Inca din antichitate ,in Mesopotamia erau cunoscute proprietatile sedative ale macului.

De aici a
inceput raspandirea acestei plante . Egiptenii cunosteau opiul cu cateva secole inainte de Hristos .
Medicii greci si romani il administrau in mod curent pacientilor ,mai ales Claudius Galenus (130-201),
numit Galien, care ,in Elogiul opiului ,il considerau un panacea , judecand dupa nesfarsita lista de dureri
pe care le previne ,calmeaza si vindeca. La sfarsitul secolului XVIII-lea ,chimistul englez Humphry Davy
(1778-1829) nu era decat un modest preparatory intr-o farmacie.

Inhaland protoxid de azot in timp ce-l prepara,a avut o senzatie de euforie.Apoi a organizat sedinte in
timpul carora asistentii erau cuprinsi de un ras nebun dup ace respirau acest gaz ,ceea ce i-a adus
acestuia numele de gaz ilariant. Observand ca o inhalare sufficient prelungita avea efecte anestezice
,Davy, intr-un memoriu publicat in 1800, ia in considerare posibilitatea de a-l folosi in timpul
interventiilor chirurgicale .

Chirurgul englez Henry Hill Hickmen face experiente pe animale folosind atat gazul carbonic cat si pe cel
ilariant ,dar este considerat nebun cand cere autorizatia de a folosi in cazul oamenilor aceleasi
anestezice . Medicul american Crawford Long extirpa, in 1842,doua tumori mici de pe ceafa unui
prieten dup ace acesta inhaleaza eter.Criticile au fost violente ,incat a trebuit sa renunte la amestec
dupa ce a efectuat un numar de interventii. Cu esec se soldeaza si incercarea dentistului american
Horace Wells de a impune ca anestezic ,in cazul extractiilor,protoxidul de azot . William Morton reuseste
,incepand cu 1846, numeroase extractii fara durere,dup ace pune la punct anestezia cu eter pe animale
si pe el insusi. Cel care va da numele anestezie acestui mod de insensibilitate a pacientilor este un alt
medic americam ,Oliver Holmes.

La scurta vreme ,eterul este inlocuit cu chloroform,descoperit independent in 1831 de germanul Justus
von Liebig,de francezul Eugene Soubeiran si de americanul Samuel Guthrie. Obstetricianul scotian James
Young Simpson il foloseste cu success la nasteri ,fiind atacat de cei care citeau din Biblie pasajul despre
pedepsirea Evei :”Vei naste in durere”. Simpson a replicat ca, atunci cand Dumnezeu i-a scos lui Adam o
coasta pentru a crea femeia ,a inceput prin a-l adormi profund, ca sa-l scuteasca de durere. Argumentul
se pare ca a convins-o pe regina Victoria ,sef al Bisericii anglicane ,din moment ce s-a lasat anesteziata
cu chloroform la toatenasterile.

In 1864,chimistul german Adolf von Bayer obtine acidul barbituric prin sinteza,folosind urea si acidul
malei. Din aceasta substanta va deriva o intreaga familie de compusi cu proprietati hipnotice.
Ciclopropanul ,gaz descoperit in 1928,este un anestezic rapid ,experimentat pe animale de catre Lucas
si Henderson ,apoi folosit in chirurgie de catre Waters ,incepand cu 1933. In 1935 este izolat un alt
anestezic general, pentotalul,folosit injectabil pentru interventiile scurte sau pentru narcoanaliza. Dupa
1942,curare,cunoscuta inca din secolul al XVI-lea si studiata de Claude Bernard ,este utilizata pentru
efectele sale miorelaxante . In anii 50 ,asocierea drogurilor in doza mica permite cresterea efectului
anestezic . In 1959,belgienii Mundeleer si De Castro folosesc neurolepticele ca potentiatori de anestezie.
In present ,progresele in domeniu nu sunt legate de substante noi ,ci de tehnici asociate (inhalare
traheala,ventilatie artificial ),care contribuie la perfectionarea tehnicilor anestezice propriu-zise.

Aceste lucruri interesante m-au facut sa aleg aceasta tema pentru a cerceta,studia si afla lucruri noi
despre anestezie cat si despre medicatia ei.