SR EN 1011-2:2004 Anexa C (informativa) Prevenirea fisurarii datorate hidrogenului (cunoscuta i ca fisurare la rece) C1 Generalitati ‘Aceasté anexa oferd recomandari pentru prevent suri datorate hidrogenuiui La elaborarea acestei anexe #2 tnut seama de existonia a numeroase metode viénd determinares Temperatri de preincézite pentru a sa evita feurarea dalorate hdrogenuli a constructlor sudate din fel nealat, cin ofel cu granulate fina gi din ofel slab alia. In documentele IW. IX-1602-90 si [ic-1631-31 sunt prezentate exemple. In aceasta anexa sunt incluse dou metode, tn C.2 sf in C3. Metoda A din C.2 se bazeaza pe 0 experionla aprofundatd si pe date care sunt in principal, dar nu in fexclusivlate, pentru ofelur tip carbon ~ mangan. Metoda B din C.3 se bazeazé pe experinta si pe Gate care sunt in principal, dar nu in exclusivial, pent ofeluri slab alate cu limi de curgers Fidicata, Dferenfele prvind sursele gl experienia utlzate pentru dezvoltarea acestor dou metode se pot utiza ea un ghd. funcie de apicarea lr Motoda descrisé in C4 Webule ulllzat® pent ofelurie termorezistente si ofslrie ulizate la temporatur scazute ‘Aceste recomandért se aplied numa In condii normale de bridare din fabricaje. Pentru evtarea ‘suri datorate hidrogenuid, poate fi necesara o temperatura de preincdlire mai ridiata sau alte recat 62 $103 se refed a sudarea metalului de bazs la temperatur mai mari de 0°C. Daca sudarea este ‘fectuala sub aceasté temperalu, pot necesare condi speciale. Este posibila utlizarea allor proceduri decat a celor derivate din aceasté anexd, de exemplu. temperaturi de preincalzke mai se&zute, dace eficactatea lor se poate demonstra. Dovezle trebuie 38 includa in mod egal toi factor lua in considerare pentru procedure de sudare conform prezentel ©.2 Metoda A pentru prevenirea fisurarii datorate hidrogenului a ofelurilor nealiate, a ofelurilor cu granulatie fina gi a ofelurilor slab aliate €.2.1 Metal de baza €.2 vateaza ofelurie nealiate,ofelurie cu granuiaie find gi ofelurie sab ait Conjinutul (In ¢ masice) al principallorelomonte de aioe este In urmatoare limite: Carbon ea 0.05 pana a 0.25, = Sica max 08 = Mangan max? rom max uprs max 0 Niche max25 = Molbden max 0.75 “SREN 1011-2:2008 = Vanasiu max020 Determinarea temperaturlor de preincdlvre sigue dar economice pent prevenivea sural datorate hrogendiui depinde foarte mult de cunoagleea exacta a compoaijel melalui de bazd gi a Ccarbonululechivaient, CE, precum 3 compozio! metaluiul depus (a se vedea C2.) \Valoie carbonuiui echivalent (CE) al material de baza se caculeaz& cu urmatoarea formula: in% cay €.2 este aplcabi ojeluroravine carbonulechivalent (CE) cuprins inte 020g 0,70, act dinite elementole mentionate in aceasté formu, numa carbonul si manganul sunt indicate in certiicalul materaluld pentru olelure nealiate 31 ofslurle carbon ~ mangan, atuncl la valosrea Calcul trabuie #8 se adaoge 0,03, pena a fe seama de cont in alomente rezduale. Pena ‘Sudarea ofeutor cu valor ale carbonulul echivalent sau de marci deri, trebuieullizatd valoarea cea ‘mal mare a carbonulul enWalent Este posit ca aceasta formula a carbonululechivalent s nu fe adecvat penta oflule cu confit debor €.2.2Factori care influeneaza fisuraroa Fisurarea ator hidrogenuiui depinde de un umae do factor: compoziia chimicé a ojeul procedure de sudare, materalele pen sudare consumable gi tensiuni impicate. Daca timpul fs {timput de racre de la €00 °C a 500 °C) la suaare este foarte scurt In 20nainluenjata tormic se poate produce 0 calre excesva In cazul in care hidrogenul din sudura depaseste nivel cri, zona célta se poate feura epontan eub elecul tensiunior romanente, cupa récrea sud p3nd la 0 temperatura Epropiata de cea a medilui ambiant. Penfu evilarea fsurdri, este posible selectaroa condor de Sdare, prin asigurarea rac lente @ one! inluenate temic, prin cantrlul dmensiunior rndulii de Suduré in rapt cu grosimea melalui 1 daca este necosar, prin apicarea princalzni§\ controlu lemperaturi ine Wecer Procedurie pentru evitarea fisurai datorate hidrogenului precum 9 selectarea timplor de ricze in. domeniul temperaturior de. tansformare pentru evilarea Iicrostructutlor de cra $1 sensibe, pot include control ri In domenil de termperatri joase a ‘lla termi, In mod tpi de 300 °C pnd la 100°C spin aceasta Influen|and benetc dogajarea hicrogenulu dn Imbinarea sudat In particular, aceasta se poate realza prin aplcarea unui ratament terme dupa sudare, care cons in mentinerea temperaturs de prelncdzre. Conjinutul de hidrogen dfuzibil in sudura se poate contolaullizind procedes de sudare g! materiale pen sudare consumable care permit contolarea hcrogerului | de asemenea prin eplicarea tratamentull temic dupa sudare descris anterior. Considecente similare se aplcd suri dotoratéhicrogenuiul a metaluui depus unde nivelunie reaie {de hcrogen gi tensile nu sunt sensi! mai ricicate ca in zona invlveniatd termic, desi clea este mal putin sovera. In general procedurie de sudare selecalo pentru eviarea fisurérii datorala hicrogenului a zone infuentate termic permit de asemenea evtarea fisurar metaluuidopus. Tot, n ‘ume condi, de exemply, brdare pularica, ole) cu carbon echivalent redus, grosimi mari sau ‘etal opus ala, Tsurarea datorta hdregenului poate afecta Tn principal metalul depus. Col mai bun milo de 2 evita fsurarea datorata hdrogenulil const In reducerea hidrogenului provenit ‘din materlele de sudare, in metaul Cepus. Avantajl relat nian numar mare Ge posit, In ‘care nel 0 temperatura 8 preincalave mal mare de 20 °C nu esto coru, ~ cum indica de exempiy {abel C1 ~ poate f sport prin uilizarea unor materiale de adaos cu continu dus de hicrogen. 18SREN 1011-2:2004 Tabelul C.1 ~ Exemple de grosimi maxime combinate (a se vedea C.2.4, sudabile fara ena oe Ste om — na a eee ee 21s 35 50 40 80 85101 35 5. 60 100 355 0 100 100 100 53 oO 100 100 100 'a) Masurat conform ISO 3600 = _ | Conciile de sudare pentru preveniva furl datorata hiérogenuiu a ofelurior carbon-mangan sunt prezentate sub forma gratia In figura C.2 poniru un domeniu normal al compozifelchimice, exprimala Prin carbonul ectuvalent si acoperta prin acest standard, lar aceste condi trebule respectate pentru toate tipure de imbind, dupa ca Conciile au fost determinate pentru a tine seama do diforontete de comportare Ia sudare a difenitolor fofelun avand aceag! carbon echivalent (Jans seama de dispersia durtajior) 51 de variaile normale Ire analzele pe metal ini gi anaizole po produs. Acestea sunt valabile pentru evtareafisurée tat Jn zona infiuentata termi cAt gn metall Gepus, In majoratea statilor de sudare (a se vedea de asemenea C25). €.2.3 Confinutul de hidrogen din materialele consumabile pentru sudare ©.23.4 Goneraltai Producétorul rebuie 6 fe capabi s8 éemonsireze c& a utlizat materiale consumabile pentru sudare, conform recomandénior produeatorulli acestora gi ca materiale pont sudare sunt depoziate 51 Useate sau pasate In conc adecvate de temperatura gi dural 22 Clase de hidrogen Ciasa de hidrogen de utlizat pentru toate pracedeele de sudare cu arc electric, depinde in mod fesential de continutul de higrogen afuzbil In sudura gi tebuie <8 fie conform color prezentate in fabelll C2. Valoarea utlzata trebuie mentonala de producatoru! materlelor pentru sudare Consumable in conformitate cu stancardul relevant, atunci clnd exist (sau determinata independent) In rapor cu condile spectice de tuizare gi atare. Tabelul C.2 Clase de hidrogen ‘Confnut in drogen afi, 400 metal depus ceed >18 a 10518 8 510 ¢ [38s I ot 33 I E 16