MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

GRUPUL SCOLAR AGROMONTAN ”ROMEO CONSTANTINESCU”

VALENII DE MUNTE

PROIECT / LUCRARE DE SPECIALITATE

PENTRU OBTINEREA EXAMENULUI IN VEDEREA

OBTINERI CERTIFICARI COMPETENTELOR
PROFESIONALE

TEMA PROIECTULUI / LUCRARII DE SPECIALITATE :

ROLUL FACTORILOR NATURALI IN DEZVOLTAREA SI
PRACTICAREA AGROTURISMULUI

PROFESOR INDRUMATOR : ABSOLVENT :

VALENII DE MUNTE 2006

1
 INTRODUCERE

AGROTURISUL –ACTIVITATEA SUFLETULUI SI A

RELAXARI-

Am ales aceasta tema deoarece pot spune ca agroturismul , pentru

mine , este o activitate foarte placuta.
Pe langa aceasta multumire sufleteasca putem avea si avantaje
ecomonice (castigarea unei sume de bani) , putem spune ca imbinam utilul
cu placutul.
Avem o mare satisfactie atunci cand structura noastra este plina de
turisti care doresc sa invete foarte multe lucruri pe care in mediul urban nu
au cum sa le practice.Alta este satisfatia cand vine la tine un turist si te roaga
sa il lasi sa hraneasca el animalele , sa te ajute la intretinerea gradinei de
legume, etc.
Turismul rural s-a dezoltat foarte mult la noi in tara in ultimul timp
datorita programelor elaborate de Ministerul Turismului.
Multi anteprenori ocolesc acest domeniu deoarece,agricultura,dupa
parerea lor este o munca grea.Aceasta parere GRESITA o au datorita
neinformari.In ultimul timp,munca agricola,a fost foarte mult usurata
datorita construiri masinelor agricole foarte complexe.

2
 Anteprenori de Agroturism vine in ajutorul turistului cu asa numitele
pachete de servici.Prin pachete de servici trebuie sa intelegem acele servici
pe care acea structura le ofera (cazare,servirea mesei,activitati de petrecere a
timpului liber).

3
 CAPITOLUI 1

NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.1 MIC ISTORIC

Putem afirma, fara a gresi, ca aparitia calatoriilor turistice s-a produs

in antichitate, iar activitatile turistice în spatiul rural au început a fi practicate
empiric din aceeasi perioada. Este cunoscuta astfel participarea în numar
mare a elevilor la: vizitarea locurilor sfinte-Dadona (Zeus) si Delfi (Apolo)-
frecventarea bailor curative sau jocurilor festive periodic organizate.
În periada romana majoritatea calatoriilor aveau scopuri comerciale,
culturale sau millitare, iar traseele lor parcurgeau inevitabil spatiul rural. În
acelasi timp cu evoluaia societătii omenesti se diversifica si structura
calatoriilor, astfel, în Evul Mediu, calatoreau un numar însemnat
comerciantii, dar întalnim frecvent ambasadori, preoti si pelerini, oameni de
stiinta, artisti, calfe si studenti.
În Romania, care-asa cum afirma Geo Bogza în reportajul „Sate si
orase”- la început a fost o tara de sate, prin excelenta agricola, spatiul rural

4
s-a aflat la el acasa întotdeauna. Mai mult, „viata la tara” a fost un subiect
frecvent al literaturii noastre, culminand cu manifestarea unui puternic
curent litarar; similar, în operele plastice din perioadele de la sfârsitul
secolului XIX si începutul secolului XX satul fiind cadrul, obiectul,
subiectul si inspiratorul unui numar însemnat de pictori romani.
În ceea ce priveste manifestarile ce pot fi catalogate drept începuturi
ale circulatiei turistice rurale din tara noastra - neluand în seama faptul ca
orice orasean, care se respecta si îsi putea permite, avea o casa „la tara„ -
amintim: obiceiurile de Sanzaiene cand, coform traditiei maramuresenii
porneau spre manastirile din Moldova; pelerinajele catre locasurile de cult;
vacantele de sarbatori în lumea satului sau la manastire, dar mai ales obiceiul
retragerii catre sat în timpul verilor calduroase („locuinta mea de vara e la
tara”), locul ideal de petrecere a unor clipe de destindere.
Concomitent cu cresterea frecventei circulatiei turistice au evoluat si
echipamentele turistice: de la cele privind transportul (postalioanele si
locurile de schimb ale cailor - „postele” care înca mai revin si astazi în
povestile satenilor, ca si denumirile unor localitati legata de această
activitate - exemplu Posta Câlnău) la cele care asigurau în norme
profesioniste cazarea si masa (vestitele hanuri în toate cele trei tari romane).
Dintre cei ce au apreciat si pretuit vacantele în spatiul rural putem
enumera personalitati ale culturii romanesti ca: Alexandru Vlahuţă, Ion Luca
Caragiale, Barbu Stefanescu-Delavrancea, Mihail Sadoveanu, Nicolae
Grigorescu, Stefan Luchian, Calistrat Hogas, Nestor Urechia, Nicolae Iorga,
Octavian Goga, George Enescu, Stefan Ciobotarasu si multi altii. Toti cei ce
au fost promotorii unei mode, ai unui mod de viata nou ce a contribuit la
realizarea unei mentalitati care în timp a generat calatoria, circulatia
turistica, mai apoi turismul.

5
 Cele prezentate mai sus determina sa afirmam ca agroturismul s-a
derulat în tara noastra pana în a doua jumatate a secolului al XX-lea doar în
mod spontan.
Dupa anii ‘60, omenirea a început sa fie tot mai preocupata de tinta
(destinatia) vacantelor sale, turismul devenind una din cele mai importante
activitati economice din lume. Simultan cu manifestarea primelor tendinte
de petrecere - tot mai fracventa - a vacantelor în mijlocul naturii, din ce în
ce mai multi turisti si-au dorit petrecerea clipelor de relaxare în mediul
(spatiul) rural.
Ce-si propuneau acesti calatori, drumeti, excursionisti, într-un cuvânt
turisti? Un raspuns sintetic presupune o concentrare a obiectivelor si
urmatoarea enumerare:
- Sa-si satisfaca curiozitatea si dorinta de petrecere a vacantelor în cu
totul alte conditii de viata si civilizatie decat cele obisnuite;
- Sa-si materializeze interesul pentru noi destinatii;
- Sa fragmenteze vacanta în 3-4 minivacante (4-5 zile: mare, munte,
statiune localitate balneara, sat turistic traditional);
- Sporirea gradului de solicitare pentru spatii de cazare cu un confort
mai redus (deci mai ieftin);
- Turism cultural si de cunoastere (în special tinerii si turistii de varsta a
treia);
- Alegerea ca destinatii de vacanta a tarilor învecinate;
În mod firesc s-au conturat urmatoarele avantaje:
- valorificarea bogatului potential rural;
- economisirea de investitii pentru crearea de capacitati de cazare,
alimentatie publica si agrement;
- reducerea la minima a personalului de servire;

6
 - decongestionare zonelor turistice supraaglomerate;
- îmbunatatirea nivelului de trai în zonele utilizate ca baza materiala a
turismului;
- surse suplimentare de venituri pentru populatia rurala;
- înviorarea traditiilor populare, dorinta de perpetuare a unor
mestesuguri traditionale.
Cercetarile inteprinse la începutul deceniului opt al secolului nostru au
scos în evidenţa
ca cererea turistica si alegerea destinatiilor turistice au fost puternic
influentate de formele de agrement si animatie oferite de fiecare zana în
parte, de pozitie si accesibilitate, cadrul natural precum si cel socio-
economic, etnografia si folclorul local ( Glavan, V. Marchidan, G. –
„Experienţa naţionala si internaţionala în valorifiacrea patrimoniului rural”).

1.2 ROLUL SI IMPORTANTA PRACTICARI

AGROTURISMULUI

In zonele de munte ce intrunesc conditiile necesare ,turismul, in forme

organizate si imbinate cu agricultura montana,poate deveni o solutie
complementara de sprijinire directa a agriculturii,cresterii animalelor , cu
efecte pozitive atat de natura economica,cat si pe plan social.
Sistemul este verificat pe plan mondial si a condus la rezultate dintre
cele mai favorabile , unele tari realizand beneficii complexe si importante
prin organizare minutioasa si dotare speciala (Elvetia,Austria,Franta asa
numitele tari « vanzatoare de vise ».

7
 Rolul pe care agroturismul il joaca ,cu eforturile de organizare depuse
se intrezareste a fi deosebit de complex,contributiile principale vizand
edificarea unui proces evolutiv general favorabil :
 Sporirea calitatii vietii,a educatiei igienico-sanitare si

comportamentale a populatiei.
 Mentinerea acesteia in satele de munte,in limita unui necesar
care sa asigure permanenta folosiri rationale,completea terenurilor agriole si
activitatile industriale din sfera sevriilor.
 Inviorarea vietii sociale a satelor de munte si oferirea astfel a
unor conditii atractive de viata pentru tineret.
 Mentinerea si dezvoltarea patrimoniului cultural-floricol.
Valoarea turistica sporeste desigur daca in microzona exista statiuni
balneoclimaterice,monumente istorice,alte obiective de interes cum ar fi
lacuri,pesteri,rezervatii naturale.
Agroturismul se poate practica in majoritatea regiunilor tari ;asa spre
exemplu putem avea agroturism de delta,agroturism de campie,agroturism
montan.
Cel mai importanta forma de agroturism o reprezinta agroturismul
montan.In general,o zona montana unde se intentioneaza un proces de
organizare pe directie agroturistica este necesar sa indeplineasca anumite
conditii mai favorabile :
 Sa se afle intr-un perimetru montan cu o densitate cat mai
mare a animalelor,a gospodariile locuitorilor si cat mai putin poluat.
 Sa fie cat mai imbracata in vegetatie,cu paduri si ape
curgatoare.

8
  Sa detina unele infrastructuri,ca drumuri de
acces,electricitate,cablu,telefon,etc.
 Sa detina clima necesara si versanti exploatabili pentru
sporturi de iarna,cu zapezi in sezon prelungit,cu pante potrivite pentru
schi,aspecte legate direct de eventualitatea unor investitii mai ample si cu
eficienta pe o perioada cat mai indelungata a anului si in timp.

1.3 IMPORTANTA ECONOMICA A AGOTURISMULUI

SI CE REPREZINTA ACESTA

Între agroturism si importanta economica a zonelor rurale exista o

relatie de corespondenţa , de reciprocitate.
Activitatea agroturistica , prin complexitatea ei va contribui la devoltarea în
ansamblu a zonelor rurale respective , iar aceasta dezvoltare, la randul ei, va
determina o crestere a circulatiei turistice .
Asa cum s-a aratat, agroturismul este un concept complex. pentru a
determina efectele pe care el le produce , precum si modul în care
influenteaza evolutia altor domenii, este nevoie sa folosim metoda deductiei,
sa descompunem acest concept în elementele sale primare. Fiecare dintre
aceste elemente componente joaca un rol determinant în ansamblul respectiv
si se afla intr-o stransa relatie de interdependenta cu celelalte .
Ca urmare a interactiunii între aceste elemente componente se creaza
efecte imediate sau pe termen lung, efecte de natura economica , sociala ,
culturala, etc , efecte ce se manifesta în mod direct sau indirect .
Dezvoltarea ofertei de cazare conduce la aparitia unui cadru construit

9
de calitate, ce are ca efect îmbunatatirea aspectului arhitectonic al satului.
Astfel se consolideaza gospodaria taranasca. Apar, deasemenea, mutatii în
concepţia celor care vor construi de acum înainte: vor accepta asistenta unui
arhitect în vederea realizarii unei case funcţionale. Gradul de confort al
noilor constructii va fi mai ridicat, de acesta beneficiind atat turistul, cat si
proprietarul .
Realizarea ofertei de cazare va conduce, la cresterea veniturilor
intreprinzatorului respectiv .
Gospodaria taraneasca ce adera la agroturism se restructureaza: este
preferabil ca spatiu destinat animalelor sa fie cat mai departe de locuinţa,
circulatia turistilor prin gospodarie sa nu se intersecteze prea mult cu
circulatia proprietarilor. Creste interesul gazdei pentru întretinerea casei si a
întregii gospodarii, pentru asigurarea curateniei în gospodarie si în
împrejurimi.
O circulatie turistica în crestere va face posibila si necesara
modernizarea infrastructurii locale .
Practicarea agroturismului are si efecte de natura culturala : cresterea
nivelului de cultura si civilizatie al locuitorilor din zona rurala, largirea
orizontului de cunoastere al acestora schimb de cunostinte si experiente între
sat si oras. Agroturismul se constituie intr-o experienţă inedita pentru cei doi
parteneri care intra în aceasta relatie : gazda - turist.
Agroturismul exercita o influenta complexa asupra mediului extern
( economic, social, cultural ), dezvoltarea sa punandu-si amprenta asupra
nivelului general de dezvoltare a zonei.
In practicarea agroturismului pot fi întalnite urmatoarele structuri :
-gospodaria taraneasca de munte
-pensiunea agroturistica sau turistica

10
-ferma agroturistica.
Putem spune ca agroturismul este o activitate complementara
desfasurata de producatorul agricol montan in gospodaria sa in vederea
asigurari unor venituri suplimentate,necesare ridicari gradului de subzistenta
a familiei sale.
Agroturismul este o activitate prin care se ofera turistilor,pachete de
servicii in vederea ocupari timpului liber imbinate cu agricultura (cultura
plantelor,cresterea animalelor,etc).
Zona montana a Romaniei reprezinta circa o treime din teritoriul
national si totodata cel mai mare masivmuntos al Europei, aflat in cadrul
aceleiasi frontiere. Suprafata este de 79.919 km2 , din care 53,3% paduri
cu 74,4% grad de impadurire si 41,1% terenuri agricole.
In structura, fanetele si pasunile naturale reprezinta 71,1% arabil
25,6% pomi si viile 2,7% din suprafata agricola montana.

POPULATIA :
Reprezinta 3.614.000 locuitoro din care peste 2.000.000 agricultori ce
detin circa 1.000.000 de gospodarii private, in majoritate cu caracter de
subzistenta, in care se practica agricultura traditionala, ponderea fiind
reprezentata de cresterea animalelor in sistem intensiv. In mediul rural si
preorasenesc, veniturile populatiei provin din agricultura ( 30 - 40 % ) si
pluriactivitati ( forestiere, miniere, industri prelucratoare, servicii, artizanat
etc. ) .

PRODUSELE AGRICOLE :
Sunt nepoluate, de inalta calitate biolobica. Cu tot caracterul de

11
 subzistenta al gospodariilor, zona de munte are un important potential de
productie marfa, mai ales la produsele animaliere: lapte, carne, piei, lana.
Este important ca aceste productii se obtin cu consumuri minime de
cereale si energie ( petroliera swi electrica).
Consumurile energice la unitatea de produs sunt mai mari, dar se
bazeaza pe energia reciclabila. Zonele de munte se disting de alte regiuni
prin dezavantaje naturale - alt, clima, pante, fertilitate scazuta a solului,
izolare fata de caile de comunicatie si pietele de desfacere si prin
dezavantaje structurale - imbatranirea populatiei active si tendintele de
exod, ocupatii restrictive, distantele fata de centrele decizionale,
infrastructuri insuficiente, srtructuri administrative defavorabile.
Principalele bogati ale zonei de munte sunt si trebuie sa ramana:
• paduril
e - sursa de materie prima si energie ;
• suprafe
tele agricole - pentru cresterea animalelor si productia de marfuri alimentare
de calitate ;
• apa -
pentru energie si apa potabila a oraselor ;
• populat
ia - mai ales cea agricola, sanatoasa si energica, care asigura colonizare
descentralizata a teritoriului national , gestiunea zonelor recreative pentru
locuitorii oraselor si mentinerea peisajului cultural.
Deosebit de tarile montane ale Euripei de vest , Romania nu a avut
niciodata o politica montana distincta. Consecintele au fost agravate de
ratiunile de ordin politic fata de proprietatea particulara , din perioada 1945 -

12
1989. In ultimii ani in zonele de munte s-au inregistrat fenomene economice,
ecologice si sociale de mare gravitate, cum ar fi :
-efectivele de ovine au scazut cu peste 50% in sectorul privat
traditional;
-lana oilor de munte nu mai poate fi valorificata, taxele de pasunat
au crescut constant, se aplica restrictii ecologice exagerate;
-cresterea bovinelor, a animalelor in general, a devenit nerentabila;se
pierd meserii si traditii seculare;
-se reduce considerabil cantitatea de ingrasaminte naturale;
-1,4milioane de hectare de fanete sunt periclitate de degradarea prin
folosirea rumegusului de lemn ca asternut pentru animale in grajduri, iar prin
aplicarea de fanete creste aciditatea solului cu schimbari negative in
structura florei;
-pierderea locurilor de munca prin restructurarile din minerit cu
ingluiente negative mai ales asupra tinerilor locuitori din zona montana;
-nivelul de inzestrare tehnologica a gospodariilor taranesti montane
continua sa fie inca foarte scazut;
-invatamantul nu este inca adaptat specificului si realitatilor montane
, cel agro-montan fiind aproape inexistent;
-aparitia fenomenelor de suprapoluare in multe localitati din ruralul
montan, fenomen unic in Europa, cu consecinta inevitabila a pauperizarii
populatiei si cu final previzibil de exod in masa;
-agricultorii nu sunt organizatii si nu se pot apara de monopoluri -
preturile pentru materiile prime, mai ales pentru carne , lapte, lana, practicate
de societatiile comerciale private sunt foarte joase si au contribuit radical la
destabilizarea cresteriii animalelor.
Infrastructurile sunt subdezvoltate, drumurile insuficiente sau

13
subantretinute, electrificare neterminata, telecomunicatii putin evoluate,
lipsa canalizarilor sialimentarii cu apa, situatii deficitare in sistemul de
invatamant, sanitar, servicii pentru populatie.

AGRICULTURA MONTANA:

Este o agricultura marginalizata, ramasa la tehnologii rudimentare cu

randamente vegetalesi animale slabe .
Izolarea , lipsa factorilor de productie si a organelor profesionale si
economice , absenta instruirii profesionale a agricultorilor in specificul
economiei montane , fac din zona montana , nu doar o zona defavorizata , ci
o zona extrem de vulnerabila economic , social si ecologic - ceea ce ar avea
ca urmare exodul demografic si degradarea mediului .
Integrarea europeana a zonei montane a Romaniei , presupune
dezvoltarea in ecosisteme echilibrate , specifice pe baza gospodariilor
familiale si proprietatii private , in continuitate traditionala si a
pluriactivitatii .
Agricultura de munte a fost supusa sistemului centralizat nu la nivelul
productiei , ci la cel al prelucrarii si comercializarii produselor sale ,
producatorul de materie prima fiind rupt de aceste doua verigi . Productia
marfa este vanduta in cea mai mare parte societatilor comerciale , amplasate
in majoritate in afara zonei montane , avand tot mai adesea monopolul de
cumparare , cu consecinte dezastruoase: preturi mici pentru materia prima ,
plata cu mari intarzieri , adaosuri comerciale maximale provocand o grava
saracire a populatiei .

14
 Reducerea activitatilor de minerit si dintre alte industrii a creat un
procent important de someri si semi-someri , ale caror proprieteti agricole
sunt prea mici pentru existenta .
Cumulat cu cresterea generala a preturilor la transporturi , energie si
ingeneral s-a declansat un impact deosebit al muntelui cu economia de
piata , cu cosecinte grave pe termen mediu si lung .
S-au creat in anumite zone cele mai ample conditii pentru depopulare
montane , cunoscute in ultimul secol , exodul fiind iminent fara luarea unor
decizii complexe si adecvate .
In conditiile zonei de munte a Romaniei existand structura de baza -
gospodaria familiala- trecerea de la economia centralizata la economia de
piata , nu se face prin restructurarea unitatilor de productie , ci prin
reorganizarea mediului in amontele si avalul gospodariilor agricole :
aprovizionare , prelucrare , depozitarea si comercializarea produselor ,
organizarea creditului .
Agriculturii ii revine o parte din sarcina amenajarii si productiei
mediului agricol montan.
Experienta nationala si europeana arata clar , ca numai prezenta unei
agriculturi dinamice in zona montana poate permite intretinerea acestei parti
a patrimonului national , care este strategica privind spatiul .

NECESITATEA DEZVOLTARII TURISMULUI

RURAL:

Dezvoltarea impetuoasa a turismului contemporan , care a dus la

edificarea unor adevarate ''cetati turistice'' in regiuni pline de pitoresc si

15
inedit ale lumii a scos la iveala , mai ales in ultima perioada , un aspect
deosebit de interesant , in exploatarea caruia converg mai multe
discipline.Cerinta crescand pentru turismul din regiunile rurale , de
reorientarea unor aspiratii , gusturi , tendinte catre folclor , traditie si puritate
a naturii necesita un comportament turistic care , la randul sau , implica un
setde motivatii adecvate.
Iata cum , pornind de la caracteristicile mediului citadin alaturate
obligatiilor si conventiilor sociale specifice , putem sa depistam o serie de
necesitati , pe care oraseanul le emite din ce in ce mai constant si tinde sa le
transforme in actiune.
Reantoarcerea la natura , motivatie valabila pentru toate categoriile
de varsta , sex , profesie , statut socialeste rezultatul necesitatii de relaxare ,
sanatate , confort fizic si spiritual. Ea demonstreaza ca omul modern nu se
poate rupe de modul natural de viata , iar contactul lui cu mediul rustic are
efecte in mentinerea echilibrului sau.
Cunoasterea si adeziunea temporara la grupurile de apartenenta
specifica zonelor rurale , dintre care enumeram: familia
mriarhal , comunitatea locativa , grupul de minca , grupul folcloric .
Turismul care vine in contact cu aceste grupuri primare isi satisface unele
necesitati sociale a caror realizare este adesea obstructionata in mediul
citadin . Anonimatul si uniformitatea , caracteristice grupurilor mari , ca si
starile tensionale ce se manifesta uneori in ambianta urbana se atenueaza
considerabil in cadrul climatului rustic , in care turistul isi recapata conditia
de membru al comunitatii , reputatia , prestigiul , consideratia celorlalti ,
precum si posibilitatea de aparticipa la actiuni creatoare .

Influenta agroturismului in dezvoltarea economico-

16
 sociala si locala:

Intre agroturism si dezvoltarea economico-sociala a zonelor rurale

exista o relatie de corespondenta , de reciprocitate.
Activitatea agroturistica , prin complexitatea ei va contribui la
devoltarea in ansamblu a zonelor rurale respective , iar aceasta dezvoltare ,
la randul ei , va determina o crestere a circulatiei turistice .
Asa cum s-a aratat , agroturismul este un cocept complex . pentru a
determina efectele pe care el le produce , precum si modul in care
influenteaza evolutia altor domenii , este nevoie sa folosim metoda deductiei
, sa descompunem acest concept in elementele sale primare . Fiecare dintre
aceste elemente coponente joaca un rol determinant in ansamblul respectiv
si se afla intr -o stransa relatie de interdependenta cu celelalte .
Ca urmare a interactiunii intre aceste elemente componente se creaza
efecte imediate sau pe termen lung , efecte de natura economica ,sociala ,
culturala , etc , efecte ce se manifesta in mod direct sau indirect .
Dezvoltarea ofertei de cazare conduce la aparitia unui cadru construit
de calitate , ce are ca efect imbunatatirea aspectului arhitectonic al satului .
Astfel se consolideaza gpspodaria taraneasca . Apar , deasemenea , mutatii
in conceptia celor care vor construi de acum inainte: vor acepta asistenta
unui arhitect in vederea realizarii unei case functionale . Gradul de confort al
noilor constructii va fi mai ridicat , de acesta beneficiind atit turistul , cat si
proprietarul .
Realizarea ofertei de cazare va conduce , la cresterea veniturilor
intreprinzatoruliu respectiv .
Gospodaria taraneasca ce adera la agraturism se restructureaza: este
preferabil ca spatiu destinat animalelor sa fie cat mai departe de locuinta ,

17
circulatie turistilor prin gospodarie sa nu se intersecteze prea mult cu
circulatia proprieterilor . Creste interesul gazdei pentru intretinerea casei si a
intregii gospodarii , pentru asigurarea curateniei in gospodarie si in
imprejurimi
O circulatie turistica in crestere va face posibila si necesara
modernizarea infrastructurii locale .
Practicarea agroturismului are si efecte de natura culturala : cresterea
nivelului de cultura si civilizatie al locuitorilor din zona rurala , largirea
orizontului de cunoastere al acestora scimb de cunostinte si experiente intre
sat si oras . Agroturismul se constitue intr- o experienta inedita pentru cei
doi parteneri care intra in aceaste relatie : gazda - turist .
Agroturismul exercita o influenta complexa asupra mediului extern
( economic social cultural ) dezvoltarea sa punindu-si amprenta asupra
nivelului general de dezvoltare a zonei .

18
 CAPITOLUL 2

ZONA PROPICE DEZVOLTARI SI PRACTICARI

AGROTURISMULUI

2.1 ROMANIA,COORDONATE GEOGRAFICE

‘‘geografia nu este altceva decat istorie in spatiu,iar istoria este geografie in
timp ‘‘

Parafragand o afirmatie a marelui pictor Stefan Lucian, facut in vara

anului 1909 intr-o epistola – „frumos e un biet cuvant searbad care nu spune
nimic din splendoarea peisajului” romanesc, cunoasterea spatiului rural
romanesc demareaza ca un experiment, continuă cu o permanenta cercetare
şi se va sfarsi printr-o pasiune constanta, intretinuta de dorinta permanenta a
„redescoperiri” ori a revederii. Cuvintele nu vor putea reda intotdeauna

19
varietatea impresiilor , a gandurilor, a sentimentelor ce se nasc sub imperiul
emotiilor traite in strabaterea plaiurilor carpato-dunărene.
Aceasta oferta primara potentiala , alcatuita din componente naturale
de peisaj, reprezinta potentiale resurse turistice şi joacă un rol determinant în
dezvoltarea turismului în general si a celui rural în mod special.
Elementele care trebuie puse în valoare în mod special sunt:
- valoarea recreativa , estetica şi peisagistica, nu în putine randuri
deteriminata de alegerea destinatiei (munte, deal, campie, litoral sau
delta);
- valoarea curativa (balneo-climaterica) a bioclimatului sau a factorilor
naturali ai zonei;
- cadrul de derulare a unor momente de destindere sau a unor
hobbyuri (oglinzi de apa, masive muntoase, pesteri, torente, resurse
cinegetice, strat de zapada etc);
- valoarea cognitivă în cazul componentelor desemnate ca parcuri,
gradini botanice sau zoologice, rezervatii stiintifice sau monumente
ale naturii etc:
Toate aceste elemente se afla intr-o stransa interdependenta, formand
„natura mama” si
cadrul de viata pentru tot ce „misca-n tara” si pe planeta albastra.
Particularitatile lor vor iesi în evidenta pe parcursul abordarii prin prisma
cunoscatorului si analistului prezent în fiecare dintre noi-în momentele
evaluarii bazate pe documentare si logica.
Prezentare generala a resurselor turistice naturale Romania este situata
in Europa, la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord (45’latitudine
nordica) si aproximativ la jumatatea distantei dintre Oceanul Atlantic si
Muntii Urali (25’latitudine estica). Asezat la raspantia dintre partile estica,

20
vestica si meridionala a Europei, teritoriul tarii noastre este fomat din
proporţii egale din munti (31%), dealuri şi podisuri (36%), campii si lunci
(35%), respectand si din acest punct de vedere regulile echilibrului si
armoniei
Clima temperat-continentala, reteaua radiara de rauri ce izvorasc din
lantul carpatic, apele minerale si termale cu proprietăti curative, pasunile si
fanetele, padurile de ratinoase si foioase, lacurile si iazurile, Dunarea si
Delta sa, luncile şi campiile constituie separat sau la punctul de intalnire
peisaje cu puternica personalitate, pline de caldura oamenilor ce le insotesc.
Spatiul rural romanesc este denumit carpato-danubiano-pontic deoarec
este carpatic prin relief, dunarean prin reteaua lui hidrografica şi pontic prin
deschiderea sa la Marea Neagră, implicit la Oceanul Planetar. Indiscutabil,
aceasta „personalitate geografica” trebuie sa fie dublata in timp si de vocatia
turistica.
Lantul Muntilor Carpati reprezinta un rol deosebit pentru clima,
ape, bogatii, vegetatie fauna, soluri etc. El are pozitie centrala şi forma de
cetate sau inel, din preajma acestuia succedandu-se celelalte forme de relief.
Dar ceea ce ii conferă locul de frunte în patrimoniul turistic al tării sunt
peisajele : impresionante, dantelarii de basm în forme carstice din regiunile
calcaroase, circuri si vai glaciare, piscuri golase, forme inedite sau ciudate
ale stancilor.
La adapostul acestora apar vechile vetre de locuire – tările:
Maramuresului, Barsei, Fagarasului, Hategului, Vrancei, Almasului etc. Pe
firul raurilor carpatice, in vaile acestora se insira deasemenea asezari
pitoresti, din randul carora unele sunt vestite pentru climatul sau apele lor
minerale.

21
 Portiunea vestica este reprezentată de lantul eruptiv unde
manifestarile postvulcanice au contribuit la aparitia localitătilor ablneare în
preajma mofetelor, apelor hipotermale sau izvoare bicarbonate. Lantul
vulcanic a condus la apatitia unor depresiuni, în cadrul carora s-au dezvoltat
numeroase asezari: numim aici Depresiuena Maramuresului, cea a Dornelor,
a Gurghiului, a Ciucului.
Carpatii Orientali sunt marcati în deosebi de multimea trecatorilor
naturale: Bratocea, Oituz, Ghimes, Bicaz, Rotunda, Prislop, Gutai, care au
facut posibila circulatia de o paret si de alta a lantului carpatic inca din
vremuri indepartate.
Portiunea cea mai spectaculoasa si impunatoare a Carpatilor
Romanesti o constituie, fara urmă de dubiu, Carpati Meridionali- intre
culoarul Timis-Cerna ( la vest) si Valea Prahovei (la est). Supranumiti si
Alpii Romanesti, ei ating cateva varfuri peste 2500 de metrii: Omu (2505 m)
in masivul Bucegi, Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m )în muntii
Fagaras, Parang (2518 m), Peleaga (2529 m ) in muntii Retezat etc. In
Carpatii Meridionali au salasluit si au fost protejate o serie de alte „tari”
dintre cele mai vestite sunt ale Oltului, Lovistei şi Hategului-situata în inima
vechii Dacii. Jiul şi Oltul au ferestruit în acesta catena vai transversale la el
ca si Prahova imperună cu Dambovita. Aici, intre masivii muntosi ai
Bucegilor si Pietrei Craiului, intre Transilvania şi Muntenia legate de
Culoarul Rucar-Bran se afla leaganul turismului romanesc si inceputurile
agroturismului din tara noastra.
Intre Olt si Jiu, intalnim culmile Parangului, Sireanului si Candrelului
cu creste pitoresti, caldari si vai glaciare, culmi netede impestritate de lacuri
acoperite de pajisti. Retezatul –cu intreaga lume de basm inglobata în parcul

22
national si rezervatia stiintifica cu acelasi nume-Godeanu si Tarcu atrag în
afara caprelor negre si numerosi turisti. Spre sud, dincolo de Depresiunea
Petrosani, ne intampina culmile Muntilor Valcan, Mehedinti si Cerna, unde
avem ocazia sa admiram adevarate bijuterii sapate în calcar-pesteri, poduri,
doline.
A treia latura a Cetătii Carpatilor se deschide intre Defileul Dunarii si
Valea Somesului, este numita de geografi Carpatii Occidentali.
Carecterizata de platforme netede, doar în zona centrala vom intalni varfuri
de peste 1800 de metri (Curcubata, Bihor, Vladeasa, Muntele Mare).
Prabusirile tectonice au creat aici un aspect insular ai largi culoare; în acelasi
timp o mare variatie a peisajului si reliefuri spectaculoase. Bazaltele de la
Detunat, Cheile, abrupturile, dolinele si pesterile (Cetatile Ponorului, Pestera
Ursilor, Pestera Scarisoara, Pestera Meziad etc) sunt doar cateva dintre
atractiile turistice al zonei.
Iar pentru ca frumusetea fara puritate nu este nimic, lantul are in
componenca sa
stravechi si bogati Munti Apuseni, plaiuri desprinse din paginile cartilor de
povesti.
Depresiunea si Podisul Transilvaniei este portiunea aflata in
interiorul arcului carpatic, cu
relief ce variaza intre 700-800 m si respectiv 350-500 m. In estul Depresiunii
Transilvaniei intilnim o centura de dealuri inlate, care inchid mici depresiuni
ce seamana cu Subcarpatii aflati in exteriorul arcului carpatic.
Subcarpatii sunt dispusi in extariorul lantului carpatic, dubland parca
zidul de aparare al „cetatii”. Formati din trei subdiviziuni-Subcarpatii
Moldovei, Subcarpatii Curburii si Subcarpatii getici-ei sunt o asociere de

23
culmi inlate, brazdate de ape, bine pupulate si cultivate cu cereale sau lievzi;
tot in acesta zonă vita de vie este la ea acasa si a facut renumite localitati ca:
Odobesti, Panciu, Pietroasele, Stafanesti, Valea Calugareasca etc.
In strafundul lor, culmile subcarpatice pastreaza bogatia „aurului
negru”, carbunilor, sarii si a izvoarelor de apa minerale. Populatia se ocupa
cu pomicultura, cresterea vitelor, prelucrarea lemnului, extragerea
minereurilor si, mai nou, agroturismul.
Podisurile din afara lantului carpatic. În estul României si a dealurilor
subcarpatice coboara domol de la nord spre sud Podisul Moldovei, ce se în
vecineaza în sud-est cu Podisul Dobrogei, iar la sud-vest are o alta ruda mai
distanta in persoana Podusului Getic.
Pe cuprinsul acestor locuri o anumita agricultura-pomi şi viticultura-
se afla la mare cinste; drept urmare de renume sunt viile de la Cotnari, Iasi si
Husi sau cele de la Niculitel, Murfatlar si ostrov, cum nu mai putin vestite
sunt cele din preajama Pitestiului, , Dragasaniului sau Strehaiei.
Data fiind bogatia şi frumusetea zonelor de podis, acestea sunt bine
populate, iar traditiile, obiceiurile populare transmise din generati în
generatie, ca si legendele si povestile localnicilor sunt tot atatea atractii-
alaturi de vinuri, raghiuri ori preparate gastronomice traditionale-ca si
chiemari, carora cel ce a avut sansa de a le cunoaste, ca si neofitul, nu le
poate rezista.
Litoralul Marii Negre reprezinta un loc nepereche si cu o puternica
personalitate. Intre Chilia si capul Midia prezinta plaje si grinduri intinse, iar
intreaga zona este foarte scunda. In schimb, la sud vom intalni o faleza de
15-20 m ce adaposteste plaje cu nisip fin.

24
 Platforma litorala ce se apleaca lin langa „riviera” romaneasca are
pana departe in larg adancimi reduse, fiind la origine o veche campie
invadata de apele marii in ultima perioada a Cuaternarului.
Delta Dunarii constituie partea cea mai joasa de pe teritoriul tării
noastre, o campie in formare prin aluvionare. Portiunile de uscat, la cotele
obisnuite ale fluviului, reprezinta circa 13%, cea mai mare parte a Deltei
fiind acoperita de mlastini, lacuri, garle si ape permanante. O atractie
deosebita pentru turism o constituie peisajul exotic, unic în felul lui pe intreg
teritoriul european, adevarat sanctuar pe care 280 de specii de pasari si l-au
ales ca lacas, cum aprecia si celebrul savant francez Jacques Ives Cousteau.
Principalele resurse ale Deltei Dunarii sunt: fauna piscicola, stuful si
padurile in deosebi de esente mai moi. Pentru a conserva si pastra aceasta
lume uimitoare, teritoriul prezentat constituie in momentul de fata
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.
Campiile se intind in sudul si vestul tarii noastre.
Cea mai mare-Campia Romana se afla la nord de Dunare, de la
Drobeta Turnu-Severin pana la Galati. Ea asigura aproximativ 40% din
productia agricola a Romaniei. Partea sa estica se numeste Baragan si
prezinta-prin lacurile sale sarate: Lacul Sarat (in apropiere de Braila), Lacul
Amara (langa Slobozia), Movila Miresei, Balta Alba-interes nu numai
agricol ci si turistic (utilizarea apelor in scopuri terapeutice).
Campia de Vest este o alta zona agricola importanta; ia isi are limitele
fixate de Valea Somesului si cea a Timisului.
Clima. Urmare a plasarii in centrul Euroasiei pe de o parte ai a
reliefului sau si pe de alta parte, Romania are un climat temperat aflat sub
influenta maselor de aer umed dinspre Atalntic, a maselor de aer uscat,

25
continental, provenind din rasaritul continentului, cat si de aer mediteranean
ce vine dinspre sud. Rezulta deci un climat continental-modelat cu nuantari
locale influentate de forme de relief si succesiunea anotimpurilor. Toate
acestea sporesc culoarea si atractiile peisajului, diversificand in acelasi timp
factorii naturali de cura si tratament, sporturi practicate, activitătiile
localnicilor, si nu in ultimul rand, regimul alimentar.
Hidrografia tarii noastre se afla sub influenta climatului, fiind, cu
exceptia catorva mici rauri din Dobragea, colectata de Dunare.
Caracteristica ei este determinata de configuratia concentrica a
reliefului tarii si de repartitia diferentaila a cantitatiilor de precipitatii, de al
zona inalta spre cea joasa. Cu exceptia raurilor din Molodva-care sunt
aproape paralele cu lantul muntos-restul rarilor au o distribute radiara
Dunarea strabate tara noastra pe o lungime de 1075 km, fiind
navigabila pe intreg parcursul si colectand, direct sau indirect, prin
intermediul Tisei, toate raurile romanesti. Apele colectate sunt varsate prin
cele trei brate in Marea Neagra, care întregeste astfel hidrografia patriei si
permite legatura cu toate tarile riverane Oceanului Planetar. Avand o
salinitate de 17-21% si o temepratura medie de 25-27 grade C vara, sectorul
romanesc al Marii Negre are un potential balnear cu exceptionale calitati.
Izvoarele si lacurile. Izvoarele minerale, aflate în numar de peste
2000, multe fiind termale, sunt cunoscute si apreciate de peste 2000 de ani
(Herculane sau Geoagiu-Bai). Cele mai multe izvoare se afla de-a lungul
Carpatiilor si Subcarpatiilor, iar valoarea terapeutica a apelor a condus la
aparitia de peste 160 de statini de tratament.
Lacurile din tara noastra desin, 1,2% din suprafata Romaniei, cele mai
mari fiind lagunele Razim si Sinoe. Numeric lacurile sunt peste 3400-dintre

26
care 2300 sunt naturale; marea majoritate se gasesc in zonele de campie si
prezinta atat impotanta piscicola cat si de agrement.
Deosebite sunt lacurile de munte formate in circurile glaciare aflate în
masivele muntoase Rodna, Fagaras, Parang, Retezat, ca si lacurile unicat:
Lacul Rosu-lac de barej natural si Lacul Sfanta Ana-adapostit in craterul
unui vulcan.
Celor prezente anterior li se adaugă lacurile artificiale realizate pentru
valorifiacrea potenţaialului energetic: Izvorul Muntelui, Vidra, Vidraru,
Fântânele, Valiug etc.
Vegetatia si fauna, împreuna, formeaza potentialul biogeografic. În
forma ei actuala, vagetatia tarii noastre este relativ recenta si prezinta
trasaturi caracteristice ale Europie Centrale.
Astfel, vom observa diferentieri generate de altitudine ca si de etajele
climatice ce însumeaza peste 400 de specii. Dintre aceste predominante sunt
padurile, de stejar în mare parte în zonele de campie, de fag-în Subcarpati si
pe muntii mai scunzi , conifere-molidul, bradul, pinul etc.-la limita
superioara a altitudinilor. Urmare a interferentelor, în zonele de treditie a
reliefului, rezulta prezente justapuse, ale diferitelor specii care genereaza
toamna o bogată paleta coloristica care permanentizeaza peisajul romanesc.
În urma marilor defrisati efectuate de-a lungul timpului, pe teritoriul
Romaniei paduriel mai ocupa aproximativ 26% din suprafata totala.
Suprafetele despadurite au fost afectate culturilor agricole, liveziilor si
a podgoriilor. La mare altitudine-pe muntii înalti, întalnim vegetatie alpina
si subalpina formata din pajisti cu tufisuri de ienupar si jneapan, afin etc.
Alte forme de vegetatie caracteristice suportului de relief gasim în
sud-estul Romaniei, Campia Baraganului si Podisul Dobrogei de Sud, unde
s-a dezvoltat vegetatie de silvostepa si stepa. De-a lungul cursurilor de apa,

27
în lunci si în special in Delta Dunari, gasim forme de vegetatie specifice
regiunilor cu umiditate abundenta (stuf, papura, rogoz, salcie si plop etc).
Din punct de vedere turistic, trebuie sa consemnam existenta în
diferite zone din tara noastra a unor plante rare-endemice sau relicte-ori
tipuri specifice altor zone ale planetei.
Zonele de vegetatie ofera hrana si adapost unei variate faune, dispusa
pe etaje de vgetatie si zone. Fauna cuprinde peste 3600 de specii provenite
din cele trei mari provincii europene: animale mari-Europa Centrala,
rozatoarele si pasarile rare-Europa Rasariteana, vipera cu corn, broasca
testoasa de uscat, scorpionul, dihorul-Europa de Sud.
Fauna cinegetica-reprezentata prin ursul cafeniu, capra neagra,
caprioara, rasul, cerbul carpatin, mistretul, iepurele etc.-reprezinta o
importanta deosebita. Nu trebuie sa uitam a aminti nici pasarile: cocosul de
munte, cocosul de mesteacan, egreta mare, lopatarul, pelicanul cret si
pelicanul comun, califarul alb, rata salbatica si altele.
Din randul numeroaselor specii de peste ce populează Dunarea si
raurile, la loc de frunte se afla: pastravul, lostriata, lipanul-în apele de
munte; crapul, cleanul, mreana-în apele de ses; salau, stiuca, biban-în
Dunare; morunul, niserul, scrumbiile-la gurile Dunarii si în mare.
Factori naturali de cura. O schitare a principalilor factori de cura
scoate în relief: apele minerale (în raul multora sunt termale), lacuri
tearpeutice, namolurile, mofetele, salinele, factorii climatici, aeroionizarea,
plante minerale. Acesti factori sunt raspanditi pe întreaga suprafata a tarii,
unii necesita instalatii sau amenajari pentru utilizare, altii impun recoltarea
sau captarea, dar absolut toti cer pastrarea, conservarea , si protejarea pentru
o cat mai îndelungata utilizare.

28
 Revenind la izvoarele minerale dispuse în spatiul rural, majoritatea nu
sunt captate si protejate corespunzator. Aceste resurse sunt carbonate mare
parte în catena vulcanica Oas-Calimani-Harghita, zona dealurilor
subcarpatice si de podis, si nu în ultimul rand în campie. Apele sunt:
oligominerale, alcaline (bicarbonate), alcalino-feruginoase, clorurate sodice,
iodurate, sulfuroase, sulfatate, carbogazoase, arsenicale, radioactive, termale
etc. Sursele minerale sunt cel mai putin similar cu sursele de peste hotare si
pot fi utillizate în terapia prifilactica, curativa si recuperatorie.
Plantele medicinale au revenit în forta ca factori naturali de cura,
fiind utilizate atat în prepararea unor medicamente pe cale naturala cat si în
filoterapie. În traditia romanesca s-au pastrat numeroase retete ale unor
preparate utilizate ca leacuri sau elixiruri, ceaiuri sau bai de plante. Pe de
alta parte, multe din plantele medicinale sunt utillizate în produsele culinare
pentru aromele, gustul sau calitatile de condimentare pe care le poseda.
Mai putin în valoare în tara noastra sunt factorii climatici ce pot fi
utilizati în mentinerea, ameliorarea sau recuperarea starii de sanatate a
organismului uman prin: aeroterapie, helioterapie sau cure de teren-priin
ceea ce generic este numita climatoterapie. Maladiile ce pot fi tratate sunt:
anemiile, nevrozele astenice, afectiunile respiratorii, stresul, surmenajul fizic
si intelectual.

Identificarea, punerea în valoare si utillizarea în cunostiinta de cuza a

acestor factori naturali vor contribui la dezvoltarea si promovarea turismului
balnear în turismul rural romanesc.

2.2 ZONA MONTANA “RAIUL AGROTURISMULUI”

29
 Se stie ca,agroturismul se poate practica in majoritatea regiunilor tarii
dar cu precadere in zonele de deal si munte deoarece in aceste zone turistul
are parte nu numai de un mediu cu aer curat ci si de odihna pe care o
cauta.Si mediul (soluri,grad de
seismicitate,climat,clima,precipitatiile,radiatia solara,vegetatia,hidrografie)
din aceasta zona are anumite caracteristici.
2.2.1 Solurile : care se afla in aceste regiuni sunt argilo-iluviale
podzolice si brune podzolide , cu predilectie.Se pot intalni si soluri brun-
galbui – specifice zonei de padure –
2.2.2 Gradul de seismicitate : al zonei montane se afla intr-e 7-
8 , iar teritoriul de calcul al actiuni seismice este de A.
2.2.3 Climatul : este foarte influentat de catre om prin actiunile
acestuia nesabuite de a defrisa.
2.2.4 Clima : este temperata cu usoare influente.Verile sunt
moderate , de tranzitie de la munte la campie , iar iernile sunt suportabile cu
o oarecare usurinta de catre localnici.Temperaturile medii anuale au valori
intr-e 9 grade C si 10 grade C cu variatii relativ insemnate de la un an la
altul.In lunile de iarna media este de -1 – 0 grade C.Adancimea maxima de
inghet la sol este de 60-70 cm.
2.2.5 Precipitatiile : sunt in jur de 700 mm anual.Principalii
centrii barici care actioneaza deasupra zonei sunt anticiclonul Azoric
dinamic si ciclonul mediteranean
2.2.6 Radiatia solara : este sursa energetica de baza pentru
variata gama de procese geografice,fizice si biologice.Radiatia solara atinge
70 kcal /cm .Vara pe timp senin , sumele lunare ala radiatiei directe atinge
2

10 kcal /cm .Iarna sumele lunare ale radiatiei directe scad la

2

30
1 kcal/cm .intensitatea radiatie ajunge vara la maxim in jurul orei
2

14,primavara intr-e 2-16,toamna spre ora 13,iar iarna intr-e orele 13-14.
2.2.7 Vegetatia: este foarte divesificata datorita formelor de
relief.vegetatia predominanta este cea de foioase care in ultimul timp este
mai restransa prin interventia abuziva a oamenilor.

31
 Capitolul 3

Activitatea de agroturism

3.1 Structuri agroturistice

In tara noastra agroturismul se practica in asa numitele structuri

agroturistice.Acestre pot fi de mai multe tipuri si anume :
 gospodaria taraneasca de munte
 pensiunea agroturistica
 ferma agroturistica
Gospodaria taraneasca de munte (vezi anexa 1) este aceea structura cu
un numar redus de locuri (pana in 5 locuri) si in care se poate oferi atat
servici de cazare cat si de servire a mesei cu alimente proaspete chiar din
surse propii.
Pensiunile agroturistice (vezi anexa 2) sunt structuri de primire pentru
gazduire si servirea mesei , functionand in locuintele cetatenilor sau in
cladiri independente , care asigura in spatii special amenajate , cazarea
turistilor si servicii de pregatire si servirea mesei.Acestea au un numar mai
mare de locuri de cat gospodariile taraneasti.

32
 Fermele agroturistice (vezi anexa 3) sunt structuri de primire pentru
gazduire si primire a mesei in cadrul carei se practica si alte activitati cum ar
fi : cresterea animalelor,cultivarea plantelor,etc.
Tote aceste structuri pot oferi activitati de loaisire sau servici de
tratament (acolo unde zona permite).
Amplasare structurilor agroturistice ar trebuie sa fie intr-o zona
favorabila dezvoltari agroturismului.aceasta trebuie sa indeplineasca anumite
criterii :
• sa fie amplasata intr-un cadru natural atractiv , nepoluat , in
care se poate practica cel putin una din formele de turism : social , cultural ,
montan , de vanatoare si pescuit , si sa raspunda unei motivatii a turismului
legata de : odihna , tratament , instruirea practica agricola si pastorala , hoby.
• Sa aibe drumuri si legaturi accesibile si practicabile in orice
sezon ,anotimp si eventual sa beneficieze de transport in comun pe cale
ferata si (sau) rutiera.
• Sa ofere zone si obiective de interes turistic ca :moumente ale
naturi , monumente arheologice , de arhitectura , istorice , alte forme de
atractie turistica : traditii obiceiuri , activitati folclorice , mestesururi , etc,
precum si trasee turistice pentru drumetie , ape curgatoare , lacuri .
• Sa fie dotata cu obiective cu interes general ca : posta , telefon ,
dispensar , farmacie , magazine diverse , sau sa aibe acces usor la astfel de
dotari.

3.2 Amenajari interioare ale structurilor agroturistice

In cadrul structurilor agroturistice trebuie sa se tina cont de anumite
reguli in ceea ce priveste amenajarile interioare.

33
 Regula 1 : spatiile de acces destinate turistilor sa fie separat de cele
ale gazdei
Regula 2 : sa aibe o camera de zi (living) destinata turistilor pentru
servirea mesei , pentru petrecerea timpului liber , jocuri de societate ,
lectura, ascultat muzica , vizionare tv , etc.
Regula 3 : sa aibe grupuri sanitare compuse din : cada sau dus ,
lavoar , w.c , la dispozitia exclusiva a turistilor , dotate cu apa rece si
eventual apa calda curenta , dotate corespunzator si bine intretinute intr-o
stare de curatenie perfecta.
Regula 4 : sa aibe posibilitate de pregatire a mesei de catre turisti ,
intr-un spatiu separat , dotat cu utilaje si obiete necesare prepararii mancarii
Regula 5 : sa existe logeii , balcoane , terase la camere sau la
holurile destinaie turistilor cu chez-longuri fotolii din richita , mese , etc.

3.3 Repartizarea spatiilor de locuit si dotarea lor

Atat spatiile de locuit cat si cele de servire a mesei trebuiesc sa fie

amplasate in asa fel in cat sa fie usor abordate de catre turisti.Camerele de
locuit sa fie decomandate ( cu acces direct din hol sau din casa scari) , sa fie
luminoase , insorite (orientate sud, sud – est , sud – vest ) cu posibilitate de
incalzire,mobila strict corespunzatoare normelor , de preferat cu mobilier
simplu , traditonal, rustic.Grupul sanitar sa aiba intrare direct din hol ci nu
din camera si sa nu fie amplasat prea departe de aceasta.
Este de preferat amplansarea camerelor de locuit in apropirea sali de
mese.

34
 Dotarea camerelor se face in funtie de clasificarea structuri ( cate
margarete are structura).

Dotarei minime ale dormitoarelor la structuri de trei margarete

 Pat
 Noptiere cu veioze
 Dulap pentru haine
 Frigider
 Masuta (obtional scrumiera)
 Fotolii
Dotarea grupului sanitar
 Cada (dus)
 Laloar
 Bazin W.C
 Dulap haine
 Cuier
Dotarea bucatariei
 Aragaz cu hot
 Dulapuri
 Ghiuveta
 Masa
 Frigider
Dotarea living-ului
 Televizor
 Fotolii

35
  Biblioteca
 Canapea
 Masa pentru jocuri
 Scaune
Dotarea sali de servire a mesei
 Mese ( numar diferit de locuri)
 Scaune

Dotarea zonei de recreere

 Biblioteca
 Fotolii
 Canapeea
 Televizor
 Masuta

36
 Capitolul 4

Norme de protectie a munci

4.1 Acordarea primului ajutor

Acordarea primului ajutor este foarte folositor.Personalul trebuie

instruit cu privire la acordarea primului ajutor.In cadrul activitatii pe care o
savarsim putem intalni mai multe accidente cum ar fi :
ARSURILE – In primul rand trebuie sa stim ce fel de arsura
intampinam.Arsurile pot fi de trei feluri :
 Arsuri usore : se va actiona astfel :se va curata
pielea imprejurul zonei arse cu o solutie antiseptica (bromocet,tinctura de
iod).Basicile se vor sparge.
 Arsuri grave : se va actiona astfel : se indeparteaza
hainele ce vin in contact cu rana,se infasoara corpul intr-un cearceaf si se
transporta cat mai urgent la spital.

37
  Arsuri chimice : se va actiona astfel : se spala
imediat cu multa apa zona afectata,cel putin 15 minute,si dupa aceea se
transporta de urgenta la spital.
FRACTURI – In caz de fracturi,ranitul simte o durere acuta in
zona lovita iar zona respectiva este umflata si deformata.Accidentatul nu va
fi miscat inainte de a imobiliza zona vatamata.Acest lucru se face utilizand
atele,scanduri,carton,etc.In lipsa acestor obiecte,se poate imobiliza bratul
fracturat legandu-l strans legat de corp,iar piciorul fracturat legandu-l strans
de cel sanatos.

Bibliografie

Internet : www.referat.ro
www.referat-e.com
www.referateweb.com
www.agroturism.com
www.google.ro

SPATIUL GEOGRAFIC ROMANESC,

editura Economica , Bucuresti , 2001

ECONOMIA TURISMULUI SI MEDIULUI INCONJURATOR ,

Editura Economica , Bucuresti , 1998

TURISMUL RURAL , MODEL EUROPEAN

editura Economica , Bucuresti , 2003

38
 TURISMUL RURAL ; AGROTURISMUL ; TURISMUL DURABIL
; ECOTURISM ,
Editura Economica , Bucuresti , 2003

Anexa 1

Gospodari taraneasa

39
Anexa 2

Pensiune agroturistica

40
Anexa 3

Ferma

41
42