ALIMENTAŢIA BOLNAVULUI

DEFINIŢIE: asigurarea aportului caloric necesar pentru susţinerea forţelor fizice ale bolnavului.
Prin alimentaţie se urmăreşte:
- acoperirea cheltuielilor energetice de bază ale organismului, cele necesare creşterii (copii) cât şi cele
necesare refacerii pierderilor prin cheltuieli exagerate;
- să asigure aportul de vitamine şi săruri minerale necesare desfăşurării normale a metabolismului,
creşterii şi celorlalte funcţii ale organismului;
- să favorizeze condiţiile prielnice procesului de vindecare;
- să prevină o evoluţie nefavorabilă în cazul unei înbolnăviri latente, să împiedice transformarea bolilor
acute în cronice, precum şi apariţia recidivelor;
- să consolideze rezultatele terapeutice obţinute prin alte metode de tratament.
Pentru o alimentaţie corectă trebuie să asigurăm necesităţile cantitative şi calitative ale organizmului

calculul raţiei alimentare (calorice)

 Definiţie:
 Raţia alimentară (calorică) reprezintă proporţia alimentelor de origine animală sau vegetală, pe
24 ore, conţinute în dietă.

 Raţia calorică este funcţie de:

 Vârstă.
 Sex.
 Activitatea prestată.
 Starea de sănătate.
 Starea de boală.

 Condiţii:
 Raţia trebuie să corespundă cantitativ şi calitativ.
 Să asigure necesarul potrivit nevoilor organismului.
 Se măsoară în calorii.
 Raţia minimă medie pentru organismul în repaus este de 1600 calorii.
 Calculul se face în funcţie de vârstă, sex, greutate, activitate.

 Necesar caloric:
 În repaus absolut = 25 calorii / kg corp.
o În activitate minimă = 30 calorii / kg corp.
o În activitate medie = 35 calorii / kg corp.
o În activitate intensă (intelectuală, studenţi) = 40 calorii / kg corp.
o În activităţi foarte grele (mineri) = 45-60 calorii / kg corp.
 Necesarul caloric pentru bolnav de 60 kg în repaus absolut = 1500 cal/24 ore.
 Un copil necesită un plus de 30% calorii.
 Un bătrân necesită cu 15% calorii mai puţin.
 Necesarul creşte la bolnavul în ambulator, creşte în activitate.
 Pentru fiecare grad de temperatură este necesar un plus de 13% calorii.
 Pentru stări de agitaţie necesarul creşte cu până la 30%.
 Valoarea calorică a principiilor alimentare:
 1 g glucide = 4,1 cal.
 1 g proteine = 4,1 cal.
 1 g lipide = 9,3 cal.

 Conţinutul raţiei echilibrate:

 400 g glucide – 6 g / kg corp.
 70 g lipide – 1g / kg corp.
 70 g proteine – 1 g / kg corp.
 Există un echilibrul între principiile nutritive:
 50-55% glucide.
 10-15% proteine.
 40% proteine animale.
 60% proteine vegetale.
 30-40% lipide.
 35% de origine animală.
 65% de origine vegetală (uleiuri).

 Calculul raţiei calorice:

 Aportul de glucide şi lipide depinde de vârstă, perioade de dezvoltare, consum energetic, stare de
boală.
 Raţia de proteine – la copii creşte cu 3,5 g / kg corp / 24 ore, iar la bătrâni scade.

Dacă organismul este supus unui regim de foame va consuma din resursele proprii (rezerve) circa
11g / 24 h, slăbire rapidă mascată printr-o retenţie mascată de apă.
Asigurarea aportului de substanţe alimentare poate fi calculată ţinându-se seama de valoarea energetică
a principiilor alimentare (hidraţi de carbon, proteine = 4,1 calorii, grăsimile = 9,3 calorii
În acest scop asistenta trebuie:
- să cântărească bolnavul la internare şi să controleze evoluţia greutăţii în timpul spitalizării;
- să aprecieze cheltuielile energetice în plus;
- să calculeze valorile calorice ale alimentelor pe bază de tabele care trebuiesc afişate în camera
asistenţilor;
- să observe
Asigurare necesităţilor calitative
- regimul alimentar trebuie să cuprindă toţi factorii necesari pentru menţinerea vieţii şi asigurarea tuturor
funcţiilor organismului în condiţii normale
Hidraţi de carbon - sursă principală energetică a organismului (50% din necesar); excepţii fac diabetul
zaharat, colita de fermentaţie
În cazuri febrile – hidrocarbonate lichide şi siropuri, ceaiuri, limonade, sucuri de fructe
Substanţe proteice:

- materiale plastice ale organismului

- materie primă a fermenţilor şi hormonilor
- creşterea necesarului de proteine în afecţiuni ca:
- insuficienţă hepatică
- tulburări de digestie
- arsuri întinse
- hemoragii
- boli febrile
- necesarul de proteine la organism sănătos este de 1-1,5 g/ kg corp/ 24 h
Grăsimile
- substanţe cu valoare calorică înaltă; necesarul de lipide al organismului este de 1-1,5 g/kg corp, ceea ce
reprezintă 30-40% din raţia energetică totală a organismului
- raţia de grăsimi se reduce în:
- insuficienţă hepatică
- insuficienţă pancreatică
- nefroză
- ateromatoză
- obezitate
- se măreşte în:
- stări de subnutriţie
- arderi exagerate, hipertiroidism.
Vitaminele
- necesare pentru menţinerea metabolismului normal al organismului;
- necesarul de vitamine creşte în majoritatea îmbolnăvirilor ajungînd până la:
- 150 mg vit.C
- 25 mg vit. B, B6
- 8 mg vit. PP
- 20 mg vit. K, şi este asigurat prin introducerea fructelor, salatelor, legumelor
Apa şi sărurile minerale
- necesităţile de apă zilnică sunt 2500-3000 ml/24 h
- necesităţile de Na 4 g/24 h
K 3,4 g/24 h
Ca 2 g
Mg 0,15 g
Fe, I – cantitate mai mică
- necesarul de apă şi săruri minerale creşte în :
- transpiraţie abundente
- diaree, vărsături
- hemoragii
- plasmoragii (arsuri întinse)
- diureză exagerată
- boli febrile
Pierderile de apă se completează cu ape minerale, supe, sucuri, soluţie Ringer
Pierderile de săruri se completează cu soluţii hipertonice de săruri minerale
Deci necesităţile calitative ale organismului cuprind compoziţia chimică şi starea de agregare a
alimentelor (lichide, semilichide, solide)
Alimentele supuse proceselor de pregătire suferă transformări calitative în compoziţia lor chimică:
- prăjirea grăsimilor eliberează acizi graşi greu suportaţi în afecţiuni duodenale, vezicale, interzişi în boli
ulceroase;
- prin prăjire carnea îşi păstrează toate substanşele componente
- prin fierbere carnea pierde substanţe organice şi minerale;
- alimentele preparate la cald rămân sărace în vitamine.

ALIMENTAŢIA DIETETICĂ
Regimuri alimentare

Regimul alimentar sau dieta constituie partea integrantă din conduita terapeutică a pacientului
prin alimentele ingerate
Înseamnă o contribuţie la tratarea pacientului, prin alimentele ingerate. Regimurile dietetice sunt
foarte variate, în funcţie de calitatea şi cantitatea alimentelor ce le compun.
în funcţie de cantitatea alimentelor, regimurile pot fi hipocalorice si hipercalorice. Din punct de vedere
calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de îmbolnăviri.
Regimurile dietetice urmăresc:
- punerea în repaus şi cruţarea unor organe, aparate şi sisteme:
- regim de cruţare a intestinului gros - în dizenterie;
- regim de cruţare a mucoasei bucale - stomatită;
- regim de cruţare a stomacului - gastrită, ulcer gastric;
- regim de cruţare a ficatului - hepatită, ciroză;
- regim de cruţare a rinichiului - nefrită, glomerulonefrită, insuficienţă renală acută;
- la alcătuirea regimurilor de cruţare se va ţine seama de compoziţia chimică a alimentelor, de modul de
preparare, precum şi de starea lor de agregaţie;
- echilibrul unor funcţii deficitare sau exagerate ale organismului:
- în colita de fermentaţie - regim bogat în proteine;
- în colita de putrefacţie - regim bogat în hidrocarbonaţi;
- în ciroza hepatică - restricţie de lichide;
- în insuficienţa cardiacă - restricţie de lichide;
- compensarea unor tulburări rezultate din disfuncţia glandelor endocrine:
- se va stabili toleranţa la glucide în diabetul zaharat; regimul va corespunde acestei toleranţe;
- satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:
- în boli infecţioase - regim bogat în vitamine;
- afecţiuni osoase - regim bogat în calciu;
- în tratamentul cu hormoni corticosuprarenali - regim bogat în proteine;
- îndepărtarea unor produse patologice de pe pereţii intestinali:
- produse patologice ca: mucus, puroi, se pot îndepărta cu ajutorul regimului de mere rase sau morcovi.
- în vederea alcătuirii unui regim dietetic cât mai variat este necesară cunoaşterea echivalenţelor
calitative şi cantitative ale principiilor alimentare.
- numărul regimurilor dietetice este variat în funcţie de diversitatea îmbolnăvirilor, de stadiul şi de
gravitatea acestora.
Regimul - indicaţii
hidric - în primele zile postoperator, diarei acute, gastrite acute
- alimente permise:
- supe limpezi de legume, ceaiuri îndulcite cu zaharină sau neîndulcite, zeamă de orez, supe
diluate şi degresate din carne, apă fiartă şi răcită

Hidro- - indicaţii
zaharat - perioada de debut a hepatitei epidemice: insuficienta renală acută, insuficienţa hepatică
acută, colecistita acută, în perioada febrilă a bolilor infecţioase
- alimente permise
- sucuri de fructe îndulcite, ceaiuri îndulcite, zeamă de compot, zeamă de orez
- se administrează în cantităţi mici şi repetate

Semili- - indicaţii
chid - colecisitita subacută, perioada icterică a hepatitei epidemice, ciroza hepatică, varice
esofagiene, după primele zile ale infarctului miocardic acut
- alimente permise:
- supe de făinoase, supe de legume, piureuri de legume, fructe coapte, făinoase, sufleuri de
brânză de vaci
- mese mici cantitativ si mai frecvente

Lactat - indicaţii
- în primele 3-5 zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase, în primele zile după hemoragia
digestivă superioară
- alimente permise
-1000-2000 ml lapte, eventual îmbogăţit cu friscă sau smântână

Lacto- vegetarian
făinos -indicaţii
- după puseul acut al ulcerului în remisiune, după operaţii pe stomac
- alimente permise
 -brânză de vaci, ouă moi, caş, lapte, piureuri de legume, smântână, frişcă, făinoase

Hepatic - indicaţii
- hepatită cronică agresivă, ciroză hepatică decompensată, neoplasm hepatic
- alimente permise
- brânză de vaci, caş, urdă, iaurt, carne slabă fiartă, pâine albă prăjită, legume, făinoase,
fructe coapte, biscuiţi, supe de făinoase, unt 10 g/zi, ulei 20-30 g/zi.
Alimente interzise :

Printre alimentele interzise în bolile de ficat se numără cele bogate în colesterol,

precum carnea roșie, creveții, margarina, maioneza, untul, frișca și gălbenușul
de ou.

Renal - indicaţii
- glomerulonefrită acută difuză, insuficienţă renală -alimente permise
- salată de crudităţi cu untdelemn, fructe crude coapte, compot, supe de legume şi făinoase,
prăjituri cu mere, caş, brânză de vaci, urdă, gălbenuş de ou, frişcă, pâine fără sare
Alimentele interzise în problemele renale sunt: carnea conservată, sărată şi afumată, mezelurile,
grăsimile animale, brânzeturile sărate şi condimentele iritante.

Cardio- - indicaţii
vascular - cardiopatii decompensate, hipertensiune arterială, infarct miocardic acut în a doua
săptămână de boală
- alimente permise
- lapte, iaurt, brânzeturi, carne slabă fiartă, salată de sfeclă, fructe crude sau coapte, compot,
aluat de tartă, dulceaţă, unt 10 g şi ulei 30 g/zi
Sunt interzise urmatoarele alimente:

 branzeturile grase, fermentate, sarate (cascaval, branzaturi topite, telemea nesarata);

 carnea grasa de porc, gasca, rata, vanat, organe, mezeluri, carne conservata cu sare, conservele
de carne, pestele sarat, afumat sau gras (de mare);
 painea neagra, cu sare, fainoasele preparate cu bicarbonat de sodiu sau sare;
 grasimi: slanina, untura, untul sarat, margarina sarata, grasimi prajite sau in cantitati mari;
 legumele bogate in sodiu sau celuloza ca: telina, spanacul, varza creata, sfecla, usturoiul, redicile,
gogosarii murati, varza murata cu sare, varza de Bruxelles, conopida, leguminoasele uscate;
 fructele oleaginoase: nuci, alune, migdale etc;
 dulciurile preparate cu bicarbonat, cu aluat dospit, cu unt si cu galbenus de ou in cantitate crescuta;
 bauturile alcoolice sub orice forma, cafeaua, ceaiul tare, apele minerale, clorurosodice;
 supele de carne;
 sosurile preparate cu zeama de oase sau carne, cele cu rantasuri, cu usturoi, maioneza cu mustar;
 condimentele iuti: boiaua, piperul, mustarul cu sare, ceapa, usturoiul, hreanul;
 se va interzice fumatul.

Diabetic - indicaţii
- diabetul zaharat
- alimente permise
- în funcţie de toleranţa la glucide va cuprinde alimente cântărite în mod obligatoriu şi alimente
necântărite:
- alimente cântărite: pâine, lapte, cartofi, făinoase,
legume uscate, fructe
 -alimente necântărite: peşte, carne, mezeluri, ouă, supe de carne, sosuri fără făină, ulei

-sunt interzise produsele de patiserie, snacks-urile, dulciurile cele care

conțin margarină, mezelurile, ficatul, carnea (în afară de pește), ouăle.
În general, trebuie evitate produsele care conțin multe proteine
animale.

Hipo- - indicaţii
caloric - obezitate, hipertensiune arterială
- alimente permise
- 240 calorii - 300 g brânză de vaci - 400 calorii - lapte, brânză de vaci, carne albă, legume,
mere
- 600 calorii din aceleaşi alimente
După criteriile cantitative regimul dietetic poate fi :
a. hipocaloric – obezitate
- cruţarea unor organe.
b. hipercaloric – pacienţi subnutriţi.