Professional Documents
Culture Documents
TEST:1-a,2-c,3-b,4-a,5-a,6-bd,7-bce,8-abe,9-abce,10-abcd.
Biletul 2
Diabetul zaharat tip 2. Definiţia. Etiologie. Patogenie
DZ este o boală metabolică, determinată de insuficienţa absolută sau relativă a insulinei în
organism, ce provoacă dereglarea tuturor tipurilor de metabolism care stau la baza apariţiei
angiopatiilor – micro- şi macroangiopatiilor.
mecanisme:
insulinorezistenţă predominantă, cu deficit relativ de insulină
deficit predominant de secreţie de insulină, cu insulinorezistenţă moderată
DZ tip2 reprezintă 85-90% din cazurile de diabet. DZ tip2 prezintă o evidentă creştere care este
pusă în legătură cu modul de viaţă specific ţărilor industrializate. Civilizaţia televizorului, a
Coca-Colei, a McDonalad’s-urilor şi a imobilizării prelungite în faţa calculatorului au impactul
lor negativ manifestat prin cumularea în timp a unor tulburări aparent minore.
Biletul 3
Diabetul zaharat tip 1. Definiţia. Etiologie. Patogenie
Etiopatogenie - Distrucţia aproape completă a celulelor B-pancreatice, cu menţinerea celulelor A
şi D. Există tendinţa de a include în tipul 1 de DZ numai distrucţia autoimună a celulelor B .
Evolutia stadiala - I - ani- predispoziţie genetică -95% sunt DR3/DR4;B8-CW7-A1;B15
II - factor declanşator;
III - luni,ani- autoimunitate activă – GAD, ICA, IAA, Citokine;
IV - luni- alterarea funcţiei B-secretoare- dispariţia fazei secretorii ”precoce”, dispariţia
caracterului pulsator al secreţiei de insulină;
V - ani- diabet clinic manifest; hipoinsulinemia absolută.
Patogenie - În procesul autoimun distructiv vor fi antrenate limfocitele, celule naturale killer,
macrofagele şi mastocitele. Citokinele produse de aceste celule sunt răspunzătoare de agresiunea
asupra celu-lelor B-pancreatice. Dintre citokinele menţionăm interleukina 1, factorul a de
necroză tisulară şi interferonul J. Citokinele par a acţiona prin generarea radicalilor liberi
(radicali de oxigen ori cei a oxidului nitric); celulele B-pancreatice sunt sărace în echipamentele
enzimatice implicate în înlăturarea acestor radicali toxici.
Biletul 4
Dermopatie şi osteoartropatia diabetică.
Pete pigmentare pretibiale,apare o zona de hiperemie,care proemineaza,apoi evoluiaza si lasa o
zona atrofica,hiperpigmentara.histologic-ingrosare membranei bazale cu glicoproteine,mai
frecvent la nivelul gambelor.
Mai frecvent sunt afectate articulatii tibio-tarsiene,tarso-metatarsiene.se dezvolta piciorul cubic
Chrcot.initial o tumefiere din jurul articulatiei,edeme.zona e calda.umeda,nedureroasa.diminuare
tutor tipurilor de sensebilitate.
Doza de echilibru 0,5 U la 1 kg/masa.Cu timp necesitatea ajunge la 0,7-0,8 U/kg/zi. Doza in 4
prize dimineata inainte de dejun 8.00, inainte de prinz 14.00, cina 19.00 si somn 23.00 in raport
3,5:2,5:3:1. La o glicemie mai mare de 8,25 administrarea 0,28 la o priza fiecare 6-8 ore.
Biletul 5
Nefropatia diabetică: tabloul clinic, diagnosticul
Stadiul I- prenefrotic- clinic asimptomatic. Se depisteaza filtrat glomerular crescut,
microalbuminurie, proteinurie tranzitorie, hipertensiunea tranzitorie.
Stadiul II- nefrotic- sindrom nefrotic urmat de proteinurie stabila, hematurie, cilindurie, edeme
tranzitorii, scaderea filtratului glomerular, hipertensiunea arteriala, semne de IRC.
Stadiul III- nefrosclerotic- edeme permanente/ Scade brusc functia de filtrare si de concentrare a
rinichilor. Hipoizostenurie. Creste nivelul de uree, creatinina. Se accentuiaza anemia,
hipoproteinemia. Scade glicemia, glucozuria, se micsoreaza necesitatea in insulina. Acest
femomen este determinat de:-reducerea degradarii insulinei in rinichi;-hipoproteinemie-
micsorarea fractiei de insulina legata de proteine;-ureea posedo actiunea hipoglicemica;-scade
activitatea hormonilor antiinsulinici.
Criteriile de diagnostic
demonstrarea unei rate de eliminare a albuminei (REA) mai mare de 300mg/zi
(macroalbuminurie sau proteinurie clinică), indiferent de valoarea estimată a ratei de filtrare
glomerulare eRFG, sau ;
scăderea eRFG sub pragul de 60 ml/min/1,73m2 , indiferent de valoarea eliminării urinare de
albumină, sau;
prezența unei REA între 30 – 300mg/zi (microalbuminurie), asociere cu retinopatie proliferativă.
Efecte adverse
Diaree, greţuri, anorexie, disconfort abdominal, rar gust metalic
Anemie megaloblastică (B 12 deficitară)
Lactacidoză (rarisim)
Indicaţii:
DZ tip 2 supraponederal sau obez dacă dietoterapia ţi exerciţiul fizic sunt ineficiente
În terapia combinată asociat cu SU sau REPA, sau IAG, sau Tizolidindione, sau insulină
Contraindicaţii:
Idem cu SU şi REPA
Nefropatie cu creatinina serică > 1,5 mg/dl la bărbaţi şi > 1,4 mg/dl la femei
Hepatopatii severe
Insuficienţa cardiacă congestivă
Stări de hipoxemie
Alcoolism
Biguanidile pot fi folosite ca monoterapie la diabetic de tip II obezi dupa esecul regimului
igieno-dietetic sau in asociere cu sulfanilureicele sau cu insulin. In monoterapie riscul de
hipoglicemie este nul
Biletul 6
Macroangiopatia diabetică coronariană, a membrelor inferioare: patogenia, tabloul clinic,
diagnostic
Afectarea vaselor mari şi medii – macroangiopatia diabetică.
Macroangiopatia diabetică:
Afectarea arterelor coronariene cu dezvoltarea BIC în diferite variante clinice.
Afectarea vaselor creierului cu dereglarea circulaţiei acute sau cronice.
Afectarea arterelor periferice, în primul rând, membrelor inferioare, dar şi de altă localizare.
Substratul anatomic este leziunea aterosclerotică și foarte rar, calcificarea mediei arterelor sau
mediocalcinoza Mönckeberg.
Termenul de macroangiopatie este adecvat când ateroscleroza apare la un pacient cu DZ de
lungă durată > 10 ani, mai ales 20 ani – cu un control glicemic precar, altfel se vorbește despre
ateroscleroza asociată cu DZ.Predomină în Dz tip 2.Hiperglicemia este factor de risc aterogenic
Biletul 7
Piciorul diabetic ischemic şi neuropat: diagnostic pozitiv şi diferenţial
Neuropatice: 1) indolore; 2) înconjurate de un calus; 3) Asociate cu prezența pulsațiilor arterelor
periferice (circulația neafectată)
Caracteristica Ulcerație ischemo-neuropate Ulcerație neuropată
Localizare Haluce, suprafața laterală a Planta anterioară(capul distal al
piciorului, călcâi metatarsientelor, alte puncte de
compresiune anormală)
Aspect negricios Alb-slăninos
Piele Subțire, atrofică Hiperkeratoză
înconjurătoare
Puls Redus sau absent Prezent
Semne locale de Reduse Evidente
infecție
Temperatura și Temperatura scăzută, tegumente Temperatura normală sau picior cald,
aspectul palide sau cianotice tegumente cianotice
tegumentelor
Durere Prezentă Absentă
Sensibilitate Sensibilitate normală sau Hipoestezie tactilă, algică, vibratorie
diminuată
Biletul 8
Neuropatia diabetică. Patogenia, clasificarea. Tabloul clinic al polineuropatiei diabetice
periferice senzitive şi neuropatia vegetativă
ND cuprinde modificări şi disfuncţii ale sistemului nervos central, periferic sau autonom legate
de diabetul zaharat.
Neuropatie periferică: Polineuropatie simetrică distală senzitivă ;Neuropatie proximală
asimetrică predominant motorie ;Radiculopatia Mononeuropatie ;Neuropatia autonomă
Neuropatie centrală Encefalopatia, encefalomielopatia diabetică ;Dereglări acute neuro-psihice
pe fon de decompensări metabolice (cetoacidoza, hipoglicemia) ;Dereglări acute a circulației
cerebrale
Patogenia:Hiperglicemia cronică – factor patogenic iniţial de bază, care duce la modificări
morfofuncţionale în celulele sistemului nervos central şi periferic;Microangiopatia, inclusiv de
vasa nervorum, cu:Acumularea lipoproteidelor de densitate mică;Activizarea oxidării anaerobe a
lipidelor;Creşterea formării de radicali liberi;Scăderea sintezei prostaglandinelor cuCreşterea
riscului de agregare şi spasm vascular;Supraîncărcarea reţelei arteriovenulare cu ocolire a reţelei
sangvine de capilare, formând picior diabetic;
Hipoxia tisulară – rezultat al alimentării sangvine endoneurale scăzute din cauza
microangiopatiei,
- trecerea metabolismului energetic al ţesutului nervos pe cale anaerobă, mai puţin rentabilă, cu
formare de 2 mol. de ATP, nu de 38 molecule;
- scade nivelul fosfocreatinei;creşte concentraţia lactatului; se măreşte deficitul de oxigen şi
energetic.
Excesul căii poliol – este modificare alternativă a metabolismului glucozei, care include etapele:-
transformarea glucozei în sorbitol, apoi în fructoză;- supraacumulare de sorbitol şi fructoză;-
hiperosmolarizarea şi edemul spaţiului intercelula
Deficitul de mioinozitol, asemănător structural cu glucoza, este determinat de deficitul
fermentului glucoza-6-fosfat ocupată de hiperglicemie. Urmează:- scăderea activităţii Na-K-
ATP-azei;- creşterea Na intracelular care duce la- scăderea utilizării de energie în celulă;-
blocarea anabolismului intracelular;- modificări în neuroni cu scăderea conductibilităţii.
Glicozilarea proteinelor structurale şi funcţionale cu:- demielinizarea fibrelor nervoase(mielina,
tubulina);- glicozilarea proteinelor pereţilor capilari;
Stresul oxidativ este deosebit de important prin:- creşterea radicalilor liberi care- oxidează
lipidele, glucidele pereţilor celulari;
- devieri în homeostaza şi funcţia celulară.
Deficitul factorului endotelial de relaxare (NO)apare din cauza epuizării nicotinamid-
dinucleotid-fosfat la excesul căii poliol din DZ. Are loc - formare de peroxinitrită (ONOO)
toxică;- scade microcircuitul endoneural şi funcţia nervilor.
Anticorpii la insulină blochează creşterea nervilor şi duc la atrofia fibrelor nervoase.
Neuropatia vegetativa
Atonia esofagiană, Gastropareza diabetică, Enteropatia diabetică, Colopatia diabetică,
Incontenenţa fecală, Atonia vezicii biliare, Tahicardia permanentă de repaos, Hipotensiunea
ortostatică, Infarctul miocardic nedureros, Cardiopatia diabetică, Moartea subită, Tulburări
circulatorii cerebrale, Tulburări vazomotorii cutanate, Cistopatia diabetică (vezica neurogenă),
Disfuncţia erectilă masculină, Disfuncţie sexuală feminină, Tulburări de termoreglare, Disfuncţii
pupilare şi ale glandelor lacrimale, Osteoartropatia diabetică, Lipsa de recunoaştere a
hipoglicemiei,Tulburarea controlului respirator
Biletul 9
Nefropatia diabetică: patogenia, clasificarea stadială după Mogensen.
Nefropatia diabetică – afectarea vaselor rinichilor în cadrul diabetului zaharat, care se
caracterizează prin formarea glomerulosclerozei nodulare sau difuze, în stadiul terminal
manifestându-se prin dezvoltarea IRC.
Clasificărea contemporană a Nefropatiei diabetice, propusă de C.Mogensen (1983) şi
recunoscută de OMS
Stadiile Caracteristicile Timpul apariţiei
1 hiperfuncţie creşterea filtraţiei glomerulare (>140ml/min), creşterea debutul bolii
renală circulaţiei sanguine renale, hipertrofie renală,
normalbuminurie (<30mg/zi)
2 îngroşarea membranei bazale a capilarelor 2-5ani de la debutul bolii
schimbări glomerulare, are loc lărgirea mezangiului, se menţine
structurale hiperfiltrarea, normalbuminuria (<30mg/zi)
incipiente
3 apariţia microalbuminuriei (de la 30 la 300mg/zi) şi a 5-10ani de la debutul bolii
nefropatia hipertensiunii arteriale instabile, cu filtraţia
incipientă glomerulară uşor majorată sau normală
4 apariţia proteinuriei marcate (mai mult de 500mg/zi), 10-15ani de la debutul bolii
nefropatia manifestă hipertensiune arterială, filtraţie glomerulară scăzută,
sclerozarea a 50-75% din glomeruli
5 caracterizat prin scăderea filtraţiei glomerulare marcate 15-20 ani sau după 5-7 ani de
uremie (<10ml/min), glomeruloscleroză totală, hipertensiune la apariţia proteinuriei.
arterială, simptoame de intocsicaţie
Biletul 10
Angioretinopatia diabetică: patogenia, clasificarea, modificările pe fundul de ochi în
funcţie de stadiul de evoluţie.
Retinopatia diabetică (RD) – complicaţie cronică a diabetului zaharat, caracterizată prin prezenţa
microangiopatiei vaselor retiniene, care în stadiile terminale duce la dezvoltarea cecităţii.
Reflectă vechimea diabetului și stadiul de evoluție. Consecința retinopatiei diabetice este
pierderea vederii.
Factorii implicați în patogenia RD sunt: Susceptibilitatea genetică (gena ce codifică aldoz-
reductaza); Factori metabolici: - hiperglicemie, hiperlipidemie, GH, IGF-1, radicali oxizi în
exces; Factori hemoreologici: creșterea viscozității sanguine, hiperfibrinemie,
hipercoagulabilitate (microtromboze vasculare), Factori hemodinamici: presiunea crescută în
vasele retiniene și presiune intraoculară crescută. Factor angiogenic retinian – factorul de
creștere endotelial vascular (VEGF); Factorul derivat din epiteliul pigmentar (PEDF) care
posedă activitate antiangiogenică
Clasificarea:
A - Retinopatia neproliferativă leziuni minime ce nu determină modificări ale acuității vizuale
1.Usoara – microaneurisme rare, hemoragii intraretiniene rare, exudate dure.
2.Medie – microaneurisme si hemoragii retiniene, moderate anomalii microvasculare
intraretiniene, aspect “in matanii” sau “margele pe ata” al venelor,
3.Severa - hemoragii intraretiniene extinse, microaneurisme in toate cadrane, anomalii
microvasculare
B - Retinopatia proliferativă – urgență oftalmoogică, fiind responsabilă de pierderea definitivă a
vederii.
1.Forma de debut - Vase de neoformație pe discul optic (papila nervului optic), fără hemoragii
preretiniene sau în vitros Vase de neoformație pe retină, în afara discului optic, fără hemoragii
preretiniene sau în vitros
2.Forma grava - Vase de neoformație pe discul optic cu sau fără hemoragii preretiniene sau în
vitros. Vase de neoformație retiniene, benzi de proliferare, hemoragii preretiniene sau în vitros
Leziunile caracteristice pentru RD – microaneurisme, exudate dure, exudate moi, hemoragii,
maculopatia, neovasele, dezlipirea de retina.
Biletul 11
Diabetul zaharat. Definiţie. Clasificare. Manifestările clinice.
DZ este o stare de hiperglicemie cronică, un sindrom complex şi heterogen, indus de tulburarea
genetică sau câştigată, a secreţiei de insulină şi/ori de rezistenţă celulelor periferice la acţiunea
insulinei.
Clasificare: 1. Diabet zaharat tip 1
Autoimun
Idiopatic
2. Diabet zaharat tip 2
A..cu obezitate
B.fara obezitate
Alte tipuri specifice de diabet zaharat
defecte genetice ale funcţiei celulei beta (MODY)
defecte genetice ale acţiunii insulinei
afecţiuni ale pancreasului ( pancreatită, traumatisme, pancreatectomie
fibroză chistică)
endocrinopatii: acromegalie, hipertiroidism, sindrom Cushing
droguri sau substanţe chimice: glucocorticoizi, pentamidină
infecţii: rubeolă congenitală, citomegalovirus
sindroame genetice asociate cu diabetul zaharat: Sd. Down, Klinefelter, Lawrence Moon-Beidel
forme rare de diabet zaharat
Biletul 12
Diabetul zaharat forma uşoară, medie şi gravă: criteriile de diagnostic.
Forma usoara – acuze neinsemnate, starea de cetoacidoza lipsesc.Glicemia a jeun constituie 8-9
mmol/l. Glucozuria- pina la 20 g/l. In stadiile incipiente sunt posibile complicatiile cronice.
Compensarea cu dietoterapie. Forma medie –
acuze de polidipsie, poliurie moderata. In anamneza – stari de cetoacedoza. Glicemia a jeun 12-
14 mmol/l glucozuria- 30-40 g/l. Pote fi complicatiile de gradul 1-2 de manefestare(nefro-
,retinopatie, angiopatie membrelor inferioare). Compensarea cu- dietoterapie si preparatele orale
hipoglicemiante sau dietoterapie cu insulinoterapie in doze laa40 U/24 ore.
Forma grava - acuze expresive, stari frecvente de cetoacedoza pina la coma, hipoglicemii
frecvente. Glicemia- >14 mmol/l, glucozuria- >40 g/l, tratament – dietoterapie si insulinoterapie
in doze > 40 U/24 ore.
Biletul 13
1.Diabetul zaharat tip 1 şi tip 2. Criteriile de diferenţiere
DZ tip 1- Insulinoterapia este indispensabilă pentru supravieţuire. (mecanismul diabetogen) se
caracterezeaza
-Autoimun (Distrucţie autoimună a celulelor-β.)
-Idiopatic (Necunoscut)
DZ TIP 2 Tratamentul se face prin:
Insulinorezistenţa şi optimizarea stilului de viaţă,
secreţia deficitară de insulină, cu administrarea preparatelor orale,
ambele mecanisme coexistă insulina devine în timp necesară pentru
întotdeauna, însă cu o controlul glicemic sau chiar pentru
preponderenţă variabilă supravieţuire.
Manifestările clinice ale diabetului zaharat de tip 1.
Debut acut.
Simptomele majore sunt:-Poliurie. Polidipsie. Polifagie. Pierdere pon
Simptome nespecifice: 1Slăbiciuni generală.2 Astenie.3 Fatigabilitate.
Simptome ale cetoacidozei (diagnostic întârziat) 1 Alterarea stării de conştiinţă.2Semne de
deshidratare (piele uscată, limbă projită, hipotonia globilor oculari). 3Respiraţie acidotică
(Kussmaul), miros de acetonă. 4Hipotensiune.5Semne digestive (greţuri, vome, dureri
abdominale).
Manifestările clinice ale diabetului zaharat de tip 2
Debut-lent
Simptome nespecifice- Slăbiciuni generală. Astenie; Fatigabilitate; Obezitate
Manifestări cutanate- Prurit cutanat .Furunculoză. Candidoză. Epidermofitie plantară.
Xantelasme. Necrobioză lipoidă.
Manifestări ale tractului digestiv- Carie dentară. Paradontoză, gingivită, stomatită.
Steatoză hepatică.
Simptome ce ţin de instaurarea complicaţiilor:
Cardiovasculare- Hipertensiune arterială. Cardiopatie ischemică. Accident vascular cerebral.
Leziuni trofice ale piciorului.
Neuropatice -Dureri a membrelor inferioare cu parestezie
Oculare -Scăderea acuităţii vizuale
6-12 80-320
Gliclazid
16-24 2,5-20
Glipizid
Sulfonilureice 5-7 15-120
Gliquidona
12-24 2,5-20
Glibenclamid
12-24 2-8
Glimepirid
Biletul 14
Sindromul Moriac
Sindromul Moriac exprima un dezechilibru metabolic marcat aparut inainte si in perioada
pubertatii, in momentul in care in mod obisnuit, cresterea staturo ponderala are ritmul cel mai
inalt.
A fost descris la unii copii diabetici cu debutul bolii inainte pubertatii caracterizat clinic prin:
Intirziere in dezvoltare staturo –ponderala (nanism armonios)
Hepatomegalie importanta
Infantilism genital (hipogonadism):intiziere in dezvoltare caracterelor sexuale secundare;
retinerea in dezvoltare organelor sexuale conditionate de dezechilibru hormonal si nutritiv, la
care se adauga si un element de disfunctie hipotalamo-hipofizara.
Adipozitate cu dispozitie particulara (repartizata la nivelul gitului, toracelui si abdomenului),
facies in luna plina de tip cortizonic, cuperoza pometilor, osteoporoza.
Totusi dezvoltareintelectuala este normala. Cauzele dezechilibrului se gasesc intr-o doza
suboptimala de insulina la care se adauga dieta profund dezechilibrata, cel mai frecvent
hipoglucidica,hipoproteica si hiperlipidica.
Biletul 15
Proba de toleranţa la glucoză. Indicaţii. Metodica efectuării şi aprecierea rezultatelor in
alterarea glicemiei bazale, alterarea toleranţei la glucoză şi diabetul zaharat manifest
Testul se efectuează dimineaţa între 7.30 şi 10.00.
Repausul nocturn şi alimentar trebuie să fie de cel puţin 10 ore (se poate consuma apă).
Se recomandă abţinerea de la fumat înainte şi în timpul testului.
Testul se execută cu subiectul în poziţie şezîndă.
Se administrează 75 g glucoză dizolvată în 300 ml apă, care trebuie consumată în cel mult 3
minute.
Se fac recoltările de sînge înaintea administrării glucozei şi la 2 ore după aceea.
În cele 3 zile precedente testului trebuie asigurat un aport de cel puţin 150 g hidraţi de carbon.
INDICATII-metoda de screening în diabet
SĂNGE CAPILAR Plasma venoasă
A jeun 2 oreTOTG A jeun 2 oreTOTG
Normal < 5,5 < 7,8 < 6,1 < 7,8
Alterarea glicemiei 5,5 < 7,8 >6,1 < 7,8
bazale AGB < 6,1 < 7,0
Alterarea toleranţei < 6,1 >7,8 < 7,0 7,8
la glucoză ATG < 11,1 <11,1
Diabet zaharat > 6,1 > 11,1 > 7,0 > 11,1
MECANISM DE ACŢIUNE:
Pancreatic;Stimulează secreţia de insulină de către celulele β;Cresc sensibilitatea celulelor beta la
glicemie ;Inhibă secreţia de glucagon de către celulele α
Extrapancreatic (slab):Cresc sensibilitatea cel periferice la insulină;Inhibă gluconeogeneza
hepatică;Inhibă lipoliza şi potenţiază lipogeneza în prezenţa insulinei;Inhibă insulinaza hepatică
ADVERSE:Hipoglicemie prin hiperinsulinemie (frcvent - glibenclamid şi glipizid,
nesemnificativ - gliclazid şi glimepirid); Creştere ponderală dar nu şi la gliclazid şi glimepirid
;Erupţii cutanate;Intoleranţă gastro-intestinală ;Reacţii alergice;Efect teratogen; Modificarea
testelor funcţionale hepatice şi renale;Accidente hematologice:;Anemie
hemolitică;Trombocitopenie
Indicaţii pentru administrare
DZ tip 2, când nu reuşeşte compensarea:
la normoponderali – cu dietă, efort fizic terapeutic şi IAG
la obezi - cu dietă, efort fizic terapeutic IAG şi / sau biguanide
Contraindicaţii:DZ tip 1, diabetul pancreatic; Sarcina, lactaţia; Intervenţii chirurgicale majore;
Stres sever: infecţii, traume; Hepatopatii şi nefropatii severe;Gangrena diabetică sau alte procese
purulente;Leucopenii de orice geneză;Reacţii adverse la SU sau REPA;Pierdere ponderală
progresivă