pentru a creste fluxul sanguin renal,
pentru a reduce proteinuria si de a tine sub control tensiunea arteriala. Tensiunea arteriala recomandata pentru pacientii cu
boala renala cronica este sub valoarea de 130/80 mmHg.
Daca pacientii cu boala renala cronica au si diabet zaharat asociat, atunci este esential controlul glicemiei prin dieta, exercitii
fizice si medicamente. O valoare permanenet crescuta a glicemiei deterioreaza capilarele renale. Medicul foloseste in mod
uzual teste ale sangelui si urinei pentru a determina functionarea rinichiului si daca este necesara ajustarea tratamentului.
Aceste teste includ:
- creatinina si clearance-ul creatininei - Masoara nivelul creatininei serice si cat de bine este eliminata aceasta din organism de
catre rinichi
- urea - Se masoara nivelul ureei in sange
- rata filtrarii glomerulare - Determina cat de bine este filtrat sangele de catre rinichi.
In functie de stadiul bolii pacientul trebuie sa urmeze niste pasi terapeutici la domiciliu:
- respectarea regimului alimentar elaborat de nutritionist. Regimul echilibreaza balanta dintre aportul caloric si necesarul de
sodiu, fluide si proteine
- respectarea programului zilnic de exercitii fizice. Aceste pot ajuta la controlul diabetului zaharat si al hipertensiunii arteriale
- evitarea medicamentelor cu potential distructiv asupra rinichiului. Medicul curant trebuie informat de orice medicament sau
supliment nutritiv pe care pacientul doreste sa si le adminitreze
- evitarea deshidratarii. Orice suferinta care poate duce la pierderi de fluide, precum diareea, varsaturile sau febra, trebuie
imediat tratate. De asemenea, trebuie tinut cont de pierderile lichidiene din timpul efortului fizic sau din zilele caniculare

5
- evitarea fumatului si a altor produse tabagice, a alcoolului si a drogurilor. Fumatul creste riscul aparitiei aterosclerozei, ce
poate duce la aparitia hipertensiunii arteriale si a scaderii fluxului sanguin la nivel renal.
Tratament in cazul agravarii bolii
Boala cronica renala este in marea majoritate a cazurilor progresiva. Daca boala se agraveaza, simptome ca fatigabilitatea,
greata, pierderea apetitului pot apare mai frecvent sau se pot inrautati. Medicul si pacientul trebuie sa colaboreze pentru a
elabora un plan terapeutic care sa controleze aceste simptome. Un regim alimentar ce limiteaza consumul de proteine, fluide si
sare este necesar pentru a incetini progresia insuficientei renale.
Sindromul uremic (uremia) este o complicatie serioasa a bolii renale cronice. Apare atunci cand reziduurile se acumuleaza in
organism din cauza incapacitatii rinichilor de a le elimina. Aceste substante pot deveni otravitoare (toxice) pentru organism daca
ating niveluri maxime. Sindromul uremic poate afecta multe din sistemele organismului precum intestinele, nervii si inima. Daca
acesta apare atunci este necesara indepartarea mecanica a fluidelor si reziduurilor (dializa) sau inlocuirea rinichilor bolnavi cu
unul sanatos de la un donator (transplant renal).
Atunci cand rinichii nu mai produc in cantitati suficiente o proteina de care organismul are nevoie pentru a produce globule rosii
(eritropoietina) apare anemia. Acest tip de anemie este tratat cu eritropoietina umana recombinata. Aceasta, pe langa faptul ca
declanseaza producerea de noi globule rosii, poate imbunatati starea generala si apetitul alimentar al bolnavului.
Tratamentul insuficientei renale
Daca boala renala cronica nu poate fi controlata, functia renala se degradeaza progresiv. Scaderea functiei renale sub un
anumit punct este denumita insuficienta renala.
Insuficienta renala are efecte negative serioasa asupra organismului. Poate duce la aparitia problemelor cardiace, osoase sau
cerebrale.
Odata instalata insuficienta renala pacientul va avea nevoie fie de dializa, fie de transplant renal. Ambele variante au riscuri si
beneficii. Alegerea variantei corecte se face prin colaborarea medic-pacient.
Dializa este un procedeu ce preia functia rinichiului de a elimina reziduurile si fluidele in exces din organism si de a echilibra
balanta electrolitilor din sange.
Exista doua tipuri de dializa ce pot fi folosite in tratamentul insuficientei renale:
- hemodializa utilizeaza o membrana sintetica, denumita dializor pentru a curata sangele. Pacientul este conectat la aparat
printr-un tub, ce face legatura dintre acesta si vasele de sange. Inainte de inceperea dializei, medicul va pregati o zona prin
care sangele poate fi scos si reintrodus in organism. Aceasta este denumita zona de acces pentru dializa. Pentru aceasta,
medicul uneste o artera cu o vena, printr-un mic tub, de la nivelul antebratului. O zona de acces pe termen scurt poata fi realizat
prin introducerea unui tub subtire in venele de la nivelul gatului, toracelui superior sau inghinal
- dializa peritoneala foloseste o membrana ce captuseste abdomenul, numita membrana peritoneala, pentru a filtra sangele.
Inainte de inceperea dializei peritoneale, medicul va plasa un cateter in interiorul abdomenului care va reprezenta calea de
acces a dializei.
Transplatul renal reprezinta cea mai buna varianta de tratament a insuficientei renale, deoarece creste si prelungeste calitatea
vietii. Dar exista cateva dezavantaje:
- daca nici un membru de familie nu este compatibil cu bolnavul si nu poate dona un rinichi, atunci asteptarea unui rinichi
disponibil poate fi de lunga durata. Pe perioada asteptarii pacientul trebuie sa faca dializa
- este dificila gasirea unui rinichi compatibil. Chiar si in atunci cand acesta este compatibil, poate apare rejectia de organ
- odata efectuat transplantul, pacientul trebuie sa ia medicamente imunosupresoare (care reprima sistemul imun) pentru tot
restul vietii. Aceste medicamente, impiedica organismul sa atace noul rinichi (rejectia de organ). Intreruperea acestor
medicamente este cea mai comuna cauza de rejectie
- medicamentele imunosupresive actioneaza prin reducerea capacitatii organismului de a lupta impotriva infectiilor, deci creste
riscul pentru infectii sau cancer
- in unele cazuri, transplantul de rinichi este un esec. In aceste conditii se poate incerca un nou transplant.
Ingrijiri paleative
Odata cu agravarea bolii, pacientul ar trebui sa-si puna problema ingrijirilor paleative. Ingrijirile paleative reprezinta o forma de
tratament adresata pacientilor cu boli incurabile si care, in general, se agraveaza in timp. Este diferit de tratamentul care
vindeca boala, numit tratament curativ. Ingrijirile paleative sunt indreptate asupra imbunatatirii calitatii vietii fizice, psihice si
spirituale. Uneori, ingrijirile paleative sunt combinate cu tratamentul curativ.
Ingrijirile paleative pot ajuta la managementul simptomelor si efectelor secundare a medicatiei curative. De asemenea, ajuta
pacientul sa faca fata unei boli cu evolutie indelungata, sa-si faca planuri de viitor si acorda sprijin familiei bolnavului, pentru ca
aceasta sa inteleaga mai bine boala si sprijinul de care are nevoie pacientul.
Pacientul care are nevoie de ingrijiri paleative va fi indrumat de medicul curant catre un alt medic specialist in acest tip de
tratament.
Probleme legate de stadiul terminal al bolii
Boala renala cronica evolueaza progresiv pana la insuficienta renala, cand alterarea functiei renala este atat de severa, incat
este nevoie de dializa sau transplant renal. Multi bolnavi traiesc ani indelungati dupa un transplant renal reusit sau folosind
dializa. Insa, la un moment dat, pacientul ar trebui sa consulte medicul si familia asupra problemelor ce apar legate de stadiul
terminal al bolii.
Pe parcursul evolutiei bolii, pot apare schimbari ale scopului tratamentului de la unul curativ la unul care sa mentina confortul si
demnitatea bolnavului. De aceea, bolnavii sunt sfatuiti sa elaboreze un act legalizat (de exemplu, testamentul), atunci cand
sanatatea mintala inca le-o permite, in care sa-si expuna dorintele privind viitoarele optiuni terapeutice, pe care le considera
optime pentru ei.
S-ar putea sa fie necesar ca bolnavii sa-si aleaga un insotitor permanent, de obicei, un membru al familiei, care sa ia deciziile in
priviinta tratamentului atunci cand starea bolnavului nu-i mai permite acestuia sa vorbeasca pentru sine. De asemenea,
bolnavul are optiunea de a refuza sau opri tratamentul.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Exista mai multe "tratamente" la domiciliu care pot incetini deteriorarea functiei renale.
Schimbari ale stilului de viata
- mentinerea tensiunii arteriale sub valoare de 130/80 mmHg. Pacientii trebuie sa invete sa-si masoare singuri tensiunea

6
arteriala
- bolnavii care au si diabet trebuie sa-si mentina nivelurile glicemiei la o valoare cat mai apropiata de normal
- mentinerea unei greutati corporale in limite normale. Aceasta ajuta la prevenirea aparitiei bolilor cardiovasculare, diabetului
zaharat, hipertensiunii arteriale si a accidentelor vasculare
- respectarea unui regim alimentar adecvat pentru afectiunile renale cronice. Nutritionistul va stabili cantitatea de proteine
necesare zilnic fiecarui bolnav in parte. Studiile arata ca o dieta cu o cantitate mica de proteine protejeaza rinichiul
- efectuarea unui program de exercitii fizice zilnic. Bolnavului i se va stabili un program de exercitii fizice zilnice de catre medicul
curant. Exercitiile fizice scad riscul aparitiei diabetului zaharat si a hipertensiunii arteriale.
Se recomanda evitarea:
- medicamentelor cu potential distructiv asupra rinichiului - Medicul curant trebuie informat de orice medicament sau supliment
nutritiv pe care pacientul doreste sa si le adminitreze
- deshidratarea prin tratarea imediata a oricarei afectiuni ce duce la pierderi lichidiene precum diareea, varsaturile sau febra -
Trebuie tinut cont de pierderile lichidiene din timpul efortului fizic sau din zilele caniculare
- fumatului si a consumului de produse tabagice - Fumatul creste riscul aparitiei aterosclerozei ce poate duce la aparitia
hipertensiunii arteriale si a scaderii fluxului sanguin la nivel renal.
- evitarea consumului de alcool si a drogurilor.

Optiuni de medicamente
Desi medicamentele nu pot inversa efectele bolii renale cronice, acestea sunt folosite pentru a trata simptomele, complicatiile si
pentru a incetini progresia bolii.

Medicamente folosite pentru tratarea hipertensiunii arteriale


80% pana la 90% din pacientii cu boala renala cronica au probleme cu tensiunea arteriala la un moment dat in evolutia bolii.
Medicamentele care reduc tensiunea arteriala (antihipertensive) sunt folosite pentru a mentine in limite normale valorile
tensionale, fapt ce contribuie si la incetinirea progresiei afectiunii renale. Valoarea tensionala considerata optima la bolnavii cu
afectiuni renale este de 130/80 mmHg. Tipurile de medicamente antihipertensive folosite sunt mai putin importante comparativ
cu eficacitatea acestora.
- inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) - Acesti inhibitori scad valorile tensionale prin dilatarea vaselor de
sange. De asemenea, incetinesc progresia bolii renale cauzate de diabet sau de alte afectiuni ale rinichilor.
- blocanti ai receptorilor angiotensinei II - Aceasta clasa de medicamente blocheaza actiunea unui hormon, ce cauzeaza
ingustarea vaselor sanguine. Ca rezultat, se obtine relaxarea si dilatarea acestor vase, ducand, astfel, la scaderea tensiunii
arteriale.
- blocanti ai canalelor de calciu - Dilata vasele de sange prin relaxarea muschiului neted din peretii arterelor. Astfel, sangele
circula mai usor prin aceste vase, ducand la scaderea tensiunii arteriale
- diureticele - Ajuta la eliminarea excesului de sodiu si lichide din organism, scazand volumul circulant, si implicit, a tensiunii
arteriale
- beta-blocantii - Scad tensiunea arteriala prin scaderea frecventei cardiace si a fractiei de ejectie ventriculara. De asemenea,
relaxeaza musculatura neteda din vase.
Este posibil ca valoarea tensionala optima la care nu apar efecte secundare sa fie obtinuta prin tatonarea mai multor
antihipertensive. Majoritatea bolnavilor, necesita combinatii de mai multe antihipertensive pentru a obtine aceasta valoarea
tensionala.
Medicamente folosite pentru tratarea complicatiilor bolii renale cronice
Exista medicamente ce sunt folosite in tratamentul complicatiilor afectiunii renale precum:
- eritropoietina umana recombinata si fierul sunt folosite in tratamentul anemiei. Anemia apare in cursul evolutiei afectiunii
renale cronice, atunci cand rinichii nu mai produc o cantitate suficienta de eritropoietina, necesara productiei de globule rosii.
- medicamente folosite pentru echilibrarea balantei de electroliti. Exista medicamente care sunt necesare uneori pentru a
echilibra balanta hidro-electolitica, ca atunci cand apar valori crescute ale potasiului, fosforului si valori scazute ale calciului.
- diureticele sunt folosite pentru a elimina excesul de lichide din organism
- inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sunt folositi in insuficienta cardiaca. Aceste medicamente necesita investigatii
periodice necesare pentru preventia aparitiei nivelurilor crescute de potasiu si a agravarii deteriorarii renale.
Medicamente folosite in timpul dializei
Atat eritropoietina cat si fierul pot fi folosite in timpul dializei pentru tratarea anemiei, complicatie obisnuita a bolilor renale
cronice.
- eritropietina (rhEPO) stimuleaza productia de noi globule rosii, scazand necesitatea transfuziei sanguine. Acest tratament
poate fi inceput inainte de dializa si este necesar atunci cand anemia devine simptomatica
- tratamentul cu fier ajuta la cresterea nivelurilor de fier din organism atunci cand administrarea numai de eritropoietina nu mai
este eficienta.
De retinut!
Bolnavul cu afectiune renala cronica trebuie sa se consulte cu medicul curant in priviinta imunizarilor pe care trebuie sa le
efectueze, precum si a efectelor secundare a medicamentelor pe care le foloseste. Acesta trebuie sa-si informeze medicul de
orice alt tratament medicamentos sau suplimente nutritive pe care doreste sa si le administreze.
Unele complicatii ale bolilor renale cronice se pot rezolva cel mai eficient prin dializa.
Tratament chirurgical
Un bolnav cu o afectiune renala cronica ce progreseaza spre insuficenta renala, are ca optiune terapeutica transplantul renal.
Majoritatea expertilor considera ca acesta este tratamentul optim al insuficientei renale cronice. In general pacinetii care au
suferit un transplant renal, traiesc mai mult decat cei care sunt tratati prin dializa.
Medicul va recomanda transplantul renal la acei pacienti care sunt candidati ideali pentru transplant. Un candidat ideal este un
pacient care nu are afectiuni importante cardiace sau pulmonare sau alte afectiuni ce pot reduce speranta de viata,
precum cancerul.
Dupa transplantul renal, pacientului i se administreaza medicatie imunosupresiva. Aceasta, de tipul ciclosporinei sau tacrolimus,
ajuta la prevenirea rejectului de organ. Pacientul trebuie sa ia medicamentele exact cum sunt prescrise. Astfel organismul nu va
respinge noul rinichi. Aceasta medicatie trebuie administrata pentru tot restul vietii pacientului. Deoarece acest tratament
7
slabeste sistemul imun, creste riscul aparitiei infectiilor severe.
Chiar si cu aceasta medicatie, este posibil ca organismul sa respinga noul rinichi. Daca acest lucru se intampla, atunci pacientul
va face dializa pana la primirea unui nou rinichi sau pentru tot restul vietii.
Succesul transplantului depinde si de rinichiul donatorului. Cu cat acesta se potriveste mai bine, din punct de vedere genetic, cu
primitorul, cu atat cresc sansele ca noul rinichi sa nu fie respins.
De retinut!
Un transplant renal nu garanteaza pacientului o viata mai lunga. Transplantul renal este costisitor, dar acoperit in mare parte de
asigurarea de sanatate.
Bolnavul va trebui sa astepte un rinichi disponibil, timp in care va trebui sa faca dializa.
Alte tratamente
Dializa este un procedeu ce preia functia rinichiului de a elimina reziduurile si fluidele in exces din organism si de a echilibra
balanta electrolitilor din sange. Atunci cand rinichii sunt sever afectati astfel incat nu isi mai pot indeplini functia, bolnavul
necesita dializa. Dializa poate fi utilizata pe termen lung, de obicei cativa ani, pentru a inlocui functia renala, sau pe termen scurt
in asteptarea transplantului renal.
Inainte de inceperea dializei medicul va practica o zona de acces pe unde fluidele vor fi scoase, filtrate si reintroduse in
organism. Tipul de acces depinde de tipul dializei alese.
Exista doua tipuri de dializa ce pot fi folosite in tratamentul insuficientei renale:
- hemodializa utilizeaza o membrana sintetica denumita dializor pentru a curata sangele. Pacientul este conectat la aparat
printr-un tub, ce face legatura dintre acesta si vasele de sange. Inainte de inceperea dializei medicul va pregati o zona prin care
sangele poate fi scos si reintrodus in organism. Aceasta este denumita zona de acces pentru dializa. Pentru aceasta medicul
uneste o artera cu o vena, printr-un mic tub, de la nivelul antebratului. O zona de acces pe termen scurt poata fi realizat prin
introducerea unui tub subtire in venele de la nivelul gatului, toracelui superior sau inghinal.
- dializa peritoneala foloseste o membrana ce captuseste abdomenul, numita membrana peritoneala, pentru a filtra sangele.
Inainte de inceperea dializei peritoneale medicul va plasa un cateter in interiorul abdomenului care va reprezenta calea de
acces a dializei.
De retinut!
Daca un pacient are o boala renala cronica, dar inca nu a ajuns in stadiul de insuficienta renala, acesta ar trebui sa discute cu
medicul curant despre care tip de dializa i s-ar recomanda. Inainte de inceperea dializei trebuie aleasa o zona de acces.
Dializa poate fi costisitoare, dar asigurarea de sanatate acopera majoritatea costurilor. Centrul de dializa sau spitalul poate oferi
ajutor bolnavilor in gasirea celei mai acceptabile variante de plata.
ProfilaxieSus
Boala renala cronica poate fi prevenita uneori prin controlarea unor boli sau factori ce contribuie la aparitia acesteia. Din
moment ce boala renala cronica este cel mai frecvent data de hipertensiunea arteriala sau de diabet zaharat, mentinerea in
limite normale a tensiunii arteriale si a glicemiei previne aparitia bolii.
Cu cat sunt mai repede indepartati factorii ce contribuie la deteriorarea renala cu atat mai bine. Controlarea acestor factori duce
la intarzierea progresiei bolii la cei cu afectiuni renale cronice.

Bolnavii care au dezvoltat deja insuficienta renala, trebuie sa-si focalizeze atentia pe lucrurile enumerate mai jos, pentru a
preveni aparitia complicatiilor:
- mentinerea tensiunii arteriale sub valoare de 130/80 mmHg. Pacientii trebuie sa invete sa-si masoare singuri tensiunea
arteriala
- bolnavii care au si diabet zaharat trebuie sa-si mentina nivelurile glicemiei la o valoare cat mai apropiata de normal. Medicul va
indica masurarea glicemiei de citeva ori pe zi
- mentinerea unei greutati corporale in limite normale. Aceasta ajuta la prevenirea aparitiei altor boli ca hipertensiunea arteriala,
diabetul zaharat sau boli cardiace
- mentinerea nivelurilor normale de grasimi (lipide) in sange, precum colesterolul sau trigliceridele
- evitarea fumatului si a consumului de produse tabagice. Fumatul creste riscul aparitiei aterosclerozei, ce poate duce la aparitia
hipertensiunii arteriale si a scaderii fluxului sanguin la nivel renal.
Bolnavii care au deja o suferinta renala cronica trebuie sa tina cont de urmatoarele:
- evitarea deshidratarii prin tratarea imediata a oricarei afectiuni ce duce la pierderi lichidiene precum diareea, varsaturile sau
febra. De asemenea, trebuie tinut cont de pierderile lichidiene din timpul efortului fizic sau din zilele caniculare
- reducerea riscului de aparitie a bolilor cardiovasculare. Schimbari ale modului de viata, precum un regim alimentar sarac in
grasimi, renuntarea la fumat si exercitii fizice regulate, reduc riscul de aparitie a bolilor cardiovasculare si a accidentelor
vasculare
- tratarea altor afectiuni, ca litiaza renala, hipertrofia benigna de prostata sau alte probleme ale tractului urinar care pot bloca
fluxul urinar normal
- evitarea medicamentelor cu potential distructiv asupra rinichiului. Medicul curant trebuie informat de orice medicament sau
supliment nutritiv pe care pacientul doreste sa si le adminitreze
- evitarea unor investigatii, ce necesita administrarea unei substante de contrast intravenos, precum urografia
intravenoasa, angiograma saucomputer tomograf-ul. Substanta de contrast poate deteriora functia renala
- evitarea oricaror situatii care implica pierderea unor cantitati importante de sange, precum interventiile chirurgicale inutile.
De retinut!Sus
Daca un pacient are o boala renala cronica, dar inca nu a ajuns in stadiul de insuficienta renala, acesta ar trebui sa discute cu
medicul curant despre tipul de dializa. Alegerea tipului de dializa depinde si de cat de urgent trebuie sa inceapa bolnavul acest
tratament.
Obtinerea cunostiintelor despre dializa, inainte de inceperea acesteia, reprezinta un pas important al acestui tratament.
Majoritatea sectiilor de dializa ofera aceste informatii bolnavilor.
Dializa poate fi costisitoare, dar asigurarea de sanatate acopera majoritatea costurilor. Centrul de dializa sau spitalul poate oferi
ajutor bolnavilor in gasirea celei mai acceptabile variante de plata.
Luarea deciziilor de catre bolnav asupra tratamentului pe care il va urma poate fi dificil in conditiile agravarii bolii. De aceea,

8
pacientul si familia acestuia ar trebui consiliati asupra beneficiilor si riscurilor unui tratament. De asemenea, ar fi util ca bolnavul
sa viziteze centrul de dializa si sa discute cu pacientii.
Rolul rinichilor in organism

Orice om se naste cu doi rinichi (exceptie fac anomaliile genetice), de aceea este denumit si organul pereche. Acestia au forma
de boabe de fasole aplatizate, insa de dimensiuni mult mai mari, fiecare cantarind aproximativ 150g. Rinichii se situeaza de-o
parte si de alta a coloanei vertebrale, sub torace, in spatele abdomenului, in aproprierea organelor abdominale (stomac,
pancreas, ficat etc).
Rinichii poseda mai multe functii deosebit de importante pentru organism, printre acestea se numara: curatarea organismului de
toxine si fabricaarea unor hormoni. Rinichii primesc sange prin intermediul arterelor renale, il trec printr-o serie de tuburi
denumite tuburi renale unde este curatat de substante inutile si daunatoare, produse de organism sau preluate din exterior,
dupa care sangele se intoarce la circulatia generala prin venele renale.
Prin intermediul acestui proces, elementele bune sunt transmise in organism prin intermediul circulatiei sangvine, iar cele toxice
sunt eliminate prin urina. Practic, lichidul in exces (apa in general) si substantele filtrate sunt eliminate de rinichi sub forma de
urina.

Diabet si hipertensiune: factorii de risc in bolile renale

In conditiile in care rinichii functioneaza bine, deseurile sunt constant eliminate din organism. Pe de cealalta parte, cand acest
organ nu functioneaza corespunzator, deseurile sunt acumulate in sange.
Maladiile renale au cauze multiple: infectii, administrarea de medicamente, dereglarea sistemului imunitar, malformatii renale si
adesea hipertensiune si diabet. Aceste doua patologii din urma sunt strans legate de aparitia bolilor renale, deoarece contribuie
la deteriorarea glomerulelor care filtreaza sangele in rinichi.

8 sfaturi pentru a avea rinichi sanatosi

Toate masurile de prevenire a diabetului si a afectiunilor cardiovasculare (hipertensiune) sunt importante si pentru mentinerea
rinichilor sanatosi. In plus, poti adopta cateva sfaturi extrem de simple, insa foarte utile, care sa te ajute sa prelungesti
activitatea functiilor renale cat mai mult timp si in conditii cat mai bune:
1 Bea apa in cantitate suficienta pentru organism, in jur de 1,5 l de-a lungul intregii zile. Apa are proprietatea de a dilua urina,
prevenind concentratia de toxine, minerale si saruri, care se pot transforma in pietre sau pot facilita aparitia infectiilor.
2 Nu manca prea sarat, deoarece excesul de sare favorizeaza instalarea hipertensiunii, un factor de risc important pentru
bolile renale.
3 Mananca echilibrat si fa exercitii fizice pentru a preveni obezitatea deoarece aceasta este adesea asociata cu diabetul si
implicit cu bolile renale.
4 Evita automedicatia, deoarece anumite medicamente administrate pe o perioada mai mare de timp pot fi nocive pentru
rinichi: anti-inflamatoarele nesteroidiene, anumite analgezice, medicamente imunosupresoare etc.
5 Atentie mare la diuretice. Abuzul de diuretice poate duce la aparitia unui blocaj renal si ulterior la deces.
6 Renunta la fumat. In cazul in care fumezi, trebuie sa stii ca tutunul accelereaza evolutia bolilor renale.
7 Evita regimurile hiperproteice deoarece obosesc rinichii. Lipsa lichidelor din corp poate favoriza aparitia pietrelor la rinichi.
8 Controleaza-ti regulat tensiunea arteriala. Tensiunea arteriala foarte ridicata poate dezvalui o problema renala sau poate
duce ulterior la aparitia uneia.

Testeaza-ti gratuit sanatatea rinichilor

Din 2006, in a doua joi din luna martie se sarbatoreste, anual, Ziua Mondiala a Rinichiului in urma unei initiative a Societatii
Internationale de Nefrologie si a Federatiei Internationale a Fundatiilor Rinichiului.
Si Romania celebreaza aceste eveniment, astfel in unele dintre cele mai mari orase din tara au fost puse la dispozitie puncte de
informare si efectuare a unor prime investigatii in diagnosticarea unor eventuale afectiuni renale. In perioada 8-11 martie 2010,
intre orele 10-18, personal calificat ii asteapta pe toti cei care doresc sa verifice daca exista riscul de a suferi de o boala a
rinichilor.
Locatiile sunt:

9
 Bucuresti: Bucuresti Mall (Vitan), AFI Palace Cotroceni
 Craiova: Piata Mihai Viteazul
 Iasi: Iulius Mall
 Cluj-Napoca: Iulius Mall
 Timisoara: Iulius Mall
Extremismul alimentar sau ortorexia
Extremismul alimentar sau ortorexia O boala cauzata de... alimentatia sanatoasa, si anume ortorexia, poate
deveni boala secolului. Pentru cel care sufera de aceasta afectiune, intreaga viata se rezuma la lupta continua
dintre alimentele bune si rele. Aceasta obsesie il o...
Instinctul alimentar este la fel de puternic ca instinctul de supravietuire
Doua clase de alimente Alimente care prin ingurgitare îsi schimba total gustul Acestea sînt în cea mai mare
parte fructe si legume crude, ciuperci nefierte, seminte, peste, fructe de mare, oua crude, carne, miere naturala
de albine. Alimente care îsi conserva gustul ...
Pietrele la rinichi pot fi semnul tulburarilor de metabolism
Fitoterapia in cazul pietrelor la rinichi Cum arata urina bolnavului Atunci cind o persoana sufera de pietre la
rinichi, urina este la inceput groasa, apoi devine subtire si foarte deschisa la culoare. Daca in urina exista
depuneri rosiatice sau galbui, acesta e...
Regimul alimentar si grupa sangvina
Medicul american Peter J. D’Adamo a vorbit despre regimul alimentar in functie de grupa sangvina bazindu-se
pe cercetarile tatalui sau, James D’Adamo, medic naturopat. Tatal si fiul au incercat sa demonstreze ca sistemul
imunitar si digestiv al omului pastreaza pre...
Urzica – indicata in cazul bolilor de rinichi
Urzica – indicata in cazul bolilor de rinichi An cazul bolilor de rinichi si ale cailor urinare sint recomandate
frunzele de urzica in diferite amestecuri de plante: o parte frunze de urzica, o parte de coada-soricelului, doua
parti frunze de troscot. O lingura din acest ame...
Mugurii de tuia si pietrele la rinichi
Mugurii de tuia si pietrele la rinichi In medicina populara este foarte cunoscuta infuzia din muguri de tuia: 20 de
grame de muguri la un litru de apa; se bea cite un pahar din aceasta infuzie de trei ori pe zi, in cazurile de
pietre la rinichi si ficat, in afectiunile ficatul...
Pietrele la rinichi se elimina cu suc de morcovi si castraveti
Pietrele la rinichi se elimina cu suc de morcovi si castraveti Pietrele si nisipul la rinichi, ficat si in vezica biliara
pot fi eliminate cu ajutorul unui amestec de suc de morcovi si castraveti. De asemenea se poate bea sucul de la
o lamiie cu o jumatate de pahar de apa fier...
Infuzie de macese pentru bolile de rinichi
Infuzie de macese pentru bolile de rinichi In cazul bolilor de rinichi, se dizolva 50-100 de grame de miere intr-o
cantitate egala de infuzie de macese; se bea in fiecare seara inainte de culcare. O lingura de macese uscate sau
100 de grame de macese proaspete se pun intr-un v...
Decoctul din frunze de merisor trateaza pietrele la rinichi
Decoctul din frunze de merisor trateaza pietrele la rinichi Fructele de merisor se folosesc proaspete, uscate sau
fierte si indulcite cu zahar in cazul afectiunilor stomacale, al aciditatii scazute a sucului gastric, in cazul diareii,
reumatismului si podagrei. In toate aceste...
Macesul – indicat impotriva reumatismului si pietrelor la rinichi
Macesul – indicat impotriva reumatismului si pietrelor la rinichi Pentru tratarea reumatismului se foloseste cu
succes urmatoarea reteta: un pahar si jumatate de radacini de maces se pun la macerat intr-un litru si
jumatate de alcool. In primele trei zile de tratament se bea...
Ceai de rinichi
Tratamentul se face trei săptămâni din luna cu o pauza de doua săptămâni, apoi se reia. Reţeta ceaiului de
rinichi : preparaţi următorul amestec : Coada calului 15gr. Urzica vie 10gr. Troscot 8gr. Sunătoare 6gr. Aceste
cantităţi ajung pentru o persoana trei săpt�...
Piatra la rinichi, vezică, fiere
Piatră la rinichi : se poate vindeca prin – se ia pieliţa interioară de la 10-15 pipote de găină sau pui, se
usucă bine, după care se macină cu maşina de cafea, pentru a se transforma într-o pudră. Se pune într-un
borcan şi se adaugă miere de albine cât cuprinde....

Sfaturi pentru rinichi sănătoşi


Cea mai frecventă afecţiune renală este litiaza, adică formarea de nisip sau aşa-zise "pietre" la rinichi. Specialiştii spun că se
poate evita uşor formarea pietrelor la rinichi prin creşterea diurezei. Rinichii sînt "staţia de epurare" a organismului, pentru că
rinichii curăţă sîngele, prin eliminarea reziduurilor şi a excesului de apă. În acelaşi timp, rinichii menţin echilibrul potasiului şi al
sodiului în sînge, reglează tensiunea arterială prin secreţia de renină (enzimă cu efect hipertensiv, eliberată de celulele renale)
. Iată cîteva măsuri pentru păstrarea acestui echilibru.

• În cazul în care structura chimică a calculilor este cunoscută, dieta trebuie adaptată în funcţie de această structură. Dacă este

10
vorba despre calculi de natura oxalică, aportul de proteine animale trebuie restrîns. Vor fi evitate brînzeturile tari (caşcaval,

parmezan), trebuie limitat consumul de spanac, ceai negru, nuci, migdale, pentru că şi acestea conţin oxalat de calciu. În litiaza

urică, alimentele restricţionate vor fi carnea, ficatul, scrumbiile, sardinele. Alimentaţia va fi direcţionată către fasole, ciuperci,

mazăre verde, care au un conţinut scăzut de acid uric.

• Dacă rinichii nu mai funcţionează normal, aportul excesiv de sodiu poate crea probleme. Alimentaţia bogată în sare provoacă

reţinerea apei în organism şi edeme ale mîinilor şi picioarelor. De aceea, evitaţi produsele cu un conţinut ridicat de sare.

• Pentru depistarea problemelor renale, sînt necesare teste ale sîngelui şi urinei, făcute periodic. "Dacă pacientul a avut

infecţii frecvente, pot fi făcute şi alte analize. De asemenea, sînt efectuate ecografii şi radiografii renale simple pentru

a depista posibilii calculi, atunci cînd sînt mici, nu atunci cînd sînt mari şi greu de eliminat", ne-a spus dl prof.univ.

dr. Adrian Covic, directorul Spitalului "C.I.Parhon" din Iaşi.

• Pentru stimularea diurezei, rezultate foarte bune dau ceaiurile din cozi de cireşe amare sau din mătase de porumb. Dar nu

numai unele ceaiuri sînt diuretice, ci şi berea, dar nu orice bere. "Berea indicată pacienţilor predispuşi la litiază este berea

de casă, aşa cum se face în Bucovina. Aceasta este o bere slab alcoolizată, dar cu un puternic efect diuretic. Se poate

folosi şi bere obişnuită, din comerţ, care se fierbe, se răceşte şi se bea. Chiar dacă are un gust mai particular, creşte

diureza", ne-a mai spus dl prof. Adrian Covic.

• Cea mai bună soluţie pentru creşterea diurezei este apa. Specialiştii recomandă apele oligominerale, cele care nu au o

concentraţie de săruri mai mare de 500 mg/l. "Apa părăseşte relativ repede stomacul (în 30-40 de minute), crescînd

diureza şi densitatea urinară. Pentru stimularea diurezei, se consumă 200-300 ml de apă, o dată la 2-3 ore şi

obligatoriu seara, înainte de culcare. De la miezul nopţii şi pînă la 4 dimineaţa, rinichii au o aşa-numită lentoare

fiziologică, moment în care diureza scade. Această perioadă este propice pentru a se depune cristalele care vor

forma ulterior calculi", a mai adăugat prof.dr. Covic. De aceea, înainte de culcare, este bine să bem o cană cu apă, pentru

a merge la baie şi în timpul nopţii.

• Pentru a nu avea probleme cu rinichii, evitaţi pierderile excesive de lichide, mai ales în sezonul cald. Cu atît mai mult,

persoanele cu afecţiuni renale nu au voie să meargă la saună şi nu au voie să stea la plajă foarte mult timp. Nici exerciţiile

fizice epuizante nu le sînt recomandate. Aportul excesiv de purgative sau curele de slăbire drastice le sînt interzise.

11