STICLA Se spune ca lemnul este cald,platra trainica,otelul reprezinta forta si'supletea,marmora -vesnicia,ceramica frumusetea iar sticla inefabilul. Sticla este materialul care conlucreaza cu lumina. lar lumina este principala sursa de inefabil. Sticla pentru arhitectura este mal mult decat un material de constructil. Din vechi timpuri seductia pentru acest material insolit a animat creativitatea,dar handicapul tehnologic a facut ca secole dearandul sticla sa fie doar o mostra cristalina prinsa intr-o montura metalica. In secolul Xl! golurile ferestrelor castelului medieval erau batute in scanduri iama,in secolul XVIII numai casele mai de seama beneficiau de vitralii din sticla,in sec.XIX,la nol,bojdeucile primeau lumina prin hartie unsa sau basic! de pore. Acum 150 de ani,in Suedia se deschidea prima fabrica dé geamuri,intal prin suflare si fasonare in 1920 Emile Fourcault sa inventeze cuptoare cu tragere verticala,care supravietuiesc si In 1958 apare tehnologia de formare a geamului prin sistemul « float » care confera produsului calitatifizice remarcabile. : Criza energetica din anil 1975 a determinat o dezvoltare impetuoasa a conceptului ENVIROMENTAL, CONTROL GLASSES, adica controlul mediului cu ajutorul sticlel privind factorii de luminozitate,protectie termica si fonica,etc. Cu alte cuvinte un sistem ecologic in care resursele naturale,lumina si caldura solara sa fie exploatate la’ maxim in favoarea calitatil vietlliar raportul de dependenta fata de rezervele de combustibil sa fie optimizat. | Este demn de remarcat ca aceste progrese s-au facut numal pe baza cercetaril ,in care s-au investit fonduri masive. Aceste cheltuleli au fost amortizate cu prisosinta,dovedind inca odata ca tehnologia moderna nu mai poate fi conceputa fara cercetare fundamentala. . Ca material de constructil,sticla este apanajul arhitectului,care raspunde de realizarea confortului habitatulul cat si a expresiei lucrarilor de arhitectura.COMPOZITIA STICLEI . Sticla rezulta in urma'solidificarii unei topituri de materiale vitrifiante cum sunt : bioxidul de siliciu (SiO2) ; pentoxidul de fosfor (P20S) ; trioxidul de bor (B203) ; In procesul industrial de fabricatie a sticlei ssunt necesare adaosuri : + fondanti pentru coborarea punctului de topire a vitrifiantului*. Ca fondant se utilizeaza : carbonatul de sodiu Na2C03) ; carbonatul de potasiu (K2CO3) ; sulfatul de sodiu (Na2S04) ; - Stabilizatori in scopul maririi rezistentei chimice si fizice a masei de sticla. Cei mai utilizati sunt : calearul (CaC03) ; oxidul de plumb (PbO ; dolomita (CaCO3.MgCO3) ; barita (BaCO3) : Constatam ca sunt substante minerale naturale,care se gasesc in cantitati mari in natura,dar prelucrarea lor inseamna o mare energie inglobata.™ Totusi valoarea Produsului obtinut este ridicata si sticla reprezinta un material esential in constructii. In functie de fondanti si stabilizatorii utilizati rezulta urmatoarele tipuri de sticla +sticla calco-sodica (Si02 + silicati de calciu si sodiu) care este sticla obisnuita utilizata in constructi sticla calco-potasica (Si02 + silicat de calciu si potasiu) utilizata ca sticla de labor ~sticla plumbo-potasica (SiO2 + silicat de plumb si potasiu) denumita sticla cristal,utilizata in obiecte de menaj sau decorative. : sticla se formeaza si natural in cazul eruptillor vulcanice “*nisipul cuartos are o temperatura de topire de 1710 gC eenLINIE DE FABRICATIE STICLA PLANA SISTEM “FLOAT” 1. MATERIA PRIMA S102 70-74 % (siliciu) cao ~ 12 % (calacar) Na20 12_16 % (soda) 2 3. DIUZA 4. 5. REGLARE ELECTRONICA 6. eon CUPTOR BAIE DE COSITOR A TEMPERATURII IESIRE FOAIE FORMARE GROSIME . TUNEL RACIRE PRODUS FINAL PRINCIPIUL TEHNOLOGIC ESTE TRAGEREA MASEI DE STICLA TOPITA PE ORIZONTALA PESTE O SUPRAFATA DE COSITOR LICHID. LINIA TOTALA DE PRODUCTIE ARE 0 LUNGI- ME DE 350 M. LATIMEA BENZII DE STICLA ESTE DE CCA 35M. GROSIMEA STICLEI ESTE INTRE 1 S138 MM. FOILE DE STICLA LIVRATE AU DIMENSIUNEA DE 3,21 X 6,00 M. © FABRICA MODERNA PRODUCE 600 TONE STICLA PE ZI (CCA,60.000 MP. CU GROS.4 MM.