Universitatea

Facultatea

Catedra

Referat
TURISMUL CA MASS-MEDIA

Realizat de

Grupa

Chișinău 2018
 CUPRINS

Introducere .................................................................................................................................. 2

2 Definirea termenului "turism" .............................................................................................. 3

3 Termenul mass-media ........................................................................................................... 3

4 Turismul ca mass-media ....................................................................................................... 4

4.1 Turismul clasic ca mass-media...................................................................................... 4

4.2 Turismul ca mijloc media (de comunicare) ................................................................... 4

4.3 Turismul "informal" ca mass-media .............................................................................. 4

5 Comunicarea ......................................................................................................................... 5

5.1 Comunicarea informală ................................................................................................. 5

5.2 Comunicarea și publicitatea .......................................................................................... 5

6 Cum foloseşte turismul ca mass-media celelalte media ....................................................... 6

7 Turismul în era globalizării .................................................................................................. 6

7.1 Etapele globalizării turismului ...................................................................................... 8

7.2 Motivaţia economică a globalizării turismului .............................................................. 8

7.3 Globalizare prin comunicare în turism .......................................................................... 9

7.4 Globalizare – turism – comunicare, triunghiul competitivităţii pe piaţa ....................... 9

7.5 Mixul promotional în turism .................................................................................... 10

Concluzii ................................................................................................................................... 10

Bibliografie ............................................................................................................................... 11

Introducere

Referitor la turism s-a vorbit de regulă doar de turismul ca business, de industria turistică
capabilă să devină un factor de dezvoltare. S-a neglijat rolul de factor social al turismului, ca rezultat
al pactului, al contractului social. Azi muncitorul vest european nu va renunţa uşor, din standardul său

2
de viaţă, la vacanţa în străinătate. Dar turismul este şi mijloc de difuzare în masă (mass-media). Este
cel mai puternic atât prin aria de cuprindere cât mai ales prin forţă.

În cadrul acestei lucrări vom analiza tema data sub diferite aspecte. Actualiatea si importanța
temei este subliniată de indicatorii turismului actual. Vom debuta cu definirea termenelor de turism și
mass-media și intra in esența conceptului de turism ca mass-media în era globalizării. Ultima parte a
lucrării va prezenta concluziile și sursele de informare.

1 Definirea termenului "turism"

Turismu este orice călătorie, a oricui, în orice scop, deci în consecinţă şi: emigrarea, imigrarea,
vânzarea de mărfuri, studenţii străini. Principalul atribut al turismului este deplasarea. Organizația
Mondială a Turismului definește turiștii ca fiind persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în locuri din
afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum douăzeci și patru (24) de ore dar
nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei
activități remunerate în localitatea vizatată.”

2 Termenul mass-media

Acesta, uneori formulat ca media, este o expresie engleză la plural, care a fost preluată și în
română, având traducerea și semnificația „medii (de comunicare) de masă”. Media cuprind toate
sursele/mediile de informație publice care ajung la un număr foarte mare de persoane, ca de exemplu
televiziune, radio, Internet, presă inclusiv aparițiile periodice ca ziare, reviste sau foiletoane.
Mijloacele de comunicare în masă pot fi clasificate după următoarele criterii: modul de vehiculare a
informației; gradul de noutate și de complexitate. Funcţie de scopul avut în vedere şi mass-media
(mijloace de informare în masă) au mai multe definiţii. Dar toate includ următoarele atribute: le
întâlnim peste tot, ritmicitate şi periodicitate în apariţie, mesajul lor este complex şi vast se adresează
oricui, simplifică distribuţia informaţiei, comunicare instantanee şi actualizată, acesibilitate. Mass
media facilitează: accesul la informaţie, acesul la cultură, educaţie şi instrucţie, intercomunicare
socială tipică, "compensarea" prin distraţie şi divertisment. Mediile au un important rol în societate,
concretizat prin următoarele funcții: transmiterea informatiei, formarea, influențarea și manipularea
opiniei publice, educație, divertisment ș.a.

3
3 Turismul ca mass-media

Începând cu anii ‘60 turismul s-a transformat într-o mişcare de masă. Făcând comparaţia cu
mass-media vom contata că are toate atributele acestora: găsim un loc unde se elaborează mesajul care
este apoi distribuit prin canale specifice urmărind aceleaşi scopuri. Mai mult, turismul ca mass-media
(mijloc de informare în masă) permite "ţintei" să verifice informaţia primită prin contactul direct cu
realitatea, în timpul călătoriei (un fel de "feed back"), ceea ce îi conferă un mare grad de credibilitate.
Fenomenul este simiar în toate cele trei domenii ale turismului: incoming, outgoing şi domestic. În
ţările dezvoltate, la el participă un număr de oameni mai mare decât tirajul ziarelor, al ascultătorilor
radio sau TV. Participarea se extinde însă şi la locuitorii zonelor de destinaţie, cu care turiştii intră în
contact direct sau mediat.

3.1 Turismul clasic ca mass-media

Pe plan local informaţia apare mai ales ca o consecinţă a activităţii întregii zone / comunităţi în
viaţa politică, socială, economică, culturală, etc. "Ieşirile" din sistemul turistic se îndreaptă mai ales
spre: imaginea destinaţiei turistice, comunicarea întreprinderii turistice cu piaţa, calitatea "contactului
direct" cu realitatea (feedback-ul).

3.2 Turismul ca mijloc media (de comunicare)

Turismul este o media pentru că permite: transmiterea informaţiei în scopul obţinerii unor
rezultate prestabilite; punerea în contact şi influenţarea ideilor "ţintei".

3.3 Turismul "informal" ca mass-media

Oameni care nu au nici bani disponibili nici timp "liber" călătoresc, mai ales în ultimii ani
când şi aceste mişcări capătă caracter de masă. Enumerăm ca exemple: emigraţia ilegală și emigraţia
legală. Imigranţii au avut o bună perioadă de timp statut de turişti, fie în virtutea vizei de tip turistic,
fie prin tipul de călătorie în afara reşedinţei obişnuite, în alt scop decât petrecerea timpului liber, dar
aparţinând de topica formală a definiţiei turismului. Iar “călătoria” lor este una precisă, la fel de bine
organizată ca un voiaj turistic. De altfel, practic toate ţările care au aderat în valurile ulterioare la UE
au avut o emigraţie cladestină ridicată pentru ca pe măsură ce momentul aderării se apropia migraţia
forţei de muncă să fie reglementată, inclusiv statistic prin vizele speciale.

Putem concluziona că “turismul”, fie în sensul "clasic", fie în înţelesul "larg" pe care îl
propunem este un mijloc deosebit de puternic de În ţările UE, odată cu apariţia cadrului legal exodul

4
pare a se încetini. Amploarea fenomenului are toate caracteristicile unui eveniment massmedia,
deosebit de eficace, după cum se poate constata empiric de oricine. transfer de informaţii despre
"etnos", despre etniile, popoarele, despre istoria, prezentul şi viitorul lor prin contact nemijlocit, deci
de mare randament. Antrenând un număr mare de oameni, având caracter de masă acest canal de
distribuţie al informaţiei devine un mass-media deosebit de puternic cu o mare forţă de convingere.
Manipularea prin intermediul turismului este dificilă, costisitoare dar şi deosebit de eficientă.

4 Comunicarea
Procesul de directionare a unei idei din mintea unei persoane catre mintea alteia este complex.
Emitatorul poate sa nu isi exprime gandurile cu exact acelasi continut, iar receptorul poate ajunge la
concluzii diferite, in functie de experienta, motivatia sau starea lui sufleteasca. In plus, in traseul pe
care il parcurge intre indivizi, mesajul poate fi distorsionat de zgomotul de fond sau de mesajele altor
expeditori.

4.1 Comunicarea informală

Reteaua conexiunilor informale, neoficiale, psihologice este uneori mult mai extins si mai
puternic decat structura rigida si limitata a comunicarii formale. In comunicarea informala, informatia
circula in toate sensurile si in toate directiile (ascendent, descendent, orizontal, diagonal, incrucisat
etc.), trecand peste nivelurile ierarhice. Acest lucru face ca, un membru al societatii sa se poata afla
intr-o relatie de comunicare cu oricare alt membru sau chiar cu toti. Cele mai importante caracteristici
ale comunicarii informale sunt: rapiditatea cu care circula informatiile; ancorarea informatiilor
transmise in sfera vietii personale; corectitudinea relativa sau partiala a informatiilor transmise si
receptate; reputatia proasta a comunicarii informale in cazurile extreme cand informatiile sunt
inexacte, fara nici o baza reala si, mai ales, neverificabile (este vorba despre zvonuri care sunt bazate
pe speculatii); potentiale efecte pozitive ale comunicarii informale, care pot fi amplificate printr-o
serie de masuri ameliorative.

4.2 Comunicarea și publicitatea

Ca orice proces de comunicare, publicitatea are o sursa, o conducta de transmitere a mesajului

si un destinatar. In marketing, procesul de transmitere a mesajelor unei firme turistice catre auditoriu
este denumit comunicare de marketing. In cadrul acestui proces, clientii parcurg cateva faze distincte:

5
 Constientizarea. In primul rand, consumatorii trebuie sa afle de existenta produselor sau
serviciilor turistice oferite.
 Intelegerea. Odata constientizat, clientul potential trebuie facut sa inteleaga ce avantaje i se ofera.
 Acceptarea. Dupa ce intelege care sunt caracteristicile produselor sau serviciilor turistice,
auditoriul il accepta sau nu ca raspuns la nevoile si cerintele sale. Motivele de respingere a
produselor turistice sunt diverse; ele pot fi de natura rationala sau emotionala.
 Preferinta. In aceasta faza consumatorul evalueaza produsele sau serviciile turistice care sunt
solutii potentiale si il alege pe cel favorabil.
 Cumpararea este prima manifestare exterioara, dupa un lung proces interior.
 Satisfactia. Chiar si dupa ce s-a facut cumpararea, procesul continua si se va reflecta asupra
deciziilor viitoare.

Oamenii nu cumpara intotdeauna produsele care sunt cele mai bune pentru ei. Parcurgerea
procesului decizional nu este complet constientizata si nu se desfasoara intr-o singura directie. Cand
sunt aproape de cumparare, oamenii pot afla despre existenta unui alt produs si reiau tot procesul de la
inceput. Rolul comunicarii este deci esential pentru ca ii ajuta pe consumatori sa obtina informatii
complete si corecte pentru a face evaluarea.

5 Cum foloseşte turismul ca mass-media celelalte media

Revoluţia informatică permite deja: ca oamenii bogaţi, mai ales cei legaţi de lumea afacerilor
să "călătorescă" în special pe autostrăzile informatice ale comunicaţiilor globale. Pentru ei a ajuns să
fie aproape indiferent dacă sunt în birou sau pe plaje. În astfel de situaţii "turistul" stă acasă şi
călătoreşte numai informaţia şi imaginea ei, a locului despre care se vorbeşte; ca reţelele informatice
să schimbe foarte curând aşa numitul sistem clasic de a face turism: alegerea unei destinaţii,
rezervarea şi organizarea unui pachet de servicii etc. vor necesita o simplă conectare a computerului la
o reţea.

6 Turismul în era globalizării

Lumea a devenit în aspectele importante un singur sistem social, ca rezultat al dezvoltării

legăturilor de interdependenţă care afecteaza acum pe fiecare dintre noi. Sistemul global nu este doar
un mediu în interiorul căruia se dezvoltă şi evoluează societăţile particulare. Legăturile sociale,
economice şi politice care traversează graniţele dintre state condiţionează în mod decisiv soarta celor
care trăiesc în fiecare din ele. Termenul general folosit pentru a caracteriza aceasta interdependenţă
6
crescânda a societăţii umane este acela de globalizare. Globalizarea are astfel dimensiuni culturale,
politice şi economice. In prezent, oamenii nu se mai deplasează doar în scopuri migraţioniste, pentru
comerţ sau pelerinaje, ci în principal din plăcere. Dacă la început asemenea activităţi erau rezervate
numai anumitor clase sociale, acum a călători este mai mult decât un privilegiu, este o nevoie.

Companiile internaţionale de turism şi ospitalitate au profitat de numeroşi factori pentru a-şi

extinde operaţiunile globale. Globalizarea a impus o presiune competitivă prin facilitarea intrării mai
multor stakeholderi pe piaţă, iar ca rezultat companiile trebuie să „lupte” într-un mediu mult mai
complex. Tehnologiile au făcut posibile un control şi sisteme operaţionale mult mai omogene, cât şi o
coordonare mai bună a sucursalelor, fără a se mai ţine cont de localizarea geografică. Schimbările în
mediul politic şi legislativ au facilitat libertatea schimburilor comerciale, dereglementarea
transporturilor în turism, şi a sistemelor de dezvoltare şi a investiţiilor internaţionale. O gamă largă de
forme legale este, de la dreptul direct de proprietate, parteneriate cu autorităţile locale, guverne până
la franciză şi consorţii de marketing. Mobilitatea forţei de muncă, de asemenea, a permis oamenilor să
călătorească în diferite ţări. Ca urmare a emergenței globalizării noi instrumente sunt necesare pentru
a gestiona procese, multietnicitatea şi cultura şi pentru a sprijini angajaţii şi întreprinderile în vederea
satisfacerii tuturor stakeholderilor. În planificarea şi managementul destinaţiilor turistice şi a
companiilor de profil trebuie să se ţină cont de o serie întreagă de schimbări în societate şi în
economia mondială. Globalizarea este văzută ca un proces care evoluează gradual. Scopul
„misionarilor” turistici este de a atrage clienţii către firmele, destinaţiile sau ţările în care produsul
turistic va fi vândut sau consumat. Forţa comunicării merge dincolo de campaniile promoţionale de pe
pieţele internaţionale destinate consumatorilor, fiind un liant puternic între asociaţiile turistice şi alte
organizaţii colaboratoare. Comunicarea face posibilă depăşirea barierelor existente în multe ţări în
care unele organizaţii turistice sunt reticente la schimbări radicale. În turism, reproducerea şi
expansiunea externă a conceptelor de afaceri de succes recunoscute de majoritatea consumatorilor
reprezintă o forţă majoră puternică pentru globalizare. Transferul de capital şi concepte este pregnant
în această industrie. În ultimii ani s-a remarcat un accent mai mare pe crearea de profitabilitate printr-
o fragmentare extinsă şi optimizarea întregului lanţ valoric. În timp ce o mare parte din resurse sunt
exclusiv locale sau naţionale, accesibilitatea pieţelor internaţionale afectează din ce în ce mai mult
compoziţia produsului turistic local şi procesul de producţie. În acest serviciu cu un grad ridicat de
absorbţie a muncii, aprovizionarea cu resurse umane şi imateriale este de importanţă majoră.
Numeroase organizaţii şi mulţi cercetători sunt implicaţi în încercarea de a defini şi a desluşi logic
turismul în categorii statistice şi economice tradiţionale.
7
6.1 Etapele globalizării turismului

Globalizarea este accentuată tot mai mult de evoluţia tehnologiilor comunicării şi

informaţiilor. În principiu, stakeholderii din sistemul turistic vor experimenta o nevoie graduală, deşi
inevitabilă, de a lua în considerare următoarele etape şi de a se adapta oportunităţilor ulterioare şi
forţelor concurenţiale. De-a lungul acestui proces, anumite organizaţii pot deveni perisabile, iar rutina,
precum şi modalităţile de operare stabilite anterior îşi vor pierde efectul. Pe scena naţională, unele
segmente ale economiei voi fi mai avansate în procesul de globalizare decât altele, contribuind, totuşi,
la complexitatea acestuia.

6.2 Motivaţia economică a globalizării turismului

Motivul general pentru care companiile se extind dincolo de graniţele naţionale îl reprezintă
maximizarea profitului şi, astfel, investiţiile în alte ţări pot fi considerate similare oricărui alt tip de
investiţii. Criteriul pentru maximizarea profitului unei investiţii este faptul că rata de rentabilitate ar
trebui să fie mai mare decât alte posibile utilizări ale capitalului ce urmează să fie alocat. Rata de
rentabilitate va fi legată de costul investiţiilor şi de veniturile provenite din acestea. Astfel, motivele
pentru investiţii în spaţiul extern vor include reduceri ale costurilor sau creşteri ale vânzărilor rezultate
din producţia sau din furnizarea de servicii în străinătate. Dezvoltarea comerţului internaţional a făcut
ca piaţa să fie un loc mult mai competitiv, iar companiile mult mai conştiente de nevoia de a fi lideri
în ceea ce priveşte preţurile sau să adauge valoare produselor lor pentru a-şi mări cota de piaţă şi
rentabilitatea. Motivele specifice pentru extindere multinaţională includ următoarele: costuri reduse cu
forţa de muncă; alte costuri reduse; exploatarea „resurselor naţionale; avantaje de marketing: unele
companii au o imagine corporativă renumită pe plan internaţional; economie de piaţă, integrare şi
competiţie; extinderea ciclului de viaţă a produsului; evitarea tarifării; stimulente în economiile gazdă.

Industria turismului operează la nivel global, iar mulți dintre cei implicaţi au optat pentru
avantaj competitiv al internaţionalizării. Tehnologia, informaţiile şi reducerea frontierelor au creat noi
forme de companii de servicii, nu doar corporaţii multinaţionale, ci şi companii mici, de nişă.

În ce scopuri poate fi folosit turismul ca mass-media:

În activitatea turistică:

 să se obţină mai mulţi bani din activităţile de incoming, outgoing sau domestic
 să se dezvolte anumite zone, activităţi sau mijloace de producţie

8
 să se ridice nivelul de viaţă şi/sau să se reducă costurile sociale de ex.: prin dezvoltarea activităţii
balneare scade consumul de produse medicale chimice

În domeniul politic sau social:

 să se atragă simpatia sau interesul

 să se ofere ca premiu de compensare sau ca şi cale de defulare
 reversul celor două situaţii de mai sus

6.3 Globalizare prin comunicare în turism

Globalizarea a creat noi oportunităţi de dezvoltarea în industria turismului, prin evoluţia

tehnologică, prin comunicare şi transporturi. Globalizarea a afectat furnizorii de servicii turistice din
întreaga lume, informaţiile computerizate şi sistemele de rezervări care au devenit mult mai flexibile
şi mai eficiente din punct de vedere al costurilor, determinând, astfel, ieftinirea cheltuielilor pentru
călătoriile cu avionul şi, implicit, accesul mult mai facil către destinaţii. Răspândirea rapidă a
informaţiilor a îmbunătăţit eficienţa operaţiunilor specifice industriei, precum şi calitatea serviciilor
oferite consumatorilor, generând, de asemenea, o cerere crescândă pentru noi servicii turistice, precum
serviciile de rezervare on-line pentru hoteluri, maşini sau bilete de avion, broşuri video, transferuri
electronice de fonduri etc.

6.4 Globalizare – turism – comunicare, triunghiul competitivităţii pe piaţa

Marile companii şi-au extins influenţa asupra operaţiunilor firmelor locale, obligând, de
exemplu, autorităţile să fie de acord cu anumite legi şi impunând anumite condiţii furnizorilor locali.
Efectele globalizării se observă şi în modelarea profilului turistului şi a preferinţelor acestuia faţă de
produsele şi serviciile turistice. Turistul secolului XXI este unul dependent de comunicare, de
tehnologia informaţiei, de faptul că poate să-şi aleagă servicile dorite şi să-şi planifice vacanţele
singur. Noul consumator, autosuficient, a devenit mai individualist, doreşte produse şi servicii mult
mai dezvoltate şi personalizate dintr-o gamă extinsă, variate şi cu un grad ridicat de calitate, acces
facil la informaţii, transporturi mai ieftine şi o mai mare flexibilitate în călătorii. Schimbările şi
instabilitatea politică sau economică, terorismul, focarele de boli, predicţiile meteo au condus la o
dorinţă crescândă din partea consumatorilor de a fi în siguranţă şi de a avea stabilititate socială.
Aceasta a determinat apariţia unei noi atitudini de aşteptare, de observare, facilitând apariţia
achiziţiilor „last-minute”. Drept urmare a mesajului transmis de clienţi, feedback-ul companiilor de
turism nu s-a lăsat aşteptat, fapt ce a dus la apariţia unor site-uri web specializate pentru acest tip de

9
cerere „last-minute”. De asemenea, căutarea unor noi experienţe ca motivaţie pentru vacanţe, cât şi
grija ridicată faţă de mediu au impus dezvoltarea unor forme alternative de turism, ca urmare a cererii
pentru nou, autentic, original. O nouă categorie sa dezvoltat, cea a turismului experimental, iar
companiile de turism, ca răspuns la modificările pe piaţa de profil, au dezvoltat noi strategii de
comunicare, noi parteneriate cu stakeholderii locali pentru organizarea şi promovarea unor tururi,
vacanţe în locuri care au ceva unic, aparte, specific şi care le diferenţiază de alte destinaţii.

6.5 Mixul promotional în turism

Combinarea metodelor si tehnicilor folosite in activitatea de promovarea si coordonarea lor in

asa fel incat, sa se infaptuiasca obiectivele de marketing propuseale firmei, în conditiile unei eficiente
cat mai mari, constituie mixul promotional, pe care orice intreprindere trebuie sa-l stabileasca. Cele
patru componente ale mixului promotional: publicitatea, vanzarea personala, promovarea vanzarilor si
relatiile publice, se folosesc nefiind obligatorie participarea simultana a tuturor (cel putin doua sunt
necesare) ci imbinarea acelor instrumente care la un moment dat aduc mai mari avantaje cu cheltuieli
cat mai reduse. In activitatea de marketing a unei firme turistice, promovarea inseamna abordarea unei
multitudini de tehnici și metode de comunicare activa intre producator si consumatori. De aceea
promovarea este, inainte de toate, un proces de comunicare indiferent prin ce modalitate se transmite
mesajul publicitar – verbal sau nonverbal, vizual sau auditiv – ceea ce se incearca este transmiterea
lui, iar aceasta implica cunoasterea modului in care comunica oamenii.

Concluzii

Aşa cum s-a putut observa, industria turismului operează la nivel global şi mulţi dintre
stakeholderi au optat pentru avantajul internaţionalizării. Tehnologia, informaţiile şi reducerea
graniţelor au creat noi forme de companii în domeniul serviciilor, nu doar multinaţionale, ci şi mici,
constituite din specialişti de nişă. Destinaţiile turistice trebuie să-şi stabilească identităţi care să le
diferenţieze de alte destinaţii. Este evident că prin globalizarea s-a stimulat competitivitatea şi s-a
creat un mediu mult mai complex, prin facilitarea intrării mai multor stakeholderi pe piaţă, iar acest
lucru s-a observat în preţurile şi calitatea produselor şi serviciilor turistice. Procesul de comunicare a
suferit, de asemenea, schimbări majore, adaptându-se noilor cerinţe ale pieţii, cu abordări adaptate
turistului dependent de comunicare, de tehnologia informaţiei, care caută noi experienţe ca motivaţie
în alegerea vacanţelor sale. Dezvoltarea rapidă a turismului mondial creează ameninţări la adresa
mediului, a patrimoniului universal, asupra relaţiilor sociale din interiorul şi dincolo de graniţele unei

10
ţări, ceea ce a făcut ca grija ridicată faţă de mediu să impună dezvoltarea formelor alternative de
turism. Emerg noi strategii de comunicare şi noi parteneriate pentru promovarea acestor noi forme de
turism.

Comunicarea este esenţială în realizarea şi păstrarea interconexiunilor pe care se bazează

industria turismului. A face cunoscut mesajul corect celor care sunt implicaţi este, poate, unul dintre
cei mai importanţi factori în determinarea succesului sectorului turistic.

Poate că cea mai surprinzătore concluzie a analizei atente a activităţii turistice contemporane
este faptul că turismul este un mijloc de mass-media. Din punct de vedere al globalităţii constatăm că
el nu numai că foloseşte mijloacele de mass-media moderne, dar este el însuşi unul foarte puternic
acţionînd în folosul celor care obţin profituri directe sau mediate din acestă activitate: grupuri de
interese, politicieni etc. Domeniul dat de studiu este gigantic. Însă istoria turismului de după al doilea
război mondial ne arată că au existat, în mai multe ţări, linii directoare bine conturate în sensul dat. În
construirea sau distrugerea unor mişcări sociale prin convingere, autosugestie şi stimulare prin turism.
În folosirea conştientă a turismului ca mijloc de comunicare în masă (mass-media).

Bibliografie

1. Creeaza, articolul Comunicarea Informala, disponibil la creeaza.com/didactica/comunicare-si-

relatii-publice/Comunicarea-informala936.php 17.3.18
2. Globalizare – turism – comunicare, triunghiul competitivităţii pe piaţa afectată de criza
economică Ionel Gabriel HOCIUNG Academia de Studii Economice, București
gabrielhociung@gmail.com Laurenţiu Gabriel FRÂNCU. Economie teoretică şi aplicată Volumul
XIX (2012), No. 7(572), pp. 115-128 , disponibil la store.ectap.ro/articole/756_ro.pdf 17.3.18
3. Globalizarea Turismului – O Provocare Pentru România, Ilie Ana Irina, Prep univ. masterand
Universitatea Creştinã „ Dimitrie Cantemir” Bucureşti, disponibil la
http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2007-01/21_Ilie%20Ana%20Irina.pdf 17.3.18
4. Ilie Rotariu Globalizare Şi Turism cazul României, Editura Continent. Universitatea Lucian Blaga
din Sibiu, disponibil la ilierotariu.ro/documents/books/globalizare%20si%20turism.pdf 17.3.18
5. Rasfoiesc.com, articolul Mixul Promotional In Turism, disponibil la
rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/MIXUL-PROMOTIONAL-IN-TURISM17.php 17.3.18
6. Regie Live, articolul Comunicarea In Turism - Componenta A Culturii Profesionale, disponibil la
https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/turism/comunicarea-in-turism-componenta-a-culturii-
profesionale-comunicare-153518.html 17.3.18
11
7. Wikipedia, articolul Mass-media, disponibil la https://ro.wikipedia.org/wiki/Mass-media 17.3.18
8. Wikipedia, articolul Turism, disponibil la https://ro.wikipedia.org/wiki/Turism 17.3.18

12