No. 30. ANUL V. 2B Aprilie 1902.

6
-:-::.·___:::__:� • i.ii1
-

• • •• „. •• •• •• „. ••

:�
�+�·;;i� �m• '<:§-;��� 11> �·
.� � � ri �nu � �1
Revistă 'Enciclopedică l!opulară
jip are în fie-care Duminică
IR
I .abonamentul în ţară pe an Lei 5

Pentru anuneluri
» » 6 luni

1 leu
»

linia.
3 ,
II
)\lllea
.
Abonamentul în străin. pe an Lei B

Un numer. . .

publieitate s bani
. . . . . 15 bani

euvîntul
11':
Manuseriptele nepublieate se ard.

��

I �'
�:-, 11
Comitetul de Redacţie:
: I ·

j). 9arbovicea17u
Ion Kalinderu
""II
Colonel j). V. JYăsturel � -,-�-:· I
I 1I�
q Coşbuc q. fidamescu
V. $. )Yfoga
I :J. Otescu
11
·

'� ; ��i: :":/

- ,
JY. JYicolaescu I
j>. '1 /f
.

·�i' - :
Coq•f. a. ]'o ov;
u u °";u
·
.

I �I
ăsu

- e ,
. SUMARUL: N Aprilie. - Pet„a Răşcanu, O carte folosit6re. I6n E. !Jfi h e c Cui-
tura legumelor şi a pomilor fructiferi. Lanrenţia Gribincea, O pagină din trecut. -

s n
Ion Kalindent, Obiceiuri ale societăţii înalte romane pe timpul lui Pliniu cel tiner. -
Epi copul Pimen, Un început fericit. -Th. D. Sp ra ţia , Bună cuviinţă.-Sp. Hare.t, Pre-

li
mii înveţătorilor şi preoţilor.-N. Rădut.scu-Niger, Teatru săte•c, (De pe urma beţiei). - -__

-_.:
O dorinţă. - Societăţi Economice la sate. - Informaţiunl. - ;Bibliografii. - Mulţumiri. -
Poşta administraţiei. - Stîrpirea ş6recilor de câmp.
Ilustraţiuni: M. s. Regina Elisabeta. M. S. Regele Carol I. - Bufet încărcat cu
vase. - Sclav purtând o tavă cu diferite lucruri de mâncare. - Sclav aducend o tavă cu
ridichi. -Cupă de lut cu inscripţia: bibe de meo, din care se ved literile ... eo bib . . ·

1:1 � � �� ss-- ! 1

f.-1 �
�
 SOCIETATE IN COMANDITA
WEIL, JOSEPH & Co.
Eucuresci
Strada Smârdan No. 7, (Cassa Zerlendi).
Recomandă d·lor agricultori m aşine şi unelte agricole şi industriale,
de ori-ce fel. s. e.: Locomobile, Treerăt6re,
Pluguri întregi de oţel, Batoze de po­
rumb, cu abur şi m anuale, mori pe pos­
tament de lemn şi fer, pietre fran ceze ori­
ginale garantate de la „La Ferte sous Jou­
arre, (Franţa )", etc. etc., din cele mai re­
nu mite fabrici pe cari le represintă, şi în
condiţiuni cât se p6te de favorabile pen­
tru d-nii cumperători.
La cas de necesi tate, a se cere oferte şi
ca talog ilustrat, care se trimete gratis şi

Conditiuni de plată avantagi6se.

franco .

nllr�11tiP nP.ntru material solid şi buna funcţiune.

Eforia Spitalelor Civile din ]3ucure5ci.

PUBLICAŢI U N E
La 7 lVIaiU orele 10 a. m . se va ţin e a 5-a licitaţie Ia Eforie, pentru
untura de p orc, necesa1·ă d epositelor în exerciţiul 1902 - ·1903.
D oritorii vor presenta oferte sigilate însoţite de o garanţie proviso·
rie de 500 lei, iar garanţia definitivă va fi de 1.000 lei .
La 8 lVIaiU orele 10 a. m. se va ţine a 3-a licitaţie Ia Eforie, pentru
materialul de cusătorie (marchitănie) ne cesară depositului în exerciţiul
1902 - 1903 Ofertele vor fi sigil ate şi însoţite de o garanţie pro visorie
de 150 lei, iar garanţia definitivă va fi de 300 lei.
La 9 MaiU, orele 10 a. m„ se va ţine a 5-a licitaţie la Eforie, pentru
săpunul ordinar şi seul topit de 6ie, necesar depositului în exerciţiul
1902 - 1903. Ofertele vor fi sigi late şi însoţite d e o garanţie provisorie
de 200 l ei, iar garanţia defi nitivă va fi de 400 lei.
La 20 Maiu, orele 10 a. m., se va ţine a 5-a lici taţie la Eforie, pentru
vinul alb şi roşu, necesar depositului în exerciţiul 1902-1903. Licitaţia
se ţine prin oferte sigilate însoţite d e o g aranţie provisorie d e lei 1.000,
iar garanţia definitivă va fi de lei 2.000.
Tot la 20 Maiu, orele 3 p. m„ se va ţine licitaţie cu oferte în chise la
Eforie, pentru închirierea pe timp de 5 ani , cu î n c ep ere de la 20 Iuni e
1902 a hotelului Caraim an d i n S i naia (Prahova) . Nu s e vor primi a con­
cura de cât acele pers6ne cari vor proba că au ţinut în arendă hoteluri
de prim ul rang, fie în ţară fie în străinătate.
Garanţia provisorie pentru admitere la licitaţie v a fi de lei 7.500.
C ondiţiunile speciale, precum şi ori - c e alte informaţiuni, pentru tote
licitaţiunil e de mai sus, se pot lua la serv. Bunurilor Eforiei, în <;lilele
ş i orele de lucru.
Licitaţiunile se vor ţine conform art. 68 - 79 din leg�a comptabilităţii
publice.

Din noii, şi cu insistentă rugăm pe abonatir noş tri, să

achite abonam entitl când li se presintă chitanţele sait sunt
avisafî. No1: credem că e o uşurinţă pentru d ni1: abonaţi,
de a li se c ere pla ta chiar la doniiciliil,, scutindu-?: ast-fel
de 1 iulte neajunsuri:. Şi cum d eja s' a împlinit jumăta te
din anu l al V-lea, vom fi nevoiţi: a suspenda trimiterea

tul sait v o r am âna plata, acolo unde s' aJt trimis deja chi­
revistei, tuturor celor ce vor n eglija a' ş?: achita a bonam en­

tanţele. Costul de 5 lei este atât de mic, încât nu p6te fi

nimeru?: greii, a' l plăti.
A dministratia. '
 ALBINA 789

24 APRILIE
Miercur'î, fiin d anivers area num elu1 M. S. Regine!, Capi­
tala, ca şi ţara întregă, a s erb a t acestă Q.i, scumpă Românilor.
M. S. Regin a s'a n ă s cut prinţes ă de Wie d la 29 Decem­
brie 18!3.
Castelul p ărinte sc, u n d e şi- a p e trecut pri m a tin ereţe, e si­
tuat în a propiere de nisce i m e n s e p ă dur'î d e fag'f, printre
carl ven tul sufl ă cu putere şi de unde se p 6te a sculta mur­
m urul etern al Rinulu1.

M. S. Re gina Elisabeta. i\I. S. Regele Carol I.

A ţinut-o în braţe la b o tez m area duce s ă a Ru siei Eli sa­

beta şi regina Prusie'î Elisabeta, şi Elis ab e t a fu num ită fru­
m 6 s a şi vo!nica copil ă.
Talentul prinţesei de Wie d se m an ife stă rep ede. Ea căută

sur'f, la 14 ani scrisese o nuvelă.

c a şi în mod instinctiv studiul. La cjece an! compunea ver­

Şi studia cu p a siune, cu nerăbd are febril ă: limbile antice

şi m o dern e, m atem a ticile, :fisica, sciinţele i storice şi :filo sofi.ce,
music a , d esemnul, pictura, etc.
Tînera prinţes ă Eli s abeta era admirată chi ar d e atunc1
în t6tă Germ ania. Ea era numită în chip poetic Waldrăchen

Intr'o cji din anul 1868, coborîn d scările p a latulu1, un pi­

(Ro s a p ădurilor).

cior îi alunec ă şi era cât p'aci să c a d ă . Prinţul Carol de Ho­

henz ollern , c are în acel m oment s e urca pe a cele aşi scăr'f,
cu o m işcare repede o s usţinu. Oei'. dol prinţ'f, cari se întâl­

La 15 Noembrie din acel an, la Neuwi ed, s'a celebrat c ă s ă­

neau pentru pri m a 6ră, se cunosc în acestă biz ară coincidenţă.

tori a între Elisabeta şi Carol. Ou cât dra g, M. S. Regina şi- a

con s a crat vi aţa, nouei Sale p a tri1, o seiii toţi Românit
790 ALBINA

6 carte folo5it6re (l).

r�11�,-l!j �
'=
'; e voluţiune a din 1848 nu a isbutit în Princip ate, cum

�
nu a i sbutit nicăirea. Dar fap tul că, în Mol dova, a fos t
' în frun tea mi şcării cei ma'i îns e m n a ţI bărbaţI din acel
timp; că în Tran silvania, Românii s'au luptat cu un
c eroism fără m argine pentru e sistenţa lor n a ţion a l ă ;
t6te aceste fapte au in teres at p e Europ a, au d eschis ochii
dip lomaţilor şi i-au făcut să înţelegă că la Dun ărea de jos
este un popor d e viţă lat ină, care vrea s ă tră i a scă d e s i n e

închei a t Convenţiunea de la Balta Liman (1849) între Rus i a

stătător. Pro tectoratul ruse sc e r a l o v i t d e m6rte. De gi ab a s ' a

Domn! pe şepte an'i : Gr. A. Ghica în Mold o v a şi Barbu D.

ş i T urci a, p r i n care s e d e sfiinţau A d un ă rile şi se numi au

Ştirbe?, în Muntenia; e p o c a a-tot-puterniciei Consul ilor ru­

se sci era trecută p entru de a pururea.
De aceea, în timpul ace stui regim, nu ma! e vor b ă de o­
posiţiun e contr a Domnilor, d e a se cri tica guvernar e a lor;
atenţiunea p a trioţilor este îndre ptată în altă direcţiune. Ei
caută să se- folo sescă de resboiul din Crimei a, de bunele
dis p o siţiuni ale luI Napoleon III în cestiun e a n aţion alităţilor,
şi t6tă activitatea lor, emigr aţi s au în ţară, se indru m ă a se
face să se admită programa Partidei Naţion ale care se re­
suma în următ6rele puncte : Unirea Moldovei cu Muntenia,

bili r e a d efiniti v ă a ordine), Principe străin ereditar. Tractatul

Autonomie, Guvern constituţional representativ şi pentru sta­

d e l a P aris din 1856 a desfiinţat Protectoratul rusesc, punend

Principatele sub garanţia celor şepte ruter?, europeiene, a în a­
poi a t Moldovei trei judeţe din B a s ar abia şi a p revequt întru­
nir e a unui Divan ad-hoc de fie-care Principat.
Amendoue Div anurile s'au rostit pentru „Cele patru puncte"
şi cel din Moldova a arătat şi d orinţI p e n tru reorganisarea

D o rinţele Românilor au fost cercetate în Conferinţa din

'Ţărilor. .

1858 şi s'au consfinţit prin Convenţiunea de la Paris (7/19

.August).
Prin acestă Convenţiune s'a acor d a t Unire a legislaţiunii şi a
puterii armate ; s e p r e v e d e a o Comisiune Centrală l a Foc­
şani ca să pregătescă proiecte de legi comu n e pentru am­
b e l e Principate; dar se înfiin ţa în fie-care Princip at câte o
A d u n a r e alcă tuită din repres entanţil proprietarilor m ar! şi

un Domn, dintre cei cu 3.000 d e galben! venit anual şi car! au

mici şi a b ogătaşilor din oraşe şi s e hotărî să se alegă câte

·o cupat fun cţiuni în s emn ate în ţară. Con venţiun e a prevedea

·egali tatea cetăţenilor înaintea legi!.

(1) Ve<ji No. 27.

 ALBINA 791

:Conferinţa a decis ca ceI dol Cai m a cami, N. Vogoridi din

Pentru ca n oua l ege fundam entală s ă s e pun ă în lucrare.

Moldova şi Al. Ghica (fos tul D omnitor) din Mun t e n i a, s ă se

câte trei fo şti miniştri ai celor d e p e urmă Do mnl. (V. Sturdza,

:retragă făcend loc uno r Lo cote nenţe d o m n e sc), alcătuite din

A. Panu şi St. Catargiu în Mol d o v a; L Manit, Em. Bălianu

şi I. Filipescu în Mu ntenia). Sarcina acestora era d e a în­
truni Adun ările Elective p entru alegere a Domnilor .
Cam era din Moldova a ales Domn p e Alexandru Cuza 5/17
Ianuari e 1859, şi p este trei s e p t ămân'i, Camera d i n Muntenia
:Sub pre siune a poporului din Bucuresci, a ales Domn pe acee aşi
pers6nă (24 Ianuarie). Puterile au recun o s cut acestă îndoită
-alegere şi Alexandru Ion I s e sul pe tron. Sarci n a noului
Domnitor e ra for te grea. Totul e ra d e făcut. Sp er anţele erau
for te mari ş i greutăţile aprope n e î nvin s e. El era dator să
;guvern e z e cu omenii d i n p artitul Naţio n a l ; d ar alegerea s a
s e făcu s e c u unanimitate, şi el n u pute împ ărţi ţ a r a î n doue
tabere, n ici a - şi crea omenii se I : chiar p artidul Na ţional se
·de sfăcu s e. Strîns u niţI în jurul p rogramului politic care tri­
'umfase în mare p arte, d e o s ebiţii b ăr b a ţi de stat se deose­
biau în cestiunile sociale şi d e otganis a r e l ăuntrică. Era deo­

şi P. Mavrogheni în tre Brătienil, Golesci'i, C. A. Rosetti şi Cre­

:sebire de i d ei între M. Kogălniceanu ş i An. Panu, L. Catargiu

.tzulescH, I. Ghica, V. Boierescu, şi d e o s ebiri şi mai mari faţă

·cu partidul care cunoscea d e ş e f pe ]Jarbu Catargiu. Domni­
torul era nevoit a se adresa pe rînd d e o s eb i ţilor b ărbaţi şi
lucrurile mergeau greu cu doue capitale, doue A dunări şi două

leon III şi stăruinţil p atriotice a lui C. Negri, agentul ţării

Ministere d e o s ebite. Mulţumită sprij i nului îm peratului Napo­

l a Constatinopole, Puterile au acor d at în 11/23 Decemvri e 1861

Unirea şi în 24 Ianuarie 1862, Camerele s'au întrunit în B u­
-0urescI care ajun s e s e capitala României.
Dup ă îndeplinirea Unirii, s'a putut lucra mal'. cu fo­
l o s pentru organis a r e a ţă rii; dar era o n e înţelegere mare

: a d-hoc d i n Mol dova propun e r e a l u I Negri pentru împroprie­

între Domnul d emocr at, singurul care votase în Adun a r e a

tărirea ţaranilor, şi între majoritatea Adun ării e şit ă din a­

El făât seculm·isarea averilor mânăstirilor închinate. Ave­

Jegetori cu cens mare. M. Kogălniceanu fu chemat la Minister.

rile celor pămîntene s e luas e r ă în 1859. Apoi intră în con­

flict cu Adunarea. Desb aterile a d re�ei din 1863 cari conchi­
d e au la r e s turnare a Ministeriului, au rem a s celebre. L. C a­
targiu, p r e ş e dintele Oamereî, a fos t oprit d e către Domnitor
a-I ceti Adre s a . Kogălnicenu precipită lucrurile p r e s entând

aces tă cestiun e în s e n s pop u l ar, Al. Cuz a făcu lovitura de

u n proiect de lege rurală ş i când Adun are a refus ă a resolvi

stat din 2/14 Maiu 1864. Adu n a r e a a fost împr ă ş tiată şi s'a
s upus la aprobar e a pop orului Statutul fundamental, prin care
se lărgia dreptul d e alegetor, se înfiinţa un Sen a t şi se în-
792 ALRTN A

credinţa Domnului dictatura cu putere de a face leg'î, până

la 6 Decemvrie viitor. 750.000 de votur1 al'1 aprob at lovitura
de stat şi Puterile au sancţion at-o . In curs de şese lun'i, s'au
promulgat Codicele civil şi Penal, legea pentru organ i s a rea
judecătorescă, legea comun ală şi judeţenă, legea a supra In­
strucţiuni! publice, şi legea rur ală, prin c ar! ţăr anii ajungeau
proprietar! cu condiţiuni ca să plătescă pă mîntul în curs de
cincI-spre-Q.ece anL In câte-va luni s'a schimb at faţa ţăril.
D ar de atunci Domnitorul îş'î făcus e d uşmani de morte pe
foştii privilegiaţi şi pe elementele înaintate car! nu-i puteau
ierta sdrobirea tribune! şi falşificarea alegerilor!
Al. Cuza simţia c ă nu mai pote guverna şi că liniştea în
spirite nu va d o mni decât numai sub un Principe străin;
de aceea, la deschiderea Camerei, Decemvrie 1865, el Q.ise în
Discursul tronului, că a remas numa! un punct ne pu s în
lucr are din vechea programă a p arti dei Naţionale, şi că el
nu va fi nic'i'. o d ată o piedică pentru aducerea unu'f Principe
străin. Peste doue luni, 11/23 Februarie 1866, A l. Cuz a fu silit

Locotenenţa Domnescă (L. Catargiu., N. Golescu, Gener al

a abdica. El se duse în străin ătate, unde muri în 1873.

Haralambie) propuse coron a Comiteluf de Flandra, fratele

regelui B elgie'i; d a r Imper atul Napolen nu permise ca un
principe înrudit cu famili a de Orleans să ajungă la tronul
Românie'i. Atunci se propuse candid atura principelui Carol

Adunarea Constituantă. Tînerul principe primi coron a ce i

de Hohenzollern c are fu ales prin un plebi scit, s a ncţion at de

se oferi şi cu primejdia vieţil s ale, trecu prin A u stria şi se

sui pe tron (10 Maiu.).
DescinQ.etor din energica şi strălucitorea familie a Hohen·
z ollernilor cari făcuseră mărirea şi puterea Prusie'i, Princi­
pele Carol venia însufleţit de cele mai nobile itenţiun'i pen­
tru poporul cu c are ave să împ artă şi sorta cea b u n ă şi
sorta cea rea . El jură Constituţiunea din 1866, una din cele
mai liberale din Europa, 'ş'f făcu o regulă nestrămutată a
a o aplica în spiritul şi în liter a ei şi hotărî chiar l a înce­
put a scăpa de sub suzer anitatea turcescă. Pentru a cesta
însă er au doue lucruri absolut neces are: o armată bine or­
ganisată cu care să se potă dobîn di neatârnarea ţării şi o

a tră'i prin sine însăşi. D ar pentru îndeplinirea acestor doue

situ aţiunEi economică prosper ă , cu care s ă fie ţara în stare

cerinţi era neces ar ca Domnul să p6tă guverna. Inspirat de

aceste ide], el se pu'le l a l ucru ş i când, dup ă câte-va s chim­
b ări de ministere, a g ăsit u n şef de guvern energic în Ion
B r ăti anu {1867), progr a m a Domnitorulu'f începu a se p une

plectată; în afară acţiunea guvern ulu'i român s'a simţit în

în lucrare. Armata a fost reorganisată şi arm ătura e'i com­

f!].vorea fraţilor din Transilvani a şi în aj utorul moral şi m a­

terial dat creştinilor apăs aţi din Imperiul Oto m a n ; pe cân d
în l ăuntru se luau mesuri energice de aperarea muncii'. na·
 ALBINA 793

ţionale contra Evreilor şi se vota l e g e a p e ntru construcţiu­

nea Căil or fer:ite care avea să înQ.eciuească puter e a de pro­
ducţiune; dar ceea-ce era ma'i'. p rincip al, luptele p olitic e s e
mărgineau între deos ebitele personalităţi politice, p erson a
D omnitorului era mai pre sus de aceste certe şi intrigl. Sfă­
tuit de către înţeleptul seu părinte, D o mnul României înde­
])linia dorinţele gen eraţiunii din 1857: era asigur ată stabi­
litate a corone). Când, după un moment de de s curagiare în
1871, luă câr m a guvernului Lascar Catargiu încunj urat de
fruntaşii partidului «Conservator», Domnul ţăriî păşi cu mai
multă energie în urmărirea planurilor s ale. România avea
acum «doue partid e de guvernămînt�, arm ata sa e ra p e r­
fect organisată şi în stare a scote p e câmp de resboiU m a'i'.
bine de 100.000 de omen'i'.. In acestă stare era ţara l a căderea
ministeriului conservator (1876) în ajunul marelor evenimente
cari a v e au să s e d e sfăşure în Orient.
Petru Răscanu
Profesor universitar şi insp ector al înveţ. secundar.

eultura le_gumelor şi a pomilor fructiferl(l).

Desfundarea pămîntuluI. Locul ales pentru grădină,- odată

împrejmuit, - trebue săpat de cu t omn a până la cel p uţi n 40
cm. adîncime. De s fun d a tul pe nt r u sup rateţele mal miel , SB fa ce
cu casmaua (hârleţul), iar pentru cele mari cu u n anume plug.

Intr'o grădină de legume, g uno iul e de mare folos, căci multe

din legume cresc şi se fac mal frum6se într'un pă mî n t bine gu­
n oit . Gunoiul se face mal mult primăvara de cât tomna, dar
ni ci odată pe timp urI secetose.
8unt unele legume cărora l e pla ce p ămîn tu l îngrăşat cu gu­
noiu n e descom pus (prospet); altele cresc într'un pămînt gunoit
cu gunoiu d escom pu s (p ut rec;li t) , iar altele cărora le place pămîn­
tul neîngrăşat. De aceia locul de grădină se împarte de regulă

largi de la 1 m. până la 1 m. şi 50 cm., c ari drumuri, spre a

în p at ru părţi numite tarlale; pr i 1 1t re tarlale se l asă drumurl

fi c ur a te în tot deauna , se acoper cu n i si p , ori mal bine p i et ri ş

mărunt.
După ce locul s'a împărţit în tarlale, se ni veleză (potrivesce)
cu grebla, curăţindu-I tot o d at [1 ele pietre , rădăcini, etc. Tarlalele
ast-fel ni vel at e şi cură ţite , se împart la rîndul lor în re zo ra ş e,
unele mai lat e iar altele mal înguste, după cum plantele ce vrem
să semăn ăm în ele, v or fi mai m ult orI mai p uţi n voluminose
(foiose, frunzose). R ezo rele sunt des părţ it e între ele prin potecl
De ore-ce, nu la tote leg u mele le priesc acelaş fel de pă mî n t
(cărărul) îng us te.

(1) Ve<;II No. 28 - �g.

794 AT,nTNA

şi gunow, le îm pă rţim - mai n ainte de a începe cultu ra , - Îl}

Clasa I-a coprinde l egumele cărora le place un pămîn t g-ras.

patru părţi , pe car! să le numim clase.

gunoi t cu guno i u pr 6 spe t , c um s u n t : va rza , pra z ul, cartofil, ţe­

lina, ridichia, pă t lă gel ele şi castraveţii .

guno i t c u guno i u b ine descomp u s, cum sunt: morcovul, lăptuea.

Clasa II-a co p r inde legu m ele cărora le place un pămînt gr a s.

(ma r ole), p ă stâ rnacul , sfeclele, spanacu l , ceapa, a rdeiu l , etc .

Clasa III-a co pri nde legu mel e că rora le pla c e u n p ămînt mai1
puţin gra 8 , cum sunt: fasolea, mazărea, bobul şi altele de fel u l.

Clasa IV-a coprin de legumel e car! sem enat e odată, cresc în

a cestor a .

acelaş loc doI ori mal mulţ! ani , c u m d e pi ldă sunt: leo şt en u l ,
lm�nul, m ăcri şul , pă tr unjelul, sparan gh elu l , anghinarea, fragii, etc.
A vencl acestă îm părţire tăcută, schimbăm cultura fie-căreI le­
g ume în fie-care an de pe o tarla pe a lt a , aşa ca o l egumă să.
n 'o ajungă rînd u l a fi semănată în acel aş l oc decâ t după trei1
ani, lucru ce de alt-fel ne înlesnesce de a nu îng ră ş a de-odată
tote tarlalele, ci pe fi e -c are an numaI câte una. L egum ele cari·
apar ţin de cl asa IV-a, după trei sau mai mulţi ani (potriv it cu,
felul lor) se schimbă şi ele semănându„se, ori plantându-se pe

In s fâr şit, după ce g r ăd ina s'a împ ăr ţi t în re z 6re cari s'a U.

altă tarla.

guno i t fie-care potriv i t cu fel u l de legu m e ce trebu esc semănate

cu începerea pr im elo r qile frum6 se din primăvară. lnainte de·

în ele, trecem l a se m ănatul legume lor, care lucrare, se face odată.

semănare, trebue să c ercetă m seminţele spre a nu fi ve chi ş i

S eminţele de l P- gumi ce resar ane voe, cum şi ale acelora car}:

stricate.

nu pot suferi recela din primel e c;lile ale primăv ereI , se semănă
mai î n tâiu într'un loc an u me pregătit, numit resadniţă, de unde
micele pl ant e se scot când au ajuns la măr i m ea de a avea 3-4..
foi; atuncI t imp ul fiind cald se resădesc pe re z 6 rele destinate lor.

qu ră m - şi de o r esadni ţă, căc'i î n tr'ânsa se s emenă mai întâiu,

Resadniţa. lntr'o g r ăd ină de legumi e n evo e - d u pă cum ve­

legumele c arI nu se pot sem ăna de- a drept ul pe re z6 re, cum şi

tru re sadni ţă, s ă fie ri di c a t pentru a fi ferit d e apă, şi tot odată

a celea pe cari voi m să le c ăpă t ăm maI curînd. Locul ale s pen ­

să aibă o e xposiţ i une spre mi aqă·cF pen tr u a fi în c ăl qi t de sore._

aşezată cu 6re- c are regulă d e- asu pra u neI gropi , c are gr6pă se
Resadni ţa se compune dintr'o cutie dreptunghi ulara, f ăr ă fund,

umple până la supra faţă cu gunoiu p rospe t de cal, i ar de-a su p ra

stratului de gunoiu - adică în c ut i e - se pune un alt strat de
pămînt bun, şi în u rmă cu ti a se acoperă c u geam uri.
Prepararea resadniţel. O resadniţă se prepa ră în modul u r­
mător: Către sfâ r ş i t ul erneI (p r in F e brua r ie) se s a pă în pămînt .
o gr6pă adîncă de 35 - 40 c m . şi largă de 40 - 50 cm.; lun­
gi mea resadniţeI se socotesce du pă cătimea de seminţe ce v o i m
a semena într'ânsa. ln acestă gr6pă se pune un strat de băle -
 ALBINA 795

:gar prospet - de cal, - în grosime de 20 _:_ 25 cm„ pe care-l

fodesăm cu piciorele pentru a nu remâne goluri, şi ast-fel ur­
măm cu punerea straturilor de gunoiu până ce gropa se umple.
După umplerea gropel, aşezăm peste stratu l de bălegar (adică
·de-asu pra gropel), cutia care se face din st.:ân<lurr 'Srose de 5-6
cm„ şi e construită în aşli fel, ca înălţimea de dinapoi (despre
40 cm., iar cea de dinainte de
20 25 cm. Acesta se face în scop de a da cutiel o înclinare
miază-nopte) să fie de 30 -

-către miaqă-Q.i, pentru ca ast-fel plantele semănate în resadniţă

să p6tă fi încălc;lite mai bine de razele sorl:llur. Imprejurul cu­
tieI, punem de-asemenea bălegar, pentru a înlătura străbaterea
ventulul în năuntru, iar cl'asupra aşezăm giurgiuvele în aşa fel
-ca să se potă pune şi lua <lupă trebuinţă. Pe aceste giurgiu­
vele, - cari sunt împărţite în trel părţl prin stinghii, - fixăm
-ochiuri de gemurI grose ca să nu se spargă cu înlesnire. Mar­
:ginile de d'asupra cutieI,-în părţile interiore-(din năuntrul el),
se scobesc cu scop ele a face ca giurgiuvelele să se îngrope în
ele; laturile cutiei - în lungul eI trehuesc încheete u nde se
--

îmbucă <loue giurgiuvele. Aceste stinghii - pe mijlocul şi dea­

lungul lor - au un şghiab (şănţuleţ) pentru a înlesni scurgerea
apel. In acestă cutie ast-fel formată, mar punem un strat sub­

cu ferestrele, lăsând' o ast-fel 2

-ţire de bălegar pe care-l îndesăm bine şi apoI acoperim cutia
- 3 c;lile; după trecerea acestul

in care cas îl mal îndesăm încă odată şi în urmă punem de-asu­

iimp, încercăm spre a vede dacă gunoiul a î nceput a se încă!Q.i,

pra Iul un strat de pămînt bun în grosime ele 20 - 26 cm. Acest

pămînt trebue să fie reavăn, adică nici prea umed nicl prea us­
·cat. După ce s'a pus pămîntul, acoperim resadniţa şi o lăsăm
ast·fel încă doue qile pâni\ ce pămîntul se încălc;lesce, după care
.apol îl nivelăm bine cu grebla şi- l potrivim cât se pote de bine

pentru ca stratul de pămînt să albă aceiaşi grosime, şi acesta

pentru ca plantele ce se vor semena în resadniţă, să albă tote
·o revenelă şi o căldură egală.
(Va urma). Ion E. lllihăescu.

Stîrpirea şorecilor de câmp. Să s e pre s are arătura s au fe­

JJ.a ţul, în care se află şore cî, cu ghi ps . Ind ată ce vor resări

_pl antele crude le consumă şore cii, car! n u m a! d e cât pier cu

siguranţă, căc1 ghipsul în sto m a cul şore celu'î se a m e stecă cu
.apă şi se întăresce întocm a1, ca tote :figurile de ghips, ce

le v e dem în multe locur1, şi asta causeză morte a şorecilor.

Afară d e ace e a ghipsul îmbunătăţe sce forte mult pămîntul.

796 ALBINA

G PAGINĂ DIN T�EeUT (1).

:'F• � es t e a c eştia, peste aceşti tai n i c! păstrăto ri al lat i n i t ăţ i'i

�· !)>� n ostre au năvălit potop de n evoi grele, urgi i de a ce-
A .' rulur, n u alta. Ven iră vremi de grea c u m pe nă pentru
(.' . . totă su flarea românescă de la sate, cân d tot avutul ro-
mânesc se d u c ea ca pe gura l u p u l ui . Biruri din ce în
ce mar grele a păs a u românu l ca o piatră de moră, căci
D omnii fana rio ţi s e grămă deau la tro n ca muştele la miere; u ­
n u l p e alt u l se dădeau jos pri n i n tr i g! şi care c u m venia hlu­
pav şi flămând s e năpustea c u bi r uri asupra ţăran ului, dor va
ave v re me să şi u m p le chimiru l c u b an I şi b o g ăţ i i, până fără
-

vo ie, va fi silit să dea locul altu ia.

Avea, n ' avea, româ n u l era î n dator i t să p l ă tescă globa şi doi­
nind a j al e se jeluia, ser man u l , c e rulu !, că stăpânirea I-a vînd ut

Dar hi d r a cea c u o m i e de capete n u l'a lăsat n u m ai la sapă

ş i c en u şa din vatră.

de l e m n şi săr a c l ip i t pămî n tu l ur , ci î n c ă i-a sm uls c op i laş i i de

la s î n u l mamei, şi i-a omorît mişelesce, i ar pre p ă ri n ţi î n chi­
c;le n du - i în coşare îi înăduşea cu fum de ard ei u , sau îi s pâ n z u ­
r au c u c a p u l în jos, când îndrăzneau să se j e l u e că n u mar au
leţcae chioră în fu n d u l lăcJil.

ridicat co p ii\'. pentru a-i trimite pescheş la T u r c i , de l'a î n ă b u şi t

Cu t ot e acestea, de i s'a n ec i n s t it femeia şi fetele, de i s'a1J.

pe român cu fum de ar dei sau de l'au sp ân z urat , lacomii şi n e­

femeia <le c r ă ci l e codrului a cărui doină a cântat-o v e c i n i c , to­

miloşii tâl hari, d e l i mbă o r i d e p i c i ore , sau d e i-au s p â n z urat

tuşi românul n'a pierit, căci nu piere aşa de uşor nemul lati­
nilor de pe malul Dunării, acel pumn de ţărînă sfîntă pe care

Şi nori n e g r i ! d u pă n o ri au întune cat c er u l alb ast ru al ţări i

1narele Traian la resădit între Tisa, Dunărea şi Nistru.

nostre, până ce a isbuc n it marea furt u n ă a red e şt e ptări i n a ţ i o ­

n e p ă s ăr i ! to tă su fl area ro mân escă .
n ale, care a l i mp e c;l it bolte întu n ecate şi a tr e c;lit di n somn u l

Acea furt u n ă a fost î n t e ţ i t ă în u r m ă de patri otismul fii l or de

boer1 ad ă p aţi de cu l t u r a şi lib er tat ea ap usului. A c ele! furtuni şi

limbeI r o mâ n es c ! şi a culturii na ţi o n al e , a c elei fu rt u n i d a t or i m

u rmări l o r er, se datoresce scuturarea jug u l ui f a n ari o t , reînvierea

u n irea p ri n ci p at elo r şi cin stea de a avea şi noI u n locuşor în

hora p ut erilor Europene.

bări şi traiu l şi o c u pa ţi u n il e n ost r e s 'a u s c h i mb at apr o p e cu de­

Astăc;ll ţ a ra n ostră a l u a t altă faţă, şi, odată c u aceste schim­

s ăv îr şi r e .
D e d u pă con v e n ţiu nea de la A dria n o po l e s'au deschis largi
porţi l e comer ci u l u i n ostru cu a p u s u l. Insă comerci u l cu apusul

(1) Ve\11 No. 28-29.

 ALBINA 797

cerea ore-care sciinţă comercială, ore-cari c u n oscinţl ce l ipseau

populaţiunii românesc], de ore-ce restrân sele vîn<;J.ărl ale produ cte­
lor nostre, vîn<;l.ări ce se operau cu Turcia, n u aveau pretenţiu­
nea formel o r n oi de care acum se simţea aşa mare n e voie.
Am fost noi dar pregătiţi pentru orizontul nou ce se d eschi­
dea comerţulur ţării nostre ? Nu.
Cine î n să era\1 pregătiţr? Stre in il, care găsi n d prilej de câş­
tig, găsi n d teren propriu pentru dînşil, au ven i t pu sderie şi au
pu s mâna pe întregă acestă ram u r ă a comerciulul'. rom â n e sc a­
<lu cendu-1 u n d e a<;l.i îl vedem aju n s.
Pe de altă parte, breslaşii rom âni uimiţi d e moda apu su l ur ce
începu aşi face intrarea triumfală î n ţară odată cu în chierea con­
venţi u n i lor comerciale, se deteră in lături şi lăsară. lo c u l lor in­
du striaşilor străini. Căci u nde soiau el cr oi şi cose hainele nem­
·ţescl'. ori contecţiona încălţămi ntele m oderne, ori pălăriile aşa de de­
osebite de cele de până atunci.
Intrega nostră vieţă economică l uă cu o repe<;l.i ci une u1mit6re
altă formă; n oi n'am fo st pregătiţi pentru aceste n o utăţ'i ale
timpu lul'. şi iată c u m industria şi comerciul, aceste do u e focare
de îmbogăţire pentr u ori-ce popor, trecură în proprietatea escl u­
sivă a stră i n i l or, iar n oi n e-am retras fru m uşel de oparte mul­
ţumindu-ne cu n oul orizont ce ni se deschidea şi unde eram
primiţ'i c u braţele deschise-slujbele stat u l ui, bu dget u l îngăduitor

In ameţela u n u'i ameţitor avîn't spre l u mină, spre civilisaţi­

:;ii bine-voitor.

une, către care am m e rs cu paşi de uri aşi, n u am luat sema l a

gol ul ce-l facem în ju r u l nostru, l a dau nele c e n e a d u cem în­
şi-ne dedâr.du-n e n u ma'! u n or soiuri de ocu paţiu ni şi lăsân d pe
- c ele mar seriose p e sema străinilor.
Cum n atural însă era acesta s'a simţit în dată ce golul acesta
a început să surpe tem e l i a de sub piciorele nostre.
A cum cu m u lţu mire simţi m că greşela fiin d rec u n oscută, p,'a
procedat Ia o sumedenie de mijloce de îndreptare.
Cu durere s'a recu noscut că în m ersul prea iute spre l umină a
celor de la oraşe, s'a lăsat la o parte desvo ltarea intelectuală a
omului de la ţară, peste care se strecură, d i rect orr indirect, crâm­
p e e din prefacerile nostre so ciale. Imb unătăţirea şi d esvoltarea
căi lor de com u nicaţi une a pus în m al de aprope legătură ora­
şel e şi târgu rile cu satele, de u n de sătenii n'au i m itat şi nu şi-au
apro piat de cât vicii şi d eprin deri rele şi n efolositore. Femeia
de l a ţară a găsit m ijlocu l de a-şl'. duce la târg spre vîndare
lăptăria şi păseritul d i n ogradă, cu care-ş! în d u l cea traiul ei, al
bărbatulur şi al co pii lo!', iar cu banii căpetaţi a începu t a cum­
pera pânze şi ţeset uri pentru haine. La ce să m ai m u n cescă
no pţi de iarnă ţesând, cân d în tîrg sunt, l u crurl frumose şi ief­
tine? !
Nu mal ve<;J.r, că l u crul tlraculul:, cân d plecI de la tîrg sFe
sat, trebue să-ţi în căl<;l.escr şi inima cu un ciocan d o u e de ra­
chiu , şi rachi u l nu stă nici el loculul ci se s u e la cap şi odată
798 ALBINA

aju n s acolo, ochi! se painji n esc, omul nu mal sci e ce face, umblă pe­
doue cărărI, prăpădesce tot ce are, şi 'şi-ar da şi sufletu l de ar pu­
tea, numai să tot capete de Mut. Şi, dacă păcatul acesta l'a1: lovi
pre om odată n u mai în vieţa Iul, tot ar fi cum ar fi, însă lu crurile
nu merg aşa. Ferescă sfînt u l să se prindă de sutletul românului
boia asta, că nu mar pote să trecă pe lângă vre-o crâşmă până n'o.
intra acolo; iar dacă n'are banr ca să bea, duce, oue, paserI, făi n ă.
ba chiar haina de pe trup e în stare s'o sc6ţă şi s'o dee jupânuluI
pentru o cinzecă de otravă.
S'a len evit femeia de la ţară ş i a găsit că n u mal are n evoie­
să mal ţesă şi să mar cosă, îndată a ş i prin s darul beţiei, şi băr·
hatul ve4e nd că acasă nu mal găsesce o b ucăţ ică bun ă de mân­
cat, că gospodina nu mar e gospodină, cum a au4it şi e l că tre­
bue să fie temeia, se duce la crâşmă să-şI înece amarul.
Şi nu s c i e că acolo î n l o c să şI î n ece amarul, el sermanul îş}
sc urteză �lilele, otrăvindu-şI s u fletul.
Se scie că lumina sciinţeI alu n gă întunerecul din minte fă·
cend pe om să înţelegă deosebirea di ntre bi n e şi reu .

so cietăţiI nostre să î n temeeze atâtea şcoli pe la sate, să trimetă.

Ace sta a făcut p e cei ce se intereseză de a tămădui rane l e­

acolo înveţătorI, preoţi, medic!, carI toţi n'au altă m e n ire decât
să îndrepte re ul, decât să caute a·I desrobi pre aceşti incon s c i­
enţ'( din negra robie a întu n eric ului, revărsând asupra lor lu­
mi na b i n e-făcetore a cunoscinţei de si ne.
Remâ n e numai ca aceşti apostoll să fie c on ştienţi de sfînta
lor chemare, de n obila l or m enire.
La oraşe, di n pri c i n ă că toţI cer ce au în veţat a seri şi ceti
n'au avut altă ţintă decât slujbele, s'a creeat o serie de ne­
norociţi c e n'au putut încăpea pe n i căerI şi care'şI tîrăsc v ieţa
de aqI pe m âine cu slaba nădejde că pote mâi n e, pote poimâin e.
vor căpeta un ciolănel de ros. Numeru l acestora s'a mărit aq.'i
uimitor d i n pricina economiilor ce s'a făcut în budget.
Ve4end nevoia au recunoscut reul şi în capul fie-căruia a pă­
tru n s ideia săn ăt6să că fără cale a fost de n e-am îmbulzit cu
toţii n umai s pre un fel de m u n că şi că neapărat treb u e să î n­
dreptăm puterea nostră <le a l u cra şi î n spre alte ramurl de
a ctivitate. Dacă î n că nu suntem p uşi pe calea n o ue ce ni se
deschide, totuşi un î ncep u t nu lipsesce şi să n ădăjduim că şco­
lile de m eserii, de agricultură, com erciale, apoI pepinieri l e, re·
vistel e populare şi zelul u n eI întregi pleiade de 6menI ce şi-au
îndreptat activitatea numai î n acestă direcţ i u n e, vor desăvîrşi şi
acest' fericit î n ceput.
Românul, care în decurs de atâtea vecurl a suferit durerl ce­
s u n t scris� cu litere de sân ge în i storia patrie! şi totuşi a eşit.

pe stindarbu l vi eţi! luI viitore: «să ne luminchn şi să liwrăni

î n vingetor din tote, va învi n ge ş i acestă n oue pacoste, înscriind

pentru desvoltarea economiei nostre naţionale, şi vom fi.»

Laurentia Gribincia.
'
 ALBINA 799

Obiceiuri ale societăţii înalte romane pe timpul lui Pliniu cel tîner ( 1 ). •

Mulţimea vizitatorilor era primită după lung! a şteptări,

care punea la încercare r ă b d area lor. A ntonin Piui, la b ă ­
trâneţe, se întăria pentru aceste cerinţe ale etichete], luân d
puţin ă hran ă .
N u era m ar mică tru d a curtenilor, nevoiţi s ă - ş! aştepte
r î n dul la audienţă, în vestibulul pal atulu'i'. unde n ă buşala
era mare. In sfîrşit Suver anul s'a deşteptat. V a bine-voi
se-1 ad mită la mas ă '? De nu, ce ru şine ! I-a poftit ? Cea mai

ce s6rte î l expune pretin s a fericire de a fi n u m e r aţ'i p rintre

mică greş ală ce le scapă, pune capul lor în prim Ajdie. L a

amici! lul'. Neron, a cel împer at uci g a ş! U n m are personagiii

căQ.ut în disgraţie la Neron se înt6rce din exil, după ce şi-a
sfîrşit pedepsa. Jur ă că nu va m ai călca la p alat. Un cuvînt
al Suveranulu'i'. îl invită. El alergă cât p 6te mai iute. Iată

Slugărnicia, linguşirea, erau m ar'i'. l a R o m a pe timpul Im­

în t6te epocile firea curtenilor.

pera ţilor. Visitele de p oliteţă se făceau dimineţa. Nu vedeai

atunc1 decât pers6ne c arî se grăbiaii c a să n u ajung ă prea
târcj.iii acolo unde le chema datoria soci a l ă .
Mulţ1 se p lângeau de acestă pierdere d e timp, şi Pliniu

« timpul '? O ! liniştea mea, cu cât e mar de prefer a t celor m a'i'.

era din aceştia, căci striga: «Pe ce nimicuri mi-am p ierdut

(( ilustre isprăvl ! Cât e de plăcută a cea linişte studi6 s ă . F ă

(( cum t e sfătues c, scumpul meii Fondanus, gândesce-te - c a
« s'o cauţ'î s ' o îndeplinesc! - l a v o r b a amicului n o stru A tti­
« lius : «E neasemuit m ar bine să nu fac! nimic, decât să facl'.
« nimicur'i'.. »
Nu erau toţ1 de p ă rerea acesta; multora le plăcea nelu­

ahtiaţi dup ă lucruri de curteni. Seneca îl privia c a 6men1

crarea a gitată. A cestora se dase nu mele de Ardelio, a d P. c ă

car'i'. cu treeraii străQ.ile Rome], fără scop hotărât, agitându-se

pentru simpl a plăcere de a se agita. Când se întorceau acasă,
mărturisiaii cu ingenuitate că nu prea sciaii de ce plecaser ă
de l a v atră. In zadar îi împro şca Marţi al cu epigramele sale ;
nimic nu opria pe aceştr descreera ţ1, nici chi ar b ătrâneţea
care ar fi trebuit s ă recescă fierbinţel a acelor curteni f ă r ă
ru şine.
Lipsi a acestor visite, acestor re cep ţi un!, ceea-ce ar fi . pu­
tut să le dea farmec, convorbirea. Ea nu era cunoscută de
Roman'i, s au cel puţin nu se prod ucea decât la mas ă , şi ma'i'.
ales după m a să. B anchetele urm ate de ore de convorbire
liberă se numiaii commisa tio. La co mmisatio luau parte aşa
cum se face şi a stăQ.1, şi per s6ne car! n u veni ser ă l a m a s ă ;
obiceiurile observate l a aceste întrunir'i'. er au mai t6te îm -

( 1 ) Veql No. 28 şi 29.

 800 ALBINA

comesenilor. Unde se găsiau c a useurs ? N eap e r at l a un p oet

• prumutate de la U recl. Oraţiu qice, c ă v i n ul cel bun d ă verv ă

cân d trata pe a m icii s e r, în l easa sa de ţară, se vorbia de

cietatea cn poveştile sale î n care d ă dea cuvîntul dobitocelor,

morală, se făcea m ul t ă satiră; rus ticul Ofellus înves elia so­

adecă recita fabule impro visate.

Se convorbia şi la Pliniu, care Q.icea amicului s e u S ep t i m
Claru c ă f ă c u s e o cri m ă cân d nu prim ise poftirea sa l a m as ă :
« A v e a m să-ţi dau măsline, do vleci, c 8 f? ă, ş i m u lte alte p l ante
« delicate. « T i - a plăcut mai b ine s ă pri mesc!, de l a n u s ciu
• cine, stridil, carne gustos ă, pescI rari'. şi d ănţui tore s p a ni ole .

« z icant, d acă ţi-ar fi făcut plăcere. E o m are bucurie de c a re

« L a mine al' fi m al'. avut un comedian , u n cetitor şi un mu­

�c m'a1 lip sit. Cum am fi glum it şi făcut moral ă! »

Bufet încărcat cu vase.

In s crierile lu! SuetoniU, V aleriu., Maxim, Plutarc in vieţ a

lu! Lucullus, avem o mulţime de amenunte privitore l a luxul
mese!. I n cheltuelile peste fire ale b a n chetelor, intrau cu o
p ar te însem n ată d arurile ce se îm părţiau comesenilor, aşa
cum fac în Q.ilele nostre unii milion ari la cotillons. Se dă­
rui a u sclav!, anim ale rare, vase de argint; luxul florilor era
d e a semenea forte m are. Iar renumele speci al d obân dit de
Lucullus e destu l ă dov a d ă c ă luxul şi r afinarea mese! aj un­

preoţilor Arvaz:t deveni seră şi ele faimose pe la sfârşitul re­

sese la deplin a sa desfăşur are înain te de I mperiu. Mesele

publiceI. Precum numele lui Lucullus însemneză şi aqi un

om care se pricepe a mânca bine, un g o urmet cu termenul
frances, asemenea numele lu'i Vittelius a rem as cu înţelesul
de mâncăcios, incapabil de alte desfătări decât ale mese!.
Să vorbim acum de acele fa!mose m ese, descrise de is­
toric!, cari afl făcut a desea s ă se creqă c ă l uxul monstruo s
desfăşurat de ele, era genera l.
Poporele de la miaQ. ă-qi sunt în general f6rte cnmpet ate
 ALBINA 801

Epicurul Or aţiu n u are p e m a s a sa decât p r a z , m a z ăr e şi

prăj iturl. J uv e n al înşir ă în lista m e sei'. s a le, u n ied f6rte tî­
ner, sparanghel, coşuri de mere, pere de Si gnia şi de Siria .

Sclav purtând o tavă c u difer ite lucruri de mâncare. Sclcw a d u c e n cl o tavă cu r i d i chi.

Cumpetatul A drian se m ulţumia în căletoriile sale cu brân z ă

mea aceea ca fapta unul'. beţiv. In anul 1 6 1 înainte de Chris­

şi l apte. A b e a v i n neamestecat cu ap ă , se privia pe vre­

tos, a decă cu mult în ainte de vremea de care vorbim aci,

cen s oril dăduseră un ordin prin care se interQ.i cea să se în­
graşe găinl. In să după b ătălia de la A ctium luxul m e s eI fu
dus la culme. Atunci Rom a primi prin A lexan dria pro dusele
lumii întreg! şi abunden ţ a şi delicateţea mâncărilor înlo­
cuesc extrem a cumpetare d e la început.
S eneca Q.ice că mâncătoriI cei'. m ar'î din vremea sa n'au alt

de el. Ast-fel un 6re-care P. Oct aviu pl ăti 5.000 sesterţiI pe

scop decât de a face, prin risipa lor colos ală, să se vorbescă

u n pesce d e o mărime enormă. La o m a s ă dată cu 50 de

an'f în ainte de Christo s , s e serviră ugere d e scr6fe, căpăţîn'f
de m i streţ, castane, m ulte feluri de scoici şi păser 'f grase,
g ătite cu frun z e de viţă. Mâncăci o ş ii er au în s ă rarI l a Roma.
Macrobin care trăi a cu mult în u r m a aceste! d ate, descriind
802 A LRINA

acel prânz scan d alos, Q.ice c ă era o masă de preo ţi, cee a-ce
ar explica tot.
D upă Varro, max i m a Romanilor a fost mult ti mp că nu­
merul comesenilor s ă n u fie mai mic decât al gra ţiilor, ad Pcă
tref, nic'i mai m ar e d e cât al Muzelor, a ci e c ă n ouă. Acestă re­
gulă se pi edi1 sub imperiu. Se pomenesc u n ii împe raţ'i'. car'i'.
au adunat l a masa lor p e ste 600 de in vita ţi. Mesele aveau
u n cerem onial com pli cat, con sacrat de tr adiţiune, descris în cărţi

« lu! Marcu Varro in titulată : n u scii ce-fî p regătesce sera. »

s peciale. « Nimic mal'. plăcut, Q.ice Aulu Gelliu, decât cartea

In cartea ast- fel l ăudată, şi care s'a pi erdut ca cele mai m ulte
din scrierile lui Varro, se tratau r e gulele mes eJ.
Gqm sosia invitatul, sclavii se ocupau cu îmbrăcămintea
Iul. II scoteau încălţăminte a, îi parfumau pici6rele şi-l îm­
brăcau cu tunică special ă, vestes ca ena toria e sau syntesis.

din c a u s ă c ă de obiceiu el d u c e a u acas ă î n şervete câte c e va

Ş ervetele (mapp a e) i nvita ţii le aduceau din contr a cu e i ,

din ce se s ervise la mas ă , ca s ă aib ă parte şi cei d e-acas ă .

Situ aţiun e a u n u i i n vitat, care n u cunos cea micile regule
eonsacrate, era tot aşă de gre a pe- atunci, cum e şi acum .
Lucian vorb esce ast -fel de un filosof, înveţat, dar lipsit d e
eunoscinţa ob iceiurilor d i n lumea b o g ată : « Mor! d e sete ş i
« nu t e încumeţi s ă cerI beutur ă : t e temi s ă trecI d e om că­
« ruia îi place prea mult vinul. Din câte mâncări sunt a şezate

Cup ă de lut cu i n s cripţi a : bibe de meo, din care se ved literile . . .

eo=bib . . . ( L a m u seul din Neapole).

« d inaintea ta cu si metrie, nu scii pe care s ă pul mâna în­

« tâiii; eştI n e voit să priv e s c! pe vecinul teii pe furi ş, să faci

« I ată momentul oân d se bea în s ă n ătate. Stăpânu l c a s ei cere

« Ca dînsul şi să în veţi de l a d î n s ul ordinea de urm at la m asă.

«O cup ă mare, şi o închină şi-ţi Q.ice : m aestre, sau î ţi dă

« vr e-un alt titlu. Tu nu scii cum să res punQ.i din c a u s a în­
«curcăturii tal e şi- ţI fac'i reputaţiunea unui o m reu crescut . »

\Ya urma) . Ion Kalinderu .

 ALBINA 80 ;3

U n în c e p u t fe ri c it.
P . S . Sa P ă r i n t e l e Episcop Pimen al Dun ării d e j o s , a adre s a t cucernic i l o r ProtoereI a l
-eparhiei S a l e , circulara de tnaI j o s , d i n e a se v e cl s e n ti m e ntele patriotice a l e înaltului p r e ­
] at ş i a m f i feri riţl s ă vedem s faturil e a t ât de b i n e-făcet6re c e d ă , a s c u l t a t e ş i urmate de
preoţii din întrcga ţară.

Prea Cucernice Părinte,

u m ulte daruri a înzestrat Dumne<;leu pe om

şi î n deosebi pe român. In firea lui a pus
atâtea c a lităţi, în cât cei chemaţi a se îngrij i
de dinsul, cu uşurinţă pot s ă - l îndrumeze la
o vieţă mai bună şi mai spornic ă . Popor u l
r o m â n dar, din fire este aplicat la fapte mari,
r e m â n e numai c a el să primescă din ce în
ce o desvoltare a acestor da rurl.. c a ast-fe l
să fie vrednic de moşii şi străm oşii noştri ,
cari ne-au lăsat urme nesterse de vrednicia lor ca romani s i
. .

buni creştini.
Desvol tarea a cestor daruri, revine de drept preo tu lu!î şi înve­
ţă torului, cari prin anumita lor pregătire în acestă direcţiune
.şi prin a tingerea apropiată, în care se găsesc cu poporul, au cea
mai m are înlesnire, pentru împlinirea acestei datorii. Şi apoi
chemarea lor, c a luminători ai poporulu1, le impune datoria de
n combate întunere cul cu tote ale lui rele urmări.
Pe aceste consideraţiun1, preotul şi î nveţătorul în tote timpu­
rile şi la tote poporele, au fost recunoscuţi ca cei mai buni şi
mai proprii îndrumă tori ai o meniriî către lumină, prin care în
timp, s ' a u închegat şi consolidat a cele naţiun'f, ce fac astă\ll'. fala
lumii.
De alt-fel şi în ţara nostră , lucrul acesta tot aşa a fost apre­
ciat şi ca prob ă , toţi bărbaţii noştri de stat, m ari patrioţ1, s ' a u
convins de rolul acestor d o i factori aşa de importanţi în mijlo­
cul poporului nostru şi p e cât mijlocele şi împrej urările le-au
permis, s ' au îngrijit de sorta lor. Prin legi a numite, le-au asi­
gurat o p osiţiune materială şi i-au ridicat din acea stare de ne­
. siguranţă şi umilire, în care se găseau, - m ai ales preotul, -
până mai deună<;li.
Pentru preot cu deosebire, în timpul din urmă, s ' a făcut mult
şi avem nădejdea că treptat, treptat, se v a face şi mai m ult, dacă
. şi el, preotul, va că ută să respundă la chemarea ce o are în
m ijlocul poporului cu mai multă pricepere şi hărnicie.
Inveţăto1·ul, are datoria de a pune în m â n a copilului cartea,
. şi a-l face să cunoscă nevoia de lumină şi modul cum să o pGtă
dobândi. Odată cu acesta, el este obligat de a pregăti pe copil
către cunoscinţe din ce în ce mai largi, înveţându-1, dragostea
către Dumne<;leu, către apropele, către sine şi către p atria şi ne­
mul seu. E l îi deschide ochii şi-i lumineză mintea, c a să cunoscă
·ce este bine şi ce este rei.i, ce este ade ver şi ce este minciună ;
- c e este drept şi ce este ned rept. E l îi face cunoscut datoriile
dintre o m eni şi îl învaţă respectul către Dumne <;lei.i şi către cei
.mai mari decât dîn s ul.
804 ALBINA

Cu alte cuvinte, îi impărtăşesce tote acele cunoscinţe bune şi

neapărat trebuinci6se, pentru vii torul cetăţean român. Rolul în­
veţătorului dar, se întinde asupra copiilor, numai p â n ă la vîrsta:
de cel mult 14 ani. De acl el înceteză a mai ave o înrîurire di­
rectă asupra foştilor lui şcolari.
Preotul are însă un cerc mult m a! întins de muncă. E l iea pe
om de la cea mai fragedă vîrstă, pot Q.ice chiar de l a nascerea
sa, îl bine- cuvinteză, îi supr aveghia z ă crescerea cu u n interes.
curat p ărintesc, îl învaţă adeverata lumină a cun6scerii de Dum­
neQ.eu, sfinţin du-i vieţa, prin sfintele mistere şi rugăciunJ', con­
ducendu-1 şi îngrijindu-l până, b a şi dincolo de m ormînt. Inaltă
şi sfintă este chem area preotului ! E l p6te aduce mult bine ţării
şi poporulu'î, când este pătruns de misiunea lui. Preotul cu tra ­
gere de inimă p entru binele ş i fericirea poporulu1, nu p erde nici:
un minut din vieţa sa, ci, c a şi bunul p ăstor, chiamă oile sale,
cari a scultă cu drag glasul lui şi merg după el. Tot aşa şi pre­
otul, îşi chiamă credincioşil la biserică, şi aci, ma! ales în Du­
mineci şi serbători, îi înv aţă şi-i sfătuesc ca un bun p ărinte·
duhovnicesc. Le lumin eză mintea, le încălQ.esce inima, ca ast-fel,.
să vadă lumina cunoscinţei de Dumne�leu, să înţelegă adeverul
şi să simtă nevoi a de tot lucrul bine plăcut Domnului. Acl, în
biseric ă , după serviciul sfintei leturghil, săvîrşit cu evlavie şi
frica lui Dumne Q.eu, preotul harnic cu vintez ă p0porulu!, înve­
ţându-1 să credă în DumneQ.eu , să-l iubescă şi să nădăjduiască;
în fericirea vieţii de veci. Deşteptă în el iubirea către religiunea
şi nemul nostru românesc, iubire care a încălQ.it până la vitej ie·
braţul moşilor şi strămo şilor noştri pentru apărarea moşiei şi a
religiunii în timpuri grele. Tot din acestă iubire a resări t vite­
jia fiilor noştri puşi sub conducerea Prea înţeleptului şi vitezu­
lui nostru Rege Carol I şi din care cu vrednicie a m câştigat in­
dependenţa ţării şi autocefalia Bisericii. Ii învaţă apoi supune­
rea şi respectul către legile şi autorită ţile bisericesci şi cetăţe­
nesci, din care reese respectul de sine şi de avutul apr6pelul:
seu. Tot aci preotul p 6te, cu înlesnire, să cuvinteze poporului
despre sfinţirea vieţii casnice, c a condiţiune neapărată p entru
trăinicia familiei creştine, atr ăgendu-I luarea aminte la datori�
ce i se impune, de a-şi cresce copiii în spiritul religiunii şi al
patriotismulul. De la înălţimea posiţiunii sale preoţesc!, ca în­
veţător şi ca luminător a l poporului încredinţat conducerii sale,
preotul este dator să sfătuiască pe fiii lui sufletesci; ca să iu­
bescă munca cinstită şi h arnică, mai ales acum, când n e voile
sunt mai simţite c a altă dată. Aplicarea l a meserii de tot felul,
atât de trebuinci6se poporu lui, cum şi îndrumarea către o vieţă
cumpătată şi înfiinţarea de societăţi economice prin comune,.
încă trebue să preocupe pe preot în cuvîntările sale bisericescL
In afară de biserică, preotul are nenumerate d atorii, pe cari
este obligat a le împlini, de 6re- ce ele stau în strânsă leg ătură
cu misiunea sa pastorală.
Cine p6te cun6sce ma! bine c a preotul metehnele sau relele·
deprinderi, cari au început a se introduce în vieţa poporului
nostru românesc '? Şi apoi cine ar pute cu mai multă autoritate·

preotul înţelept şi h arnic. Lenea şi beţia din care isvorăsc o

să combată şi să oprescă lăţirea acestor rele '? De sigur numai

mulţime de alte rele, c a : sărăcia, invidia, minciuna , jurămîntul

strîmb, mizeria, ruina şi crim a ; aceste urîci6se viţiuri, prin cari
 ALBINA 805

s ' au ruinat poporele vechi şi car! astăc;U, din nenorocire, ame·

ninţă pe unii din fiii Bisericii şi ţării nostre, numai printr ' însul
s ' ar pute mai bine combate. Adesea preotul este chemat de e­
noriaşi, prin casele lor şi acesta se întâmplă cel puţin odată la
începutul fie-cărei luni, când îşi visitez ă întrega sa enorie. Cu
acestă ocasiune el, p e lângă combaterea relelor amintite, pote
c a să dea tote ale sale îndemnuri şi pentru o vieţă mai îngri­
jită şi o gospodărie mai r aţională, cari aduc după ele mari fo­
lose pentru popor şi nemul nostru.
In asemenea ocasiuni, preotul pote şi este chiar d ator, ca să
sfătuiască poporul în privinţa crescerif, curăţeniei şi educaţiu·
nu copiilor. Asemenea în ce privesce curăţenia caselor şi a cur­
ţilor. Pă tulele şi curtea se cere c a să fie tot aşa de curate, ca
J?i casa, sciut fiind că bolele nu pătrund acolo un de este cur ă­
ţenie. Şi în ca sur1, Domnul să ne ferescă, de bole molipsitore,
tot preotul este cel d ' întâiu chemat, ca pe de o parte, să anunţe
autoritatea în drept, spre a lua măsuri contra întin derii a celor
bole; Iar pe de alta să îndemne poporul de a folosi sfatul me­
dicului şi medicamentele ce i se dau. Tot asemenea pri n influ­
enţa sa morală, preotul este singurul în stare, care ar p ute, c a
s ă lucreze mai b i n e l a înmulţirea avutului şi la desvoltarea gos­
podăriei sătenuluL E l ar pute ca să-l îndemne a - şi constr ui o
casă mai igienică, mai sănătosă şi mai luminosă ca multe din
cele în carî locuesce astă,;U. Ar pute mai depar te, c a î n locul
spinilor, ciulinilor şi altor burieni displăcute privirii şi bunului
simţ, care de multe ori cu vîrful lor a ting straşina c asei, să în­
demne poporul a planta pomi şi arbori, şi nu va strica d a c ă se
vor pune şi p e holde, mai ales la hotarele lor, s pre a se bucura de
ro dele ce dau, de umbra ce aduc şi de linişte a ce asigură po ­
por ului, ferindu-l de judecăţi şi de neînţelegeri adesea vătămă­
tore.
El, ca mai luminat în comună şi cu influenţa pe c are o are
între păstoriţii sei, dându-şi mai bine semă de o cupaţiunea primă
a ţăranului n ostru, " care se îndeletnicesce mai mult cu munca
câmpului şi crescerea vitelor, ar p ute ca să îndrumeze p e păs­
toriţii sei către o muncă mai sistematică. E l este d a tor a-i în­
demna să se folosescă de tote mijlocele recomandate de o menii
sciinţei p entru pregătirea pămîntului prin îngrăşeminte, p entru
lu crarea şi cultivare a lui, cum şi pentru nutrirea şi îngrijirea .
vitel or, spre a face din ele u n isvor sigur de bogăţie pentru
p opor. Printr ' o ast-fel de sîrguinţă din p artea preotului, se r e ·
alisez ă U I! m are bine p entru popor, şi o deplină stare de feri­
cire pentru toţi. Forţa morală şi o posiţiune socială îmbucură­
tore de aci se p ote deduce, şi acela este adeverat român, care
prin muncă cinstită scie să-şi asigure o bună reputaţiune prin­
tre fratii' sei.
Mare laudă se cuvine dar a celui preot, care va lucra ca un
a deverat p ărinte pentru respândire a luminii în direcţiunea a ­
rătată ş i numai unul c a a cesta v a p u t e cu dreptul c a să-şi d o ­
ve descă rostul chemării sale aşa de importante în mij lo cul p o ·
porul ul.
Aceste observaţiuni'. ale mele expuse aci pe scurt, se i m pun a ­
tenţiunii Prea Cucerniciei'. Vostre şi ve invit, c a de îndată s ă
luaţi mesuri a f i a duse l a cunoscinţa Cu cern icilor preoţi d i n a ­
c e l judeţ, p e cari î i veţi îndemn a :
8011 A T. T H NA

1). A trăl în d e p l i n ă armonie c u înveţătorul, a căru'f dragost�

să se silescă a şi - o asigură şi apoi a m â nd oi, mână î n m â n ă , să.
lucr e z e c u căldură . l a binele şi feri cire:l p o p orului, care for m e z ă.
tr ăinicia si propă sir e a nostră mor a l ă si natională. Pentru a j u n ­
g e r e a acestei prietenii înt re s i n e şi înveţă tor, preotul se c u v i n e
a f i du p ă cum î n s ă şi numir e a de pre sviter îl a r at ă , b ă trân, m a r
ales cu mintea, nea scul t â n d tot ce se v o r b e s c e î n reii de unul ş i
de a l t u l , şi l ă s â n d în t o t - d e a u n a mar mult d e l a sine. A c o l o unde
p r eotul şi înveţător u l vor fi uniţi în g â n duri şi dorinţe, acolo·
u n d e ei îş'i vor cun<Şsce m arele lor rol de lumi nători ai p o p oru­
lui, totul va fi d e laudă şi cu u şurinţă v a lăsă s ă se întrev a d ă ,.
cu m n a ţiunea cu p a şi siguri v a merge către glorie şi m ărire n a ­
ţională. Pe c â n d , din contr ă , a c o l o u n d e ei nu lucrez ă î n unire
şi armonie şi m a i ales a colo, unde unul se luptă în f\Ontra celui­
l a l t, u u p ote să s e vadă decât turb urări p ă gubit6re atât în c e ­
privesce presti giul ş i demn itatea lor, c â t şi î n ce privesce des­
voltar e a sentimentului religi o s şi n aţional în popor.
In asemenea o c a siuni preotul şi înveţătorul n u m a r sunt a c e l e ·

privirile, d devin o piatră d e s c a n d a l , u n pov ăţuitor orb şi o

m o dele vrednice d e imitat, l a care p o p orul s e cuvine a - ş 'f aţinti

l u m i n ă î n t unecată, c l:rr e nu m a i are nici o putere de propagare.

Printr ' o a st-fel d e purtare din partea lor, în l o c de consolidare
se va produce sdruncinare, care cur î n d s a u mai târ<;liii v a a d u c e
d u p ă sin e ruina m o r a l ă şi m a terială a poporului.
2). A lueră fără preget atât în biseri c ă , prin cuvîntările ce este
o b l i g a t a l e rosti l a diferi te o c a siunI, c â t şi p e l a c a sele enori­
a ş i lor, când v a ave prilegiul d e a d a sfaturi, l a d e p lina lumi­
n a r e a p o p orului c ă tr e tot ce este de folos pentru m â ntuir e a lui

C i n e cunosce m a i bine c a <linsul n evoile poporulul'. şi c i n e a r

sufletescă şi pentru îndrumarea către o vieţă socială m a i b u n ă .

c o m u n ă c a preotul ? E l dar, s e cuvi n e p e n tru 'asigurarea a cestei

t r e b u i să se bucure d e mar m u l t ă a utoritate s i încreder e într ' o

autorităţi, a lucră cu sîrguinţă şi cu tragere de inimă şi mult .

se va c â ş tiga printr ' însul, c â n d va fi l a înălţimea a cestei che­
mări.
El are d atoria de a preg ăti poporul c ă tre m â ntuire prin î n ­
demnul l a virtute şi moralitate şi c ă tr e o p osiţiune socială m a i
a l e s ă p r i n î n d e m n u l l a m u n c ă şi economie. ·

Acestea sunt, Prea Cucernice Părinte, preocupările mele d e ­

c ă petenie, î n ce privesce împlinirea cu succes a misiunii p r e o ­
ţesc1, faţă de poporul încredinţat p ă storiei s a l e şi a ş a doresc c a
s ă lucr e z e preoţii d i n acestă d e Dumne<;leii p ă qită E p arhie.
A m convinger e a fer m ă , c ă a c este preocupări a l e mele ocupă şi
gândirea tuturor o m enilor n o ştri de bine şi în consecinţă, ve invit
a îndemnă p e toţi preoţii din acel j u deţ c a să se silescă a a duce
la î n deplinire, d u p ă p uterile fie-cărui a , aceste ale mele p ărintesc1
îndem nuri, spre a bine merită numele de bun p ărinte şi h arnic
lucrător î n v i a D o mnului, d u p ă care numai îi voiii j udecă, îi voiii
preţui şi r esp lăti.
Primiţi, Pr e a Cucernice Părinte, ale Nostre Arhieresc! b i n e ­
cuvîntări .
Episcop Pimen al Dunări i <le Jos.
 =
·=
-

=
I>--
„ -

=
....
00

=
E-1
:...

=
.._

�
,Q
E-1�
�

�
-

�
+-

=
:...
....

s
-
....

o
....
808 ALBINA

B u n ă C u v i i n ţ ă.

criu acest articol în « Albina » pentru că acestă re­

vistă e în stare să-i dea publicitatea de care are
� trebuintă.
V oiU. să
1
�1 vorbesc aci de lipsa de bună cuviintă ce
se o bservă în bisericile n o st r e .
= '

I n chipuiţi-ve o seră d e deni e , î n postul m are-Joia p a­

timilor :
La uşa biseri cii, afară - dacă vremea e bună - v eq i
o a d u n ă u ră de băeti si băetandrii, fumând, rîdend, băten­
t
� l '.
<l o-se şi vorbin d n e uv incios Aşa fel de adun turi am ve­ ă
qut n u m ai pe la uşa c i r cu lui, sau în curtea lui.
Inăuntr u , lumea împ ărţiţă ori cum, în pâlcuri sau grupe
cari stau de v o r b ă . Numai
lumea care stă mai în faţă,
'
adecă în fata altarului, stă mai '
c uviincios si m ai în l inis' te ,
iar de vei în cerca să stai m ai la codă, m ai către uşe, n u
vei pute auqi nimic d i n ce se cetesce.
In strane sau p e scaune aduse de acasă , veqi femei,
cuc6ne -- după cum se qice - cucone c ari stau de vorbă
ca la berărie. La spatele scaunelor şi la piciorele stranelor
q
ve i şeqend grecesce ori cinchite , fel de fel de babe ori
femei de pe la mahala cari vorbesc între ele, cască şi fac
noduri de leac la cetirea stintei Evanghelii . Acestea p ar'că
au venit la biserică nu mai c a să facă no duri, căci de în­
dată ce s'au isprăvit de pildă cele doue-spre-qece e v anghe ­
lil'. şi au făcut pe tote aţile câte doue -spre-qece n oduri,
plecă de l a biserică, se duc.
Mai încolo, spre uşe, e băeţimea, acolo e curat iad : vorb ă ,
rîset, s ucituri, par'că ar fi puşi î nnadins s ă se întrecă. D a c ă
e şi uşă acol o, şi d a c ă uşa s cârţie, atund să s cii că scâr­

'
teiturile nu mai înceteză.
V orbesc acest lucru d espre bisericile din Bucuresci . Dar
pilda rea se lăţesce repede şi pescele de la cap se strică.
Obiceiul de a sta de vorbă în biseri c ă l'am vec;lut şi pe la
ţară practicat de târgoveţi ori p a n t alonari .
Rîvnesc la respectul şi buna cu viinţă ce se păzesce în
bisericile streine.
In bisericile streine nici capul nu-l va înt6rce nimenea
 809'

să se uite cine a intrat pe uşă. Ş

i cine intră, merge în­
cet, în vîrful degetelor. Şi aşa trebue. Trebue să fii cu
bună cuviinţă către toţi. O mul care vine l a biserică, a venit
să caute un moment de linişte , de reculegere. Cum de în­
drăznesd tu să-i rîpesd acest lucru atât de scump şi care
nu se p6te găsi decât în biserică ?
Autoritatea superi6ră biseri cescă ar trebui să se îngri­
jescă de acest lucru şi Ministerul Cultelor ar trebui să i n­
tervin ă cu autoritatea sa pentru a se pune capet unor lucruri
care ating şi demnitatea bisericii'. şi si mţul religios al tuturor.
Apoi trebue să se mai scie un lucru : Lecţiuni de reli­
gie se fac în şc6lele nostre, dar educaţiune religi6să nu
se face de loc. Ar trebui înveţaţi copiii mici din şc61ă , cum
să se porte şi cum să stea în biserică. Sunt momente în
cari trebue să stai în pici6r e , cum e de pildă când se
cântă : Pre tine te lăudăm ; Sunt tj.ile în care nu trebue
să faci mătănii , ca de pildă l a Pasei . A r trebui apoi să se
dea în şcoli ore-cari explicaţiuni l iturgice, de pil dă ce în­
semneză eşire a cu sfintele daruri sau eşirea cu Evenghelia :
o menii vor ave mai m ult respect când vor sci ce însem­
neză aceste l ucruri sfinte.
Pâri ă la tote acestea însă ar trebui să se scie c ă ori-ce
abatere de la buna cuviinţă este o pân gărire , o profanare
a bisericii.
M ai înainte însă şi de acesta, ar trebui ca în biserică să
se impu n ă buna cuviinţă.
In le gătură cu acesta, cred c ă Onor. Minister ar pute
desăvîrşl un lucru bun care s'a în ceput. S'aii introdus uni­
torme şcolare şi încă unitorme cu culori diferite ca să se
p6tă deosebi şcol ari! din diferite licee. Cred că ar mai tre­
b ui ce-va : Ar trebui ca fie- care şcolar şă porte pe şapcă
şi l a gulerul hainei un · No . şi anume No . matriculei l a care
se găsesce el înscris. Acest No. îl va purta n eschimbat cât
va fi în lice u . Cu aj utorul No. şi al culorei uniformei, ori­
ce persană p6te raporta direcţiunii sau autorităţilor şcolare
pe un şcolar care şi -a călcat datoria. Va raporta , de pildăt
că şcolarul cu uniforma galbenă şi cu No. 253, a făcut
cutare l ucru . Si acest numer trebuesce pus în evidentă.
Nu e nici d
înjosire a purta un No ; un om corect u se �
teme de mesurile pe cari le iea legea contra celor necorecţi.
Th . D . Speranţia.
Sto A L B IN A

P re m i i înveţăto r i l o r şi p re o ţi l o r.
D-l S piru Haret, m inistrul I n s trucţiunii publice şi al C u ltelor, în do­
ri n ţa d e a se respândl cât m a i mul t cultura cartofului , acestă plantă
atât d e folosi t6re, a instituit de o cam dată premiile din decisiunea ce
p u h licăm .
D - sa a intervenit către Minis terul Domeniilor şi către d-nii prefecţi ,

eă aceste premii s e vor î n m ulţi.

p e n t r u a contribul şi d-lor cu câte-vă sume, aşa că în curînd credem

rurali c ar i vor fi desv oltat mat m u ltă pricepere şi a cti vi­

Se institue tre{ prenii{ a n u a l e pen tru înv rJţătorii şi preoţi{

tate rodnică, p e ntru p ropagarea c u l turei carto fulu{ şi pen­

Nu v o r fi a dmişi a concura decâ t acei înveţători ş i preoţi

tru intro ducerea lui în alimen taţiunea curentă a sătenilor.

car{ vor dovedi, nu numai că ai'l deprins un n u m er cât mai

mare de săten{ cu cultiv are a cartofilor, dar şi că i-au de­
prins a s e hrăni cu dînşii în mod curent.
A ceste premii vor fi respectiv de 1. 000 le{, 5 0 0 lei şi 250 lef..
Dacă într' o localitate m a i mulţi colab oratori, nu,ma{ în­
veţători, sau numa{ p reoţi, vor fi unit silinţele lor şi v o r
fi dat resu ltate dem n e de a fi premia te, primul se va m ări
cit câte 20% pentru fie-care c o l a b o rator, se va împărţi între
dînşii, potrivit m eritelor lor respective.
Dacă însă colab oratorii vor fi p reoţii şi învr3ţători{ la un
lo c, crescerea premiului va fi de câte 30% pentru fie- care
cola b orator şi el se v a î mpărţ i iarăşi între dînşii, potrivit
m eritelor lor respect ive.
Mo dul c u m se vor da premiile, în deosebitele casur{ c e
Be p o t ivi, s e v ede lăm urit în t a b l o u l următor :

Premiul I.

, . .�

.�!;; II � )i::
Pre m iul II. Premiu
„ ·.: :.. �

�;]
c� ·;;..� ;;.: >�� �„
" ... . �

....
i::., >Q.)
� 5 ,....
i:: o .... s::: ._ C':i � 0 ,..-1
,

::s O
� "

I �� �� § �
= fp.
�
li
� .E c:s ::s > s::: Q,)
,� c_. ,:1 � ,.s. � w (s >:1 a "' '�
" o "
::s ;:.. S::: Q.J

' "°' g ·g .� "

"' �
"' " ...

Q r> i:i.
;.., ci:1 SC:S r.n " > "'
·= � ...... Ic:! ''"" >;::3 p.

A �
" '°' o

A S A
_, ,... oi
A S
c.:i ,.... e::s

I " " "'

1.ooJ� 1600 50�1

" " "'

1 Con c u re n t
1009001 5005 �
2.0001 2.200 1.250 051
2 Colabora tori
1 .000 2501 250

H 9 0 00
1 . 40 800 400

4
g
4 5
)) 1 .600 1.!! 0 0 800, 35

4
62 11
5
1 . 80
5
1 . 100
47 5 1
»

)) 2. 500 1 .000 0 5
I I 5 I
Premiile se vor da în fie-care an la 1 Decemvrie, începend
11

de la 1 Decemvrie 1 9 04.
Va l6rea lor se va p lăti de Cas a Şc6lelor, din fon durile

Co ncurenţi{ vor fi datori să producă dove <J, i v a la b ile şi

sale proprii .

Făcu t în Bucuresci, a <J, i 18 Martie 1 9 02.

suficiente cari să constate silinţele lor.

Minis tru, Haret.

 A L BIXA 81 1

TEA TRU S A TESC

D E ' I E I
(piesă în 2 a ete)
P E U R M A BET
de N . .R Ă D ULE S C U -NIGER

P E CT S 6 N E L E :
M o ş Glu m ici
Pârvu B ercea
Grigore, fiu . seu.
Inveţă torul.
Doctorul .
Neagu Lupu.
Catrina, nevasta lui .

Voichiţa f m
f " 1 or.
Li xandru ) " "

Copii de ş colă.

A C T U L I.
In dre pta, casa, cu ferestre mari şi acop erită cu tablă, se întinde p â n ă.
la gardul din fund.
l n stînga; în faţă, un u mbrar. Alăturea un hambar deschis, în care
se vede plugul, şi pe stîlpi ca ş i pe păretele din fund, rînduite bine u­
n elte de tâmplărie. Un car p e j u metate făcut, dă a înţelege că se l u creză
încă la el.
De la hambar, p ână în fundul scenei, gard de ostreţe, cu portiţă. ln
acestă parte se închipue a fi ş o s eaua.
In fundu l scenei, alt gard, după care se ved pomii din grădină.
( La ridicarea cortinei Catrina, Neagu, Voi chiţa şi Lixandru şed la

S C E N A I.
masă sub um brar) .

CATRINA, NE AGU, L I X A N DRU, VOicHIŢA.

C A T R I N A. Ia mar lasă c e l e gâ n d u ri, o m u l e . . , c ă b u n e D-cfe l:t !
N E A G u. B u n , Catri n o, n u <;I.ic ba, şi păcat ar ii să <J- i c al t - t e l . . .
Da uite, de ! ca mn u l . . . mi r î n grij ă d e c e l e resad urr, p â n ă l e

L r x A N n R u . L as că l'ar af l a t , tătu că . . . C a n i m e n i altul ar ascul­

o i u afla m ar b i n e rost u l .

' t a t tote p o v e ţile înveţătorul ul ş i ale păr i n te l ui, d e - a c e e a aI făc u t

ui te, u n puişor d e gră d i n ă c u m n 'au nicr cer mal: cu dare d e

C A T R I N A. B u c uros, maică . . . (tae o felie potrivit de m are şi i-o dă) .

m â n ă din sat . . . Rogu -te, mai că, mal t a e o f e l i e d e pâine . . .

N E A G U . De poveţe n u m e p l â n g e u , m e Lixandre . . . Pe urmă.

noroc u-r că te a f l i pe l â n gă casă . . . AI eşit de la ş c 6 l ă şi c u
carte, şi c u meşteş u g . . . Mar face vre-u n u l , c a tine, d e -ale tîm­
pl ăriel !
c A T R I N A. D 6 m n e , şi când me gândesc, că mar acu câţI-va anl>
n i m e ni în sat nu da cre <;l. e m â n t rost u l u i şc6leI ! . .

N E A G u. Hei ! ÎI mar e l u cru s c 6 1 a , m eI fe m e e ! . . Nu te u i ţi

c u m l u min eză m intea ? Dacă e u, om p ornit spre amurg, şi t o t.
m'am p us de am d eprins a scrie şi a ceti ! . .
V o l c H I Ţ A. E u ţi -am arătat, tătucă, e u . . .
N E A G u. T u, draga tati . . . că aI isp ră vit ş c 6 la m ar degrabă ş i
812 A L BINA

stal m al m u lt pe-acasă. Şi-s m â n d r u , zeu aşa, c ă dacă de sc h i d

-0 carte pot ceti î n ea ; ori, c â n d îl vorba de socotit, p o t s o c oti

S C E N A I I.
-cu rost . . .

A ce e a şi . MOŞ GLUJVIIC'i.
G L u M I c I. (la portiJă) B u c u r o ş i d e os p e ţi ?
C A T R I N Al M G
NE A Gu J
oş- l UIDICI
" " ?.

N E A G u. Bme-ai v e n i t . . .
G L u M I c r . (intrând) B i n e v'am gă si t , şi . . . b ună masă . . .
N E A G u. Poftim la d în s a . . .
G L u M I c I . (dând mâna cu toJ'i, şi şeij,end). De la strachină la gură m a'i'.
repede e trebă ! . . Şi zeu că n u d ai greş să d u cI l a urechi ! -
He -he ! da ce ? orI a v eţi p raz n i c a�i . . . Uite ce m âncări !
N R A G u. Ca în �i de s tî n tă D u m i n e că, M o ş - Gl u m i cL . . C a s n i c a
n ostră n e unge l a l i n g u rică c u câte ce-va m a i de semă . . .
C A T R 1 N A. El, par' că l a d u m neta acasă n u fac e măt u ş a câte-o
m â n cări c ă b u n ă, hai '?
G L u M 1 c r. Rar, fata m e a , rar . . că pe la n or p r i n sat n u-1 r o i \1
d e l e g u m e ca pe l a d - v o s tră . . . La nor român u -I greu l a m â n ă,
n e v oi e m are . . . şi m ar g r e u la m i n te . . . N u -I i ntră l ui'. în cap
-c ă dac'a mâ n ca p â i n e , în l o c de m ă m ă l igă , ş i fiert ură de l eg u m e
î n l o c de c e p ă c r u dă, a r e să f i e mai s ă n ă t o s ş i m ai c u spor l a

N E A G u. Ş i ulte, că de grăd inărit, n u · I cea p o v e s t e de c â n d

m u n că . . .

-c u p u r e c i i p o t c o v i ţl', n i c I iaptă d e n e fă p t u i t . . . L a n oi î n sat,

casa şi g ră d i n a , casa ş i grăd i n a . . .
G r. u M 1 c 1. Par' cai n o ş t r i n u ved ? Ei, da cu cartofii c u m aţi
s c o s o l a capet ?
N E A G u. Măre , c u m n i ci c u gân d u l n u g ân d i a m . . . L a s - c ă dă
p u s derie la fal cie, dar a p ::i I s u n t b u n i de hran ă . . . Am d a t şi
vitelor, şi l e-a m ,; c os din i a r n ă m ai cu putere ş i mai c u p r i n s e

G r. u III 1 c r. Eaca ve�r d u m n e t a ! S tar c'am să le s p u i u în sat

l a tru p . . .

şi m i n u n ea asta ! Păcatu-I că n 'a m cur s pu n e . . .

N E A G u. M ăre, las'că s'or u r n i ş i pe la el - v o s t r ă . Vorba dom­
n u l u r înveţător : « p il dă b u n ă să fi e ; d e aj u n s la m i ntea t u t u -
·

rora, n u s e pote să n ' aj u n gă . . . »

G r. u III 1 c 1. Să te a u d ă D u m n eQ.eu . . .
CAT R I N A . (i·idicându-se) A şa . . . n e - a m l uat ş i grij a asta . ,
I a har, Voich iţo, să s tr î n g e m m asa . . .
. (se
închină)
(Neagu, Lixancb-u, Voichiţa, se 1'l0dică şi se inchină şi â) .
N E A G u. (în timp ce se închină). M u l ţumescu-ţi D o m n e, de p âi n e ş i
<l e sa r e şi d e mila Săn ţier - tale . . .

I. Ei, da scil, N e a g u le , ce v î n t m e bătu pe a i ci ?

(Cat.-ina şi Vofohiţa ridică to t, şi se duc în casă) .

G L uM I c

G 1 c 1. Vînt de c u s c r i e , Neag u l e . . .
N E A G u. C u m sa n u sciu dacă mi-I s p u n e ?
L u l\l
 N B A G u. Ia t a c i !
G L o M 1 c 1. Ve <J. i c ă s ' a p ro p i e tomna . . . Privighetorile c o d rilor
s e fac păreche, prim ă v ara ; p r i v igheto rile c u graiu omenesc, d u pă
c ul e s u l v i ilor . . .
N E A G u. C u m a l ăsat D u mn edeu . . .
G L U M 1 c 1 . Ş i d u mneta, Ne a g � l e , ai o pr i v i g he t o re , de-I merge

N E A G u.
v e stea . . .
M o ş - G l u m i ci tot m o ş - G l u m i c L . . c u vorb e
(cu rîs pe buze).

GL uM 1 c 1 . D ' a p oi c'aşa n i -I firea . . . Rîdem , la b u c u r i e , rîdem

de p o v e ste în graiu . . .

ş i l a n evoi.. . Nevoiile n u ne u s u că şi b u c uria n u n e i a m i ntea

N E A G u. (rî<j,end). Că h i n e <J.icl . . .
în risipă . . . Ci n e-I c u inimă de e p ure, n u-I om c a toţI o m en i!. . .

G L u M 1 c 1 . Şi, să n u - m I uit şirul . . . de c uscrie î n c e p usem a

L 1 x A N n R u. Legaţi şi d eslegaţI în pace . . . E u dau o ra i t ă în

lega v orba . . .

gră d i n ă până pe l a vrem ea h o r e i . . . (trece în grcldină) .

SC ENA III
GLUlVIICÎ, N E AGU ap o'f C ATRIN A.
N E A G u. E ac a, fă- I vad c u vîntulul. . .

G L U M I C I. Dat-al pân'a c u m a cu gân d u l , Neagule, că Vofohiţel

(şed jos).

să-I ii în m u g u r it i n i m a ?
N E A G u. N u mI-ar fi d e m i rare . . . Moş-G l u m icl'.. . . La şepte-
spre- <J. e c e ani . . .
G L u M r c 1. Vremea s'o dai la casa el, N e a gu l e .
N E A G u. FlăcăU de i s pra v ă să fie , că n u <J.ic ba.
G L u M r c 1. A p o! că s ' au cam d u s vre m u r i l e când te p u n eai
la grij ă s'alegl. . . A c u m a rar flăcău să nu fie d e i spra v ă . . .
N E A G u. Vorba dumitale . . Ei, da ia c ă ş i Catrina . . . Fă-te în­
coce m ar de grabă, n evastă, că m o ş - G l u m i c 1 ne v i n e în peţit . . .
.

C A T R r N A . (apropiindu-s e). A şa ţi-I rostul, moş- G lumicI ? A p ol't

b u c u ro şI. Bogăţie n 'am a p u cat în nem, da n i cI n u ne-am văitat
de l ip să . . . Cât ÎI vorba de vre d n i c i e şi de cinste , m ulţu m i m
D omnul ul'. . .
G L u M I c I. Eaca, daruri de-aşa fel au c ă uta re ş i la nepotu-meu

C A T R 1 N A. :<cu răceală). A-ha . . d e Gligore a Iul Pârvu e vorba?

G l igori ţă . . .

N E A G u. (scărpinându-se dup ă ctffă) . A poi . . . m o ş - G l u m i c i , n u-ţI fie

.

cu banat, da uite . . . nu <J.ic c u m-va de G l igo r i ţă . . . FlăcăU chi­

pos e el . . . şi-ar fi cum ar fi . . . D a tare-I n u ş' c um tat-su . . •

C A T R I N A. (închinându-se) . D6mne feresce ! . .

IşI bea p â n ă şi m inţile, săracul ! . .

G L u M I c I. Drept e , Neagul e tată, să ve fie gr6ză d e nărav u l

l u i b i e t u l frate-meu . . . c ă n i ci m i e n u m i-I alt-fel . . .
N E A G u. S i - a dat c r ăş m aru l u i , dă u n ă- <J.i , până ş i s u c m a n u l
. . •

Iar dacă s'a 0m aI tre<J. it, n u s'a luat la p ăr u i a l ă c u c râ ş m a r u l ?

C i-că să· I dea s u c m a n ul î n a p oI. . .
814 ALBINA

C A T R 1 N A. Vine l a n oi, a c u m v re - o do ue l u n i, d u pă u n că u ş
c u făi n ă, c u î m p r u mut, chip până s ă macine. . . E l , badeo, s'a
d u s d r e p t la c râ ş m ă , a dat pe be utură ş i făi n a şi că u ş u l . . . A pol
să nu te cru cesc! de·aşa a p u c ăt u r i ?
G L u M 1 c 1. G re l e şi r u şi n 6s e s u n t păcatel e b eţiei, feţil mel
aşa-I. N o r oc că n u sem e n ă l ui tat' su . . . f l ăcă u l .
„

N E A G u. Da sciI c e ne-a s p u s părin tele Toma, l a B iserică, î n -

tr' o Q.i : <c năriivaşa de b eţ i e , trece'n n e am . . . »
C A T R 1 N A. E aca ce n e bagă în grij a . . .
G L 'G M 1 c 1. Da Jl U bea, G l igoriţă, l e l e Catri n o . . . C u m i nte s'a
d u s l a oste, cuminte s'a întors . . . Nici o metehnă n ' a r e ; da­
ţi-ml cre tj.ăm înt, că-s om b ăt r ân ş i c u frica l ui D u m n e q e u . . .
N E A G u. Eacă n e - om m ar gân di, m o ş - G lum icl. . .
C A T R 1 N A . Ne-om m ai gândi, că , iar să al z u rba şi am ără­
c i u n e î n c a s ă din p r i c i n a n ărăvaşu lui . . . d e ! . .
G L u M 1 c 1. Dacă n u s'a vîrî Pâr v u î n casa fi cioru-seu . nu
. •

v e fie t e m ă . . .
C A T R 1 N A. Da c u r dă pace, b e ţ i v u l , când îl a b ate a bea ?
G L u M 1 c 1. Mă r e, tPmelia casei R o m ân u l u i este h ă r n i ci a ş i
ci n stea, iar p od ob a vie ţ i I e dragostea. V e fie în c u get şi asta :
G l igoriţă şi Vofohiţa d-vostră se î n ţ el e g de m i n u n e u n u l c u
altul.
C A T R 1 N A . A u Q.I, codan a ! Şi m i e n u mi-a s p u s. . . L as'c'am
s ă -I Q.ic eu, dou e . . .
N E A G u. B i ne , Catri no, d u m n eta se c ădea să scil ce g ândes c e
fata . . .
G L u M 1 c 1 . N'o m a l ţin eţi de r M, feţii m el. . . In i ma Voichiţei
a g h i c it c e i nimă b u n ă are fl ăcă u l . . . l;)iceţY mai degrabă a m i n ,

şi să n e d ă m mâna, colea, c u credinţă în D u m n e tj. e u . . . că s c i e

d c u m r î n d u e s c e om c u om să fie p ăr e c he . . .

( Va urma ) .

O d o r i n. ţ ă..

In t i mpu ri l e din urmă, am a j u ns s ă n e î n s t r ă i n ă m apr6pe

cu tot u.l d e ce e al nostru, pr e ţ uind m al mult cel e ce n e vin
d i n a f a r ă . N e p l ac e în s ă s ă n e m ân g â i e m cu cre dinţa, că
d i n Q. i în Q.i d e ve n i n d tot m a! m aturI, v o m preţui m ai m u l t
c e e a - c e e a l nostru ş i care, f i e el cât d e mic, are mare v a -
1 6 r e nu num aI că e al nos tru, dar chi ar p ri n s i n e î n s u ş i .
Aşâ, m ulţi dintre no'i s ci m că cu prilej ul Pa scelor, pri n
s a te, n e vestele în ro ş e a u ouele cu c6j e de pădureţ şi cir e ş şi
l e scri e au d e făceau din e l e o a d everat ă min u n e d e artă.
A s tăcji î n s ă e o adeverată mi n u n e, când m aI v eQ.I pe ici c o ­
l e a , m al înroşindu-se orl s c r i i n d u - s e î n f e l u l a c e s t a. I n t r e ­
b u i n ţ a r e a c ulorilor de a n e l i n ă , a f ă c u t p e s ă te n ce l e n6s tre
să p ă r ăsescă acea artă p opul a r ă şi să color e z e ouele de P a s c I
 A L B IN A 815

-c u d i ferite culorI, p en tru c a s ă p ă t e z e ş i m ai: mult m ânile

:şi m ai al e s h ainele c o p i i l or. E ceva străin când l a B i s erică
de Pasei ş i p e l a s c rânciob ( d ul a p ) î n l o cul ouelor celor fru­
m6se, veqi n i ci tărcă turi d e - ţi face reu.
D a că p ri n unele s a te s e m ai găsesc printre femeile b ăt r â n e
u n e l e cari s ă m ai cun6scă acestă artă, frum o s ar fi din p ar­

-cum şi r eţ e t a d e cul6re şi să l e expue l a e x p o siţiunile d e

tea d -lor î n v e ţ ă torI l ocali să col ecţion e z e a s e m e n e a oue, pre­

lucrări m a n u a l e .

Societ ă ţi Econom ice la s a te.

In comuna Pom ârla s'au p u s basele unei so cietăţi econo mice cu n u­
mele : • An a s t a s e Başotă • . Preşedinte E co n A. Georgescu .

La 1 Ma rtie 1 902 s'au p u s . în Tîrgul Băuce sci , j u d. Roman, basele

*

�ocietăţeI de econom i e şi împrmut « Aurora » cu 1 8 m e m b rii fundatori

�i c u un capital d e 1 .000 lei.

La 1 Ianuarie a . c., în c o m u n a Răcătău, j ud . Bacău, s'au p u s basele

*
* *

E o cietăţii d e economie sătescă • Şoimul>, cu 58 mem brii î n s cri ş i .

*
* *

Jn com u n a Corod, j u deţul Tecuci , prin stăru i n ţele d-luI Revisor şcolar
l . Teodoru, a d-lor V. Stegariu şi I. Jalbă înveţătorI, a d-lor C . Fulger,
Sa ulea Fu l ger etc., a preoţilor Bordea, I s a c şi alţii, s'au p u s basele unei
s o cietă ţi economice cu n umele • Albin a » . Urăm propăşire noueI so cietăţi .

I N F O R M AT I U N l
A m i cul şi cola boratorul n o stru I. N. Ciocan, revi sor şcolar al j u de-
'

1uluI Roma n, şi·a susţi n u t tesa pentru licenţă î n drept, tratân d d e s ­

JJre : S u ccesiunile ab-intestat.
Felicităm călduros p e amicul nostru, şi-I urăm s u c c e s î n noua carieră.
*

- D 1 V. S toicănescu, i n s ti tutor în Bucure s c i , obţi nend titlul de licen-

* •

1ia t î n drept, s'a î n s cris î n baroul ad vocaţilor din Ilfov.

*

- D-l N. Nicula e s c u , membru în c o mitetul n o s t r u de red acţie şi r e -

* *

v i s o r ş c o l a r al j u d. Covurlui u , a dat l a l u m i n ă o broşură i n titulată :

veţătorii . E a n u costă d e c â t 20 banI . şi e ste adeverată călăuză tuturor

• l n veţă mîntul agri col în ş c6la rurală, » forte importan tă pentru toţi î n ·

celor ce au a s e ocu pă cu predarea înveţăm î ntuluI agricol. O recoman­

d ă m cu c ă l d u ră abonaţilor noştri , cari ' şi-o pot procură adresându- s e
d-lui Nicula e s cu , revisor ş colar. Galaţi .
* *
*
Miercur i , a 4 - a <;li de Pasei, a avut loc la Drăgă ş a n i , Ve!cea, o ser-
bare unică în fel ul ei . D-l St. Fili p e s c u , mare proprietar şi s enator . a
r i d i ca t în mij locul pieţei din Drăgă şani cu propria sa cheltuială, b u s tu l

-C. Brătianu şi datorit maiestrului Bălăce s cu. T o t cu acest prilej , d - 1 Fi­

î n marm oră, al m arelui şi neuitatului creator al României d e a stă<;Li, I .

lipe scu a dat î n on6rea d-lui prim ministru, D. A. S turdz a , un banchet,

Ja care au luat parte peste 200 pers6n e . S erbarea a fost onorată c u pre­
s enţa d-lor miniştri : S turdza, Haret şi I. Brătianu, cum şi un mare nu­
mer d e pers6ne di stinse din intrega ţară.
816 AL BINA

E s te înălţăt6re pilda ce dă d 1 Filip � scu, _'.l l'ătân d că fie-ca : e . ro�ân �

_
da tor să venereze m emoria acelor ero i , cari ne-au dat Romama libera
şi indepen dentă.
„
*

Una din celebrităţile no stre sciinţifice, unul dintr e cei mai d i s ti n şi

medici din ţară, d-rul N. Kalinderu, profeso1 Ia Facultatea de M edicină,
membru în con siliul s a n itar sup erior, etc. etc., decorat cu un m are nu­
m e r d e decoraţiuni străine şi române, î n urma unei crude suferi n ţ e , a

Inmormîntarea ilustrului repansat a avut Joc Sâm bătă, Ia 2 0 Aprilie,

în cetat din viaţă.

orele 3 p . m.
Intrega societate Bu cure scenă, a ţinut să conducă la ultimul locaş pe
acel ce a făcut fală ţării prin s ciinţa şi p o siţia sa . _

Asociindu-ne din inimă la doliul general, trimitem con doleanţele n o s­

tre mult î n tri statei fa milii .

BIBLIO GRAFII

Propag area cunoscinţelor

Au apărut :

agricole prin înveţ ă tor,

Pestalozzi p entru c u l tura şi fericirea p op orul ul.
d e Toma Dicescu, p rof. l a Şc6la Normală din
C. Lung. D e vînQ. are la aut or cu 60 bani .

Cultura arborilor
*
* *

Preţul 80 bani . De vîn Q.are î n Berlad la tipografia G. V. M unteanu. Cine

(în mod s i s temati c) de Gh. S trătulescu, î nveţător.

cumperă 5 exemplare are pe al 6-lea grati s .

*

- Inveţămîntul agricol în şc6la rural ă, de N. Nicol a e s c u , revisor

* *

şcolar. Preţul 2 0 bani, de vînQ.are la autor. Galaţi .

*

C
* *

urs de a gricultură pr actică, de V. S. Moga. De vîn<j are

l a libr ăria Socec, preţul 3 lei .

M ULŢU M I R I
- D-l I . Păunescu, înveţ, dirig. a l s c6lei Dobrotesci j ud. Romanaţi, a
dat gratui t, casele sale, com p u s e din patru camere, spre a servi de local
şc6lei din comuna D o brote sci, î n cursul anului şcolar curent 1 90 1 - 1 902.
Dorim ca exemplul acesta să fie imitat d e toţi cei ce doresc propă­
şireş nem ului românesc.

FOŞTA ADMil�USTRAŢIEI
I . Popescu, Urzicenl . -Sunteţi a chitat p e anul al V-lea cu chit . 4.254
Maior D. Constantin e s c u, Tîrgovişte. - I d e m cu chit. No. 4 . 1 7 1 .
.
D . A . Alexandrescu, înveţ. Pipirig. -Idem cu chit. 4.2 1 6.
�Iihail S ecinreann, Polovragi .-Idem cu chit. 4. 092. Când vom ave date
preci s e vom publica, acum n u scim nimic. .
C ă]Jitan G1·inţesc11, Piatra N. - Idem cu chit . No. 6.017, iar pe a n ul tre­
cut a l IV-lea cu chit. 4.026.
Radu C ostache , Popescii-Vasilaţi . - Căutaţi lista p ublicată în • M o nitorul
O ţicial � c e-1 gă siţi la Primărie şi v e con vingeţi. Despre cea-Ialtă nu
_
S C ! m 11l m ! C .
 S T E A U A
---
- -.
111114.
S o c i e t a t e a Steaua ar e de s c o p a l u cr a p e n tru
- � î n ti n derea înveţă turei în popor, p r i n t i p ă r ir e a ş i
;:!li! e p â n dir e a de s c r i e r i şi pu blicaţii o a l e p a ­
)

� �,;t;/i,i�'�f;,� tr i o ti c e . şi � e fo l �s y r a c ti c , _ ş� pentr�1 î �11 p i� d� c a ·

'

�?>·· r s m r ,

?0'&,;,,�/!'/.'! '• i\1f ''� p r n � t o t e _m IJ�?c.ele legiuite! a r p i: d re d e

11 1111 sc :' " el'l ş1 p u b h c a ţ n i m or a l e , s a u cu t e n d m ţ e con-
rF0 • es a 1 1
_
tr arii s t a tului şi i d e i i n a ţi o n a l e r o m â n e .
C o t is a ţ r n e ;; t e de c e l pu ţ in doi lei pe a n , i a r p e n t r u învetători,
.

p r e o ţi rurali şi să te n i , de cel p u ţ i n un leii pe Fie-care 'mem­

an.
b r u este î n d a t o r a t ca, î n cel d ' în t â i ii a n d u p ă primirea s a , s ă facă
a s p r imi în Societate cel puţin alţi doi membri n o i .
e
Cererile de i pe
d r e s a d - lui Petru Gârb ovicenu, str a d a S f . E c a te r i n a , B u c u r e s ci.
î nsc r e r e , î n s o ţ i t e d e c o t i s a ţ i a u n a n , se pot a ­

C o mite tul. Preş edinte, Ioan K a i n d eru , membru a l A c a demiei Ro­

mâne.- Vice-preşedinte, :Sava Ş o m ă n escu, mare proprietar, fost senator. ­
A dmnistrator şi casier deleg at, Petrn Gârb o v i c e a n n , A dm inistrator a l
Casei S f. Biserici A utocefale Ortodoxe Române, director a l Şc. Normale
a So cietăţii p entnt înveţătura p op orului rom ân ; - Secretar, C o n st.
B a n u , profesor secundar şi insp ector şcolar -Membrii, S p i r n C. Haret,
Ministru, prot"eRor Univm·s.; I. lJ imitrescu Pro co1) . , senator şi Primar
a l Capitalei; lU . V:i d e s c i1 , deputat. profeso r universita r ; Cri stu S.
Nego escu , profesor secundar ; mm. C e c ro13iu, institutor, p reşedinte al
o c etâţii corpuliti d i dactic p rimar. - Censori, C o n st. Alim:meşte:m u ,
f! �
1.nginer de m i n e ; Pre o t u l ec o n o m C o n s t . J o n c s c u , profeso r secundar ;
Const. Alexantlresc n , revisor şco lar.

�I em l.wi l î u si:rişl şi cotisaţ i u ni 1 1 l ătit. e (U rnrn ro).

Chiriţe scu P . , proprietar ( Bucure s ci ) , 4 lei ; Hălăceanu C . , inginer,
( Bucurescl ) , 2 lei ; Adamescu C . , inginer, ( B ucure s c i ) , 2 lei ; B ă d e s cu N . ,
profe sor ( B ucurescl } , 2 l el ; Popovici C „ avocat ( Bucure s cl ), 2 lei ; M i ­
hail I . G., ( c a m nede s cifrat), ( Bucuresci), 10 lel ; Sihleanu Ş t . , (Bucurescl ) ,
1 2 lel ; Danu, doctor ( Bucurescl), 2 lei ; Stroescu P . , ( Bucurescl), 2 lei ;
Dumitrescu I . , ( Bucure s cl' ) , 2 lei ; Bârsan G . , ( B u curesci), 1 leu ; S tefă­
n e scu C., (Bu cure sci), 2 lei ; Otnescu G., ( B ucurescl ) , 2 !el ; D u r m a M. C . ,
( Bu curesci ) , 2 lei ; S tanian R . R , ( Ploesci ) , 1 0 lei ; Bellu A l . . (Bucuresci ) ,
5 lei ; Radovici G . Al„ ( Ploesci), 1 0 lei ; Teodoriu T „ ( Ploescl ) , 5 l ei ; Lam­
bru D., maior ( Bu curesci ) , 2 lei ; Manolescu Gh., ( Ş c6la veterinară), 2 lei ;
Poenaru I o n (Ş c6la veterinară) , 2 lei ; Pilat A. ( Ş cola veterinară ) , 2 lei ;
Rigler Paul ( Ş c6la ve terinară), 2 lei ; Gavri l e s cu C . , ( Ş c6la ve teri nară),
2 lei ; Ulvineanu P., ( Ş c6la veterinară), 2 lei ; Udrişcă Gh., ( Ş c6la vete­
rinară), 2 lel ; O ceanu Paul ( Ş c6la veterinară), 2 lei ; Zaharia G h . , (Şc.
veterin ară ) , 2 lel ; Podaşcă C . , (Şc6la veterinară), 2 lel ; M otaş C . , ( Ş c 6 l a
veterinară ) , 2 lei ; Po pescu J r i m i a ( Ş c6la veterinară ) , 2 lei ; F a r c a ş Ef­
timie, duhovnic ( M on a s tirea Sinaia), 2 lei ; Năe scu A n tonie, ierodiacon,
{ M ona stirea Sinaia), 2 lei ; David Rafael, preot ( M o n a s tirea Sinaia ) , 2 lei ;
Antonie Steeanu, duhovnic ( M onastirea Sinaia), 2 lei ; Macarie, ieromo­
nah). ( M o n a s tirea Sin aia ) , 2 lei ; Varsamfie Bogatu, ierodiacon ( M on a s ti­
rea Sinaia), 2 lei ; Gherasim Ghica, paracli ser ( M o n a s tirea Sinaia ) , 2 lei ;
Z. M a ria Dragomir ( M ona stirea 8inaia ) , 2 lei ; M unteanu I sai a ( Monasti­
rea Sinai a ) , 2 lei ; Afe nief, preot ( Chişnău ) , 1 l e u ; Afenief Julieta ( Chi­
şnău), 1 lei'.! ; Pelaghia U r s u ( C hişnău), 1 leu ; Presvitera M. Vasiliu
( A'i-orm a n ) , 1 leu ; Preotul M. Vasiliu (Ai-orm a n ) , 1 leu.
Numerul m e m b rilor î n s crişi cu î n ceperea anului al I I ( 1 902) a l so­
cietăţii, e d e 610; iar n u merul banilor înca saţi de la aceştia şi de la ve­
chii membrii , e de 1.311 lei şi 20 bani.
(Va urma în N o . viitor ) .
 ll.l[IC A PU B LI C ITATE

Cu 5 bani cuvîntul, iar pentru anunciurile cu un numer mai m are d_e

li
cuvi n te . de la 50 în s u s, preţul pentru fie-care c u v î n t e ste numai de 4 b a m .

GRĂDINA PRE OT U L ILIE

Biserica Cotroceni, Bucuresc'i.
Arbor! fr uc tiferi , Arbor'i'. p e n tru şosele, Arbor! altoiţl'. de
ornament, Arbuşti, Plante urcăt6re, B r aQ.1, Pini austri acI:
Thuia şi altele. S t u pi , Trand afiri, etc.

A e ş i t de sub tipar în editura libr ăriei Sfet e a , str. Lipscani

şc6lelor normale şi s eminare, cu m a! multe fi g u r i în t e x t, d e

No. 96, Gospodăria rural ă, ediţia 2-a, l ucrată după program a

V . S . Moga.
D e vînQ.are l a e ditor. Preţul 3 lel.
A apărut « M edaliile şi decoraţiile r o m â n e » , de d-l Colonel P. V. N ă s­
turel Preţul 1 leu. De vîn Q.are l a autor, 1 1 2 Calea Văcăre s ei sau la Ti­
pografia C a rol Giibl, str. D6mnei 1 6, Bucure s c i .

Eforia Spitalelo r C i v ile din ]3ucu re5ci.

PUBLI CAŢIUNE

orală la Eforie, pen tru aren darea pe u n 110(1 period de 10 a n i , cu înce­

I n <;l i n a d e 27 Aprilie 1 902, orele 3 p . m . , s e va ţ i n e lici taţie publică

pere de la 23 Apri lie 1 903, a următ6relor m o şii :

1 ) Moşia CacaleţI din j udeţul Vlaşca, com una Cacaleţi. Licitaţia va î n­
cepe d e la s u m a d e lei 1 1 5.000 arendă anuală i n total .

2) Moşia Gogo şarii Vechi din j udeţul Vlaşca comuna Gogo şarii. Lici­
Garanţie pentru a d m itere la licitaţie e ste d e lei 28.800.

taţia v a începe de la suma de lei 53.000 arendă anuală î n total.

Garanţie pen tru a d m i tere la licitaţie este lei 13.300.
Condiţiunile speciale precum şi ori-ce alte informaţiuni s e p o t luă la

Licitaţia s e v a ţine conform art. 68 -79 din legea comptabilităţii pu-

serviciul B u nurilor Efori ei, i n <;lilele ş i orele de lucru.

blice. No. 10.696.

S i ng u r u l c a re v i nde i efti n !
G a l oşi verita b i li Rusesci
Pentru b ărb aţi L ei 4,95, 5,95. Pentru dame L e i 2,95, 3,95.
GHE TE d e c h e vre a u x pentru d a m e L ei 10,95, 1 1 ,95, 1 2,95.
GHETE d e vax fin pe n tru b ă rb aţi , cu elastic ş i şireturi,
Lei 1 1 ,95, 1 2,95, 1 3 , 9 5 , 1 4,95.
CĂMĂ ŞI b ărbătesci d e Q.i şi d e n6pte, î n c e p e n d d e la Lei
2,95 în sus.
De as e m e n e a şi pe n tr u dame, î n c ep e n d cu acelaşi preţ.
Flanele ş i Ciorapi
p e n tr u dame şi b ărb aţi cu pre ţuri fabulos d e ieftine.
B l uz e de Catifea şi de P o stav
L ei 8 , 9, 1 0 , 1 2 , 1 4.
M ă n uşi g i a c e fi n e Ler 2, 5 0 p e r e chia.
In cas ru p â n du - se la încercare se dă alt ă p ereche.
I
li
I I
S O/o
Magazinul „La tote Sezonele"
Calea Victoriei, Buc urescl. I Cupon de �
Cititorii revistei vor ave un scă<jemînt d
- -
�
re ucţie pentru cititoriT Albinei.

(Alături cu poliţia). 5°fo din preţurile însemnate, presentând

L ·
cuponul.