You are on page 1of 6

Atmosfera si calitatea aerului

Arealul judetului Constanta

Profesor coordonator: Pravalie Remus


Student: Badea Ecaterina

Universitatea din Bucuresti


Poluarea aerului din arealul judetului Constanta
Metode de monitorizare, poluanti si metode de estompare a poluarii

Tabel 1 - Date generale, localizare si vecini

Poziția geografică, se află în extremitatea sud-estică a țării, aceasta se înveginează la nord cu


județul Tulcea, la sud este mărginit de granița cu Bulgaria, în partea de vest este mărginită de
Dunăre, care separă teritoriul Constanței de Balta Ialomiței, iar in E județul Constanța este
mărginit de Marea Neagră.
În judetul Constanţa, calitatea aerului continue în 7 staţii automate amplasate în zone
reprezentative. Poluanţii monitorizaţi sunt cei prevăzuţi în legislaţia română, transpusă din cea
europeană, valorile limită impuse prin Legea calitatii aerului, având scopul de a evita, preveni şi
reduce efectele nocive asupra sănătăţii umane şi
a mediului.

Legendă:

CT-1: Bdul 1 Decembrie 1918, Constanţa

CT-2: Str Mihai Viteazu, Constanţa CT-3: DC-


86, Tabara Victoria, Năvodari

CT-4: Str. Şoseaua Constanţei, Mangalia

CT-5: Str Prelungirea Liliacului, Constanţa

CT-6: Str. Sănătăţii, Năvodari

CT-7:Str.Decebal,Medgidia

Reţeaua de monitorizare a calitãţii aerului din judeţul Constanţa are in componenţã: 3 staţii de tip
industrial, pentru evaluarea influenţei surselor industriale asupra calitãţii aerului;

 2 staţii de tip trafic, pentru evaluarea influenţei emisiilor provenite din surse liniare;
 1 staţie de tip fond urban, pentru evaluarea nivelelor medii de poluare în interiorul unei
zone urbane ample, datorate unor fenomene produse în interiorul oraşului, cu posibile
contribuţii semnificative datorate unor fenomene de transport care provin din exteriorul
oraşului
 1 staţie de tip fond suburban, pentru monitorizarea nivelelor medii de poluare în interiorul
unei zone suburbane, datorate unor fenomene de transport care provin din exteriorul
oraşului şi a unor fenomene produse în interiorul oraşului.

Statiile de monitorizare din arealul judetului Constanta

Staţia CT1 – Statie de trafic, amplasată în municipiul Constanţa

- evaluează influenţa emisiilor provenite din traffic

- monitorizează poluanţii: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2), monoxid de


carbon (CO), benzen, pulberi în suspensie (PM10)

Staţia CT 2 - Staţie de fond urban, amplasată în municipiul Constanţa

- monitorizeaza nivelele medii de poluare in interiorul unei zone urbane ample, datorate unor
fenomene produse in interiorul orasului, cu posibile contributii semnificative datorate unor
fenomene de transport care provin din exteriorul orasului

- monitorizează poluanţii: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2), monoxid de


carbon (CO), ozon (O3), benzen, pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteo

Staţia CT 3 - staţie de fond suburban este amplasată în orasul Navodari

-monitorizeaza nivelele medii de poluare in interiorul unei zone suburbane, datorate unor
fenomene de transport care provin din exteriorul orasului si a unor fenomene produse in
interiorul orasului

- monitorizează poluanţii:dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2), monoxid de


carbon (CO), ozon (O3), benzen, pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteo

Staţia CT 4 - Staţie de trafic, amplasată în municipiul Mangalia


- evaluează influenţa emisiilor provenite din trafic

- monitorizează poluanţii: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2), monoxid de


carbon (CO), benzen, pulberi în suspensie (PM10).

Staţia CT 5 – Staţie de tip industrial, amplasata în municipiul

- monitorizează poluanţii: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2), monoxid de


carbon (CO), ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteo

Staţia CT 6 – Staţie de tip industrial, amplasată în orasul Navodari

-evalueza influenta surselor industriale asupra calitatii aerului

- monitorizează poluanţii:dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2), monoxid de


carbon (CO), ozon (O3), benzen, pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteo

Staţia CT 7 – Staţie de tip industrial , amplasată în municipiul Medgidia

- evalueza influenta surselor industriale asupra calitatii aerului - raza ariei de reprezentativitate
este de 10 – 100 m - monitorizează poluanţii:dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2),
monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteo

Dezvoltarea economică în ultimii ani a înregistrat pe lângă o serie de aspecte pozitive și


un impact negativ asupra mediului înconjurător și a calității sănătății populației datorită poluării
aerului, apei, solului, etc. S-au identificat câteva sectoare economice care au determinat în mod
direct creșterea cantității de emisii de CO2 emanate în atmosferă: industria energetică, industria
metalurgică, industria chimică, transporturile, etc. Creșterea gradului de poluare atmosferică este
principalul factor ce determină schimbări în echilibrul climatic atât la scară locală cât globală.

Emisiile totale anuale de CO2, la nivelul judeului Constanta sunt prezentate în tabelul de mai jos
Emisii anuale de dioxid de carbon:
Dioxidul de carbon sau gazul carbonic a contribuit în mod hotarâtor ca planeta Terra sa
fie ceea ce este, permiând dezvoltarea vietii. Moleculele de dioxid de carbon au blocat din
totdeauna radiatiile calorice provenite de la Soare.
Daca anumite limite ar fi depasite, efectele ar fi devastatoare.
Gazul carbonic si vaporii de apa din atmosfera absorb cea mai mare parte din radiatiile
infrarosii. Aproape o treime din lumina ce reusete sa ajunga la suprafa terestra este reflectat din
nou în spatiu, restul fiind absorbit . Aceasta din urma genereaza, atunci când solul se raceste,
formarea de radiatii infraroii sau caldura , care sunt retrimise în atmosfera, unde sunt retinute de
moleculele de dioxid de carbon, care se comporta ca un filtru în sens unic, permitând trecerea
radiatiilor vizibile la ducere, dar împiedicând trecerea radiatiilor cu lungimi de unda mai mari la
întoarcere.
Poluarea aerului se datoreaza în proporie de 50% dioxidului de carbon. Se stie ca, în linii mari,
fiecare kilogram de petrol sau de carbune produce prin ardere trei kilograme de dioxid de carbon.

You might also like