Petot, J. M. (2000). Interest and Limitation of Projective Techniques in the Assessment of Personality Disorders. European Psychiatry, 15, \1-14. Rosenzweig, S. A. (1945). The Picture-Association Method and its Application in a Study of Reactions to Frustration. Journal of Personality, 14, 3-23. Rosenzweig, S. A. (1978). The Rosensweig Picture-Frustration (PF) Study: Basic Manual. St. Luis: Rana House. Sutker, P. B.; Bugg, F.& West, 3. (1992). Antisocial Personality Disorder. In P. B. Sutker & H. E, Adams (Eds.) Comprehensive Handbook af Psychopathology, Second Edition, New York: Plenum Press. Taciulescu, S. (1978). Inventarul de personalitate Eysenck. in fndrumédtorul psihodiagnostic vol. IV, Universitatea “Babes Bolyai” Cluj Napoca, Facultatea de Istorie-Filosofie, Manual pentru uz intern. ‘Vernon, P. E. (1964). Personality Assessment: A Critical Survey. New-York: Wiley. Young, J. E. (1990). Cognitive Therapy for Personality Disorders: A Schema Focussed Approach. Sarasota: Professional Resource Press. Williams, J. & Oaksford, M. (1992). Cognitive Science, Anxiety and Depression: From Experiments to Connectionism. in Stein & Young (Eds.), Cognitive Science and Clinical Disorders. San Diego: Academic Press. 92STRESUL PROFESIONAL LA MANAGERI: CORELATE ALE PERSONALITATH IN CONTEXTUL SITUATIEI DE TRANZITIE SOCIAL-ECONOMICA DIN ROMANIA Horia D. Pitariu Facultatea de Psihologie gi Stiinte ale Educatici, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca Introducere Stresu] ocupational este una dintre multiplele probleme cu care se confruntd societatea moderna. El este generat de viata profesionala, de mediu! muncii, cu consecinte nemijlocite asupra activititii profesionale dar $i asupra sanatatii celot care presteaza munca respectiva. Ultimii 50 de ani au schimbat in profunzime natura societitii, in general si a locurilor de munca, ‘in special. Aceasta in urma modificarilor explozive a tehnologiilor, penetrarii agresive a proceselor de informatizare dar si a modernizarii sistemelor manageriale. Asistam dup anii 1980 la startul unor procese manageriale care includ operarea la nivelul marilor privatizari gi fuzionari ale cologilor industriali, la procesele de reengineering si dezvoltare a unei economii de piati foarte active. Managementul international a devenit una din preocupirile la moda ale specialistilor in culturi organizationale. Competitia economica dura in care este angrenati viata sociali prezenti este considerata ca una din semmmele sau reactiile generatoare a ceea ce a intrat in limbajul cotidian prin sintagma de “stres” sau “stres profesional” ori “stres ocupational”. Romania de dupa evenimentele din decembrie 1989, s-a jncadrat in peisajul social-economic mondial. Schimbarile care se impuneau pe plan social si economic au fost percepute ca un soc care s-a putut traduce printr-o crestere puternica a nivelului de sires cu numeroasele sale consecinte. Oamenii s-au confruntat cu spectrul sumbru al somajului, au inceput si realizeze si s& li se amplifice 93sentimentul de nesiguranta al Jocului de munci, multe companii nu au mai putut si supravietuiascd schimbarilor si au fost desfiintate etc. Noile reconfigurari la nivel managerial, pe langi numeroasele schimbiri, uneori dramatice, au dus gi la o sporire a numarului de femei care ocupa in prezent posturi de conducere, aceasta la toate nivelele si in diferite sectoare ale vietii sociale si economice. Privatizarea, una din orientarile fundamentale ale economiei capitaliste, in mod normal, este bazati pe o alta filosofie de conducere, cu alte cuvinte s-a pus problema adoptarii unor stiluri manageriale noi cate sunt mult mai mult centrate pe profit gi productivitate, ne mai find tolerat un surplus de personal nejustificat, neproductiv sau ineficient etc. Angajatii se confrunta in acest context cu contracte de angajare pe termen scurt, cu angajari cu ziua sau ora, astfel fiind pusi in situatia si faci dovada competentei lor. Angajamentul motivational va fi in aceste conditii altul, va creste orientarea spre calitatea produselor gi deschiderea spre 0 economic de piaté mai eficienta. Un alt aspect al muncii, dar care se refera la un viitor apropiat, se refer la o alt& organizare a acesteia, dupa principii noi, in ceea ce se numesc “organizatii virtuale” in care angajatii presteaza diferite activitati, ca de pilda, la domiciliu sau pe un termen foarte scurt, produsul muncii fiind evaluat periodic la o distanta adesea de mii de kilometrii de locul unde a avut loc executia (avem ca exemple concludente organizatiile producitoare de soft care pot fi dispersate concomitent in cteva fari, produsul muncii fiind expediat periodic prin e-mail). Probabil cea mai mare problema a activitatii de munca din zilele noastre este cresterea lipsei de siguranta a locurilor de munca, disparitia aproape totald sau parfiala a sigurantei si securittii structurilor organizationale care, in trecut, se ingrijeau de cariera angajatilor, de promovari si perfectionari profesionale, de organizarea concediilor etc. in Romania, in ultimii zece ani au avut'loc mutatii economice semnificative. S-au facut pagi insemnati in trecerea de la un sistem economic depasit spre unul capitalist. De la accentul traditional pus pe o productie manufacturier’ si de bunuri de consum, s-a trecut treptat la o economie orientat4 in mare parte pe servicii. Acest lucru nu este prea usor observabil, dar el este o realitate (Thomas & Pitariu, 1991). Ceea ce este specific in societatea romaneascd de azi (fenomen remarcat de altfel gi in numeroase alte tari) este o cregtere 94substantiala a nivelului de stres gi 0 crestere ca pondere a reactiilor la ceea ce au fost numiti in literatura de specialitate ca fiind “stresori”. Ganster and Schaubroeck (1991) au remarcat c& numai in ultimii zece ani au fost publicate aproape 300 de articole cu privire la selatia dintre munca gi stres. Stresul in procesul muncii costa ia fiecare an economia §$.U.A., bilioane de dolari (Beehr, 1995). Matteson gi Ivancevich (1987) au atentionat asupra faptului c& sunt pierdute aproape 60 miliarde de dolari anual de catre organizatii numai pe asistenta medical acordata persoanelor care au reactionat fntr-un fel sau altul fa prezenta stresului ocupafional. Stresul ocupational costa anual Marea Britanie o suma estimaté la 1.3 miliarde lire sterline (Cooper, Sloan & Wiilliams, 1989). fn timp ce investigatiile pe problema stresului ocupational nu putem spune ca nu au fost incurajate, s-a facut totusi prea putin pentru a implementa unele solutii de control al acestuia, la care s-a ajuns de-a lungul timpului. Consecintele stresului muncii asupra personalului muncitor au fost studiate cu atentie reugindu-se obfinerea unor informatii precise. Simptomele stresului ocupational sunt usor evidentiabile si observabile, el manifestandu-se prin comportamente cum ar fi jntampinarea din partea angajatilor a unor dificultiti in adaptarea la schimbirile care se impun postului de muncd ocupat, sc&derea dramatici a productivititii muncii, cu alte cuvinte, se manifesta o dubla actiune: la nivelul persoanei care recepteaza situatia stresanta gi la nivelul organizatici asupra cdreia se rasfrange existenta unui mediu stresant. Figura 1 ne prezinta o statistic a publicatiilor pe probleme de stres organizational pe o perioadi cuprins4 intre 1985-2002, publicafii semnalate initial in Psychological Abstracts gi ulterior in PsycINFO. Putem desprinde acceptul general in ce priveste interesul fata de problematica complexa a stresului ocupational. Managerul (orice persoana investit cu putere legislativa de a conduce sau superviza alte persoane) este o categorie socio-profesionala important in viata unei societiiti modeme careia progresul economic nu ii este indiferent. Managerul, prin functiile pe care le indeplineste detine una din cheile succesului unei organizatii. El participa, pana la nivelul conducerii unei companii sau intreprinderi, la luarea deciziilor privitor la productie gi la punerea lor in aplicare, frecvent, intr-un mod creator. Indirect, att conducerea unei organizatii, cat si ceilalti manageri, se 95Fig. 1. Publicasiile anuale din Psychological Abstracts si PsycINFO care au abordat tema stresului organizational jncadreaza fa sistemul economic national. Fireste, in conditiile unei societiti bazate pe principii democratice, maniera de integrare a unei organizatii in sistemul economic national este marcata de o mai mare independen{a, mai multa flexibilitate si fluiditate, dar, totodata, si de o mai mare responsabilitate. Managerul, indiferent de pozitia pe care o ocupa, este un procesor de informatii pe care intr-o etapa secundara le integreazA intr-un sistem decizional transmis subalternilor spre executare. Cu alte cuvinte, managerul proiecteaz, creeazi, planifica, ia decizii si intervine nemijlocit in procesul de productie etc. Prin atributiile pe care le are, el este intr-un contact nemijlocit cu toate categoriile de personal pe care le gisim intr-un sistem organizational/companie, este un vector informational. Managerul apare ca un nod informational, spre el convergand toate informatiile de la toate nivelele de. decizie si executie si pe care, in functie de pozitia ierarhicd ocupata, le distribuie mai departe. Fireste, de calitatea 96