TIVE IN BOLILE NEUROCHIRURGICALE -Feaumat- Prevent teri" Manifestari digestive in bolile neurochirurgicale” propune 0: reevabuare 9 cuinostintelor-acumulate in acest domeniu, Sigur ci este dificil reslizarea nei sinteze a’ patologiei e¢ inde aproximaty 2-3 “o din manifestarife bolilor neurochinurgicale, dar pravti¢a eotidiand impune acest lr [uerarea este structurata in dowd mari capitote: Loparte general unde sunt enuntote pringipalele afectitini neurochirurgicale cu impact digest 2. o parte speciali unde Se face un stuidin epidemivtosic al wulburdrilor digestive in afectiunile neurochiturgicale, In partes generala sunt descrise notiuni de fizinpatolosi prineipalele qraumaiisme eranin-cetebrale sf vertebramedtutare, si impactul lor asupra tubulul digestiv. Jn loc-aparte in aceasti prima putte este veupat de capitolele Ill yi IV. capitole unde sunt analizate socurile traumatice, hipovolemice « hemoragive . fiziopatologie lor gi impsctul axupra migrocieculatiel. 4 metabotisnwlul cclulac gi efectele sistemice ale gocurilor. In aceste capitote mari sunt desorise principiite de tratament-ale socutilor hemoragice 5] traumatice et $i monitorizarea tor elinied. Cele dowd capitole ocupa un [oe aparte in lucrare din motive de redactare. In mod normal fiecare capitol at f trebuit $A fic reluat yi analizat in fivcare capitol al pifil speciale, dar lueranea at fi avULo extensie mult prea m: a yodulul. perfuzia tisulard neadeevadi, Din rezumanit eapitolelor re se 0 cascada fiziopatolonied: soe - hipavalemie - hipotensiune severil - redistributii sanuvine = hipoxie = sinveriei digestive - sepsis, Capitolul V analizeaal incident si ctiologia taumatismelor eranioeerebrate, efectele lor asupra sistemului nerves centyal. provectia neuronal, monitorizarea si tratamentul in sectia cle terapie intensiva a (faumatismelor cramincerebrale. In capitol sunt trecute in revistd principalele afeetiuy) cerebrale, siptomatologia for. compicatille polmonare, digestive si sistemice indust, Leziunile sunt grupate in seala Glasgow dupa pravitaten lor Un toc-aparte este ocupat de analiza proiectiei neurcnale, subcupitot cc analizene® efeatele isehiemice $i ‘sau hipoxiel cerebral conseeutiva yocului, cat si efectele prowweware neunile date de anestezice Nolatile. hipnotice, duretice, blocante de calciu, antagonigtii reccptorului. NMBA, glucovort aminocorticeizi. Capitolal se incheie cu principii ve monitociaare yi tratament in terapie intensiva a traumatismelor craniogerebral Capirolul VI. cuprinaind malfornatii arterio-venoase. anevrisme cerebrale, tuner? eerebrale, chiste hidatice si supurinit wirseraniens. deseric leziuni etre. in evolufia lor au i eenteu ai ischemica corebrala, cu declangarea vascadei isehemice gf induceres gpoptozei. in afara enitstilor ‘sista si alle ciroumstinte patologice neurochirurgicale satt-asocieri de astiel de Jexivnd aplicate in 4eneza complicajiilor abdomivale. Pentiu studiul uulburtrilor aastrointestinale (hemoraii digestive superioare. ileus, sindroame dispeprice). tk balwavii ew tumor cefebrile, matformatit arierinsvenoase, supurail intracraniene se fae referiri ta urmatoarele situalit linen: aL procese expansive intraeraniene. malformatit reriovenoase neoperate ld eile se istreaza un episod de hemoragie digestiva superioard, ileus, ev b. proces expansive al poate fi incrimina ih veer procenielor de sinwera digestive: ¢.situaii elinice complexe ~ hefnayi cu: tumori operate ce evolucara ct diverse enmptics|i eave necesita uneori ingrijiti de lung durad sat reinterventil asoeiate- en siaride gue. majore. anterior eouerate, racraniene. nalformutit anterid-venoase operate ulide stresul anestezieo=Capitolul VIL = *Hemoragiile digestive superibare: prin’ uteerul de stres" ~ apar in condit patologice gisve, tubul digestiv find un teritoriu sacrificat, Penwshasle metabolice gi hemodinamic ale peretelui gasuie scad rezistenfa acestuis la mediu! acid endoeavitar produciind uleerayi patietale eu posibilitati de sdngerare sau perforatie. Apar trei entirifi; ervziunen, ulegragia si uleerul. Hemoragia digestiva superioara provine dit segmentele divestive supesioare cuprinse intre jonetiunea faringo- esofagiand si cea duodeno-jejunali. Diagnosticul pozitiy se pune pe obiectivares hematemezel. a imelene! si a hematokeziei, Diaznosticul pozitiy se face dupa eriteritle Orfanidi, gi cel etiologic dupa clusiticarea endoscopicd Forrest eat si dupa invesiivatile paraclini¢e 3i de laborator: hemoleucograma, teste de citoliza hepatic’, bilirubinemie. Tratamental este veneral si chirargical (individualizat dupa cuz). Capitolul VIII "Traumatiomele vertehra.medulare®- sunt deserise mecanismelé de producer, diggnosticul elinie, paraelinie si neurologic (scala Frankel gi scala ASUAY eit si principil de tratament. Pariea speciald a lucrarit Lace un studiiy epidemniolouic al qulburdifor digestive i» alectiunile naurochirursivale. Stisinl este unul yetwospectiy. ce urmaresty aparitia Uilburdiritor gastrointestinale ta pacienti cu diferite suferinte neurechirurgicale, Perioada de doi ani ((1.06.2006 ~ 106.2008), euiprinde S051 de pacienti neurochirurgicali. Patolowie neurochirurgicala __[ Ne. Paci ___ | Piosent pacienti | | Traumatism craniqcerebral [sor 88.91% | Traumatism vertebeo-medulat UL | [Tumori curehrale [sag — | Malformatii artetio-venoase 5 | 86 anevrisine intrucraniene i | 3____| Supuratii endoceaniene a = | 6 Chiste hidatice [4 _ | 7 Disinetii ale gunturilor ventriculo- | 8 | SU5L | Tate 1. Din pacienti? cu wausutisme cranioverebrale 4491) doar 617 au dezvoltat hemonty digestive severe et div aude de Severitate. Fhe ay (ast - fle o eonsecintd imediata # medicstied agsesive cdiministeate pent piltelogia eraniand, dair si comorhiditanitor asoetate (atectiuni gastrice prexistente, hipettensiing portala cu Varice esaligiene: diabet zaharat dezechilibrat. ete). Remoragiite digestive superioare se pot manifesta ca ws episod uinie e& pate Imbraca forme grave. uneort ajungdndusse pani lt interventie chiruryicala. Din cei G17 pacien\i sa evidential ©, predominant a pacienilor de ses snasculin. aproxiiattiy-dublu tags dle pacientii de sex ferninin: statistic’ exidenta st in Titeratura de speeialitite 1.2.3.4. Anatisa pe erupe de virsta arata 0 predontinanta in deeadele 20-50 ani . Etiologie predomina eccidentele rutiere (305), urmate de eele de munca (| 21). agresiuni (143) sf Sportive (35), Diagnosticut a fest pus pe prezenta melencd. a Vnsiturli “in zat de wales” sa singe ris gi mai far cu hematolezie. Din lotul de pacienti inregistall in cei doi ani ssa observah doud perioade \paritic a singer = un virh in zilele a Mea 1V-a - datorat fie tranmentulul ayeesiy al tequmatismult fie socului hipovotemie prelungit, al transfuriitor masive de singe sau a eresterih wasive sceretiel gustrice (siicundte trauimatismulat crania-corebval = al doilea vart in zitele a Xba a NIV-a-datorita staf generale grave, iatubotie’ orotraheale Gi ventilajiet mevanice orelungite, sepsisulu, suprimariialimentaficl orale. tarelior asnciateExistenta aeestor dota peak-uri au fost eonstatate de multi autori 1.2.6.7. Gravitaten Sitgeririlor a fost apreciata dupa eriteriile Orfunidi si clasificares endoscopica Forrest (menfionate in prima parte a lucrarii). Tipu. gravitatea si topowrafia leviunilor neutoehirurgivale Ge intereseard secunday aibul digestiv este doveditd pentru anumite Wealizaei. Este foarte cunoseutd 8 afectares hipotalamusului. sw a sttucturilor aferente acestuia (cortex orbito-frontal, amindata. vlobas polices, talamus, ete) genereazti hemoragit digestive superioare 8. Vagul pentru hipotalamusul anterior poate produce contractia tunicti musculare a stomactlui si.a muscularei mucoasei producdnd saz fn microcireulatia peretelul gasteic wonenind asttel congestie si hiposie. Totodlala provoaed hipersecretie clorhidropeptied, ereste valarile serice ale gastrinet 51 in An! hiperaclditate gastriea. Cele de mai sus. se refleeta clinic prin congestia mmucoasel si hemoragie prin eritrodiapedeza si ulterior miccoulceratii pe mari suprafete ea rezaltat al constituirii leziunitor de stres Hipotalanusul posterior, prin secretia sinipato-adrenergick realizewea ischemia mucoase’ _gastrice prin yasoconstrictia arterialelor yi deschiderea anaswomo7elor arterio-yenvase. Ischemia locale produce (eziuni ale mucoase ce devin zone de minima eezisienta fa ageesivitatea factoritor clorhidropeptici. Cu eft agresiunea asupre sistemtlul nervos central este mai geavi, dpare: posibilitate declangani unor mecanisme autoagtavante ifeversibile, S-a comstas vB exist o corelatie intre scala Glasgow gi hemoragiile digestive supetionre. Astlel pucienti cu GCS intre 3-8 puncte (456) aw dezvoltat heinorsii digestive superioare 74 Yo. cet ow GCS = 9-11 puncte (124) au avut hemoragi sligestive superioare 20%, gi qumiai 6% (37).cu GCS=H-15 puncte au manifestat hermoragie divestiva superioara. Hipotensiutiea aneriala’ prelungia porte § Ua de heriomuli severe in diverse teritor colapsuri secundare ucului traumatic sat secundard -manitesuirilor vegetative ce insotese iuumatismele cranio-cerehrale grave. Hipotensiunes: fir singerdri si refractara ta tratament este de cauza central. Consecutiv hipotensiunii severe gi prelungite apare » redisteibutle sangving specitica sovului si cu saerificarea twhului digestiv. Apare cunoscutul lanle hipotensiune - hiposie sever. singerdri diyestive si en declansares de tactord autoagravanti fa Hecate piyel, Rezultd singerasi gastrice sau duodenale, mai grave sau mai putin grave: In cazuistien nesta. din cotalul pacien{ilor eace au dezvoltat hemoragii digestive superioare la peste 60% ssau Tnteuistrat episoade Unige sau onultiple de hipotensiunte arterial Sepsisul este sewer M Neurochirurgie. EL poate MT primar (abcese cerebrale, empieme) sau seviiulare (respirator, digestiy. urinae, cutanit). Socul septic agraveazd redistributis volemica imtersectoriala deja existenta Transfuzille masive 91 repetate Ue sdnge pot fi nueive. Fle pat provoes sicedembolil in plain. feat sau riniehi merging pana la, fenumene trombotice . CLD yi fibyinotiza Supcimarca alimentatiel arate priveazi celutele digestive de sursele eneryetice si plostice si duce digestive cu aparitis de leriuni ciroumscrise. Dispare effcienys bariere! protectoare a mucoase’ si-apare trecerea de produse toxice din inestin in citculatia portald. Masuritorile woastre pe fotul de: pacieati au demonstrat e8 tulbuiirile atave apar dupa 3-5 ile Kiscul de homorauii digestive supetinate creste dupa 7-10 zile, chiar daca este asigurat un aport parenteral corespuanzator. Tratamentul agresiv cu APNS sau cortizonice incita ined multe discutii. Asocierea cu. medicatie antiacida, antisecretorie, inhibitor’ de pompa de pratoni, blocanti H2 au fet ea procental Singerarilor digestive si-seada mult Umatorul pas Ti iratanenitul hemoraatilot digestive supert endoseopii digestive supetiotre prin cure se preeizeaza te adiacent. Hemoragiile digestive superioare ‘care mm re ob trebui sa fie electuatres uel ea $i clon aplicarea (rwamentslui nentulai medical “endoscopic