r i i.

E:
cic!xpicibiabl°'ild'iunt'romans,.:‘'diti's°`inesu;' rc ,iip;c:iinn.:u1ae::'d"din

ei:,ens•d.:,i?cscesate
a-'n:iinni:ticanl'

':u:1Ri;:su::i.;.111.11'nrid'lv:ditiiuer::p10a.x
iNaetb:s t a , ie.il:(1ib" un'
a
u1
a nddi: ea ad
:•10d
ia i pe'bi
, 1:fundamenlst{ilmsin.i o
sl':ca;u:'nl'.i:Pb
ap:i 1:r'cicare0:id;selm)nPIInppLmwab!f71nre,

decA vorbitorul incalcis de molts on norm s

obipuit), sau constient (a semeni poetut i, p — r i u nt " ( in cam' v °' ' ru l u i
0 limbA istoricA, limbs manan:dedepiidla • ^ sea 0 0 c c
spur sau s-a scris in limbs roman. de la Torna, ton runa m f • •ti •dp-arat It 'cc; 'e ' pc' care
le scriu eu scum. Limbs romans Inseam-A ;i tot . "icereseivaispn unaervm unieta -
I care ea se vorbeste (asta dacA nu cumva pins atunci oamenii vor descoperi ;i vor
. colonize alts planets din alts sisteme solace, unde se va putea vorbi, probabil, si
limbs romans).
Limbajul creettz1 semne cu semnificatii iar sub forma discursului/textului
creeazA sensuri, ,i in acest fapt coasts semanticitatea sa. Alaturi de creativitate ,i
semanticitate, limbajul este caracterizat si prin alter., acestea fiind cele trei
universalb primare in conceptia lui Eugenia Co;eriu. Alteritatea inseanm1 ca
semnele lingvistice sins create intotdeauna ca fiind dinainte si ale altuia si.reprezind
o fonms a existentei socials a omului. Istoricitatea inseamnA 00 limbajul spare
intotdeauna sub forma unor sisteme specifics comunitatilor istorice, sisteme care se
numesc limbi: de fapt, ceea ce se cree.100 in limbaj se creeazA intotdeauna intr-o
limbA. Materialita tea este dais de semnificantii materiali care reprezina in lumen
sensibilA semanticitatea limbajului. $i ea este, intotdeauna, materialitate specifics
unei limbi.
Facultatea limbajului este innascuta, nu si facultatea de a vorbi o limbs.
Aceasta 'este invatata in mod progresiv in coin fine st perfectionata de -a ungul
intregii viers. Omul poste invite nu doar o singura limbs (numits limbo materna), ci
mai multe limbi; un poliglot poste atinge performanta de a vorbi pi de a intelege
citeva zeci de limbi. Mai molt, onnul are capacitates de a crea, de a invents limbi
artificiale, cum ar fi limbajele logics ale computerelor sau limbi artificiale ca
esperanto sau na'vi, folositA de personajele filmului Avatar. Apreciind cA „El
lenguaje es la primers manifestacion especifica del hombre comp tat, — es decir,

pornoentePapaldeconocerelmundoydeautoconocerse—,as1comolaprimersformaylaUnicaabsolutamentegeneral,delaqueelhombredisponeparsfijary
objetivar, Inds alla de las impresiones y reacciones inmediatas, el conocimiento del
24
 mundo y de si mismo, o sea, todo el contenido de la conciencia. Esto significa, por
un lado, que el lenguaje y sus categorias internas no se relacionan propiamente con
la facultad de pensar, sino con la facultad de conocer °, Coseriu aprectaza drept
fundamentals relationarea limbii 00 facultatea de cunoastere.
tiinta genericA a limbajului, pe care it studiala din toate perspectivele
pOsibile, este lingvistica. Uneori termenul I ingvistica . (rare determinanti) este
echivalent cu lingvisticci teoreticei sau teoria limbajului sau, cu douA sintagme
. Eugenio Coseriu, Comperencia litzgiiistica. Elementos de la teoria del hablar, Gtedos, Madrid, 1992, p.240.