1. A sta țintuit (sau nemișcat) pe loc = a se opri brusc, a nu mai face nici o mișcare.
2 . A nu-i (mai) sta (cuiva) picioarele
3. A nu-i mai sta (cuiva) gura = a vorbi într-una, a nu mai tăcea. 4. A nu (putea) sta locului (sau pe loc) = a alerga încolo și încoace, a se ocupa tot timpul cu ceva, a fi neliniștit, a nu avea astîmpăr. 5. A sta pe loc = a nu înainta, a nu progresa, a stagna. 6. A sta (pe) locul său = a nu pleca din locul unde are obiceiul să stea sau unde trebuie să stea, a nu-și părăsi, a nu-și lăsa locul 7. A sta ca o stană (ca un stîlp) de piatră (sau ca o statuie) = a se ține mereu în aceeași poziție fixă, neclintită, fără a face nici o mișcare. 8. A sta ca o găină (sau ca o curcă) plouată, a arăta supărat, necăjit, fără vlagă, fără chef. 9. A sta drept ca lumînarea = a sta foarte drept. A sta piatră (țeapăn sau înfipt în pămînt) = a se ține nemișcat. 10. A sta cu degetul la gură = a ține degetul la gură, pentru a-și impune (sau a impune altora) tăcere. 11. A sta cu nasul în pămînt = a sta cu capul plecat, în semn de căință, sfială etc.. 12. A sta cu mîinile în sîn sau cu brațele încrucișate, cu brațele (cruciș) la piept = a sta în inactivitate, 13. A sta cu dinții la stele = a răbda de foame. 14. A sta cu ochii pe cineva = a nu-și mai lua ochii de la cineva, a-l supraveghea 15. A sta în picioare = a rezista, a nu se da bătut. 16. A sta tare pentru ceva (sau cineva) = a apăra, a sprijini cu îndîrjire ceva (sau pe cineva). 17. A sta (cuiva) împotrivă (sau a sta împotriva cuiva) = a se împotrivi, a se opune (cuiva). 18. A sta pavăză = a apăra pe cineva. A sta în pat = a zăcea (de boală). 19. A sta la masă = a lua masa, a mînca. 20. A sta grecește (sau turcește) = a ședea cu picioarele încrucișate sub trup 21. A sta pe vine = a se lăsa jos, cu genunchii aduși înainte, sprijinindu-se pe vîrful picioarelor. 22. A sta pe ouă = a cloci A ști cum stai = a ști în ce situație te afli, la ce te poți aștepta. . 23. A sta bine (sau rău) cu cineva = a fi în relații bune (sau rele) cu cineva. 24. A-i sta cuiva în cale (sau în drum) sau a sta în calea (sau în drumul) cuiva = a împiedica drumul cuiva, a nu lăsa pe cineva să treacă; f i g . a împiedica pe cineva să facă ceea ce voiește, a-l încurca în socotelile lui, a-l deranja, a i se opune, a i se împotrivi 25. A sta înaintea (cuiva) sau a-i sta (cuiva) înainte (sau în față) = a) a se ține, a se găsi la mică distanță în fața cuiva (privindu-l, vorbindu-i, așteptînd porunci). 26. A sta în fața (cuiva) = a trebui, a urma să fie realizate, rezolvate. 27. A sta de față = a fi de față, a asista. 28. A sta la baza unui lucru = a constitui temelia unui lucru. 29. A sta deoparte = a) a se ține la oarecare distanță (de...). b) a fi rezervat, a se ține în rezervă, a nu se amesteca într-o chestiune, într-o discuție. 30. A sta în mîna(cuiva) = a depinde de cineva, a fi în puterea cuiva. 31. . A-i sta (cuiva) ca un ghimpe în coaste (sau în inimă) = a constitui o stingherire sau o amenințare permanentă pentru cineva. 32. A-i sta (cuiva) sub nas = a fi la îndemîna cuiva, în imediata sa apropiere. 33. A-i sta (cuiva) pe limbă, se zice cînd cineva este gata să spună un lucru pe care n-ar trebui să-l spună sau cînd nu găsește termenul, cuvîntul pe care îl caută. 34. A-i sta (cuiva) pe inimă = a preocupa pe cineva, a produce neliniște 35. A sta (piatră) pe capul cuivasau a-i sta cuiva pe cap = a împovăra, a incomoda pe cineva prin prezența sau purtarea sa. 36. A-i sta (cuiva) capul unde-i stau picioarele (sau tălpile) = a i se tăia cuiva capul. 37. A sta la poartă sau la ușă (sau la poarta, la ușa cuiva sau a ceva) = a păzi, a străjui la ușa cuiva sau a ceva. 38. A sta la căpătîiul cuiva - A fi, a se găsi scris sau însemnat. 39. A-i sta (cuiva) capul în par = a i se tăia cuiva capul. 40. A sta cot la cot cu... = a se găsi în imediata apropiere, strîns alăturat de..., a sta unul lîngă altul. 41. A sta grămadă = a fi îngrămădiți, înghesuiți. 42. A sta roi = a se îmbulzi, a se îngrămădi. 43. A-i sta (cuiva) în cap = a preocupa pe cineva. 44. A-i sta (cuiva) în minte = a fi clar pentru cineva. 45. A-i sta (cuiva) în putință = a-i fi cuiva posibil 46. A sta în firea (cuiva) = a fi în firea cuiva, a ține de caracterul cuiva. 47. A sta de vorbă (cu cineva) = a vorbi cu cineva; 48. A sta la sfat (sau la sfaturi) cu cineva = a) a se sfătui cu cineva. b) a sta de vorbă. 49. A sta la taifas (la taclale sau la povești) = a pierde vremea vorbind fleacuri. 50. A sta de fleacuri = a-și trece timpul cu lucruri lipsite de importanță. 51. A sta (dus sau pierdut) pe gînduri = a) a fi preocupat, absorbit de gînduri. b) a șovăi, a ezita, a se frămînta cu gîndul, neștiind ce hotărîre să ia; a sta la îndoială. A sta în cumpănă (sau în cumpene) = a șovăi, a ezita. 52. A sta de pază (sau de strajă) sau a sta strajă = a păzi, a străjui. 53. A sta la (sau de) pîndă = a pîndi. 54. A sta la tocmeală = a se tîrgui. 55. A-i sta (cuiva) într-ajutor (sau în ajutor) = a ajuta pe cineva, a-i veni cuiva în ajutor. 56. A sta sub ascultarea (sau la porunca) cuiva sau a-i sta cuiva la poruncă = a fi supus cuiva, a se afla la ordinele cuiva. 57. A sta ca-n cămașă de gheață = a rămîne țeapăn, a nu face nici o mișcare. 58. A sta la luptă cu sine (însuși) = a se lupta cu gîndul, neputîndu-se hotărî.