Mehala…

Într-o valiză prăfuită a unui anticar, găsi două cărți: una despre Mehala iar cealaltă, despre
Orșova veche - o neașteptat de consistentă documentare despre această rivieră românească,
un Monte Carlo încă nenăscut.
Mehala a fost un sat de lângă Timișioara devenit ulterior, un cartier privilegiat al acesteia.
Timișoara, spre deosebire de multe alte mari orașe românești, s-a aflat sub ocupație și
administrație turcească peste 150 de ani (între 1552 și 1716 când, Eugeniu de Savoya a eliberat-
o dimpreună cu Banatul și insula Ada Kaleh - pacea de la Passarowitz - acestea intrând sub
stăpânirea habsburgilor, cam tot atâta vreme - 151 de ani).

Mehala (denumire dată de turci ce provine din ”mahala” sau ”periferie”) a fost un cartier
timișorean ceva mai special. Era un fel de ”UE” de azi: aici conviețuiau pașnic turci, români,
sârbi, bulgari, austrieci, unguri, nemți, etc).
Aici se află renumita piață Ocico - piața de vechituri - unde găseam - înainte de 89 - blugi aduși
de sârbi, gumă de mestecat de calitate, țigări Kent, cafea bună iar azi, chinezării ieftine dar și
antichități adorabile sau cărți vechi râvnite de colecționari.