Professional Documents
Culture Documents
Acesta va fi lansat sub egida Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) pentru a
coordona includerea a două produse-cheie ale turismului românesc: turismul balnear şi
ecoturismul.
Clusterul ar trebui să ajute staţiunile balneare să găsească finanţările necesare şi parteneri
privaţi pentru a dezvolta produse turistice inovante.
Bugetul clusterului va fi de 30.000 euro, iar ulterior clusterul va deveni autonom prin
cotizaţia membrilor şi prin folosirea fondurilor europene.
De asemenea, masterplanul pentru dezvoltarea turismului balnear propune crearea unei
“Destination Management Organization”, o asociaţie a actorilor publici şi privaţi interesaţi de
dezvoltarea turismului medical din România, în special a componenţei sale balneare.
Aceştia argumentează că turismul reprezintă una din cele mai dinamice ramuri ale
economiei naţionale, în cadrul căreia turismul balnear are rolul de a valorifica resursele
naturale şi cele amenajate în cadrul staţiunilor.
Statiunea se află in judeţul Covasna, la poalele vestice ale munţilor Vrancei şi este o
statiune balneoclimaterica permanentă. Statiunea este situata la 35 km de oraşul Sfântu
Gheorghe, la 60 km de Braşov şi la 250 km de Bucureşti. Datorita conditiilor geologice
specifice, aici există foarte multe izvoare cu apă minerală carbogazoasă, bicarbonată sau
conţinând diverşi compuşi ai fierului, iodului, bromului sau clorului care sunt recomandate in
tratamentul bolilor cardiovasculare, disfunţii hepatobiliare, boli digestive şi boli asociate.
Statiunea Covasna este vizitată de oameni din toate colţurile tării, trimişi de medici
cardiologi pe baza recomandării medicului de familie pentru că aici se află un Spital de
Cardiologie amplasat într-o pădure de pini.
Această staţiune dispune de facilitati pentru băi cu apă caldă carbogazoasă, mofete,
izvoare pentru cura interna, instalatii pentru electro-, kineto- si hidroterapie, aerosoli si
inhalatii, gimnastica, precum si de un spital pentru boli cardiovasculare si doua sanatorii
pentru copii specializate in tratarea sechelelor aparute in urma hepatitei.
Aşezarea geografică, configuraţia geologică a regiunii si altitudinea de circa 560 m a
statiunii conduc la dezvoltarea unui climat de tip subalpin caracterizat prin calmul atmosferic
si prezenta aerosolilor cu o concentratie ridicata de ioni negativi.
Cadrul natural din Covasna ofera o imensa bogatie de factori balneari si climaterici cu
rol terapeutic. Principalii factori terapeutici ai zonei sunt: apele minerale carbogazoase,
feruginoase, calcice hipotone si hipertone, respectiv mofetele cu emanatii de gaze usor
radioactive.
Statiunea Covasna este locul ideal pentru a îmbina tratamentele specifice unei game
vaste de afectiuni cu recreerea, drumetia si turismul. De aici se pot vizita numeroase obiective
turistice cum ar fi Lacul Sfânta Ana, orasul Brasov si cetatea dacica din vecinatatea statiunii.
În timpul verii au loc o serie de manifestari folclorice specifice zonei ce constituie un
important punct de atractie.
Printre resursele de tratament se numara apele minerale carbogazoase, feruginoase,
calcice hipotone si hipertone, respectiv mofetele cu emanatii de gaze usor radioactive.
Covasna are o climă placută cu veri racoroase si ierni moderate. În lunile de vara si
toamna timpurie cerul este mai mult senin si zilele însorite, asemănător cu localitaţile din estul
si sud-estul ţării.
Din punct de vedere istoric este atestată documentar sub denumirea actuala din anul
1567. Statiunea Covasna este strajuita de munti nu prea înalti cu vârfuri rotunjite În 1882, apa
minerala provenita de la izvorul Horgasz a fost medaliată la Trieste.
Covasna este in primul rand o statiune balneoclimaterica ce dispune de o varietate de
surse de ape minerale, de numeroase mofete (emanatii de CO2) si de un cadru natural
pitoresc, ideal pentru un sejur de relaxare si refacere. Situata in centrul tarii, la o ora distanta
de Brasov si la 3,5 ore de Bucuresti, aceasta statiune balneo este foarte accesibila pentru multi
romani, fiind destul de usor de ajuns aici din Moldova, Muntenia si, evident, Transilvania.
Cea mai mare mofeta din Covasna si una dintre cele mai mari din lume este cea de la
Spitalul de Cardiologie, care ocupa o suprafata de 100 mp si poate deservi in acelasi timp
pana la 100 de persoane. Mofeta spitalului este recunoscuta ca fiind si una dintre cele mai
frecventate din lume deoarece aici se efectueaza zilnic pana la 500 de proceduri de tratament.
Judetul Covasna mai poarta numele de “Tinutul Conacelor” deoarece aici se afla 160
de conace si castele, unele dintre ele fiind restaurate si introduse in circuitul turistic. Asadar,
daca petreceti in statiune mai mult de doua-trei zile, va sugerez sa faceti si excursii in
imprejurimi, sa vizitati conacele din zonele rurale si mestesugarii traditionali, care va vor
primi cu caldura in atelierele lor. Veti avea ocazia sa cunoasteti dogari, fierari, tamplari si
sculptori si sa invatati din meseria lor transmisa cu mandrie din generatie in generatie, dar si
sa degustati turta dulce, palinca si renumitul kurtoskalacs chiar la el acasa. In judet se pot face
numeroase activitati recreative – trasee de aventura la Balvanyos Adventure Park, cursuri de
echitatie, plimbari organizate cu caruta (pentru o experienta autentica) sau cu Mocanita chiar
in statiunea Covasna, pe Valea Zanelor.
Plan de promovare
În prezent este impelmentat planul Potsa – strategia de dezvoltarea Județului Covasna
2015-2020.
În ceea ce privește dezvoltarea turismului balnear din aceasta zonă, acțiunile strategice
se concentrează pe sprijinirea reabilitării și extinderea infrastructurii specifice, sprijinirea
cercetării și dezvoltării în domeniul balnear, sprijinirea unităților turistice balneare în
reducerea gradului de dependență de subvențiile oferite din bugetul de stat. De asemenea,
există strategii de punere în valoare a resurselor de ape minerale și gaze mofetice.
Deoarece apele balneare reprezintă o resursă importantă a județului există o strategie
de valorificare științifică a acestora prinintermediul unui institut de cercetare balneară.
Covasna Pamukkale
Misiune Dezvoltarea orașului prin dezvoltarea Dezvoltarea turismului balnear in zona,
tuirismului de sănătate, ridicarea calității a turismului medical, castigarea unui
vieții populației locale, recâștigrea poziției pe renume in fata statiunilor concurente
plan național în domeniul balnear și obținerea
din tarile straine.
unui renume și ueni poziții deosebite pe plan
internațional, pe această piață (turistică și de
sănătate).
Viziune Transformarea orașului Covasna în cea mai Crearea unei organizații locale, "Uniunea
atractivă și renumită stațiune balneară din pentru Protecția și Dezvoltarea
România, care se ocupă într-un mod complex Pamukkale", care să cuprindă reprezentanți
cu recuperarea sănătății umane, prin metode ai tuturor instituțiilor legate de conservarea
moderne și resurse diversificate. și dezvoltarea Pamukkale.
Pamukkale isi doreste imbunatatirea starii
de conservare a teraselor travertinice.
Valori Valorile culturale moștenite ale secuilor Valoarea zonei Pamukkale este data de
constituie oferta turistică de bază a regiunii. unicitatea si spectaculozitatea teraselor
Caracterul multicultural (naționalitate, religie) formate in urma depunerii carbonatului de
este un atu al zonei care prin buna colaborare calciu.
aduce un plus de valoare județului.
Obiective - Dezvoltarea pe plan economic și social a -Construcția transportului: drumul care
strategice localității Covasna leagă orașul Pamukkale de platoul care a
- Formarea turismului de tip wellness urcat pe terasele travertinelor a fost închis
- Modernizarea și punerea de baze pe piață a și sunt luate în considerare opțiuni
turismului balnear alternative.
- Dezvoltarea de locuri de cazare turistice
rurale autentice -Dezvoltare nouă: accesul la terase este
- Construirea de hoteluri wellness de 5 stele legat de opțiunile alternative de transport.
- Îmbunãtãțirea rețelei de restaurante
Acest lucru nu a fost încă rezolvat.
autohtone
- Dezvoltarea parteneriatelor Punctele de intrare nord și sud, nu
- Îmbogãțirea ofertei prin introducerea mini- funcționează eficient.
vacanțelor de weekend
- Integrarea tuturor factorilor implicați în -Exproprieri (Deposedarea de o
dezvoltarea turismului (ANTREC, ANT, proprietate): Unitățile de turism, datând din
ONG-uri, agenți privati de turism) 1964, au fost eliminate de pe situri.
- Organizarea de circuite turistice Ultimele două hoteluri au fost demolate în
- Protecția mediului și a resurselr naturale din 2001. Acesta este considerat unul dintre
locaitate și din zonă cele mai importante succese ale
- Promovarea unei imagini distincte și
administrării site-ului.
specifuce a stațiunii Covasna
- Cresterea numarului de turisti prin realizarea -Construirea unei rețele de distribuție a
de servicii de o calitate superioara si confort
ridicat, astfel incat sa se poata castiga apei termice: Dezvoltarea unei rețele de
fidelitatea si recunostinta turistilor distribuție a apei termale este aproape
- Oferirea unor pachete turistice la un raport completă. Această rețea are două scopuri:
calitate pret conform cu dorintele turistilor asigurarea unei alimentări continue a apei
germani pe tot teritoriul sitului și menținerea albului
- Imbunatatirea perceptiei strainilor despre travertinei; și să permită crearea unor noi
Romania, deschiderea acestora catre alte
zone de travertină (pentru turiști). De
oferte din Romania pentru viitor;
asemenea, se propune construirea unui
canal care să aducă apă termală pe
amplasament și să reducă utilizarea curentă
a apei de către unitățile din orașul
Pamukkale și agricultorii pentru irigații.
2. Publicitate clasică
Televiziune
Mesajul va fi expus pe toată perioada
campaniei TV, dar frecvenţa de inserarea a
spoturilor va fi variată. Posturile TV în care
vor fi inserate spoturile sunt: TV România,
PROTV, Antena1, Antena 3 şi Prima TV.
Reclamele vor fi plasate în orele de maximă
audienţă pentru publicul ţintă (17.00 – 21.00),
precum şi în programele ce tratează ca
subiect, turismul rural.
Presă
Ca suport media de susţinere a campaniei
TV recomandăm folosirea presei. Anunţurile
din presă vor lega lansarea staţiunii Covasna
de numele unor personalităţi culturale sau din
lumea politică, în cotidiane precum Adevărul,
Naţional, Libertatea sau Ziua Turistică.
Ca şi în cazul ziarelor, în prezent există o
mare diversitate de reviste, impunându-se o
selecţie atentă a acestora, cum ar fi inserarea
mesajului acestui produs în revistele de
specialitate – turism (Vacanţe & Călătorii,
Vacanţe la ţară, Turism Club, Voiaj
Magazin).
3. Publicitate exterioară
Prezentarea pensiunilor prin panouri,
bannere, panouri mobile amplasate pe
principalele autorute naţionale şi
internaţionale din ţară.
Publicitate interioară
Postere, afişe – se vor expune în capitalele
judeţelor din ţară şi în municipiul Bucureşti
(în unităţi culturale, hoteluri, în interiorul
mijloacelor de transport urban, staţiilor de
metrou, gări şi aeroporturi, cabinelor
telefonice), care trebuie să conţină ilustraţii
(peisaje, pensiuni turistice rurale cu poze,
oferte de preţuri, excursii culturale şi
turistice), iar textul să fie concis şi informativ.
Diversificarea publicaţiilor turistice,
editate în mai multe limbi de circulaţie
internaţională şi distribuirea lor în ţară şi
străinătate
Concluzii
În condiţiile actuale, ţinând cont de situaţia în care se află turismul în Covasna
datorită lipsei de fonduri, planificarea strategică reprezintă un mijloc de valorificare optimă a
turismului ce se poate realiza, numai prin adoptarea unor măsurii bazate pe obiective reale şi
de prioritate atât la nivelul administraţiei publice, cât şi al agenţilor economici care
administrează potenţialul turistic.
Mai exact ar trebui să se urmărească în egală măsură conservarea şi dezvoltarea sa,
cât şi valorificarea în forme multiple în beneficiul comunităţilor locale, dar şi al societăţii în
ansamblu.
Dezvoltarea turismului de nişă, reprezintă un alt obiectiv al strategiei, şi anume
turismul sportiv, de pescuit, de vânătoare, turismul cultural, turismul pentru tineri (parcuri
tematice, parcuri de divertisment), ecoturismul, cicloturismul sau altele, ar putea aduce
beneficii substanţiale judeţului, însă din păcate, la momentul actual lipsesc atât date
referitoare la distribuţia regională a cererii turistice pentru acest tip de servicii/produse, cât şi
initiativele private care să impulsioneze sectorul public. Aceste tipuri de turism pot fi extinse,
pe baza resurselor turistice specifice în judeţ. Nişele „adiţionale” potenţiale pot să fie cele de
turism medical, turism tehnic, turism de pensionari, de film making, etc.
Se impune pe viitor atât modernizarea structurilor turistice şi a staţiunilor existente, cât
şi crearea unor produse turistice noi, a unor programe atractive şi inedite, amenajarea unor
parcuri / zone / locaţii noi, care ar putea să direcţioneze importante fluxuri turistice spre
staşiunea Covasna.
În final, trebuie accentuat faptul că unul dintre cei mai importanţi factori care
determină dezvoltarea viitoare a turismului în Covasna este publicitatea însoţită de
„branding”, respectiv promovarea produselor de marcă (brand) cu recunoaştere regională,
naţională şi internaţională.
Bibliografie
Realizat de:
Rusie Andreea
Savescu Andreea Maria
Stancu Alina
Grupa 404, an II
Bucuresti, 2018